MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT ,,ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
CATEDRA DE DREPT

Proiect de cercetare

Tema: Transparența și etica deontologică a avocatului

Autor:
Studenta grupei
Rodica COJOCAR

Bălți 2020

1
Cuprins
Introducere................................................................................................................................................3
Capitolul I: Profesia de avocat.................................................................................................................4
Capitolul II: Principiile etice de bază.......................................................................................................5
Concluzii și recomandări..........................................................................................................................9
Bibliografie...............................................................................................................................................10

2
Introducere
În exercitarea profesiei, avocatul este obligat să acţioneze pentru asigurarea accesului
liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, să acţioneze prin toate mijloacele legale
pentru a proteja profesia, demnitatea şi onoarea corpului de avocaţi. În acest scop, fiind o
profesie monopolistă în partea ce privește acordarea serviciilor de asistență juridică calificată,
avocații trebuie să adopte un comportament profesionist pentru realizarea corespunzătoare a
misiunii sale, iar normele deontologice vin să garanteze această conduită.
Domeniile de cercetare a studiului sunt:
a) aspecte practice şi teoretice privind standardele etice prevăzute de codul deontologic pentru
profesia de avocat;
b) analiza cadrului normativ existent care reglementează standardele etice prevăzute de codul
deontologic pentru profesia de avocat;
c) analiza datelor statistice existente privind implementarea standardelor etice prevăzute de codul
deontologic pentru profesia de avocat;
d) cercetarea celor mai bune practici şi standarde internaţionale în domeniu;
e) formularea recomandărilor şi propunerilor privind îmbunătăţirea situației actuale din domeniul
standardelor etice ale profesiei de avocat.
Scopul principal al studiului este cercetarea situaţiei actuale în domeniul cu privire la
standardele etice prevăzute de codul deontologic pentru profesia de avocat şi identificarea
tendinţelor, dificultăţilor şi problemelor din acest domeniu.
Studiile anterioare au constatat că, calitatea asistenţei juridice este o problemă în
Moldova. Un raport din 2009 a menţionat „Baroul de avocaţi şi sistemul de asistenţă juridică
garantată de stat încă nu prestează asistenţă juridică adecvată. Baroul suferă din cauza poziţiei de
inegalitate în raport cu organele care efectuează urmărirea penală şi procurorii, precum şi a
tratamentului neadecvat din partea funcţionarilor din sistem. Avocaţilor, de asemenea, le lipseşte
o cultură de apărare activă. Fenomenul avocaţilor „de buzunar” subminează credibilitatea tuturor
avocaţilor. În plus, noul sistem de asistenţă juridică se află în faza incipientă şi urmează de văzut
dacă acesta va avea succes în extinderea accesului avocatului la clientul reţinut şi dacă va
îmbunătăţi calitatea de reprezentare juridică în sistemul de justiţie penală. Desigur, fără o
finanţare adecvată şi mecanisme de asigurare a calităţii corespunzătoare, acest obiectiv nu poate
fi realizat”1

1
Fundația Soros Moldova Performanțele justiției penale prin prisma drepturilor omului: evaluarea procesului de
transformare a sistemului de justiţie penală în Republica Moldova 2009, p. 70.
3
 Capitolul I: Profesia de avocat
În articolul 1 al Legii nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură se defineşte
noţiunea de avocatură, criticată de experţii Consiliului Europei, întrucît aceasta face referinţă la o
„instituţie de drept independentă a societăţii civile”, recomandînd formularea unei definiţii mai
generale, dar comprehensivă, a noţiunii de avocat. În pct.1 al Art. I din proiectul Legii, este
definită, conform Recomandării Nr.(2000)21 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei
noţiunea de avocat, după cum urmează:
„Avocatul este persoana calificată şi abilitată în conformitate cu legislaţia să pledeze, să
acţioneze în numele clienţilor săi, să practice dreptul, să apară în faţa unei instanţe judecătoreşti sau
să consulte şi să reprezinte în materie juridică clienţii săi.”.
Avînd în vedere faptul că avocatul este liber profesionist, activitatea desfăşurată de acesta
nu poate fi numită „avocatură”, dar reprezintă o profesie, fapt care ne determină să scoatem în
evidenţă caracteristicile ce definesc această profesie nobilă, precum: este o profesie liberă,
independentă, cu organizare şi funcţionare autonomă.
Principiile de Bază ale Națiunilor Unite privind Rolul Avocatului stipulează că avocații,
în protejarea drepturilor cliențiolor lor și în promovarea cauzei justiției, vor căuta să susțină
drepturile omului și libertățile fundamentale recunoscute la nivel național și dreptul internațional
și în orice moment să acționeze în mod liber și cu sârguință în conformitate cu legea și
standartele și etica profesiei de avocat recunoscute.
Conform pun. 2 din Regulamentului de activitate al avocaților publici2, Avocatul public
este persoana care, avînd dreptul de a desfăşura activitate de avocat în condiţiile Legii cu privire
la avocatură, acordă asistenţă juridică calificată în temeiul Legii cu privire la asistenţa juridică
garantată de stat conform regulilor stabilite de Consiliul Naţional pentru Asistenţa Juridică
Garantată de Stat.
Profesia de avocat este guvernată de anumite principii. În acest sens Statutul profesiei de
avocat nr. 302 din 29.01.2011, stipulează la art. 3 principiile fundamentale a profesiei de avocat.
Aceste principii sunt:
- Principiul legalității
- Principiul libertății
- Principiul independenței
- Principiul umanismului
- Principiul confidențialității
- Principiul asigurări dreptului la apărare garantat de Constituție
- Principiul democatismului și colegialității în raporturile dintre avocați
- Principiul apartenenței benevole la asociațiile profesionale de avocați
Avocatul îsi exercită profesia respectînd normele eticii și deontologiei stipulate în
Codul deontologic al avocaților din Republica Moldova.
Normele etice au scopul de a servi drept linii directoare, care să stabilească
comportamentul pe care urmează să-l adopte un avocat în vederea realizării misiunii sale

2
H O T Ă R Î R E cu privire la aprobarea Regulamentului de activitate al avocaţilor publici nr. 18  din  06.10.2008
Monitorul Oficial nr.47-48/173 din 03.03.2009

4
 nobile. Aceste norme sunt sistematizate, în mare parte, în cadrul unui act normativ, care
de obicei îmbracă forma unui cod.

Capitolul II: Principiile etice de bază

2.1 Independența avocatului
Cum am mai menționat normele eticii îmbracă forma unui cod. Codurile
(regulamentele/cartele) deontologice reprezintă un set de reguli și obligații care guvernează
profesia de avocat, comportamentul celor care o exercită, relația dintre aceștia și clienții lor, alți
actori ai actului justiției și public. Acestea sunt instituite în interesul societății și au menirea de a
garanta servicii de calitate a asistenței juridice.
Punctul 1 din Codul deontologic a avocatului stipulează „ Exercitînd profesia de avocat,
fiecare este obligat să întreprindă măsuri corespunzatoare pentru a asigura independența și
libertatea de exercitare a profesiei. Multitudinea îndatoririlor care ii revine avocatului impune din
partea acestuia o independență absolută, liberă de orice influență, chiar și de influența derivată
din propriile sale interese sau datorită influențelor din partea terțelor persoane”.
Există mai mulți factori care pot să aducă atingere independenței avocaților, precum ar fi:
relații personale sau patrimoniale cu una sau mai multe părți implicate; interesul material sau de
altă natură, direct sau indirect care poate fi dobândit după finisarea procesului; relațiile
avocatului sau unuia din colegii de birou al avocatului care a acordat asistență juridică ca avocat
sau a acționat în altă calitate decât cea de avocat pentru una sau mai multe părți implicate în
cauză etc. Urmare, avocatul trebuie să evite orice situație care să-i pună sub risc independența sa.
După cum este prescris și în Codul de etică flamand, „independența este esențială în toate
activitățile”.
2.2 Încrederea și integritatea morală
Avocatul urmează să păstreze un echilibru între libertatea și independența sa, și loialitatea
sa față de client, iar clauzele ce reglementează deontologia avocaților vin să formeze o armonie
între aceste principii, care alături de celelalte principii etice stabilesc relația avocat – client, care
este una foarte complexă. În acest sens pct. 2 al Codului deontologic al avocaților din Republica
Moldova prevede „Relațiile dintre avocat și client sunt bazate pe onestitate, probitate, echitate,
corectitudine, sinceritate și confidențialitate.” . Cu toate acestea, consider că pentru a activa în
armonia acestor standarde, avocatul urmează să fie sincer și corect însăși față de persoana sa și să
le raporteze la rolul care și l-a asumat în fața societății și la autoritatea profesiei pe care o
reprezintă. Sinceritatea și corectitudinea față de sine urmează a fi deprinse încă de pe băncile
facultăților de specialitate, acestea constituind valori pentru orice jurist.
Avocatul trebuie mereu să cântărească gradul în care sunt implicate interesele sale și tot
timpul să aibă certitudinea că acționează în interesul clientului. În această ordine de ide, Codurile
deontologice vin ca să consolideze și să mențină acest echilibru și să valorifice la maximum
relația dintre avocat și client, care este una foarte sensibilă. Astfel, pe motiv că etica relației
avocat – client se caracterizează prin faptul că este una dintre cele mai problematice, în toate
codurile studiate relației avocat – client îi este atrasă o atenție deosebită.
2.3 Confidențialitatea

5
 Standardul confidențialității este unul care stă la baza întregii activități a avocaților și are
o importanță deosebită pentru consolidarea încrederii populației în sistemul avocaturii și al
justiției per general.
În acest sent Codul deontologic al avocaților din Republica Moldova la pct.3.1 prevede
„Natura misiunii avocatului este prezumată de a fi depozitarul secretelor clienților săi și al
comunicărilor confidențiale, fiind un drept și o datorie fundamentală a avocatului. Obligația de a
păstra secretul profesional este absolută și nelimitată în timp”.
La fel Legea cu privire la avocatură la art. 55 alin. (1) stipulează „ Avocatul nu este în
drept să divulge informaţiile confidenţiale ce i-au fost comunicate în timpul acordării asistenţei
juridice, precum şi să transmită, fără acordul clientului, unor terţi documentele legate de
exercitarea delegaţiei.”
Păstrarea secretului profesional de către avocat poate fi vitală pentru reputația, viața
privată și profesională a clientului său, iar instituția avocaturii a fost instituită pentru a ajuta
oamenii, dar nu a dăuna.
De asemenea, confidențialitatea avocatului este într-o interdependență cu reputația
acestuia în particular și respectul față de profesie în general. Chiar dacă persoanele care se
confruntă cu o problemă juridică caută ca în primul rând avocatul să fie competent să-i rezolve
problemele, confidențialitatea nu este căutată în mod direct deoarece clienții prezumă că aceasta
există apriori.

Conform alin. (2) pct. 3 din Codul deontologic al avocaților din Republica Moldova,
Obiectul secretului profesional îl constituie chestiunile cu care o persoana s-a adresat dupa
asistența juridică, esența consultațiilor oferite de avocat, procedeele de strategie și tactică a
apărării sau reprezentării, datele privind persoana care s-a adresat dupa asistență și alte
împrejurări care rezulta din activitatea profesională a avocatului.
Obiectul secretului profesional este reglementat suficient de amplu pentru a-l definitiva,
iar în acest sens codul și statutul RM se completează. În sensul legislației în vigoare, obiectul
secretului profesional este format din informații și date de orice tip, în orice formă și pe orice
suport care vizează orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată avocatului, problemele cu care
o persoană a apelat la avocat după asistenţă juridică, precum și datele sale personale, informația
din cadrul consultaţiilor oferită de avocat și client, strategia de apărare, precum şi alte informații
obținute în activitatea profesională a avocatului. Obiectul confidenţialităţii se extinde asupra
tuturor activităţilor avocatului şi asociaţilor baroului.

2.4 Competența avocatului

Conform pct. 4 din codul deontologic al avocaților din Republica Moldova, Avocatul
realizează activitatea încredinţată cu competenţă profesională. Avocatul are obligația de a-și
îmbunătăți continuu formarea profesională și să depună eforturi să mențină un nivel înalt al
calificării profesionale.
În acest sens, Uniunea Avocaţilor obligă avocaţii să urmeze anual cursuri de formare
continuă în materie juridică, în volum de cel puţin 40 de ore, dar se pare că nu există un
mecanism de monitorizare a respectării acestei cerinţe. Uniunea Avocaţilor ar putea solicita
membrilor săi să remită o listă a cursurilor urmate şi să investigheze în mod aleatoriu un număr

6
mic de cazuri. Spre exemplu, cerinţa pentru avocaţii consultanţi (solicitors) englezi este de 16
ore pe an, dintre care patru ore trebuie urmate la cursurile acreditate. Avocaţii consultanţi trebuie
să confirme anual că s-au conformat acestei cerinţe, existînd în acelaşi timp o verificare
periodică aleatorie. Uniunea Avocaţilor trebuie să fie conştientă de pericolul că cerinţele date
arată bine pe hîrtie, dar de fapt nu sunt respectate.
2.5 Incompatibilități
Pentru ca loialitatea față de clientul său, independența și libertatea avocatului să nu fie
puse sub dubiu și pentru a nu se aduce atingere acestor principii, actele normative prevăd un șir
de incompatibilități pentru profesia de avocat. Astfel, potrivit Codului deontologic al avocaților
din Republica Moldova, profesia de avocat este incompatibilă cu:
a) oricare funcţie retribuită, cu excepţia funcţiilor legate de activitatea ştiinţifică şi didactică,
precum şi de activitatea în calitate de arbitru al judecăţii arbitrale (arbitrajului);
b) activitatea de întreprinzător;
c) activitatea de notar.
Pe lângă aceste incompatibilități Statutul profesiei de avocat al Republicii Moldova,
stabilește că profesia de avocat este incompatibilă cu activităţi ce lezează demnitatea şi
independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri. Aceste restricții sunt necesare pentru a nu
supune riscului libertatea şi independenţa, loialitatea față de client şi nici secretul profesional ale
avocaților. În cazul apariției unei asemenea situații, avocații sunt obligați să anunțe organul de
autoadministrare, iar activitatea acestor avocați va fi suspendată pe parcursul existenței acesteia.
Situația este mai dificilă pentru cumulul de profesii care este permis, însă condiționat.
Drept exemplu poate servi compatibilitatea profesiei de avocat cu cele de arbitru sau mediator.
Acestor tipuri de împrejurări trebuie să le fie acordată o atenție sporită, deoarece delimitarea
între compatibil și incompatibil este foarte fină, iar normele etice trebuie să vină să stabilească
cât mai bine „hotarul” între acestea. Astfel, avocatul trebuie să rămână integru în activitățile
desfășurate de către acesta în profesiile care sunt compatibile cu profesia de avocat, trebuie să fie
prudent ca onorariile primite pentru prestarea serviciilor în profesiile compatibile cu profesia de
avocat să întrunească cerințele standardului scrupulozității în materie de onorarii. La acest
capitol, Codul de etică al avocaților din Croația stabilește că un avocat nu va accepta locuri de
muncă, care sunt incompatibile cu profesia de avocat și ar putea afecta independența și reputația
avocatului și integritatea profesiei de avocat.
2.6 Publicitatea profesională
În conformitate cu pct. 6 din Codul deontologic al avocaților din Republica Moldova,
Publicitatea avocatului trebuie să fie exactă și veridică ca formă și ca conținut, respectându-se
secretul profesional și alte principii esențiale ale profesiei, și nu trebuie să conțină informații
înșelătoare sau care ar putea induce în eroare și să nu afecteze imaginea profesiei sau reputația
colegilor săi.
În acest sens, Statutul profesiei de avocat prevede „Formele de exercitare a profesiei de
avocat asigură publicul cu informaţii despre activitatea desfăşurată. Publicitatea trebuie să fie
veridică, să respecte secretul profesional şi să fie realizată cu demnitate şi prudenţă.
(2) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate menţiunile laudative sau comparative
şi toate indicaţiile referitoare la identitatea clienţilor sînt interzise.

7
 (3) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite prin
procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobîndirii de clientelă.
(4) Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de
publicitate, respectiv:
a) plasarea unei firme;
b) anunţuri de publicitate potrivit prezentului Statut;
c) anunţuri şi menţiuni în anuare şi cărţi de telefon;
d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii etc. profesionale şi de
specialitate;
e) corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale;
f) publicare de articole ori materiale de interes profesional sau public, în domenii care ţin
de sau au tangenţă cu specializarea avocatului. Nu constituie o formă de publicitate profesională
permisă de Lege editarea unor materiale, în ediţii care nu au tangenţă cu specializarea avocatului
şi care nu-şi îndeplinesc menirea de a explica sau de a populariza anumite reglementări juridice,
iar conţinutul lor face dovada unui mesaj predominant laudativ sau comparativ;
g) participarea la organizarea de evenimente, seminarii, conferinţe, mese rotunde etc. în
ţară şi peste hotare, în domenii care au tangenţă cu specializarea avocatului. Participarea la
organizarea unor evenimente cu caracter preponderent publicitar, care nu au tangenţă cu
specializarea avocatului şi care, prin natura lor, în loc să comporte o menire explicativă sau de
popularizare a anumitor reglementări juridice, dau dovada unui conţinut predominant laudativ
sau comparativ, nu constituie o formă de publicitate profesională permisă de lege;
h) pagină de Internet.
(5) Nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate:
a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul, reşedinţa
unei persoane sau într-un loc public;
b) propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a
profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens.
(6) Firma trebuie să fie amplasată la intrarea imobilului sau a spaţiului ocupat în care forma
de exercitare a profesiei îşi are sediul.
(7) Anunţurile publicate în anuarele profesionale naţionale şi internaţionale, în presa scrisă
şi electronică, reflectă activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele
domenii în care avocaţii îşi desfăşoară activitatea.
(8) Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate naţionale şi
internaţionale pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei din care acestea fac parte.
(9) Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:
a) numărul de telefon, telefax, pagina de Internet şi adresa electronică (e-mail);
b) adresa sediului;
c) sigla formei respective de exercitare a profesiei.
(10) Cărţile de vizită profesionale ale avocatului cuprind menţiunile permise
corespondenţei, titlurile ştiinţifice sau profesionale dobîndite în ţară sau în străinătate.
(11) Formele de exercitare a profesiei pot avea pagină proprie de Internet, care poate
cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi cele permise corespondenţei.
(12) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de Lege şi de prezentul Statut privind publicitatea
formelor de exercitare a profesiei de avocat constituie o gravă abatere disciplinară.”

8
 Concluzii și recomandări
Deontologia avocatului trebuie să constitui permanent o prioritate atât a organului de
autoreglemnetare, cât și a fiecăruia din membrii săi. Normele etice trebuind să fie mereu ajustate
conform necesităților și realităților de moment, precum și promovate atât în cadrul profesiei de
avocat, cât și a altor profesii și a întregii societăți.
În scopul asigurării respectării normelor deontologice, nu este suficient ca normele
deontologice să fie aprobate. Astfel, în toate statele de drept, promovarea standardelor etice în
rândurile avocaților constituie un obiectiv permanent al organului de autoreglementare.
Considerăm că este necesar de aprobat un Plan de acțiuni pentru promovarea a
standartelor etice în rîndurile avocațiolor. Aceasta reprezintă un obiectiv major pentru Republica
Moldova.
În concluzie considerăm că revizuirea reglementărilor actuale în materie de deontologie a
avocaților nu necesită neapărat modificări stringente de amploare, cu unele mici excepții, însă
reclamă întreprinderea de acțiuni pentru promovarea acestor standarde etice și formularea de
recomandări în vederea interpretării acestora, care să corespundă spiritului legislație și
moralității sociale, precum și aplicării corespunzătoare în situații specifice. În acest sens rolul
Uniunii Avocaților din RM este unul esențial.

9
Bibliografie
1. Constituția Rpublicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994// Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 18 august 1994, nr. 1;
2. Codul Deontologic al avocaților din Republica Moldova

3. Legea Republicii Moldova cu privire la avocatură, nr. 1260 din 19.07.2002// Monitorul
Oficial al Republicii Moldova  Nr. 126-127
4. Statutul profesiei de avocat nr. 302 din 29.01.2011// Monitorul Oficial al Republicii
Moldova 08.04.2011 nr. 54-57
5. Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului de activitate al avocaţilor publici nr. 18
din  06.10.2008 Monitorul Oficial nr.47-48/173 din 03.03.2009

10