UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

Etica si deontologie
Deontologia avocatului

Profesor coordonator: Sandu Antoniu

Student: Daniela Marciuc

2015

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

CUPRINS
Sectiunea 1. Deontologie profesionala. Notiune.
Sectiunea 2. Legalitatea exercitarii profesiei de
avocat
Sectiunea 3. Reguli deontologice privind relatia
avocatului cu magistratii
Sectiunea 4. Pastrarea secretului profesional
Sectiunea 5. Reguli deontologice privind relatia
dintre avocat si client
Sectiunea 6. Concluzii

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

Sectiunea 1. Deontologie profesionala.

Notiune
Regulile de deontologie profesionala ale exercitarii profesiei de avocat sunt
regasite intr-un set de acte normative, printre care numaram: Codul deontologic al
avocatilor din Uniunea Europeana, Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea
profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat.
Deontologia avocatului insumeaza un ansamblu de norme care se aplica cu
titlu de principiu tuturor avocatilor care exercita profesia in Romania, atat in relatii cu
clientii, cu alti avocati, cat si in relatiile cu instantele judecatoresti si alte organe de
jurisdictie cu care avocatul intra in contact, in cursul si in baza exeritarii profesiei.
Normele deontologice sunt destinate sa garanteze, prin acceptarea lor liber
consimtita, buna indeplinire de catre avocat a misiunii sale, recunoscuta ca fiind
indispensabila pentru functionarea oricarei societati omenesti 1. Nerespectarea acestor
norme de catre avocati poate duce la o sanctiune disciplinara.
Tot Codul deontologic prevede ca intr-o societate intemeiata pe respect fata de justitie,
avocatul indeplineste un rol special. Indatoririle sale nu se limiteaza doar la executarea
fidela a unui mandat, ci el trebuie sa vegheze la respectul statului de drept si a intereselor
celor pe care ii apara; e datoria avocatului nu numai sa pledeze pentru cauza incredintata,
ci si sa fie sfatuitorul clientului.
Totodata, Codul deontologic statueaza ca raporturile dintre avocati trebuie sa
fie bazate pe incredere si confraternitate, iar Statutul prevede ca relatiile dintre avocati
sunt bazate pe incredere si respect reciproc si impun un comportament adecvat mentinerii
reputatiei profesiei.

1 art. 1.2.1 din Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

Sectiunea 2. Legalitatea exercitarii

profesiei de avocat

Legalitatea este primul principiu enuntat de Legea nr. 51/1995 (in continuare
Legea avocatului), conform caruia in exercitarea profesiei, avocatul este independent si se
supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.
Ca atare, exercitarea profesiei de avocat este deschisa doar avocatilor inscrisi
in cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (in continuare, UNBR). Se pune un
accent deosebit (mai ales in ultimii ani) pe interdictia exercitarii oricarei activitati
specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat
inscris intr-un barou si in tabloul avocatilor sau, dupa caz, de catre orice persoana
juridica, cu exceptia societatilor profesionale de avocat, sub sanctiunile prevazute de lege
(vezi cazul barourilor paralele). Este o prohibitie ce decurge din insusi principiul
legalitatii.
Tot o ramificatie a principiului legalitatii este si faptul ca avocatul este limitat
la a exercita in activitatea sa profesionala doar acele activitati prevazute de Lege.
In virtutea legalitatii, avocatul poate invoca, in exercitarea profesiei sale, doar
legislatie nationala, comunitara sau internationala, daca e consacrata prin tratate
internationale la care Romania este parte sau a aderat ulterior. De asemenea, avocatul
promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime (conforme cu legea) ale
clientilor sai.
Avocatul poate oferi clientului sfaturi juridice exclusiv corespunzatoare legii.
El poate actiona doar in limitele Legii, Statutului si Codului deontologic, potrivit crezului
sau profesional. Este tot o aplicatie a principiului legalitatii, care guverneaza exercitarea
profesiei de avocat, in ansamblul sau.

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

Sectiunea 3. Reguli deontologice privind

relatia avocatului cu magistratii

In continuare, vom exemplifica in extras cateva prevederi din Lege si Codul

deontologic care evidentiaza importanta regulilor de deontologie profesionala in
exercitarea profesiei de avocat.
Art. 2 alin. (3) din Lege statueaza ca avocatul are dreptul sa asiste si sa
reprezinte persoanele fizice si juridice in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor
organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice,
precum si in fata altor persoane fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa
asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.
Avocatul care se prezinta in fata Curtilor si Tribunalelor sau care participa la o
procedura trebuie sa respecte normele deontologice aplicabile in jurisdictia respectiva.
Intrucat se supune regulilor deontologice, avocatul trebuie sa respecte, in orice
circumstanta, caracterul contradictoriu al dezbaterilor.2
Totodata, avocatul trebuie sa dea dovada de respect si loialitate fata de oficiile
judecatorului, dar, in acelasi timp, isi va apara clientul in mod constiincios si fara teama,
fara a tine cont de propriile interese si nici de vreo consecinta de orice fel ce l-ar putea
privi pe el sau pe oricare alta persoana.3
Normele aplicabile in cazul relatiilor dintre un avocat si un judecator se aplica, in
egala masura, si in cadrul relatiilor avocatului cu arbitrii si cu orice alta persoana care
exercita o functie judiciara sau semijudiciara, chiar ocazional.4

2 art. 4.1 din Codul deontologic

3 art. 4.3 din Codul deontologic

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu foloseasca

cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere autoritatii, demnitatii si onoarei
completului de judecata, procurorului, celorlalti avocati si partilor ori reprezentantilor
acestora din proces.5
Avocatul are obligatia sa poarte roba, in conditiile Legii, in fata tuturor instantelor
judecatoresti, precum si in fata Curtii Constitutionale din Romania. Roba poate fi purtata
si in fata instantelor judecatoresti din alte state, cu respectarea conditiilor impuse de
legislatia nationala a statului in cauza, precum si in fata jurisdictiilor internationale a caror
activitate poate fi asimilata cu cea a instantelor jduecatoresti, cu respectarea conditiilor
impuse de normele specifice ale acestor jurisdictii.6

Sectiunea 4. Pastrarea secretului

profesional
Avocatul este cel care e menit sa pastreze secretul clientului sau si destinatarul
comunicarilor confidentiale. Fara garantarea acestei confidentialitati, increderea
profesionala nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional este recunoscut ca fiind
deopotriva un drept si o indatorire primordiala si fundamentala a avocatului. Obligatia
avocatului cu privire la secretul profesional serveste atat intereselor administrarii justitie,
cat si intereselor clientului. In consecinta, acesta trebuie sa beneficieze de o protectie
speciala din partea statului.7

4 Ibidem
5 art. 39 alin. (6) din Legea avocatului
6 art. 236 din Statut
7 art. 2.3.1 din Codul deontologic

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

Avocatul trebuie sa respecte secretul oricarei informatii confidentiale de care ia

cunostinta in cadrul activitatii sale profesionale.8
Totodata, avocatul impune angajatilor sai si oricarei persoane care colaboreaza cu el
in activitatea sa profesionala sa respecte secretul profesional.9
Trebuie mentionat ca obligatia pastrarii secretului profesional a avocatului nu are
naturala contractuala, ci una legala, fiind de ordine publica. Pastrarea secretului
profesional este o obligatie absoluta, nelimitata in timp si vizeaza orice aspect al cauzei
care a fost incredintata avocatului.10 Aceasta obligatie se extinde si la toate persoanele cu
care avocatul colaboreaza in exercitarea profesiei sale si cuprinde toate activitatile
exercitate, inclusiv raporturile cu alti avocati.
Secretul profesional vizeaza toate informatiile si datele de orice tip, in orice forma si
pe orice suport, furnizate avocatului de catre client in scopul acordarii asistentei juridice
si in legatura cu care clientul a solicitat pastrarea confidentialitatii, precum si orice
documente redactate de avocat, care contin sau se fundamenteaza pe informatiile sau
datele furnizate de client in scopul acordarii asistentei juridice si a caror confidentialitate
a fost solicitata de client.11
Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre avocat si client,
intre avocat si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta, este
confidentiala.12
Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele ambilor sau tuturor clientilor
implicati, atunci cand intervine un conflict intre interesele acestora, cand secretul
profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita.13
8 art. 2.3.2 din Codul deontologic
9 art. 2.3.4 din Codul deontologic
10 Ligia Catuna, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Universul
Juridic, Bucuresti, 2012, p. 217
11 Ibidem
12 art. 10 alin. (1) din Statut
13 art. 3.2.2 din Codul deontologic

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

Avocatul nu poate accepta o cauza unui nou client, daca secretul informatiilor
incredintate de un vechi client risca sa fie violat sau atunci cand cunoasterea de catre
avocat a cauzelor vechiului sau client ar favoriza pe noul client in mod nejustificat.14
Mai mult decat atat, avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii
niciunei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca
are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in
cauza. Cu toate acestea, calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu
privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit
aparator sau reprezentant al vreunei parti in cauza.15

Sectiunea 5. Reguli deontologice privind

relatia dintre avocat si client

Avocatul nu actioneaza decat atunci cand este imputernicit de clientul sau. Avocatul
poate totusi sa actioneze intr-un caz in care a fost insarcinat de un alt avocat care il
reprezinta pe client sau in care a fost numit de o instanta competenta.16
In continuare, vom enumera cateva elemente care tin de relatia dintre avocat si client,
fara a epuiza subiectul.

1. Inceputul si incetarea relatiilor dintre avocat si client.

14 art. 3.2.3 din Codul deontologic

15 art. 46 alin. (2) si (3) din Legea avocatului
16 art. 3.1.1 din Codul deontologic

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

Dreptul de asistenta, reprezentare sau de exercitare a oricarei alte activitati

specifice profesiei (in raport cu clientul) se naste din contractul de asistenta juridica,
incheiat in forma scrisa intre avocat si client ori mandatarul acestuia. Forma, continutul si
efectele contractului de asistenta juridica sunt stabilite prin Statut.17
Cand participa la o operatie juridica, avocatul are obligatia de a se retrage din
cauza de indata ce suspecteaza in mod serios ca respectiva operatie ar avea drept rezultat
o spalare de bani si cand clientul nu intelege sa renunte la operatia in sine.18
Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor
si intereselor legitime ale clientului.19
Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod constiincios,
corect si cu diligenta. Avocatul isi informeaza clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a
fost incredintat.20
Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate, probitate,
corectitudine, sinceritate, loialitate si confidentialitate.21 Probitatea, spiritul de dreptate si
onestitatea avocatului sunt conditii ale credibiltiatii avocatului si profesiei.22
O importanta prevedere o gasim in art. 118 din Statut: Avocatul va incerca in
momentele oportune sa isi consilieze clientul cu privire la posibilitatea solutionarii unui
conflict pe cale amiabila sau printr-o cale legala alternativa, apta a proteja drepturile si
interesele legitime ale acestuia.23 Astfel, aceasta norma il impiedica pe avocat de a insista
in declansarea unui proces sau a altei proceduri contradictorii, in conditiile in care exista
alternative mai avantajoase pentru client, din punct de vedere financiar, temporal sau pe
fond.
17 art. 108 alin. (1) si (2) din Statut
18 art. 120 alin. (3) din Statut
19 art. 110 din Statut.
20 art. 111 din Statut
21 art. 6 alin. (4) din Statut
22 art. 112 din Statut
23 art. 118 din Statut

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

Avocatul nu va putea sa exercite dreptul sau de a nu se ocupa de o cauza in asa fel

sau in astfel de circumstante incat clientul sa nu mai poata gasi alta modalitate de a fi
asistat juridic la timp, pentru a se putea preveni prejudicierea clientului. 24 Astfel, este
indatorirea avocatului de a-si ierarhiza angajamentele in asa fel incat niciun client sa nu
ramana prejudiciat de lipsa de timp a sa; in conditiile in care, in ultima instanta, avocatul
nu mai are timp pentru noi clienti, conform acestei prevederi, el este obligat sa refuze un
nou angajament, stiind ca nu poate face o aparare calificata in acel caz.

2. Conflictul de interese
Conform Statutului25, exista conflict de interese in situatiile urmatoare:
a). in activitatea de consultanta cand, la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a
da clientului sau o informatie completa, loiala si fara rezerve, nu isi poate indeplini misiunea
fara a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienti, prin analiza situatiei prezentate,
prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmarit
b). in activitatea de asistare si aparare, atunci cand, la data sesizarii sale, asistarea mai multor
parti ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare, diferita de aceea pentru care ar fi optat
daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei singure parti, inclusiv in ceea ce
priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale apararii
c). atunci cand, prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a fost prezentata initial, avocatul
descopera una din dificultatile aratate la lit. a) si b)
Contrarietatea de interese poate fi inlaturata de avocat prin informarea clientilor si
obtinerea acordului acestora pentru a incerca sa concilieze aceasta situatie sau daca toti
clientii isi dau acordul expres si prealabil pentru prestarea activitatii de asistenta juridica in
continuare.
Cu exceptia unui acord intre parti, avocatul trebuie sa se abtina a se ocupa de
cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand se iveste un conflict de interese, cand avocatul
apreciaza ca nu poate asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale fiecarui client in

24 art. 3.1.4 din Codul deontologic

25 art. 115 din Statut

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

parte, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie
lezata.26

3. Onorarii. Pactul de quota litis.

Onorariile vor fi stabilite de catre avocat, in raport cu dificultatea, complexitatea,
durata cazului. Avocatul trebuie sa il informeze pe client cu privire la tot ceea ce se cere cu
titlu de onorariu, iar valoarea insumata a onorariilor sale trebuie sa fie echitabila si justificata,
in conformitate cu legea si normele deontologice la care avocatul este supus.27
Onorariile pot fi stabilite astfel:

onorarii orare (pe ora)

onorarii fixe (forfetare)
onorarii de succes
onorarii formate din combinarea celorlalte trei variante

Primele doua se datoreaza avocatului indiferent de rezultatul obtinut prin prestarea

serviciilor profesionale. Avocatul are dreptul ca in completarea onorariului fixat sa solicite si
sa obtine si un onorariu de succes, cu titlu complementar, in functie de rezultat sau de
serviciul furnizat. Acesta consta intr-o suma fixa sau variabila stabilita pentru atingerea de
catre avocat a unui rezultat concret. Onorariu de succes poate fi convenit impreuna cu
onorariul orar sau fix.
Pactul de quota litis este conventia incheiata intre avocat si client, inainte de
incheierea definitiva a unei cauze de interes pentru respectivul client, conventie prin care
clientul se angajeaza sa ii verse avocatului o parte din ceea ce rezulta de pe urma cauzei, fie
ca aceasta consta intr-o suma de bani, fie in orice alt bun sau valoare.
Este interzis avocatului sa isi fixeze onorariile in baza unui pact de quota litis.
Onorariile reprezentand dobandirea, sub orice forma, a unor aporturi din afacere (activitatea
juridica realizataa de catre avocat) sunt interzise.28

26 art. 117 din Statut

27 art. 3.4 din Codul deontologic
28 art. 130 din Statut

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

Sectiunea 6. Concluzii
Legea care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei de avocat
reglementeaza o materie atat de dinamica, incat necesita completari si modificari aproape in
mod constant, insa deontologia profesionala a avocatului este un element care nu sufera
schimbari conceptuale, ramanand neschimbata in fata schimbarilor evolutive socioeconomice care determina revizuirea prevederilor legale, ca ansamblu.
Este de mentionat ca, desi reglementarea deontologiei avocatului in actele
normative mentionate este una amanuntita si aproape deloc lacunara, neajunsurile care
frizeaza aceasta tagma in Romania a facut ca teoria si realitatea practica sa coincida foarte
putin. Astfel, nerespectarea anumitor principii deontologice, din pacate, nu este de
neconceput.
Deontologia profesionala a exercitarii profesiei de avocat este un element
demn de luat in calcul pentru tinerii aspiranti ai sistemului judiciar romanesc, care poate
determina alegerii unui drum sau a altuia, din punct de vedere profesional. Este o conditie
sine qua non studierea acesteia pentru a verifica daca aceasta profesie se potriveste

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

candidatului, pentru ca, mai presus de statutul social, remuneratia financiara etc., etica
profesionala specifica unei profesii este cea care defineste persoana care o exercita, iar in
cazul unei neconcordante, nici exercitarea profesiei nu poate fi una completa si calitativa.

BIBLIOGRAFIE:
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de
avocat, republicata in temeiul art. VI din Legea nr. 270/2010
privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 (publicata in
M. Of. nr. 872 din 28 decembrie 2010), cu modificarile si
completarile ulterioare
Statutul profesiei de

avocat,

adoptat

prin

Hotararea

nr.

64/03.12.2011 a Consiliului UNBR, publicata in M. Of. nr. 898 din

19 decembrie 2011
Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, adoptat
in Sesiunea Plenara din data de 28.10.1998 si ulterior modificat, in
Sesiunile Plenare ale CCBE din 28.11.1998, 06.12.2002 si
19.05.2006

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IASI

Ligia Danila Catuna, Organizarea si exercitarea profesiei de

avocat, Universul Juridic, Bucuresti, 2012