Sunteți pe pagina 1din 6

MINISTERUL EDUCAȚIEI

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA


FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA DREPT

DREPTUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE


̴ Brevetul de invenţie ̴

Asist. Univ.: Gligor Raluca Student: Oniga Teodora

Alba Iulia
2023
În contextul inovației și progresului tehnologic, brevetele de invenție reprezintă un instrument crucial în
protejarea drepturilor intelectuale ale inventatorilor și stimularea activității de cercetare și dezvoltare.
Mai exact, brevetul de invenție este un document prin care se acordă un set de drepturi exclusive de
către o țară unui inventator sau unui împuternicit ales de inventator pentru o perioadă fixă de timp în
schimbul divulgării invenției1 .Se acordă pentru orice invenţie care are ca obiect un produs sau un
procedeu, ce indelineşte câteva condiţii de eligibilitate.

Care sunt condiţiile pentru stabilirea eligibilităţii?

Procesul de stabilire a eligibilității pentru brevetare a unei invenții implică îndeplinirea unor criterii
specifice, care pot varia ușor în funcție de jurisdictie. În general, pentru a fi brevetabilă, o invenție
trebuie să îndeplinească următoarele trei condiții: aplicarea indisutrială, noutatea şi activitatea
inventivă.

1. Aplicarea indistriala

Invenția trebuie să poată fi aplicată în mod practic și să aibă o utilizare industrială; obiectul ei poate fi
fabricat sau utilizat în oricare dintre domeniile industriale, inclusiv în agricultură. Cu alte cuvinte,
invenția trebuie să aibă o aplicație practică și să nu fie pur teoretică sau abstractă.

2. Noutatea

Invenția nu trebuie să fi fost făcută publică în niciun alt mod înainte de data depunerii cererii de brevet.
O invenţie se consideră nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii, care include toate cunoştinţele
care au fost făcute accesibile publicului printr-o descriere făcută în scris sau oral, prin utilizare sau în
orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet sau la data priorităţii recunoscute.

3. Activitatea inventivă

O invenţie este considerată că implică o activitate inventivă dacă, pentru un specialist în domeniu, ea nu
rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii. Invenția trebuie să implice un salt
semnificativ de la starea tehnicii existente în domeniu.

Sistemul de brevete de invenție în România are o istorie îndelungată, evoluând și adaptându-se la


schimbările sociale și economice. După perioada comunistă, țara a început să își revitalizeze sistemul de
protecție a proprietății intelectuale pentru a se alinia normelor internaționale. În prezent, Oficiul de Stat
pentru Invenții și Mărci (OSIM) este organul principal responsabil de gestionarea și acordarea brevetelor
de invenție în România. Dispoziţiile sunt reglementate prin legea 64/1991 privind acorarea brevetelor de
inventie.

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Brevet_de_inven%C8%9Bie
Astfel, conform legii menţionate anterior, pentru obţinerea unui brevet de inventie in România se
depune o cerere la Oficiul de Stat pentru Invenţii si Mărci pe lângă un formular tipizat care descrie
obiectul solilcitării. Dosarul depus trebuie să conţină următoarele informaţii: datele de identificare ale
solicitantului brevetului, descrierea invenției, una sau mai multe revendicări, desenele la care se
face referire în descriere sau/și revendicări, rezumatul, precum si taxele pentru serviciile pe care
le asigura OSIM. El se acordă pe o perioadă de maxim 20 de ani. conferă titularului său un drept
exclusiv de exploatare a invenţiei pe întreaga sa durată.

Este de menţionat că nu toate descoperirile sau inovaţiile sunt considerate ca putând fi brevetate,
după cum urmează:

Nu se acordă brevet de invenţie, potrivit prezentei legi, pentru:

a) invenţiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri,
inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii persoanelor, animalelor ori plantelor, şi care sunt de
natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excludere să nu depindă numai de
faptul că exploatarea este interzisă printr-o dispoziţie legală; 2

b) soiurile de plante şi rasele de animale, precum şi procedeele esenţial biologice pentru


obţinerea plantelor sau animalelor. Prevederea nu se aplică procedeelor microbiologice şi
produselor obţinute prin aceste procedee;3

c) invenţiile având ca obiect corpul uman în diferitele stadii ale formării şi dezvoltării sale,
precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secvenţa sau secvenţa
parţială a unei gene; 4

d) metodele de tratament al corpului uman sau animal, prin chirurgie ori prin terapie, şi metodele
de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal.5

Brevetul de invenție îi conferă titularului dreptul de a dispune și de a se dolosi de propria invenție cum
dorește, pe toată durata sa. Fără consimțământul deținătorului, vânzarea, exploatarea, fabricarea,
exportul produselor care fac obiectul brevetului sunt strict interzise. Dreptul la brevet, dreptul la
acordarea brevetului şi drepturile ce decurg din brevet pot fi transmise în tot sau în parte. Transmiterea
se poate face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, sau prin succesiune legală ori
testamentară. Transmiterea produce efecte faţă de terţi numai începând cu data publicării în Buletinul
Oficial de Proprietate Industrială a menţiunii transmiterii înregistrate la oficiul naţional.

2
https://lege5.ro/gratuit/gezdinzqgq/legea-nr-64-1991-privind-brevetele-de-inventie

3
https://lege5.ro/gratuit/gezdinzqgq/legea-nr-64-1991-privind-brevetele-de-inventie

4
https://lege5.ro/gratuit/gezdinzqgq/legea-nr-64-1991-privind-brevetele-de-inventie

5
https://lege5.ro/gratuit/gezdinzqgq/legea-nr-64-1991-privind-brevetele-de-inventie
Brevetarea invenţiei în străinătate

Conform principiilor Convenţiei de la Paris înregistrarea cererilor de brevet de invenţie în unul sau
mai multe state parte la această convenţie se poate face cu, sau fără revendicarea priorităţii.( Orice
persoană care a depus în mod regulamentar în orice stat parte la Convenţia de la Paris, sau stat membru
al Organizaţia Mondială a Comerţului – OMC, o cerere de brevet de invenţie, beneficiază, pentru a
efectua depunerea unei cereri ulterioare de brevet de invenţie în România, pentru aceeaşi invenţie, de
un drept de prioritate pe o perioadă de 12 luni calculată de la data de depozit a cererii anterioare) 6.
Protecţia se poate cere pe cale naţionala ̶ în orice stat in care se doreşte aplicarea invenţiei se va
depune o cerere pentru acordarea brevetului, procedurile ulterioare făcându̵se conform legislaţiei
statului respectiv ; pe cale regională ̶ se va înregistra o ceere de brevet de invenţie la Oficiul unei
Organizaţii Regionale sau la OSIM ca oficiu ce acţionează în numele respectivei organizaţii; sau pe cale
international.

Brevetarea internatională

Brevetarea internațională se referă la un proces prin care un inventator sau o companie poate solicita
protecție pentru o invenție în multiple țări, utilizând un singur procedeu sau o singură cerere. Cadrul
legislativ privind brevetarea intenaţionala este stabilit prin “Tratatul de Cooperare în domeniul
brevetului de invenție” (PCT). Tratatul dateaza din anul 1970, iar prin acesta, toate ţările semnatare se
angajează la protejarea oricarei invenţii provenite din aceste ţări, dupa o singură procedură de
înregistrare.

Importanţa brevetului

Brevetul de invenție reprezintă un contract prin care dreptul de folosire sau tranzacționare a unei
invenții revine exclusiv autorului ei. Astfel terțe persoane (cum ar fi concurenții) sunt
împiedicate prin lege să folosească invenția fără permisiunea autorului ei.

Un brevet de invenție reprezintă pentru deținătorul său (organizație sau persoană fizică) o
valoare. Brevetul poate genera venit prin tranzacționarea sa și poate oferi exclusivitate pentru un
produs sau metodă, constituie un argument puternic pentru potențiali investitori, reprezintă un
avantaj în poziționarea pe o piață și o garanție a originalității în fața consumatorilor. Înregistrarea
unui brevet înseamnă mai mult decât a transforma idei în bunuri valoroase; înseamnă a
recunoaște capacitatea unei minți unice sau viziunea unei companii.

6
https://osim.ro/intrebari-frecvente/brevete-de-inventie
Anularea brevetului de invenție

Anularea unui brevet de invenție acordat de OSIM , sau unul european cu efecte în România, se poate
face la cerere daca: se constată ca obiectul nu este brevetabil; obiectul brevetului nu descrie clar si
complet invenția; sau daca obiectul acestuia depășește conținutul cererii așa cum a fost depusă.

S-ar putea să vă placă și