UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

Anul IV, Centrul Braila

Referat la
DREPTUL ROPRIETĂŢII INTELECTUALE
Tema: Invenţia brevetabilă

Student,
Nacu (Stroe) Ionela Mirela
 Cuprins

1. Noţiunea de invenţie brevetabilă……………..…………………………….………….3

2. Categorii de invenţii brevetabile…………………………………………....…………..4
3. Condiţiile de fond pozitive ale obiectului protecţiei invenţiei brevetabile……………5
4. Categorii de priorităţi şi regimul lor juridic……………………………………………..5
5. Activitatea inventivă………………………..……………..………………………...…..6
6. Aplicarea industrială.……..…………………………………….………………….……6
7. Condiţiile de fond negative ale obiectului invenţiei brevetabile……………………...6
8. Conventii si tratate internationale ratificate de Romania in domeniul brevetelor….7

2
 Invenţia brevetabilă

1. Noţiunea de invenţie brevetabilă

O invenție este o rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoașterii care
prezintă noutate și progres față de stadiul cunoscut până atunci. Ea se poate referi la
realizarea unui produs (dispozitiv, material, substanță) sau a unui procedeu în toate
domeniile tehnologice.
O inventie este brevetabila daca este noua, rezulta dintr-o activitate inventiva si este
susceptibila de aplicare industriala. Inventia brevetabila poate avea ca obiect un produs,
un procedeu sau o metoda. Inventia avand ca obiect un nou soi de planta, un hibrid sau
o noua rasa de animal este brevetabila daca acestea sunt noi, distincte, omogene si
stabile.
O inventie este noua daca nu este continuta in stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii include
toate cunostintele care au devenit accesibile publicului pina la data inregistrarii cererii de
brevet de inventie sau a prioritatii recunoscute. Divulgarea inventiei nu este luata in
considerare in cazul in care emana de la inventator sau succesorul sau in drepturi si s-a
produs in intervalul de 12 luni care a precedat inregistrarea cererii de brevet de inventie
sau a prioritatii recunoscute.
O inventie este considerata ca implicand o activitate inventiva daca, pentru o
persoana de specialitate in acel domeniu, ea nu rezulta in mod evident din cunostintele
cuprinse in stadiul tehnicii. O inventie este susceptibila de aplicare industriala daca
obiectul ei poate fi folosit cel putin intr-un domeniu de activitate din industrie, din
agricultura sau din orice alta activitate si poate fi reprodus cu aceleasi caracteristici ori de
cate ori este necesar.
Soiurile de plante, hibrizii sau rasele de animale, ce fac obiectul unei inventii, trebuie
sa-si mentina omogenitatea si stabilitatea caracterelor relevante dupa inmultiri repetate,
la incheierea fiecarui ciclu de reproducere si trebuie sa nu fi fost comercializata sau oferita
spre vanzare.
Nu sunt brevetabile inventiile contrare ordinii publice si bunelor moravuri.
Nu sunt considerate inventii brevetabile: - ideile, - descoperirile, - teoriile stiintifice, -
metodele matematice, - programele de calculator in sine, - solutiile cu caracter economic
sau de organizare, - metodele de invatamint si instruire, - regulile de joc, - sistemele
urbanistice, - planurile si metodele de sistematizare, - fenomenele fizice in sine, - retetele
culinare, - realizarile cu caracter estetic.

3
 2. Categorii de invenţii brevetabile
Brevetul de inventie poate fi acordat pentru orice inventie ce are ca obiect un produs
nou sau un procedeu. Produsul nou-este un corp determinat cu compozitie sau structura
particulara ce il diferentiaza de alte corpuri.
Invenţiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile, dacă se referă la : - un material
biologic care este izolat din mediul natural sau este produs prin orice procedeu tehnic,
chiar dacă înainte se producea în natură ; - plante sau animale, dacă posibilitatea tehnică
de realizare a invenţiei nu se limitează la un anumit soi de plante sau o anumită rasă de
animale ;
- un procedeu microbiologic sau la un alt procedeu tehnic şi un produs, altul decât un soi
de plante sau o rasă de animale, obţinută pe această cale ;
- un element izolat al corpului uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusive
secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene, chiar dacă structura acelui element este
identică cu structura unui element natural.
Produsul nou este un corp determinat, bine conturat cu o compoziţie sau o
structură particulară ce îl diferenţiază de alte corpuri. Produsul nou pentru a fi brevetabil
trebuie să constituie, conform art.19 din lege o singură invenţie sau un grup de invenţii
legate între ele de asemenea natură încât să formeze un singur concept inventiv general.
Procedeul sau mijlocul reprezintă agenţii, organele, procedeele care conduc la
obţinerea fie a unui rezultat fie a unui produs. Aşadar procedeul se distinge de produs nu
printr-o formă anume ci prin efectul tehnic urmărit a fi realizat prin aplicarea sa.
Exemplul curent care se dă în literatură este acela al brichetei. Astfel două
produse identice ca structură fizică (bricheta) pot constitui două invenţii distincte de
procedeu dacă la o brichetă efectul tehnic este producerea flăcării iar la cealaltă brichetă
efectul tehnic îl constituie eliminarea unui gaz lacrimogen.
După stadiul tehnicii invenţia brevetabilă poate fi de pionier sau obişnuită.
Invenţiile brevetabile în funcţie de gradul de complexitate mai pot fi clasificate în invenţii
simple care au un singur obiect care poate fi un produs sau un procedeu şi în invenţii
complexe care presupun utilizarea conjugată a mai multor elemente sau mijloace, de
exemplu un procedeu şi aparatura necesară elaborării invenţiei. În funcţie de subiectul
protecţiei distingem între invenţia liberă creată de inventatori independenţi şi invenţia de
serviciu creată de un salariat.

4
 3. Condiţiile de fond pozitive ale obiectului protecţiei invenţiei brevetabile

Pentru ca o inventie sa fie brevetabila: -trebuie sa fie noua; -sa implice o activitate
inventivă; -sa fie susceptibila de aplicare industrială.
Noutatea - pentru inventii noutatea trebuie sa fie absoluta in timp si in spatiu. Stadiul
tehnicii cuprinde tot alitatea cunostintelor accesibile publicului prin orice mijloc pana la
data depozitului cererii de brevet.
Notiunea de public nu include persoane care sunt tinute sa pastreze secretul
informatiei in legatura cu inventia. Criteriul cu care se aprecieaza noutatea unei inventii
este efectul nou ce nu poate fi prevazut dinainte si care este determinant pentru
stabilitatea noutatii potrivit practicii OSIM. Crecetarea anterioritatilor este nelimitata in
timp si spatiu daca noutatea trebuie sa fie absoluta, raportata la stadiul tehnicii mondiale.

4. Categorii de priorităţi şi regimul lor juridic

Priorităţile care pot fi invocate pentru a se stabili data faţă de care se apreciază
noutatea sunt : prioritatea de depozit naţional reglementar, prioritatea unionistă şi
prioritatea internă.
Prioritatea de depozit naţional reglementar. Art.14 din lege stabileşte că cererea de
brevet de invenţie conţinând datele de identificare a solicitantului, însoţită de descrierea
invenţiei, de revendicări şi, dacă este cazul, de desene explicative, toate redactate în
limba română, se depune la O.S.I.M. şi constituie depozitul naţional reglementar.
Conform art.17 depozitul cererii conferă un drept de prioritate cu începere de la data
depozitului cererii faţă de orice alt depozit privind aceeaşi invenţie având o dată ulterioară.
Cererea de brevet de invenţie se înscrie în Registrul Naţional al cererilor de brevet
depuse, fiind secrete până la momentul publicării datelor din acest registru în Buletinul
Oficial de Proprietate Industrială.
Prioritatea unionistă este reglementată în art.20 din lege care prevede că persoana,
sau succesorul său în drepturi, care a depus o cerere de brevet de invenţie, model de
utilitate ori certificat de utilitate într-un stat parte la Convenţia de la Paris pentru protecţia
proprietăţii industriale sau pentru un membru la Organizaţia Mondială a Comerţului
beneficiază, pentru a efectua depunerea unei cereri de brevet, pentru aceeaşi invenţie,
de un drept de prioritate pe o perioadă de 12 luni calculată de la data de depozit a primei
cereri.
Prioritatea internă este reglementată în art.21 din lege care stabileşte că dacă într-un

5
termen de 12 luni de la data de depozit a unei cereri de brevet de invenţie acordată de
OSIM este depusă o cerere de brevet de invenţie ulterioară, de către solicitantul cererii
anterioare sau de către succesorul său în drepturi, atunci în cererea ulterioară poate fi
revendicat un drept de prioritate pentru aceeaşi invenţie (drept de prioritate internă). În
cazul invocării unui drept de prioritate internă printr-o cerere ulterioară, cererea anterioară
a cărei prioritate a fost revendicată este considerată ca fiind retrasă, dacă nu s-a luat o
hotărâre.

5. Activitatea inventivă

Cea de a doua condiţie de brevetabilitate se consideră îndeplinită conform art.12 din

lege dacă invenţia implică o activitate inventivă deci dacă pentru o persoană de
specialitate ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii.
Folosirea evidentă de mijloace cunoscute presupune soluţii posibile care decurg firesc
pentru o persoană de specialitate în domeniu, invenţia nu diferă de stadiul cunoscut al
tehnicii decât prin utilizarea unor mijloace echivalente, o nouă utilizare folosind proprietăţi
deja cunoscute, înlocuirea într-un dispozitiv cunoscut a unui material cu alt material
recent descoperit etc.

6. Aplicarea industrială.

Cea de a treia condiţie de brevetabilitate este prevăzută în art.13 din lege care
stabileşte că o invenţie este susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul său poate
fi fabricat sau utilizat cel puţin într-unul din domeniile industriale, inclusiv în agricultură.
Aplicarea industrială reprezintă posibilitatea ca invenţia să fie aplicată repetat în oricare
din domeniile vieţii economice şi sociale.
Caracterul industrial exclude din categoria invenţiilor brevetabile creaţiile estetice
întrucât invenţia prin obiectul ei trebuie să se situeze în domeniul industrial, şi de
asemenea descoperirile ştiinţifice întrucât invenţia este o realizare susceptibilă de o
aplicare industrială ce trebuie să aibă un efect tehnic nou.

7. Condiţiile de fond negative ale obiectului invenţiei brevetabile

O inventie nu este brevetabila daca este contrara ordinii publice sau bunurilor
moravuri, sau cand creatia tehnica pe care o contine este protejata printr-o alta lege
speciala. potrivit art.9 nu se acordă brevet de invenţie pentru :
6
a). invenţiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii publice sau bunelor
moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii persoanelor, animalelor sau plantelor
şi care sunt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excludere
să nu depindă numai de faptul că exploatarea este interzisă printr-o dispoziţie legală. De
altfel Camera de Recurs a Oficiului European de brevete a admis ca principiu al ordinii
publice apărarea mediului ;
b). soiurile de plante şi rasele de animale precum şi procedeele esenţial biologice pentru
obţinerea plantelor sau animalelor;
c). invenţiile având ca obiect corpul uman în diferitele stadii ale formării şi dezvoltării sale,
precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secvenţa sau
secvenţa parţială a unei gene.
Dispoziţia dă curs Directivei europene din 6 iulie 1998 art.61 şi art.17 din Codul de
Proprietate intelectuală francez care interzice clonajul şi modificarea identităţii germinale.
Potrivit art.8 din Lege nu sunt considerate invenţii în sensul legii :
a). descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice ;
b). creaţiile estetice ;
c). planurile, principiile şi metodele în exercitarea de activităţi mentale, în materie de jocuri
sau în domeniul activităţilor economice, precum şi programele de calculator ;
d). prezentările de informaţii.

8. Conventii si tratate internationale ratificate de Romania in domeniul

brevetelor

Romania este parte la urmatoarele conventii si tratate internationale in domeniul

proprietatii industriale:
Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, din 1883, la care
Romania a aderat in 1920 si a ratificat toate formele revizuite.
Conventia pentru instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale (1967),
ratificata de Romania in anul 1968.
Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor (PCT) din 1970, pe care Romania l-
a ratificat in 1979.
Aranjamentul de la Strasbourg -1971 privind clasificarea internationala a
brevetelor de inventie.