Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea Transilvania, Facultatea de Drept

Profesor coordonator: Manea Adrian Constantin


Studente: Levitchi Andreea grupa III
Sandu Mihaela grupa IV.


Brasov, 2013.


2
Cuprins
Cuprins.........1

Capitolul 1. Consideratii introductive......4
Sectiunea 1.1. Referinte istorice si precizari terminologice.......4
Sectiunea 1.2. Caracterele juridice ale contractelor bancare........5

Capitolul 2. Incheierea contractelor bancare............6
Sectiunea 2.1. Conditii de fond.......6
Subsectiunea 2.1.1. Consimtamantul partilor.........6
Subsectiunea 2.1.2. Capacitatea partilor.........6
Subsectiunea 2.1.3. Obiectul contractului bancar.........7
Subsectiunea 2.1.4.Cauza contractului bancar......8
Sectiunea 2.2. Conditii de forma........9

Capitolul 3. Trasaturi specifice ale contractelor bancare........9

Capitolul 4. Categorii de contracte bancare.....11
Sectiunea 4.1. Contractul de cont curent.....11
Subsectiunea 4.1.1. Categorii de contracte de cont curent12
Subsectiunea 4.1.2. Efectele contractului de cont curent...13
Subsectiunea 4.1.3 Incetarea contractului de cont curent..14
Sectiunea 4.2. Contractul de cont de depozit de fonduri..15
Subsectiunea 4.2.1. Clasificarea contractelor bancare de depozit de
fonduri.........16
Subsectiunea 4.2.2. Contractul de cont de depozit de fonduri contract de
adeziune.......................17
Subsectiunea 4.2.3. Garantarea depozitelor bancare.....17

Sectiunea 4.3. Contractul de credit bancar........19
Subsectiunea 4.3.1. Caracterele juridice ale contractului de
credit.......................................................................................................19
Subsectiunea 4.3.2. Contractele de credit bancar tiluri
executorii........................................................................................................21
Subsectiunea 4.3.3. Executorul bancar......23
Subsectiunea 4.3.4. Efectele contractului de credit bancar....24


3
Subsectiunea 4.3.5. Incetarea contractului de credit bancar..25

Capitolul 5. Elemente de practica judiciara...................26

Concluzii ........................30
Bibliografie..................31






















4
1. Consideratii introductive
1.1. Referinte istorice si precizari terminologice
Istoria sistemului bancar isi gaseste originile in trecutul indepartat, existand
marfuri foarte vechi ce atesta practica unor activitati care, intr-o forma mai mult sau
mai putin evoluata, se pot constitui ca primii pasi pe taramul practicii bancare.
Exista diferite pareri cu privire la originea bancilor. Unii cercetatori apreciaza
ca primii bancheri au fost cei ce efectuau schimbul de bani, moment asociat aparitiei
si circulatiei monedei metalice. Dupa alti cercetatori, notiunea de banca este asociata
momentului in care un grup de persoane a avut ideea sa primeasca disponibilitati
banesti, sub forma de depuneri de la cei care doreau sa faca economii si, in baza
acestor depozite, sa ofere imprumuturi celor care aveau nevoie de fonduri
suplimentare. Detalii referitoare la depozite, imprumuturi, dobanda perceputa si
rambursarea creditelor se gsesc deja in Codul lui Hammurabi, descoperit de Susa,
in anul 1901.
In perioada timpurie a dezvoltarii imperiului roman, romanii nu s-au aratat
interesati de activittile specifice bancare. Insa, pe masura ce au cucerit teritoriile
grecesti si au vazut cum functionau bancile, au inteles importanta lor. Foarte curand
dupa aceea, in intreg imperiul roman au aparut atat banci de stat, cat si private.
Primele institutii de tip bancar efectuau preponderent operatiuni de transfer,
astfel incat sistemul de plati sa devina mai eficient. Prima banca de acest tip a fost
Banca Venetiei, creata in anul 1171 si recunoscuta oficial n 1587, ca Banca di
Rialto.
Contextul istoric, economic si social al fiecarei tari a influentat modul si
structura de functionare a sistemului bancar national. Desi in 1989 existau numai
patru banci in Romania (Banca Nationala a Romaniei, Banca Romana de Comert
Exterior, Banca de Investitii si Banca Agricola), la care se adauga CEC-ul, sistemul
bancar roman dateaza totusi, de mult timp. Primele dovezi ale desfasurarii unei
activitati bancare pe teritoriul Romaniei au fost descoperite intre anii 1786 si 1855 si
reprezinta 55 de placi de piatra, gasite intr-o zona de mine aurifere. Aceste mine
datau din perioada Daciei Traiane. Dintre cele 25 de placi pastrate pana in prezent, a


5
13-a contine detalii referitoare la contractul privind infiintarea unei institutii bancare.
Contractul era datat din 28 martie 167 e.n. si fusese semnat la Demara. Clauzele
principale se referau la faptul ca bancile acordau imprumut in numerar si percepeau
dobanzi. Din fondurile constituite drept capital, bancile acordau credite pe termen
scurt, iar profitul se obtinea din dobanda perceputa la imprumuturile respective.
1

Contractul bancar reprezinta acel acord de vointa prin care o parte numita
banca se obliga sa execute operatiunile bancare stabilite prin lege, fata de cealalta
parte numita client, care are obligatia de a respecta clauzele contractului incheiat.
Contractul bancar se distinge de celelalte contracte comerciale prin unele trasaturi
specifice cum sunt: originalitatea tehnicilor utilizate (scontul, cartile bancare),
protectia sporita a clientului, suprapunerea raportului de drept bancar cu raportul de
drept comercial dintre client si terte persoane impune in interesul securitatii ambelor
raporturi, izolarea lor juridica.
In practica incheierii acestor contracte sunt utilizate formularele tipizate
redactate de banci,cu clauze ce nu se pot negocia care confera acestora natura de
contracte de adeziune.

1.2. Caracterele juridice ale contractelor bancare

Contractul este sinalagmatic, asadar incheierea acestui contract da nastere la
obligatii interdependente si reciproce intre partile contractante. Prestatia uneia dintre
parti este cauza prestatiei celeilalte parti. Contractul bancar este cu titlu oneros.
Aceasta presupune ca fiecare parte contractanta urmareste un interes patrimonial.
Pe de alta parte acest tip de contract are caracter comutativ astfel ca o data cu
incheierea lui partile isi cunosc existenta si intinderea obligatillor. Acesta este un
contract consensual in sensul ca poate fi incheiat prin simplul acord de vointa al
partilor (solo consensu)
2
si nu in ultimul rand este un contract de adeziune clauzele
sale sunt prestabilite, in intregime, de catre banca. Clientul nu are posibilitatea sa le
discute; el este liber sa le accepte sau sa nu le accepte; daca accepta, atunci adera
pur si simplu la contractul prestabilit.


1
Lucian C. Ionescu, Mariana Negrus, Bancile si operatiunile bancare, Editura Economica, 1996, pag. 17.
2
Aspazia Cojocaru, Contracte, Ed.Lumina Lex, Bucuresti , 2004, pag. 8.


6
2. Incheierea contractelor bancare

2.1. Conditii de fond
2.1.1. Consimtamantul partilor

Si pentru incheierea contractului bancar este necesar consimtamantul partilor
care trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a fi valabil: sa provina
de la o persoana cu discernamant, sa fie exteriorizat, sa fie neviciat si sa fie facut cu
intentia de a produce efecte juridice. Realizarea acordului de vointa intre banca si
client presupune intalnirea concordanta a consimtamantului acestora. Prin urmare
subiectele raportului juridic bancar sunt: societatea comerciala bancara si clientul
(persoana fizica si persoana juridica sau o entitate fara personalitate juridica). In
cazul bancii, consimtamantul va fi dat de reprezentantul legal, desemnat de consilul
de administratie sau prin functionarul bancar insarcinat cu aceasta operatiune. Cat
priveste consimtamantul clientului situatia difera dupa cum acesta este persoana
fizica sau persoana juridica. Astfel, in cazul in care clientul este persoana fizica
consimtamantul trebuie sa emane de la o persoana cu capacitate deplina de
exercitiu, iar in cazul persoanelor juridice acesta trebuie sa vina de la reprezentantul
lor legal. Cerintele de valabilitate prevazute in Noul Cod civil sunt incidente si in acest
caz: Art. 1.206 (1) Consimtamantul este viciat cand este dat din eroare, surprins prin
dol sau smuls prin violenta.
n ndeplinirea acestui scop, societatii bancare ii revine obligatia de informare.
Aceasta obligatie, se poate realiza prin includerea in continutul contractului a
clauzelor importante, dar si prin aducerea la cunostinta clientului a clauzelor specifice
contractului. In momentul in care clientul semneaza contractul, ii sunt opozabile toate
clauzele care diminueaza raspunderea bancii sau care ofera acesteia drepturi
caracteristice (de exemplu, majorarea dobanzii pe parcursul executarii contractului
de credit).

2.1.2. Capacitatea partilor
Capacitatea de a contracta este parte componenta a capacitatii civile a
persoanei fizice sau a persoanei juridice si consta in aptitudinea acesteia de a
incheia personal sau prin reprezentare, contracte civile.


7
a) Capacitatea persoanelor fizice
Pentru ca o persoana fizica sa poata fi parte intr-un contract, trebuie sa aiba
capacitate de exercitiu deplina. Aceasta se dobandeste, de regula, odata cu varsta
majoratului. In mod exceptional, minora care se casatoreste inainte de varsta
majoratului dobandeste capacitatea de exercitiu deplina. Persoanele lipsite de
capacitate de exercitiu, au totusi capacitate de folsinta, deci ele sunt subiecte de
drept, putand avea drepturi si obligatii. Dar ele nu pot participa personal la incheierea
de acte juridice, si deci, nici la incheierea de contracte bancare.
Se subintelege ca daca persoana la implinirea varstei de 18 ani se afla sub
interdictie judecatoreasca, ea nu va dobandi aceasta capacitate. Dar, atat minorii cat
si persoanele puse sub interdictie pot participa la viata juridica, acest lucru
realizandu-se prin reprezentare.

b) Capacitatea persoanelor juridice
Prin capacitatea civila a persoanei juridice, intelegem aptitudinea acesteia de
a fi subiect de drept bancar, adica aptitudinea de a avea drepturi si obligatii si de a
incheia acte juridice proprii.
Incheierea contractului bancar se realizeaza de catre reprezentantii legali ai
persoanei juridice, exponenti ai organelor de conducere a acesteia. In principiu,
persoana juridica dobandeste capacitatea juridica la momentul inregistrarii. Dar,
exista posibilitatea dobandirii cu anticipatie a capacitatii de folosinta restranse. Astfel,
de exemplu, dupa autentificarea actului constitutiv, asociatii si fondatorii societatilor
comerciale vor putea cere, numele viitoarei societati, incheierea unor contracte
bancare de depozit de numerar, in lei si in valuta, pentru varsarea aporturilor
acestora la capitalul social.
3


2.1.3. Obiectul contractului bancar

Obiectul contractului bancar poate consta in desfasurarea urmatoarelor
activitati:
atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;
leasing financiar;

3
O. Cpn, Societile comerciale, Editura Lumina, Bucureti, 1991, pag.117.


8
acordare de credite, incluzand printre altele: credite de consum,
ipotecare, finantarea tranzactiilor comerciale;
servicii de plata;
emiterea si administrarea altor mijloace de plata, cum ar fi cecuri,
cambii si bilete la ordin;
emitere de garantii si asumare de angajamente,
tranzactionare in cont propriu si/sau pe contul clientilor, in conditiile
legii;
participarea la emisiunea de valori mobiliare si alte instrumente
financiare prin subscrierea si plasamentul acestora;
administrare de portofolii si consultanta legata de aceasta;
custodie si administrare de instrumente financiare;
intermediere pe piata interbancara;
prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte in domeniul
creditarii;
inchiriere de casete de siguranta;
operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din
acestea;
dobandirea de participatii la capitalul altor entitati;
orice alte activitati sau servicii, in masura in care acestea se
circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale
speciale care reglementeaza respectivele activitati, daca este cazul.

2.1.4. Cauza contractului bancar

Pentru ca un contract bancar sa fie valabil, cauza acestuia trebuie sa fie licita
si morala. Obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate
avea niciun fel de efect.
Cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrara bunelor
moravuri si ordinii publice. Asadar, cauza, ca in orice contract, si la contractul bancar,
trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa existe, sa fie reala, sa fie licita si morala.
De exemplu, un contract bancar este prohibit de lege, in cazul in care contine
clauze bancare ilegale, cum ar fi spalarea banilor.


9

2.2. Conditii de forma

Pentru a se putea proba existenta unui contract bancar, este necesar ca
acesta sa imbrace forma scrisa.
Jurisprundeta anilor 1920 a acceptat totusi si mijloace de proba cum ar fi
corespondenta purtata intre parti pentru a se dovedi incheierea contractului sau
proba cu registre, ca dovada a operatiunilor efectuate.
Un caz special il constituie contractul bancar de depozit, ca act juridic real,
care pe langa forma scrisa, este considerat incheiat numai in momentul predarii
sumei.

3. Trasaturi specifice ale contractelor bancare

Pe langa trasaturile generale ale oricarui contract, cel bancar se evidentieaza prin
urmatoarele:
atentie sporita acordata clientului, in scopul protectiei sale in relatia cu
societatea bancara;
declararea contractelor bancare ca fiind titluri executorii de catre Legea
bancara;
caracterul specific al obiectului sau, prevazut in articolul 18 din O.U.G.
nr. 99/2006;
tehnicile originale folosite: carduri bancare, scontul, data de valoare;
caracterul de adeziune al contractelor bancare, relevat de utilizarea
exclusiva a formularelor tipizate ale bancilor, cu clauze nenegociabile,
in vederea incheierii contractelor.
4

Cat priveste caracterul de contract de adeziune, aderarea clientului la acesta
comporta trasaturi specifice. Clientul adera nu numai la clauzele exprese ale
contractului, ci si la conditiile generale de banca, la uzurile conventionale si la regulile
profesionale bancare.
Conditiile generale ale contractelor bancare sunt norme care guverneaza
ansamblul operatiunilor efectuate de banci in raporturile cu publicul. Daca aceste

4
Carmen Adriana Gheorghe, Drept bancar, Ediia 2, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2009, pag. 238.


10
conditii sunt reproduse in contractul semnat de parti, ele sunt obligatorii conform
principiului consensualismului. Asadar, daca clientul semneaza un document in care
exista declaratia ca a luat la cunostinta de conditiile generale, desi acestea figureaza
pe un alt document care nu i-a fost adus la cunostinta, conditiile generale vor fi
opozabile clientului numai daca acesta le-a cunoscut si le-a acceptat la incheierea
contractului.
Nu mai putin importanta, este si obligatia bancii de informare a publicului.
Fiind un contract de prestari de servicii, contractul bancar presupune existenta unei
obligatii de informare a clientului.
Cu alte cuvinte, banca este obligata sa prezinte clientului totalitatea efectelor
juridice si sa-i ofere posibilitati pentru ca optiunea clientului sa fie exprimata in
cunostinta de cauza. De precizat este, ca prin obligatia de informare nu se ajunge la
largirea obiectului serviciului.
De exemplu, cu ocazia deschiderii unui credit, banca nu este datoare sa-l
sfatuiasca pe client asupra celei mai potrivite utilizari a fondurilor sau cu prilejul
depunerii in depozit a unor titluri (actiuni), nu este datoare sa-l informeze asupra
factorilor care influenteaza cursul acestora. Daca, insa, actiunile i-au fost incredintate
pentru a fi gestionate, banca trebuie sa-l informeze pe client asupra evenimentelor
care pot influenta cursul actiunilor pentru ca acesta sa decida daca le pastreaza sau
le vinde.
5

Se deduce ca banca nu este tinuta sa raspunde de orice pierdere suferita de
client. Banca este trasa la raspundere numai in situatia in care pierderea ar fi fost
evitabila, daca banca si-ar fi indeplinit obligatia de a-l informa si sfatui pe client.

Institutia de credit este obligata sa pastreze secretul profesional in relatia
cu clientela, asupra tuturor faptelor, datelor si informatiilor referitoare la activitatea
desfasurata, precum si asupra oricarui fapt, data sau informatie, aflate la dispozitia
sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relatiile personale sau
de afaceri ale clientilor ori informatii referitoare la conturile clientilor - solduri, rulaje,
operatiuni derulate -, la serviciile prestate sau la contractele incheiate cu clientii.
Orice membru al consiliului de administratie al unei institutii de credit, directorii,
angajatii acesteia si orice persoana care, sub o forma sau alta, participa la

5
Curtea de Casaie a Franei, Secia comercial, decizia din 14 decembrie 1965, pag. 375.


11
administrarea, conducerea ori activitatea institutiei de credit, au obligatia sa pastreze
confidentialitatea asupra oricarui fapt, de care au luat cunostinta in cursul exercitarii
responsabilitatilor lor, in legatura cu institutia de credit.
Informatii de natura secretului bancar pot fi furnizate in masura in care acestea
sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate in urmatoarele situatii:
la solicitarea instantei in sccopul solutionarii diferitelor cauze deduse
judecatii;
la solicitarea scrisa a sotului titularului de cont, atunci cand face dovada
ca a introdus in instanta o cerere de impartire a bunurilor comune, sau
la solicitarea instantei;
in cazurile in care institutia de credit justifica un interes legitim;
la solicitarea titularului de cont sau mostenitorilor acestuia, inclusiv a
reprezentantilor legali, ori cu acordul expres al acestora.
Persoanele abilitate sa solicite sau sa primeasca informatii de natura
secretului bancar, sunt obligate sa pastreze confidentialitatea acestora si le pot utiliza
numai in scopul pentru care le-au solicitat, sau le-au fost furnizate potrivit legii.

4. Categorii de contracte bancare

4.1. Contractul de cont curent

Potrivit art. 2.171 din Noul cod Civil, contractul de cont curent este acela prin
care partile, denumite curentisti, se obliga sa inscrie intr-un cont creantele decurgand
din remiteri reciproce, considerandu-le neexigibile si indisponibile pana la inchiderea
contului. Soldul creditor al contului la incheierea sa constituie o creanta exigibila.
Daca plata acestuia nu este ceruta, soldul constituie prima remitere dintr-un nou cont
si contractul este reinnoit pe durata nedeterminata.
In alta ordine de idei, contractul de cont curent reprezinta contractul prin care
partile se inteleg ca, in loc sa plateasca separat si imediat creantele lor reciproce,
provenite din prestatiile pe care si le-au facut una alteia, lichidarea sa se faca la un
anumit termen, prin achitarea soldului de partea care va fi debitoare.
Cat priveste creditele excluse, creantele care nu pot face obiectul
compensatiei nu pot face obiectul unui cont curent si nu se vor inscrie in acesta sau,


12
daca sunt inscrise, inscrierea se considera nescrisa. In cazul contractului incheiat
intre profesionisti, se vor inscrie in cont exclusiv creantele derivand din exercitiul
activitatii profesionale, daca nu se prevede expres contrariul.
Facand referire la caracterele juridice ale acestui contract, amintim ca acesta
este un contract intuituu personae, bilateral, cu titlu oneros, consensual, cu
executare succesiva si accesoriu. El va avea caracter autonom numai in cazul in
care este incheiat intre BNR si o banca comerciala, respectiv doua societati bancare.

4.1.1. Categorii de contracte bancare de cont curent

Prima categorie a contractului de cont curent o reprezinta contractul de cont
bancar de disponibilitati.
In activitatea bancilor, acest contract scoate in evidenta disponibilitatile
clientelei si operatiunile dispuse de acestea. Delimitarea dintre contractul de cont
curent si contul bancar de disponibilitati reiese din urmatoarele aspecte:
a) Valoarea creditului. Astfel, deschiderea de credit in cont curent presupune
obtinerea unui credit de catre client din partea bancii, in timp ce partile care
incheie un contract pe cont curent isi acorda una alteia credit nedeterminat;
b) Legatura dintre partile contractului de cont curent are la baza principiile
contractuale;
c) Titularul unui cont curent de disponibilitati va avea numai calitatea de
creditor pe cand, contractul de cont curent presupune remiteri reciproce,
partile putand astfel detine ambele calitati (creditor sau debitor);
d) Institutia de credit are obligatia sa aduca la indeplinire cerintele clientului
titular de cont, spre deosebire de contractul de cont curent, unde remiterile
reciproce sunt facultative.
Contractul de cont curent de disponibilitati are caracterul unui contract de
depozit la vedere, fara ca banca sa aiba obligatia de a valorifica fondurile primite dar
si caracterul unui contract de servicii de casierie, clientul avand posibilitatea de a
efectua depuneri si retrageri.

Cea de-a doua categorie o reprezinta contractul de deschidere de credit in
cont curent, fiind acela prin care institutia de credit isi asuma obligatia de a acorda


13
clientului o suma de bani cu titlu de imprumut pentru un termen fix, iar clientul are
obligatia de a inapoia creditul la termenul prevazut in contract, impreuna cu dobanda
stabilita.
Partile contractului de deschidere de credit in cont curent sunt banca si clientul
sau, acesta din urma avand posibilitatea de a opri remiterile din partea bancii, prin
rambursari partiale, urmand ca ceea ce a rambursat sa ii stea din nou la dispozitie.
Avantajul contractului de credit in cont curent este reutilizarea permanenta a
creditului fata de o creditare obisnuita. Asadar, clientul institutiei are posibilitatea sa
stinga remiterile primite din partea acesteia, prin rambursari partiale, daca a
reincheiat un contract de deschidere de credit.

4.1.2. Efectele contractului de cont curent

Printre efectele principale ale acestui contract se numara efectul de plata prin
transferul dreptului de proprietate asupra remiterilor reciproce si alternative, novatia,
indivizibilitatea si compensatia.
Efectele secundare privesc curgerea de drept a dobanzilor si drepturile la
comision si alte cheltuieli.
De semenea, sumele de bani inscrise in cont pe baza prestatiilor facute isi
pierd individualitatea contopindu-se si astfel, pana la incheierea contului, intre parti
nu exista nici creante, nici datorii.
In cazul in care depozitul bancar, creditul sau orice alta operatiune bancara se
realizeaza prin contul curent, titularul contului poate sa dispuna in orice moment de
soldul creditor al contului, cu respectarea termenului de preaviz, daca acesta a fost
convenit de parti (art. 2184 NCC).
In cazul in care intre institutia de credit si client exista mai multe raporturi
juridice, chiar si monede diferite, soldurile active si pasive se compenseaza reciproc,
daca partile nu convin altfel - compensarea are loc in momentul inregistrarilor si nu
la data inchiderii contului.
Novatia se manifesta prin faptul ca prin inscrierea in cont, creanta se
transforma intr-un articol al contului, astfel ca se sting toate actiunile si garantiile
specifice care o insoteau. Spre exemplu, daca o banca a garantat si a platit in locul
clientului sau taxa vamala, a dobandit prin subrogatie privilegiul general mobiliar al


14
vamii de care ar putea face uz pentru recuperarea sumei pe calea executarii silite
mobiliare.
6
Daca banca intelege sa-si recupereze suma debitand contul curent al
clientului sau, privilegiul dispare ca efect al novatiunii. Prin efectul contractului de
cont curent, cumparatorul in loc sa plateasca pretul, il inscrie in creditul contului
curent.
Se prevede curgerea dobanzilor de la data inscrierii operatiunilor pentru
sumele trecute in contul curent in debitul celui care a fost creditat si in favoarea celui
care a facut prestatia. Asadar, chiar daca pana la scadenta, cand se efectueaza
lichidarea datoriilor reciproce, contul este indivizibil si in consecinta, nu poate fi vorba
de o creanta exigibila, pentru fiecare suma inscrisa curg de drept, dobanzi de la data
inscrierii pana la incheierea contului. Curgerea de plin drept a dobanzilor la sumele
trecute in contul curent are loc si pentru cazul in care intervine o indreptare a contului
curent pe cale de hotarare judecatoareasca.
Contractul de cont curent mai are ca efect si dreptul la comision si plata
cheltuielilor pentru operatiunile inscrise in cont, astfel ca partea care in lipsa
contractului de cont curent ar fi fost indreptatita la plata unui comision, are dreptul sa
se crediteze in cont cu sumele respective. Plata bancii va cuprinde, pe langa
dobanda pentru remitere, comisionul bancii calculat pe volumul global al remiterilor.

4.1.3. Incheierea contractului de cont curent

Contractul de cont curent inceteaza de comun acord, la expirarea termenului
sau prin reziliere.
In cazul contractului de cont curent pe o durata nedeterminata, oricare dintre
parti, poate sa denunte contractul cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile,
daca din contract sau din uzante nu rezulta alt termen, sub sanctiunea de daune
interese.
In caz de incapacitate, insolventa sau moarte, oricare dintre curentisti,
reprezentantul incapabilului sau mostenitorul, poate denunta contractul, instiintand
cealalta parte cu 15 zile inainte.



6
I.N Fintescu, Curs de drept comercial. Vol. I, Bucuresti, 1929, pag. 429.


15

4.2. Contractul de cont de depozit de fonduri

Potrivit art. 2191 din NCC, prin constituirea unui depozit de fonduri la o
institutie de credit, aceasta dobandeste proprietatea asupra sumelor de bani depuse
si este obligata sa restituie aceeasi cantitate monetara, de aceeasi specie, la
termenul convenit sau, dupa caz, oricand, la cererea deponentului, cu respectarea
termenului de preaviz stabilit de parti ori, in lipsa, de uzante. In lipsa de stipulatie
contrara, depunerile si retragerile se efectueaza la sediul unitatii operative a institutiei
de credit unde a fost constituit depozitul. Institutia de credit este obligata sa asigure,
in mod gratuit, informarea clientului cu privire la operatiunile efectuate in conturile
sale. In cazul in care clientul nu solicita altfel, aceasta informare se realizeaza lunar,
in conditiile si in modalitatile convenite de parti.
Asadar Noul Cod Civil stabileste ca, printr-un depozit de fonduri la o institutie
de credit, bancii i se ofera un drept dar in acelasi timp si o obligatie corelativa. In
acest sens dreptul bancii se valorifica prin faptul ca dobandeste proprietatea asupra
sumelor de bani depuse iar obligatia institutiei este de a restituii cantitatea monetara
de aceasi specie la termenul convenit.
Exista si situatia in care partile nu decid asupra unui termen. In acest caz
banca va fi obligata sa restituie suma oricand, cu respectarea termenului de preaviz
(acest termen se poate stabili de parti de comun acord sau poate fi stabilit conform
uzantelor).
Referitor la depunerile si retragerile deponentului, in cazul in care intre parti nu
exista o conventie acestea se vor efectua la sediul unitatii operative a institutiei de
credit unde a fost constituit depozitul. Este de remarcat faptul ca pentru a proteja
clientul si interesele acestuia, bancii i se impune inca o obligatie, aceea de a asigura,
in mod gratuit, informarea clientului cu privire la operatiunile din conturile sale. De
obicei acest lucru se realizeaza lunar, in cazul in care deponentul nu solicita altfel.
Astfel, extrasul de cont trimis de catre institutie clientului se considera aprobat daca
in termenul prevazut de parti (sau in lipsa termenului potrivit uzantelor), nu este
contestat. Chiar si asa clientul poate formula contestatii si ulterior aprobarii contului
insa numai sub doua aspecte:


16
In termen de o luna de la data aprobarii extrasului de cont sub
sanctiunea decaderii;
Numai pentru erori de inregistrare sau de calcul.
Contestarea contului se face prin scrisoare recomandata trimisa celeilalte parti
in termenul de o luna (art. 2.180 NCC).
Contractul de depozit de fonduri este in esenta un depozit neregulat prin care
banca devine imediat proprietara fondurilor si va suporta riscul pieirii fortuite.
7

Totodata, depozitul neregulat impartaseste pe deplin aceeasi natura fundamentala a
tuturor depozitelor este vorba despre custodie sau obligatia de pastrare desi, in
cazul unui depozit neregulat exista intodeauna dispozitia imediata pe care o are
deponentul de a retrage exhivalentul unitatilor pe care le-a predat initial.
4.2.1. Clasificarea contractelor bancare de depozit de fonduri
Doctrina este de parere ca forma esentiala a contractului de depozit de fonduri
este depozitul la vedere care presupune obligatia bancii de a restituii fondurile in
orice moment la cerea clientului, excluzand total ideea de imprumut acordat de client
bancii.
Pe de alta parte, depozitul la termen este similar unui imprumut cu dobanda
acordat bancii, insa pentru client cauza contractului este (alaturi de pastrarea in
siguranta a fondurilor), fructificarea acestora prin incasarea de dobanzi. Dobanda
acrodata de banca, in principiu, variaza in raport cu termenul depozitului.
Indiferent de natura contractului de depozit, obiectul acestora consta in suma
de bani remisa bancii in scopul economisirii, pastrarii si prevederii, precum si pentru
valorificarea si finantarea eventuala printr-un credit. Obligatia deponentului fiind de a
remite bani (bunuri fungibile si consumptibile), bancii revenindu-i obligatia de
restituire a fondurilor.




7
Carmen Adriana Gheorghe, Drept bancar, Ed.C.H.Beck, Bucuresti, 2009, pag 245.


17
4.2.2. Contractul de cont de depozit de fonduri - contract de adeziune
Contractele de cont de depozit de fonduri ca si majoritatea contractelor
bancare sunt contracte de adeziune. In consecinta, ele cuprind o serie de clauze
stabilite de banca si acceptate de client:
Suma depusa cu titlu de depozit bancar;
Partile contractului: banca (depozitarul) si persoana fizica sau juridica
(titularul depozitului);
Modalitatea de inregistrare a sumei in contul de depozit (in numerar sau
prin virament);
Data constituirii depozitului;
Date privind dobanda pe care banca se obliga sa o plateasca (dreptul
de modificare a dobanzii de catre banca; modalitatea de comunicare
catre client; cuantumul dobanzii; modalitatea de plata a dobanzii - lunar
sau la expirarea depozitului);
Modalitatea de restituire a sumei depuse (in numerar sau prin
virament).
4.2.3. Garantarea depozitelor bancare
Pentru a se asigura depozitele bancare a fost infiintat Fondul de garantare a
depozitelor bancare prin Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind infiintarea si
functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar. Potrivit art. 1 al
O.U.G nr. 39/1996, Fondul de garantare a depozitelor este persoana juridica de drept
public. El este organizat si functioneaza in temeiul Statutului aprobat de Banca
Nationala a Romaniei, la propunerea Consilului de administratie al fondului.
Potrivit Statutului, depozit al unei persoane fizice reprezinta orice sold ce
rezulta din sume depuse intr-un cont bancar de orice tip, deschis in numele unei
persoane fizice, supuse rambursarii catre deponenti de catre societatea bancara in
conformitate cu legea si termenii contractuali. De altfel, sunt asimilate depozitelor
sumele reprezentate de certificate de depozit nominative emise de o banca, insa nu


18
si fondurile banesti constituie ca garantie pentru operatiunile desfasurate de
deponent cu banca, nici activele fondurilor de investitii depuse la o banca.
Scopul Fondului este de a asigura rambursarea depozitelor de la societatile
bancare de catre clienti persoane fizice, conform conditiilor si limitelor legale.
Fondul garanteaza depozitele rezidentilor si nerezidentilor, exprimate in lei sau
in valuta, cu exceptiile:
Depozitele membrilor consiliului de administratie, ai comitetului de
directie si ai comisiei de cenzori ale societatii bancare;
Depozitele expertilor contabili;
Depozitele persoanelor fizice care detin actiuni ce reprezinta mai mult
de 5% din capitalul societatii bancare;
Depozite ale sotilor, rudelor si afinilor pana la gradul al doilea inclusiv;
Depozite ale unor terte persoane fizice care actioneaza in contul
membrilor consiliului de administratie, expertilor contabili;
Depozite ale persoanelor fizice ce detin functii similare cu cele de
expert contabil, membru consiliului de administratie, in alte societati
comerciale din cadrul aceluiasi grup de societati comerciale sau intr-o
societate comerciala detinand o participatie de control in societatea
bancara;
Depozite ale persoanelor fizice care au obtinut in mod special, de la
aceeasi societate bancara, dobanzi sau alte avantaje financiare in
conditii preferentiale. In intelesul legii, se considera conditii preferentiale
obtinerea de catre un deponent persoana fizica, din partea unei
societati bancare, a unor rate de dobanda sau a altor avantaje finaciare
ce depasesc nivelurile practicate de respectiva societate bancara
pentru depozite de aceeasi natura, aceeasi moneda, aceeasi categorie,


19
durata si suma si care au contribuit la agravarea situatiei financiare a
societatii bancare.
8

Institutiile de credit, contribuie cu 1% din valoarea capitalului social subscris,
iar sucursalele bancilor straine cu un aport de 1% din capitalul social minim prevazut
pentru o banca, persoana juridica romana. F.G.D.S.B. are dreptul de a majora
contributia anuala pana la 1,6% daca banca se angajeaza in politici bancare riscante,
trebuind sa obtina acordul Bancii Nationale a Romaniei pentru luarea acestei masuri.

4.3. Contractul de credit bancar
4.3.1. Caracterele juridice ale contractului de credit
A) Contractul de credit - un contract consensual
Acesta presupune valabilitatea contractului de credit prin simpla manifestare
de vointa a partilor contractate fara ca acestea sa imbrace o anumita forma. Cu toate
acestea, pentru determinarea elementelor esentiale ale contractului de credit bancar,
in practica, acesta se incheie in forma scrisa .
B) Contractul de credit - contract sinalagmatic.
Obligatia creditorului consta in punerea la dispozitia clientului a diferitelor
fonduri banesti ce urmeaza a fi destinate scopurilor prevazute in contract. Debitorul
imprumutat are obligatia restituirii in totalitate a sumelor primite precum si de plata
dobanzilor aferente si a altor cheltuieli legate de executarea contractului.
C) Contractul de credit - contract comutativ
Ambele parti cunosc intinderea propriilor obligatii (cuantumul creditului, suma
ce trebuie sa o ramburseze, dobanzile si cheltuielile). Dobanda pe care imprumutatul
o datoreaza bancii nu respecta intotdeauna caracterul comutativ. Aceasta pentru ca
dobanda bancara este fluctuanta in raport de indicele de inflatie, motiv pentru care in
majoritatea cazurilor institutiile de credit isi rezerva dreptul de a modifica dobanda pe
parcursul derularii contractului.

8
Potrivit art.4 din Ordonanta Guvernului nr.39/1996.


20
D) Contractul de credit - contract cu titlu oneros
Acest aspect il diferentiaza de contractul de imprumut din dreptul comun, care
este un contract cu titlu gratuit. Contractul de credit bancar este un veritabil contract
de imprumut cu titlu oneros deoarece asa cum rezulta din definitia creditului,
imprumutatul are obligatia atat a restituiri sumei imprumutate cat si a dobanzilor
aferente.
E) Contractul de credit - contract insotit de garantii
In momentul in care se acorda un credit bancar, institutiile de credit au
obligatia sa solicite clientilor constituirea unor garantii reale sau personale ca sa
asigure certitudinea rambursarii sumei de bani primita cu titlul de imprumut. Bancile
abilitate sa exercite activitate de creditare au obligatia sa intocmeasca reglementarii
interne care sa contina modalitatea de organizare a activitatii de acordare si derulare
a creditelor destinate persoanelor fizice si, dupa caz, conditiile de garantare pentru
fiecare tip de credit
9
.
F) Contractul de credit - titlu executoriu
Aceasta calitate confera imprumutatorului dreptul de a purcede la executarea
silita impotriva debitorilor si a garantilor, fara sa fie necesara parcurgerea unui litigiu
intre aceste parti. Astfel sunt tiluri executorii atat contractele de credit bancar cat si
contractele de garantie indiferent de felul garantiilor reale sau personale.
4.3.2. Contractele de credit bancar titluri executorii
Potrivit art. 120 din O.U.G. nr. 99/2006, privind institutille de credit si
adecvarea capitalului, contractele de credit bancar reprezinta titluri executorii, ca si
garantiile reale si personale, ceea ce ofera bancilor posibilitatea de a trece peste
procedura investirii cu formula executorie a contractului. Scopul acestei reglementari
este cel de a garanta creditul ipotecar.
Cei care incheie cu banca un astfel de contract, si aceasta din urma s-ar afla
intr-o situatie de insolvabilitate, incapacitate de a restitui depozitele sau chiar refuz de
restituire, ar avea ca modalitate de aparare, recurgerea la proces sau sesizarea

9
Regulamentul BNR nr 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice.


21
tribunalului pentru inceperea procedurii falimentului institutiei de credit. Acest lucru
constituie unul din motivele pentru care masura introdusa de noua legislatie bancara,
a instituirii cu titlu executoriu a contractelor de credit bancar, a fost criticata in
doctrina.
Dorind sa simplifice procedura de recuperare a creditului, banca poate fi pusa
in situatii dificile, contrare scopului sau. Una dintre acestea ar fi imposibilitatea
executarii silite a dobanzii si a penalitatilor. Ceea ce se poate executa silit este doar
suma mentionata in contractul de credit. De asemenea, bancile vor executa silit
sumele care nu se afla in titlul executoriu, deoarece cifra reala a debitului reiese
numai din extrasul de cont, care nu este parte a contractului de credit. Contractele de
constituire a garantiilor nu se pot executa silit pentru ca sunt contracte accesorii
contractului de credit, in acest caz executandu-se numai creanta constatata in titlul
de credit. Pentru atingerea scopului dorit, bancile mai pot utiliza cambiile si titlurile de
credit (obligatorii prin norme B.N.R.), fara sa mai fie nevoie de procedura executarii
silite.
In opinia unor autori
10
, reprezinta o inovatie de mult asteptata investirea cu
titlu executoriu a contractelor de credit bancar si a garantiilor reale si personale, idee
motivata prin sustinerea faptului ca timpul de recuperare a unui credit nerambursat
s-a redus seminficativ, eliminandu-se recurgerea la proces, deci trecerea direct la
faza de executare. Avantajele acestei simplificari de procedura sunt evidente:
rigurozitate, siguranta, eficienta si rentabilitate.
Prin legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei
economice, legislatia a fost completata cu norme referitoare la garantiile reale
mobiliare drept care are ca finalitate garantarea indeplinirii oricarei obligatii.
Constituirea unei astfel de garantii are loc numai prin intermediul unui contract, si se
poate realiza cu sau fara deposedarea celui care constituie garantia, de bunul pe
care il depune spre a fi afectat garantiei.
Potrivit art. 2 alin. 1 din ordonanta Guvernului nr.89/2000 privind unele masuri
pentru autorizarea operatorilor si efectuarea inscrieii in Arhiva Electronica de Garantii
Reale Mobiliare, cu modificarile si completarile ulterioare, Arhiva Electronica de

10
C.N. Florescu, O propunere stringenta de completare a Legii bancare nr.58/1998, pag. 84.


22
Garantii Reale Mobiliare constituie un sistem de evidenta a prioritatii ipotecilor
mobiliare si de publicitate, structurat pe persoane si bunuri, care asigura inregistrarea
operatiunilor privind ipotecile mobiliare, a operatiunilor asimilate acestora, a altor
drepturi prevazute de lege, precum si publicitatea operatiunilor juridice prevazute de
lege. Rolul arhivei este cel de protejare a creditorilor care si-au constituit ipoteci
mobiliare inscrise in Arhiva. Aceasta inscriere confera creditorului ipotecar dreptul de
a-si putea recupera creanta prin executarea bunului ipotecat de debitor, inaintea
creditorilor ipotecari ale caror drepturi sunt inferioare in raport cu bunul ipotecat.
Consultarea arhivei ofera creditoilor date exacte prin care pot evalua riscul unei
tranzactii ce urmeaza a fi incheiata cu un debitor.
Inregistrarea unei ipoteci mobiliare in Arhiva Electronica presupune
urmatoarea procedura:
Creditorul sau reprezentantul venit in numele acestuia, sa completeze
un formular cu datele cuprinse in contractul de ipoteca mobiliara;
Operatorul de arhiva (are dreptul de exploatare a arhivei) procedeaza la
inscrierea fidela in Arhiva a datelor cuprinse in formularul completat de
solicitant, intr-un aviz de garantie mobiliara, iar intreaga raspundere
pentru datele trecute in formular revine persoanei care solicita
efectuarea inregistrarii;
Conform art. 2414 din NCC , inscrierea in arhiva nu confera validitate
unei ipoteci lovite de nulitate, astfel, daca in realitate nu exista un
contract de ipoteca, inscrierea respectiva nu va produce niciun efect;
Inscrierea efectuata de catre operatori/agenti autorizati, prin redarea
fidela a continutului formularului tip completat de solicitantul inscrierii se
numeste aviz de ipoteca.
Garantiile constituie in favoarea bancii, in indeplinirea scopului sau, le ofera
acestora un rang de superioritate in raport cu tertii, incluzand aici si statul, ale caror
creante si garantii au indeplinit ulterior conditiile de publicitate. In conluzie, si
contractele de garantii reale sunt titluri executorii.


23
Faptul ca aceste contracte sunt investite cu formula executorie constituie un
avantaj nu numai in ceea ce priveste simplificarea procedurii de executare si evitarea
proceselor, ci si o aplicare a principiului celeritatii in acest domeniu.
Asadar, prin fosta Lege bancara au fost create norme de executare silita in
vederea recuperarii tuturor drepturilor care reies din actele juridice incheiate in
conformitate cu dispozitiile legale, scopul final fiind acela de a institui un sistem
executional unic.
11


4.3.3. Executorul bancar
Prin infiintarea Corpului executorilor bancari, legiuitorul a urmarit sa instituie
un sistem executional unitar. Acest corp poate fi constituit in fiecare banca. Statutul
sau prevede ca executorul bancar indeplineste acte de executare silita si celelalte
acte care sunt de competenta sa, in baza dispozitiei scrise, a sefului Corpului
executorilor bancari si a avizului prealabil al compartimentului juridic, obligatoriu, fara
a avea nevoie, ca o conditie prealabila, de acordul instantelor judecatoresti .
12

Executorii bancari sunt investiti sa indeplineasca orice activitati legale in
scopul realizarii voluntare sau silite a obligatiilor stabilite prin titlurile executorii ce
apartin bancilor. In tot cursul procedurii, executorii bancari au indatorirea sa isi
exercite atributiile si sa efectueze orice act necesar pentru respectarea stricta a
dispoziitilor Codului de procedura civila si a celorlalte reglementari aplicabile in
materie. De asemenea acestia au obligatia sa pastreze secretul bancar cu privire la
actele, datele si faptele despre care au luat la cunostinta in cadrul activitatii lor cu
exceptia cazurilor in care legea sau partile interesate dispun altfel .
13

Insa, Legea 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii
de punere in executare a creantelor apartinand institutiilor de credit si institutiilor
financiare nebancare, publicata in Monitorul Oficial nr. 894 din 16 decembrie 2011,

11
Opinia C.S.J. este in acest sens; a se vedea decizia nr.6355/2000, in Buletinul jurisprudentei, Culegere de
decizii pe anul 2000, pag. 8 si urm.; mai mult chiar, instanta suprema considera ca valoarea cu titlu executor a
contractelor de credit se refera la toate operatiunile de credit, fara nicio distinctie privind momentul in care s-a
stabilit raportul juridic pe care se fundameanteaza inscrisul, deci si fata de contractele de credit incheiate
anterior intrarii in vigoare a actualei Legi bancare.
12
Drept bancar ,Carmen Adriana Gheorghe ,Ed.C.H. Beck ,Bucuresti ,2009 ,pag .250.
13
Statutul corpului executorilor bancari publicat in M.Of.nr.565 din 19.noiembrie.1999.


24
desfiinteaza profesia de executor bancar. Articolele abrogate prevedeau ca,
institutiile de credit pot sa isi organizeze separat sau in cadrul asociatiei profesionale
un corp propriu de executari, a carui activitate era legata de punerea in executare a
titlurilor executorii apartinand acestora. Principalele motive pentru care Corpul
executorilor a fost desfiintat:
Statutul nu poate delega puterea sa publica unor specialisti care nu
sunt angajatii sai;
Existenta unui singur Corp executional civil Corpul Executorilor
Judecatoresti (conform noului Cod de Procedura Civila).
Cu alte cuvinte, noua lege integreaza corpul executorilor bancari in cel al
executorilor judecatoresti, prin urmare li se ofera optiunea fostilor executori bancari
sa devina la cerere judecatoresti.

4.3.4. Efectele contractului de credit bancar
a) Obligatiile creditorului
Obligatia de punere la dispozitia imprumutatului, creditul contractat si
imprumutatorul trebuie sa urmareasca executarea obligatiilor contractuale de catre
imprumutat, in special respectarea destinatiei creditului si rambursarea acestuia. Pe
durata creditului ipotecar, imprumutatorii au obligatia sa urmareasca indeplinirea
conditiilor prevazute de contractul de credit, referitoare: la destinatia sumelor
avansate, planul de finantare intocmit in cazul creditelor acordate pentru construirea,
reabilitarea, consolidarea si extinderea imobilelor si sa se ingrijeasca de rambursarea
la scadenta a ratelor de credit si de plata a dobanzii aferente, precum si de bonitatea
imprumutatului.
b) Obligatiile debitorului
Obligatia de rambursare a creditului primit - creditul trebuie rambursat in
conditiile si la scadentele stabilite in contract. Partile pot conveni ca rambursarea
creditului sa se faca esalonat (lunar sau folosind o alta unitate de timp), ori in
intregime, de regula, intr-o perioada de timp mai indelungata (6 luni, 1 an).


25
Neprecizarea in contractul de credit a scadentelor ci numai a termenului limita de
restituire a intregului imprumut, determina neacordarea dobanzilor de intarziere in
actiunea formulata de creditor anterior datei de restituire integrala a imprumutatului.
Pentru nerambursarea la scadenta a creditului acordat, imprumutatul va plati
penalitati sau dobanzi, separat de dobanzile aferente creditului, pe fiecare zi de
intarziere. Totodata neplata la scadenta a ratelor poate atrage si sanctiunea rezilierii
contractului cu obligarea imprumutatului de a restituii intreaga suma de bani acordata
cu titlu de credit.
Pe langa rambursarea sumelor acordate, imprumutatii au obligatia de plata a
unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma. Dobanzile bancare nu se
confunda cu dobanda legala consacrata de O.G. nr. 9/2000. Cea din urma are in
general caracter de dauna moratorie. Aceasta dobanda nu trebuie confundata nici cu
dobanda de referinta stabilita de Banca Nationala a Romaniei. Dobanda de referinta
se calculeaza ca medie ponderata cu volumul tranzactiilor, intre dobanda la
depozitele atrase de Banca Nationala a Romaniei si vanzarile reversibile de titluri de
stat efectuate de aceasta in luna anterioara celei pentru care se face anuntul.
4.3.5. Incetarea contractului de credit bancar
Contractul de credit inceteaza la expirarea termenului daca imprumutatul isi
executa obligatia de rambursare a creditului si a dobanzilor convenite.

5. Elemente de practica judiciara
1. Curtea Suprema de Justitie, sectia comerciala, decizia nr.329 din 25 ianuarie
2000.
Dobanzi contractuale. Contract de credit bancar. Titlu executoriu obtinut de
creditor. Data pana la care curg dobanzile.
Curtea, asupra recursului de fata, din examinarea lucrarilor la dosar, constata
urmatoarele:
La data de 2 iunie 1998, reclamanta S.C. B S.A.- sucursala Caras-Severin a
chemat in judecata de parata S.C A.I. S.R.L. Resita si D.I. debitori si giranti D.I. si
D.M., in solidar la plata unei sume de 33 917 789 lei dobanzi bancare conventionale


26
pe perioada 13 martie 1997 - 31 mai 1998, pentru creditul nerambursat din contractul
de credit nr.14 din 15 ianuarie 1996 cu cheltuieli de judecata. Prin sentinta civila nr.
786 din 6 octombrie 1998, Tribunalul Caras-Severin a respins actiunea reclamantei
ca nefondata. Curtea de Apel Timisoara, prin decizia civila nr. 235 din 1 aprilie 1999,
a admis apelul reclamantei, a schimbat sentinta civila de mai sus, in sensul ca a
admis actiunea si a obligat pe parati in solidar la plata unei sume de 33 917 789 lei
dobanzi bancare si 3 405 101 lei cheltuieli de judecata la ambele instante. In contra
acestei solutii parata a declarat recurs, aratand, in esenta, ca in mod gresit a fost
obligata la plata, intrucat contractul de credit si-a incetat valabilitatea, situatie in care
nu mai pot fi pretinse dobanzi conventionale, care nu mai au temei legal.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arata in continuare.
Este de retinut ca, in raport de cele convenite de parti prin contractul de credit
bancar(fila 5 din dosarul instantei de fond) si prin contractele de garantie imobiliara,
corect instanta de apel a angajat raaspunderea solidara a paratilor debitori si
garantia la plata dobanzilor pretinse. Faptul ca prin sentinta civila nr.133 din 13
martie 1997 a Tribunalului Caras Severin, reclamanta a dobandit titlu executoriu
pentru credit si dobanda calculata pana la data pronuntarii hotararii, nu poate
conduce la concluzia ca contractul de credit si-a incetat efectele dupa data de 13
martie si nu mai pot fi pretinse dobanzi, cum gresit sustine parata recurenta. Avand in
vedere ca, dupa obtinerea titlului executoriu mentionat mai sus paratii nu au achitat
creditul, reclamanta era indreptatita la plata dobanzilor contractuale calculate in
continuare, solutia criticata fiind corecta sub aspectul obligarii paratei la plata. In
consecinta criticile formulate in recurs, mentionand conditiile prevazute de art.304
C.proc.civ. recursul paratei se priveste ca nefondat si va fi respins ca atare.

2. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia III, decizia nr. 33
Deschidere de credit in cont curent. Deosebire de natura si efecte.
Ceea ce caracterizeaza contractul de cont curent si il diferentiaza de alte
contracte, in special de imprumutul incheiat in forma uzuala in practica bancara a
deschiderii de credit in cont curent, cu care prezina analogie fara a se confunda, este
reciprocitatea de credit ce partile isi acorda in mod contemporan, astfel ca la
incheierea contului acela care va rezulta creditor, sa poate cere numai diferenta intre
credit si debit. Prin urmare, in raporturile ce decurg din contractul de cont curent nici


27
una dintre partile contractante nu se desemneaza de la inceput ca creditor sau
debitor exclusiv si nici nu se comporta ca atare in decursul executarii contractului, ci
fiecare contopeste in persoana sa in mod indivizibil ambele calitati: de creditor si
debitor. Aceasta situatie inceteaza numai la inchiderea contractului, operatiune finala
ce diferentiaza pe creditor de debitor, facand ca cele doua mase omogene de credit
si debit sa se compenseze si sa dea loc la soldul creditor, pentru ca exista actiune in
justitie. Forma contabila a contului de cont curent aplicata si deschiderii de credit nu-i
modifica intru nimic acestuia natura sa juridica de imprumut, atribuindu-i imprumutului
calitatea de corentist.

3. Curtea Suprema de Justitie, decizia nr. 7568 din 12 decembrie 2001.
Contract de credit bancar. Incheiere de investire cu formula executorie. Cai de atac.
Motive ce pot fi invocate de debitor.
Prin incheiere Tribunalul Brasov a admis cererea creditoarei societate
bancara, prin care aceasta a solicitat investirea cu formula executorie a unui contract
de cesiune de creanta cu titlu de garantie si cu drept de incasare, invocand
dispozitiile art. 58/1998 si dispozitiile art. 376 C.proc.civ. Instanta a retinul ca in cauza
sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 375 C.proc.civ., contractul a carui investire
cu formula executorie s-a solicitat fiind titlu executoriu in temeiul prevederilor legale.
Debitorul cedat a declarat apel, invocand exceptia de necompetenta teritoriala
a Tribunalului Brasov, apreciind ca incheierea in speta este nelegala, contractul de
cesiune de creanta fiind nul de drept, neexistand nicio datorie fata de statul roman,
aceasta fiind deja stinsa in baza unui contract de compensare.
Curtea de Apel Brasov a admis apelul debitorului cedat si a schimbat
incheierea Tribunalului Brasov, in sensul respingerii cererii de investire cu formula
executorie, retinand ca cesiunea de creanta nu poate opera fara acordul scris al
celeilalte parti, iar datorita compensarii, contractul de cesiune supus investitrii a
ramas fara obiect.
Invocand motivele de casare prevazute de dispozitiile codului de procedura
civila, creditoarea a declarat recurs, sustinand ca instanta de fond a interpretat gresit
actul juridic dedus societatii si a schimbat natura si intelesul vadit neindoielnic al


28
acestuia, solutionand o cerere care era de competenta Tribunalului Brasov ca
instanta de fond. Recursul cesionarei este fondat.
Potrivit art. 376 C.proc.civ. se investesc cu formula executorie hotararile care
au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum si
orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile
anume prevazute de lege.
Potrivit art. 56 alin. 2 din Legea nr.58/1998 contractele de credit bancar,
precum si garantiile reale si personale constituite in scopul garantarii creditului
bancar reprezinta titluri executorii.
Aplicand textele de lege mentionate, prima instanta a admis in mod corect
cererea de investire cu formula executorie a inscrisului calificat de legea bancara ca
fiind titlu executoriu.
Datorita specificului cailor de atac privind obiectul examinarii, care se refera la
legalitatea si temeinicia hotararii atacate, instanta de apel nu putea fi investita cu alte
motive prin apelul debitorului cedat, decat cele privind neindeplinirea conditiilor de
admisibilitate a cererii de investire cu formula executorie stabilite de prevederile
codului de procedura civila.
Motivele privind nedatorarea sumei ca urmare a compensarii reprezinta
impedimente la executare si ele pot fi invocate exclusiv pe calea contestatiei la
executare. Aceasta imprejurare nu afecteaza insa caracterul contractului, de titlu
executoriu atribuit prin legea bancara si, in consecinta, nu vizeaza legalitatea
incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie.
Celelalte motive invocate in apel nu pot fi solutionate decat tot pe calea
contestatiei la executare, acestea privind executarea in raport cu obiectul determinat
prin titlu executoriu.
In consecinta, recursul a fost admis, decizia a fost modificata in sensul
respingerii apelului debitorului cedat ca nefondat.
14


14
Florin Ciutacu, Drept bancar; culegere de spete, legislatie, modele de contracte, Editura Themis Cart, 2003,
pag. 29-30.


29
4. Curtea Suprema de Justitie, Sectia comerciala, decizia nr. 250 din 4 februarie
1997.
Conventia partilor privind caracterul de titlu executoriu al acestuia. Ineficienta.
Constituie titluri executorii hotararile judecatoresti si actele considerate de lege
ca fiind titluri executorii. Codul de procedura civila, in cuprinsul articolului 376,
prevede ca devin titluri executorii, prin investirea cu formula executorie, hotararile
care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificare si oice
alte hotarari si inscrisuri, in cazurile anume prevazute de lege. Avand in vedere faptul
ca un contract de credit bancar nu constituie un inscris anume prevazut printr-o
dispozitie legala ca fiind cu titlu executoriu, clauza din contract prin care partile au
convenit sa-i confere acestuia caracterul de titlu executoriu, nu-si produce efecte,
nefiind conforma cu prevederile legale. De altfel, noile reglementari privind societatile
comerciale bancare nu prevad dispozitii in sensul atribuirii contractului de credit
bancar a caracterului de titlu executoriu, singura reglementare de exceptie fiind
Statutul Bancii Nationale a Romaniei, in care s-a mentionat ca sunt titluri executorii
contractele de credit incheiate de Banca Nationala a Romaniei. In atare situatie,
societatile bancare urmeaza procedura de drept comun pentru recuperarea
creantelor.












30
CONCLUZII

In urma celor expuse, putem concluziona faptul ca acest contract bancar este
un contract de adeziune, astfel ca la incheieirea lui, clientului i se prezinta un
formular tipizat, el neavand posibilitatea sa negocieze contractul.
Remarcam asadar, o strictete in aceasta procedura, pentru ca in cadrul
contractelor standardizate, asa cum se practica la nivelul bancilor, este clar ca daca
drepturile unui singur client au fost incalcate prin nerespectarea clauzelor
contractuale sau prin inserarea unor clauze abuzive, toti clientii care au semnat acel
contract se afla in aceeasi situatie.
In acest scop, atunci cand se ia o decizie, este de la sine inteles ca este
aplicata tuturor clientilor.
Pentru rezolvarea acestui aspect, s-a propus modificarea spre completare a
Legii clauzelor abuzive, insa aceasta procedura este neintemeiat intarziata.
Contractul bancar are caracteristicile unui contract de drept comun, cu exceptia
faptului ca este de adeziune, iar principalele sale caractere juridice sunt urmatoarele:
caracter sinalagmatic, oneros, comutativ, consensual.
In final, recomandam clientilor ca la incheierea unui contract cu o institutie de
credit, sa se documenteze efectiv asupra unor potentiale clauze abuzive inserate,
pentru a evita consecintele care s-ar rasfrange asupra lor.









31
BIBLIOGRAFIE
Legislatie
1. Ordonanta Guvernului nr.39/1996.
2. Statutul corpului executorilor bancari publicat in M.Of.nr.565 din 19.noiembrie.1999.
3. Ordonanta Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului.
4. Regulamentul BNR nr 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate
persoanelor fizice.
5. Noul cod Civil.
Doctrina
6. I.N Fintescu, Curs de drept comercial. Vol. I, Bucuresti, 1929.
7. O. Cpn, Societile comerciale, Editura Lumina, Bucureti, 1991.
8. Ion Turcu, Operatiuni si contracte bancare, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1995.
9. Lucian C. Ionescu, Mariana Negrus, Bancile si operatiunile bancare, Editura Economica,
1996.
10. Florin Ciutacu, Drept bancar; culegere de spete, legislatie, modele de contracte, Editura
Themis Cart, 2003.
11. Aspazia Cojocaru, Contracte, Ed.Lumina Lex, Bucuresti , 2004.
12.Carmen Adriana Gheorghe, Laura Muresan, Caiet de seminar la disciplina drept bancar,
culegere de texte, teste de evaluare, Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2007.
13.Carmen Adriana Gheorghe, Drept bancar, caiet de seminar, Editura Universitatii
Trasilvania, Brasov, 2008.
14.Carmen Adriana Gheorghe, Drept bancar, Ediia 2, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2009.