MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

NOTE DE CURS
DREPT INFORMAIONAL
(Ciclul I)

AUTOR:
Victoria Mihala
mg. n drept, lector. univ.

Aprobat la edina Catedrei Drept public

din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10
Examinat de Consiliul facultii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la edina Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIINU 2013

TEMA 1. Consideraii generale privind Dreptul informaional

1.

Bazele teoretice ale informaiei.

2.

Premisele constituirii dreptului informaional

a) Informaia i materia
b) Informaia i statul
c) Informaia i societatea. Societatea informaional

1.

Bazele teoretice ale informaiei.

nsi cuvntul informaie este cunoscut din antichitate i provine de la cuvntul

latin informatio, ce nseamn explicare sau comunicare. Actualmente informaia nu poate fi
definit att de simplu i se utilizeaz diferite definiii a noiunii de informaie.
Definiie: Informaia este o reflectare a lumii reale sau inventate i prezentate prin
intermediul simbolurilor i semnelor. Aceast definiie este prea filozofic i n prezent se
folosesc definiii cu un sens mai ngust.
Definiie: Informaia reprezint cunotine care pot fi pstrate, prelucrate i transmise.
Noiunea de informaie este legat de obiectul sau fenomenul real sau inventat i
elimin nedeterminarea acestuia reflectndu-i esena n msura necesar pentru realizarea
scopului. Conform art.3 al Legii Cu privire la informatizare i la resursele informaionale de
stat, nr.467-V din 21.11.2003, informaia reprezint cunotine despre persoane, subiecte,
fapte, evenimente, fenomene, procese, obiecte, situaii i idei.
Totodat informaia are o anumit form: articol, mesaj, comunicare, film, pictur,
desen tehnic, cntec, model matematic, semnal electronic, und electromagnetic. Informaia
permanent se gsete n circulaie i trece urmtoarele etape:
1) Perceperea informaiei
2) Prelucrarea informaiei
3) Transmisia informaiei
4) Prezentarea informaiei
Perceperea informaiei este un proces ce const n acumularea cunotinelor despre
proprietile, structura i interaciunea obiectelor sau fenomenelor.
Prelucrarea informaiei este un proces ce const n analiza i sinteza informaiilor.
Transmisia informaiei este un proces ce const n transportarea informaiei de la un
emitor ctre un receptor.

Prezentarea informaiei este un proces ce const n demonstrarea prin semne

convenionale a caracteristicilor calitative i cantitative ale informaiei.
Informaia poate fi caracterizat prin urmtorii parametri:
Autenticitatea;
Plintatea;
Actualitatea;
Claritatea.
Definiie: Informaia este autentic dac ea reflect corect fenomenul sau obiectul dat
i duce la luarea unor decizii corecte.
Definiie: Informaia neautentic se numete dezinformaie.
Definiie: Informaia este deplin dac ea este suficient pentru rezolvarea unor
probleme.
Definiie: Informaia este actual dac ea este disponibil n timpul i locul potrivit.
Definiie: Informaia este clar dac ea este neleas de consumator.

2.

Premisele constituirii dreptului informaional

a)

Informaia i materia

b)

Informaia i statul

c)

Informaia i societatea. Societatea informaional

Trim o perioad de mari ndrzneli, de mari victorii ale genului uman. Nimeni nu mai
este nedumerit n faa unor aa titluri ca: Omul i planeta, Omul i cosmosul, Omul i
informaia. Relaia societate-informaie este indisolubil. Schimbul de informaii
reprezint o categorie esenial n existena societii. Cea ce a fost diferit de la o etap la alta
a fost coninutul i intensitatea transferului de informaii. Pe msur ce informaia s-a
diversificat i mesajele au devenit mai complicate, mai determinate, mai numeroase n
procesul de transfer s-au produs specializri, au intervenit forme noi de organizare i
memorizare. n lumea contemporan, odat cu creterea rolului tiinei n dezvoltarea
societii, cmpul informaiei tiinifice s-a extins, ocupnd un loc vast n sfera comunicrii.
Micarea informaiilor n societate poate fi controlat i organizat, ajungndu-se la ora
actual la reele mari, la structuri informaionale. Stadiile societii snt stadii ale procesului
de informaie. Savanii demonstreaz c progresul societii este strns legat de procesul
informaional.

n Declaraia Universal a Drepturilor Omului, articolul 19, se indic c Orice om are

dreptul la libertatea opiniilor i exprimrii; ceea ce implic dreptul de a nu fi intimidat pentru
opiniile sale e acela de a cuta, de a primi i de a rspndi, fr consideraii de frontier,
informaii i idei prin orice mijloc de exprimare. n contextul epocii contemporane abilitile
i modalitile cele mai eficiente de a fi informat reprezint un deziderat cu valoare social
prioritar. Problemele care vizeaz informaia devin tot mai pregnant momente de referin n
diverse rapoarte politice, economice, culturale ce trateaz problemele globale ale umanitii.
n conformitate cu Declaraia de intenii semnat la Liubljana n 2002, Decretul
Preedintelui Republicii Moldova Privind edificarea societii informaionale n Republica
Moldova, Hotrrea Guvernului Republicii Moldova Despre aprobarea Politicii de edificare a
societii informaionale n Republica Moldova din 2004, Republica Moldova i-a asumat
responsabilitatea edificrii societii informaionale, bazat pe principiile consfinite n
Statutul ONU, n Declaraia Universal a Drepturilor Omului i n Carta edificrii societii
informaionale globale de la Okinawa n 2000, orientat spre interesele cetenilor ntregii
societi. Edificarea societii informaionale una din prioritile naionale (4) se bazeaz pe
implementarea larg a tehnologiilor informaionale i de comunicaii. Trecerea la
societatea informaional constituie unul din obiectivele strategice pentru urmtorii ani
precum i una din etapele de tranziie pentru integrarea rii n Uniunea European (5).
Acestea au servit drept baz conceptual pentru elaborarea i aprobarea prin Hotrrea
Guvernului Republicii Moldova a Strategiei Naionale de edificare a societii informaionale
Moldova Electronic i planului de aciuni.
Prin transpunerea n via a Strategiei, RM va realiza dreptul la comunicare i
informare ca drept fundamental al ceteanului, va asigura accesul universal la informaii i
cunotine tuturor categoriilor sociale. Societatea informaional este o form nou a
civilizaiei umane n care accesul egal i universal la informaie n corelaie cu o infrastructur
informaional i de comunicare dezvoltat contribuie la o dezvoltarea social-economic
durabil. n societatea informaional cunotinele snt recunoscute ca un factor esenial al
dezvoltrii. Societatea informaional este caracterizat prin sporirea rolului informaiei i
cunoaterii, crearea unui spaiu informaional global capabil s asigure comunicarea
informaional eficient dintre membrii societii, accesul lor la resursele informaionale
mondiale. Contribuia i rolul bibliotecii n edificarea societii informaionale snt
indispensabile n urmtoarele arii:
-

infrastructura informaional

accesul la informaii

capacitatea de edificare

identitatea i diversitatea cultural

diversitatea lingvistic i coninutul local.

Informaia devine resurs public de dezvoltare, gradul de utilizare a ei este

comparabil cu cele ale utilizrii resurselor tradiionale: energie, materie prim etc. Orice
realizare nou i are rdcina n realizrile anterioare, orice specialist pentru a se ridica pe o
treapt superioar se sprijin pe munca predecesorilor.
I. Newton spunea dac am vzut ceva mai departe dect alii, e din cauza c am stat
pe umerii unor gigani. Comunicarea tiinific a evoluat n funcie de necesitatea material a
oamenilor de a acumula cunotine. n procesul acesta au fost parcurse mai multe etape
succesive:
1. Prima revoluie informaional - nseamn din punct de vedere istoric crearea
limbajului articulat care a permis realizarea comunicrii prin schimbul direct de informaii
dintre oameni.
2. A doua revoluie informaional este marcat prin apariia scrisului i a permis
posibilitatea de transfer informaional de la o generaia la alta. Ca suport al scrisului s-au
folosit diverse materiale: roci, argil, filde, papirus, pergamentul, lemnul i hrtia (China,
105). Scrisul a aprut simultan n mai multe pri ale lumii. Cea mai veche form de scris este
pictografia. Ea const nu n desenul literelor ci n desenul obiectelor. Fiecare imagine
reprezenta un cuvnt. (Exemplu: o broasc, o pasre, un obolan i o sgeat). Scrisul
pictografic a evoluat spre scrisul ideografic. Locul desenelor a fost preluat de ideograme ce se
bazau pe judeci. (exemplu: apa era reprezentat printr-o linie ondulat).
3. A treia revoluie informaional a fost marcat de realizarea tiparului cu litere mobile din
metal de J. Gutenberg. Prima carte tiprit de Gutenberg a fost Biblia (1450-1456). Toate
crile tiprite ntre 1455 i 1500 se numesc incunabule (scutec de copil i leagn).
4. A patra revoluie informaional - este marcat prin creterea fr precedent a fluxului de
informaie tiinific determinat de amplificarea i diversificarea surselor i mijloacelor de
comunicare n mas. Analiza relaiei nou create ntre informaia tiinific i savantul,
cercettorul lumii contemporane, chemat s o amplifice, confer cu adevrat tiinei
informrii un rol determinant n progresul unei societi. . Cu vre-o cteva decenii n urm
majoritatea tiinelor erau separate prin granie precise. Informarea specialistului se realiza cu
mult mai uor.

Obiectivele de referin

s defineasc informaia ca materie i s stabileasc interaciunea dintre informaie i

societate;
-

s identifice premisele edificrii societii informaionale n Republica Moldova;

s argumenteze necesitatea edificrii societii informaionale n Republica Moldova.

Subiectul 2. Obiectul de studiu i metodele dreptului informaional

1. Fundamentele obiective ale constituirii dreptului informaional.
2. Obiectul de studiu al dreptului informaional.
3. Baza metodologic a dreptului informaional.
4. Noiunea i sistemul dreptului informaional.

1.

Fundamentele obiective ale constituirii dreptului informaional.

Relaiile sociale sunt ntr-o continu evoluie, astfel apar noi relaii sociale care
trebuiesc reglementate de lege. Unele din ele se ncandreaz n obiectul ramurilor de drept
existente, devenind reglementate fie prin modificarea unor acte normative din domeniu, fie
prin adoptarea unui act normativ nou, iar altele, pentru c reprezint o categorie de relaii
sociale distinct, necesit adoptarea unui cadru normativ complex i complet. n felul acesta
se creeaz noi ramuri de drept. De altfel, criteriile principale de deosebire a ramurilor de drept
l reprezint obiectul i metoda de reglementare.
in s evideniez c nu crearea oficial a unei ramuri noi de drept este premis pentru
apariia unui obiect distinct de reglementare, ci anume aceste relaii care au trsturi comune,
care reprezint o categorie distinct i care necesit o reglementare ampl, sunt premisa
pentru apariia unei noi ramuri de drept, aceste relaii reprezentnd obiectul de reglementare al
ramurii de drept respective.
n ceea ce privete dreptul informaional, ca premis pentru apariia acestei ramuri de
drept a fost dezvoltarea progresiv a societii informaionale, relaiile din cadrul acestui
domeniu presupunnd necesitatea de a fi reglementate, acestea reprezentnd obiectul de
reglementare a dreptului informaional.

2.

Obiectul de studiu al dreptului informaional.

Obiectul de reglementare a dreptului reprezint acele relaii sociale care sunt

reglementate de normele juridice.
Obiectul de reglementare a dreptului informaional reprezint relaiile sociale care apar
n rezultatul colectrii, stocrii prelucrrii sau difuzrii informaiei i care sunt reglementate
de normele juridice de drept informaional.

O mare parte din relaiile sociale astzi sunt reglementate de normele juridice. Rmn
nereglementate relaiile unde nu este considerat necesar intervenia statului pentru a le
reglementa, pentru a stabili anumite limite, interdicii, pentru a prescrie un anumit
comportament sau pentru a permite subiecilor de drept s aleag comportamentul lor, uneori
prezentnd cteva variante alternative.

3.

Baza metodologic a dreptului informaional.

Prin prisma art.4 din Constituia Republicii Moldova, normele Declaraiei au devenit
obligatorii pentru autoritile de stat, demnitari i funcionari publici. Statul i-a asumat
responsabilitatea de a nu atenta la drepturile i libertile consfinite n Declaraie, de a apra
persoana de eventualele abuzuri ale reprezentanilor si, desemnai la guvernare.
Un om poate fi cu adevrat liber atunci cnd, dup Franklin Roosevelt, dispune de:
Libertatea cuvntului,
Libertatea contiinei,
Libertatea de privaiunile material,
Libertatea de povara fricii.
Libertatea poate fi obinut dac omul este informat i i cunoate drepturile i
libertile, cile de obinere ale lor.
Legea Suprem a Republicii Moldova a stabilit un nou cadru constituional n
domeniul drepturilor omului, n general, i n domeniul libertilor mass-media i accesului la
informie, n special. Constituanta legislativ a corelat normele constituionale n acest
domeniu att cu transformrile democratice survenite n societate, ct i cu exigenele
tratatelor internaionale la care Republica Moldova a devenit parte. Astfel, art. 32-34 din
Constituie referitoare la libertatea opiniei i a exprimrii, libertatea creaiei i dreptul la
informaie au fost corelate cu art. 19 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului, precum
i cu art.19 din Pactul Internaional cu privire la drepturile civile i politice, care erau n
vigoare pentru Republica Moldova la momentul adoptrii Constituiei.

4. Noiunea i sistemul dreptului informaional.

Astzi, sistemul integrat al resurselor informaionale de stat din cadrul Sistemului
Naional Informaional al Republicii Moldova reprezint una din condiiile de baz pentru
edificarea societii informaionale, un mecanism real pentru consolidarea unui stat de drept,
care asigur calitatea procesului decizional, reprezint inima prestrii serviciilor
informaionale de diverse nivele i tipuri, vectorul principal al stabilitii social-economice,
platforma pentru egalitate n educaie i cultur, baza pentru securitatea statal i aprarea
drepturilor omului.
Asigurarea accesului la resursele informaionale are loc prin urmtoarele mijloace:

Accesarea datelor din registre prin intermediul tehnologiilor Web SIC

Acces-Web

Vizualizarea datelor din registre prin intermediul dispozitivelor de tip Pocket

PC i tehnologiilor GPRS SIC AccesMobile

Mecanisme standardizate de obinere a datelor din registrele informaionale

bazate pe Web-Service Interfaa Unic de Obiecte (Common Object Interface).

Acces public prin intermediul reelei Internet - Verific Datele.

Acces la datele statistice din registre prin intermediul tehnologiilor Web SIA

Statistica
n conformitate cu art.23 al Legii Cu privire la informatizare i la resursele
informaionale de stat nr.467 din 21.11.2003, Ministerul Tehnologiei Informaiei i
Comunicaiilor ndeplinete, n numele Guvernului, funcia de posesor al resurselor
informaionale de baz.
n conformitate cu art.12 al Legii cu privire la registre nr. 71 din 22.03.2007 i
Hotrrii Guvernului nr.625 din 22.05.2008, Guvernul Republicii Moldova a atribuit S
CRIS Registru funciile de deintor i administrator al resurselor informaionale de stat
de baz, care sunt:
Registrul de Stat al Populaiei
Registrul de Stat al Unitilor de Drept
Sistemul Informaional Naional Geografic (SING)
Toate celelalte resurse i registre de stat fac parte la categoria Resurse i Registre
Informaionale de Stat departamentale:
Registrul de stat al transportului (RST)

Registrul de stat al conductorilor auto (RSCA)

Registrul resurselor i sistemelor informaionale de stat
Prestarea serviciilor informaionale prin intermediul SIC Acces -web
Accesul la informaia din resursele informaionale de stat se efectueaz n baz de
contract,

prin

utilizarea

software-ului

specializat

Sistemul

informaional

de

cutare (SIC) ACCES-Web:

persoana fizic (inclusiv ceteni strini, cu domiciliul n Republica Moldova) -

numele, prenumele, patronimicul, data naterii, numrul, seria, valabilitatea documentului de

identificare al persoanei, numrul de identificare de stat IDNP, imaginea grafic, etc.;

persoana juridic - denumirea ntreprinderii, adresa juridic, numrul de

nregistrare, genurile de activitate, filialele i reprezentanele, informaia cu privire la

reorganizarea ntreprinderii, datele de identificare ale conductorului sau fondatorilor etc.;

unitatea de transport caracteristicile tehnice ale autovehiculului, (tipul UT,

marca/modelul, culoarea, numrul de stat de nregistrare), datele agregatelor (numrul

caroseriei, motorului, asiului, codul VIN), numrul i seria documentului de nmatriculare,
posesorul, etc.

Obiectivele de referin

s defineasc obiectul i metodele de studiere ale Dreptului Informaional;

s delimiteze sfera de reglementare a Dreptului Informaional i s stabileasc

locul Dreptului Informaional n sistemul de drept al Republicii Moldova;

s determine condiiile de apariie a dreptului informaional;

s stabileasc fundamentele i modul de organizare a societii informaionale

ca cadru de existen a dreptului informaional;

TEMA 3. Izvoarele dreptului informaional i sistemul legislaiei informaionale

1.

Izvoarele dreptului informaional.

2.

Istoria dezvoltrii legislaiei n domeniul informaional.

3.

Structura

legislaiei

domeniul

informaional

locul

legislaiei

informaionale n sistemul legislativ al Republicii Moldova.

Izvoarele dreptului informaional.

1.

Curtea Constituional a definit noi drepturi fundamentale, care rezult din dreptul la
informaie:
-

dreptul persoanei de a fi informat prompt, corect i clar asupra msurilor preconizate

sau luate de autoritile publice;

-

accesul liber la sursele de informaie politic, tiinifico-tehnic, social, cultural .a.

dreptul de a recepiona personal i n condiii bune emisiunile radiofonice i televizate.

Au fost formulate i obligaiile constituionale ale statului n acest domeniu:

asigurarea de ctre autoritile publice a cadrului juridic necesar pentru difuzarea liber

i ampl a informaiei de orice natur;

-

asigurarea informrii corecte a cetenilor asupra treburilor publice i problemelor de

interes personal;
-

favorizarea pluralismului n mass-media de stat i private prin obligarea acestora de a

exercita informarea corect a opiniei publice.

Istoria dezvoltrii legislaiei n domeniul informaional.

2.

Cadrul juridic este chemat s realizeze dreptul de proprietar asupra informaiei cu

diferenierea proprietii organizaiilor de stat i organelor administrative; structurilor
comerciale, datelor personale a cetenilor.
La sfritul anilor 70 comunitatea internaional a formulat dou principii, care au fost
luate ca baz la crearea cadrului juridic a securitii informaionale n mai multe ri i sunt
urmtoarele:

definirea hotarelor amestecului statului n viaa personal a cetenilor cu utilizarea

sistemelor informatice;

implementarea mecanismelor administrative de protecie a cetenilor contra astfel

de amestecuri.
Cu ajutorul normelor de drept n domeniul securitii informaionale trebuie s fie
realizate urmtoarele sarcini:

referirea informaiei drep deschis sau inchis;

definirea drepturilor de access la informaii;

definirea drepturilor persoanelor de rspundere n vederea atribuirii i modificrii

parafelor anumitor informaii;

modurile i procedurile de acces;

modul de control, documentare i analiz a aciunilor personalului

responsabilitile pentru nendeplinirea cerinelor definite;

demonstrarea vinoviei rufctorilor;

pedepsirea vinovailor;

3.

Structura legislaiei n domeniul informaional i locul legislaiei

informaionale n sistemul legislativ al Republicii Moldova.

Totalitatea reglementrilor relaiilor din domeniul informaional arat nc odat spre
existena unui obiect distinct de reglementare, i anume:
-

Constituia RM art. 4, 5, 23, 30, 32, 33, 34, 40, 52, 54, 55, 117;

Legea privind accesul la informaie nr. 982, adoptat la 11.05.2000

Declaraia Universal a Drepturilor Omului, la care RM a aderat 1990, art. 1,

19, 20, 29
-

Pactul internaional cu privire la drepturile economice, sociale i culturale, n

vigoare pentru RM din 1993, art. 15, 16, 18;

-

Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice, n vigoare pentru

RM din 1993, art. 19, 20, 21;

-

Convenia Internaional cu privire la Drepturile Copilului, n vigoare pentru

RM din 25.02.1993, art. 13, 15, 16, 17, 29;

-

Convenia internaional privind eliminarea tuturor formelor de discriminare

rasial, n vigoare pentru RM din 25 februarie 1993, art.2, 5;

Convenia pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale,

n vigoare pentru RM din 1 februarie 1998, art. 6, art.8, art. 10, art. 11, art. 14, art. 34, art. 35,
art. 36, art. 37, art. 38, art. 39, art. 40, art. 41, art. 44, art. 52;
-

Mai multe recomandri ale Consiliului Europei ctre Statele membre;

Hotrri ale Parlamentului n domeniu i alte acte normative adoptate n

domeniu.
n ultimul timp, un subdomeniu al dreptului informaional, care este internetul,
prezint n ultimul timp mai multe probleme i indic spre mai multe lacune i lipse de
reglementare.

Obiectivele de referin

s defineasc noiunea de izvor de drept informaional;

s identifice premisele i particularitile dezvoltrii legislaiei informaionale;

s stabileasc structura legislaiei informaionale n vigoare i s stabileasc

locul legislaiei informaionale n sistemul legislativ al Republicii Moldova.

TEMA 4. Resursele informaionale

1.

Conceptul resurselor informaionale.

2.

Regimul juridic al resurselor informaionale.

3.

Reglementarea juridic a unor categorii aparte de resurse informaionale

1. Conceptul resurselor informaionale

Pe fondul dezvoltarii retelei informatice globale, de catre chiar participantii constanti
la aceasta, s-a conturat un proces de autoreglementare, prin care membrii diferitelor subcomunitati electronice au convenit asupra unor coduri de conduita, mai mult sau mai putin
elaborate, independent de vreo obligatie ce le-ar fi fost impusa prin lege. Cu toate acestea,
complexitatea relatiilor sociale din Internet, riscul aparitiei unor fenomene generatoare de
pericol social si de prejudicii, victimizarea unor categorii de persoane, precum si eficienta
relativa a mijloacelor sanctionatorii autoimpuse in cadrul comunitatilor de internauti, au
constituit factori esentiali ai declansarii unor demersuri legislative la nivel statal si
international.
In prim planul preocuparilor de ordin normativ se inscrie, tot mai pregnant,
problematica extrem de complexa, a continuturilor din Internet. Aceasta, deoarece spatiul
virtual este, prin esenta lui, un loc de manifestare a libertatii de exprimare, a libertatii de a
primi si transmite informatii, reclamand observarea respectarii unor reguli ce privesc
indeosebi limitele acestei libertati fundamentale. Fiind vorba, in ultima instanta de un aspect
de drept constitutional, este firesc sa existe un interes de reglementare la nivelul statelor si,
avand in vedere natura globala a Internetului, o preocupare a acestora de a crea un cadru
juridic adecvat si la nivel international.
Studiul de fata este menit sa puna in lumina tocmai mutatiile pe care noile tehnologii
le genereaza in spatiul public, modificarea mentalitatilor, dezvoltarea unei anumite culturi a
comunicarii, gradul de toleranta fata de continuturile de idei traficate in Internet elemente
care, la randul lor, influenteaza modul in care juristii inteleg sa se raporteze la libertatea de
exprimare, in special din perspectiva dreptului constitutional si a dreptului penal.
In contextul problematicii continuturilor din Internet, urmatoarele aspecte prezinta,
actualmente, un interes cu totul special:
1.
1.

Pornografia adulta,
Pornografia infantile

2.

Rasismul si xenophobia

3.

Insulta si calomnia

4.

Instructiunile privind fabricarea materialelor explosive

5.

Plangerile impotriva produselor comerciale

6.

Modalitatile de diseminare a unor continuturi

Pornind de la terminologia utililizata in doctrina si practica juridica a altor state,

intelegem ca, pentru analiza din cuprinsul prezentului studiu, sa utilizam notiunea de
continuturi negative , termen ce include atat continuturi prohibite expres de lege, dar si
elemente aflate intr-o zona gri, tot mai controversata, sau care, in orice caz, beneficiaza de
tratamente juridice diferite de la o tara la alta, fara a putea fi totusi considerate continuturi
acceptate social.
Studiul de fata nu are, desigur, pretentia de a epuiza o tematica atat de extinsa care, in
dimensiunile sale de baza doctrina, jurisprudenta si legislatie cunoaste o dinamica
permanenta pe plan international. El isi propune, in schimb, sa ofere o introducere in analiza
subiectelor evocate mai sus, precum si a zonelor de interferenta cu acestea, in scopul
familiarizarii teoreticienilor si practicienilor din Romania cu un fenomen juridic nou, deosebit
de complex si sensibil.
2. Regimul juridic al resurselor informaionale.
Sistemul informaional integrat al organelor de drept (n continuare - SIIOD) constituie
totalitatea mijloacelor software, hardware, informaionale, organizaionale, sistemelor de
transmitere a datelor, tehnologiilor de utilizare a lor, normelor de drept i infrastructurii,
destinate pentru susinerea informaional a activitii organelor de drept. Ca rezultat al
funcionrii sistemului, se formeaz resursa informaional unic a organelor de drept din
ar.
Resursa informaional a organelor de drept reprezint o totalitate sistematizat de date
despre evenimentele care au loc n sfera de ocrotire a normelor de drept. Resursa
respectiv este parte integrant a Resurselor informaionale de stat ale Republicii
Moldova, i anume, ale segmentului "Administrarea i controlul de stat"
Noiuni de baz
n prezenta Concepie se utilizeaz urmtoarele noiuni i definiii:
integrarea sistemelor informaionale ale organelor de drept - unificarea sistemelor
informaionale automatizate ale organelor de drept ntr-un sistem unic, administrarea
fiecrui sistem fiind efectuat individual de ctre fiecare organ de drept, iar dirijarea
metodic a acestora va fi efectuat coordonat, n modul stabilit;

3. Reglementarea juridic a unor categorii aparte de resurse informaionale

Spaiul informaional al SIIOD reprezint ansamblul urmtoarelor resurse informaionale:
Registrul informaiei criminalistice i criminologice;
Registrul dosarelor judectoreti;
Registrul procedurilor de executare;
Registrul persoanelor reinute, arestate i condamnate;
Registrul de stat al armelor;
Registrul obiectelor pzite;
Registrul accidentelor rutiere;
Registrul dactiloscopic;
Registrul infrastructurii organelor de drept.
Resursele i fluxurile informaionale
Fiecare din resursele informaionale formate din nou trebuie s fie descrise detaliat n
Concepia corespunztoare, cu indicarea funciilor sistemului care o formeaz, a obiectelor
informaionale i identificrii lor.
n afar de aceasta, SIIOD asigur accesul operativ la datele sistemelor automatizate care
formeaz resursele informaionale de importan statal:
Registrul de stat al populaiei conine date despre persoanele fizice i documentele care leau fost eliberate;
Registrul de stat al unitilor de drept conine date despre toate tipurile de organe de drept,
inclusiv despre activitatea, documentele i tampilele lor;
Registrul de stat al transportului conine date despre mijloacele de transport (inclusiv
agregatele cu numr) i documentele de nmatriculare;
Registrul de stat al conductorilor de vehicule conine date privind dreptul persoanei fizice
de a conduce mijlocul de transport corespunztor;
Registrul de stat al blanchetelor de strict eviden i al timbrelor de acciz ofer date despre
blanchetele de strict eviden i timbrele de acciz confecionate i despre circulaia lor;
Registrul vamal de stat conine date despre mrfurile i alte obiecte deplasate peste
frontiera de stat;
Registrul Serviciului Grniceri conine date despre traversarea frontierei de stat de ctre
persoanele fizice i unitile de transport;
Sistemul informaional geografic naional servete pentru stabilirea spaial a datelor despre
locurile comiterii infraciunilor i obiectele infrastructurii, de asemenea, ofer posibilitatea de
aplicare a metodelor de analiz spaial a evenimentelor i fenomenelor care au loc n sfera
criminal.
Obiectivele de referin
-

s delimiteze categoriile de resurse informaionale;

s analizeze raportul dintre resursele informaionale de stat i cele cu caracter

s explice nivelul de intervenie a statului n reglementarea raporturilor sociale

privat;
obiect al crora sunt resursele informaionale;
-

s formuleze opinii asupra reglementrii juridice a unor categorii aparte de

resurse informaionale.

TEMA 5. Dreptul la acces la informaie

1.

Drepturile i libertile informaionale de baz, temeiuri i restricii.

2.

Dreptul de acces la informaie.

3.

Reglementarea juridic a dreptului la informaiei.

4.

Semntura electronico-digital ca instituie a dreptului informaional.

5.

Protecia dreptului de acces la informaie

1)

Drepturile i libertile informaionale de baz, temeiuri i restricii

ntrun stat constituional oricare tip de activitate trebuie s fie reglamentat. Din
pcate, asigurarea legislativ a relaiilor informaionale n Republica Moldova lipsete, iar
aceast domeniu a legislaiei este terra incognita pentru organele legislative din ar.
ntro societate contemporan informaia deine un rol important, iar resursele
informaionale sunt una dintre cele mai importante active ale statului, de rnd cu resursele
naturale, umane, financiare, etc. i definesc potenialul lui.
Crearea societii contemporane informaional n Republica Moldova necesit
rezolvarea unui complex de sarcini n vederea formrii mediului informaional, care ar asigura
dezvoltarea eficace a sitemelor informatice i a reelelor de transfer a datelor, formarea
resurselor informaionale, elaborarea produselor informaionale, prestarea serviciilor
informaionale, pregtirea cadrelor n acest domeniu, etc.
n 1946, Adunarea General a Naiunilor Unite a adoptat una dintre primele sale
rezoluii, n care se spune: Libertatea de informare este un drept fundamental al omului i
piatra de ncercare a tuturor libertilor crora Naiunile Unite le sunt credincioase.
Este o afirmaie foarte general. Ce credei c a vrut s spun ONU prin aceast
rezoluie?
Avnd n vedere c liberul acces la informaie este considerat un drept al omului att
de important, faptul c el nu este formulat mai clar n standardele internaionale ale drepturilor
omului ar putea fi surprinztor. Textul Articolului 19 din Declaraia Universal a Drepturilor
Omului este clar i fr echivoc:
Toi oamenii au dreptul la liber opinie i exprimare; acest drept nseamn libertatea
de a-i exprima nemijlocit propria opinie i de a cuta, primi i comunica o informaie din
orice mijloc i indiferent de frontiere (sublinierea noastr).

Dei libera exprimare pare benefic att pentru cei care comunic informaia, ct i
pentru cei care o primesc, ideea potrivit creia cetenii au dreptul s obin informaii de la
instituiile guvernamentale nu era unanim recunoscut la acea vreme. Suedia avea garantat n
Constituie libertatea informaiei ncepnd din 1776, dar ea nc se nscria ntr-o minoritate.
Scriitorul american Walter Lippmann afirmase c un oficial ales nu rspunde dect n
faa instituiei sale, nu i n faa electoratului: Acolo unde guvernul este dominat de opinia
maselor, funciile puterii sunt grav afectate. n mod asemntor, sistemul britanic al
democraiei parlamentare se baza pe principiul conform cruia numai legislativul putea
monitoriza guvernul, nu i publicul. n viziunea lui Walter Bagehot, principalul teoretician al
guvernrii parlamentare britanice, democraia nu putea funciona dect dac guvernanii
nu trebuie s dea socoteal vulgului.
Acestea erau concepiile nc predominante n majoritatea cercurilor guvernamentale
din anii 40. (Ca s fim cinstii, aceste concepii sunt larg rspndite i astzi). Iat de ce
textul Rezoluiei Adunrii Generale a ONU a nsemnat o rupere att de radical de trecut. S
ni-l reamintim:
Libertatea de informare este un drept fundamental al omului i piatra de ncercare a
tuturor libertilor crora Naiunile Unite le sunt credincioase.
Poate c acesta este primul lucru la care se gndete cineva atunci cnd aude
cuvintele liber acces la informaii. Guvernele, ca i alte instituii cu putere de decizie, cum
ar fi companiile comerciale, dein informaii despre toi locuitorii rii. Aceste informaii sunt
de la cele mai simple locul naterii unei persoane, adresa acesteia pn la cele mai
complexe, cum ar fi cele medicale.
Cantitatea i complexitatea informaiilor deinute a crescut o dat cu dezvoltarea
tehnologiei. Astfel, computerizarea documentelor guvernului i companiilor face mult mai
uor schimbul de informaii ntre diverse categorii de documente.
Nimic nfricotor n capacitatea propriu-zis a guvernelor de a deine informaii.
Dac guvernele nu ar deine astfel de informaii, ele nu ar putea s ofere publicului serviciile
ateptate i nici nu ar nelege drepturile fiecruia. De exemplu, oamenii ar fi nemulumii
dac li s-ar spune c nu pot vota la alegerile viitoare pentru c autoritile electorale nu i-au
nregistrat.
La fel, cineva s-ar putea ngrijora dac, atunci cnd vine s extrag bani din cont, ar
constata c banca nu i are contul nregistrat. Aadar, este normal ca o instituie s dein date
despre persoane, pentru c numai aa o societate poate funciona normal.

i, totui, ceva i ngrijoreaz pe oameni: teama c Big Brother tie prea multe
despre viaa lor de zi cu zi. Deseori, aceast team este justificat. Mai nti, exist un motiv
de ordin practic pentru care oamenii sunt ndreptii s tie ce informaii dein autoritile
despre ei. Un alt motiv ar fi acela c oamenii trebuie s aib posibilitatea s cunoasc aceste
date i, dac sunt eronate, s le poat corecta. Dar chiar dac nu ar exista un motiv pur practic
pentru accesul la informaii, oamenii tot trebuie s aib dreptul elementar de a le afla.
Conform tratatelor internaionale pentru drepturile omului, dar i potrivit legislaiilor
naionale, individul are dreptul la via privat. Accesul la informare este unul din mijloacele
prin care un individ se poate asigura c dreptul la via privat i este respectat.
Guvernele i celelalte instituii dein multe informaii care pot afecta bunstarea
individului ca membru al societii, chiar dac aceste informaii nu se refer la el n mod
direct.
V putei gndi la anume tipuri de informaii deinute de guvern, pe care o persoan ar
trebui s le cunoasc?
Exist multe tipuri de informaii deinute de guvern, care afecteaz viaa individului.
Ele se pot nscrie n oricare dintre categoriile urmtoare (sau n multe alte categorii):
- politic;- via social;- sntate;- educaie;- mediu;- planuri de investiii;securitate;- justiie.
n toate aceste domenii, individul, ca cetean, are diverse drepturi. Dac nu primesc
informaii exacte despre activitatea guvernului n aceste domenii, atunci oamenii nu i pot
exercita drepturile pe deplin.

2)

Dreptul de acces la informaie

n 1946, Adunarea General a Naiunilor Unite a adoptat una dintre primele sale
rezoluii, n care se spune: Libertatea de informare este un drept fundamental al omului i
piatra de ncercare a tuturor libertilor crora Naiunile Unite le sunt credincioase.
Este o afirmaie foarte general. Ce credei c a vrut s spun ONU prin aceast
rezoluie?Ce nelegem prin liberul acces la informaie?
Avnd n vedere c liberul acces la informaie este considerat un drept al omului att
de important, faptul c el nu este formulat mai clar n standardele internaionale ale drepturilor
omului ar putea fi surprinztor. Textul Articolului 19 din Declaraia Universal a Drepturilor
Omului este clar i fr echivoc:

Toi oamenii au dreptul la liber opinie i exprimare; acest drept nseamn libertatea
de a-i exprima nemijlocit propria opinie i de a cuta, primi i comunica o informaie din
orice mijloc i indiferent de frontiere (sublinierea noastr).
Dei libera exprimare pare benefic att pentru cei care comunic informaia, ct i
pentru cei care o primesc, ideea potrivit creia cetenii au dreptul s obin informaii de la
instituiile guvernamentale nu era unanim recunoscut la acea vreme. Suedia avea garantat n
Constituie libertatea informaiei ncepnd din 1776, dar ea nc se nscria ntr-o minoritate.
Scriitorul american Walter Lippmann afirmase c un oficial ales nu rspunde dect n
faa instituiei sale, nu i n faa electoratului: Acolo unde guvernul este dominat de opinia
maselor, funciile puterii sunt grav afectate. n mod asemntor, sistemul britanic al
democraiei parlamentare se baza pe principiul conform cruia numai legislativul putea
monitoriza guvernul, nu i publicul. n viziunea lui Walter Bagehot, principalul teoretician al
guvernrii parlamentare britanice, democraia nu putea funciona dect dac guvernanii
nu trebuie s dea socoteal vulgului.
Acestea erau concepiile nc predominante n majoritatea cercurilor guvernamentale
din anii 40. (Ca s fim cinstii, aceste concepii sunt larg rspndite i astzi). Iat de ce
textul Rezoluiei Adunrii Generale a ONU a nsemnat o rupere att de radical de trecut. S
ni-l reamintim:Libertatea de informare este un drept fundamental al omului i piatra de
ncercare a tuturor libertilor crora Naiunile Unite le sunt credincioase.
Poate c acesta este primul lucru la care se gndete cineva atunci cnd aude cuvintele
liber acces la informaii. Guvernele, ca i alte instituii cu putere de decizie, cum ar fi
companiile comerciale, dein informaii despre toi locuitorii rii. Aceste informaii sunt de la
cele mai simple locul naterii unei persoane, adresa acesteia pn la cele mai complexe,
cum ar fi cele medicale.
Cantitatea i complexitatea informaiilor deinute a crescut o dat cu dezvoltarea
tehnologiei. Astfel, computerizarea documentelor guvernului i companiilor face mult mai
uor schimbul de informaii ntre diverse categorii de documente.
Nimic nfricotor n capacitatea propriu-zis a guvernelor de a deine informaii.
Dac guvernele nu ar deine astfel de informaii, ele nu ar putea s ofere publicului serviciile
ateptate i nici nu ar nelege drepturile fiecruia. De exemplu, oamenii ar fi nemulumii
dac li s-ar spune c nu pot vota la alegerile viitoare pentru c autoritile electorale nu i-au
nregistrat.
La fel, cineva s-ar putea ngrijora dac, atunci cnd vine s extrag bani din cont, ar
constata c banca nu i are contul nregistrat.

Aadar, este normal ca o instituie s dein date despre persoane, pentru c numai aa
o societate poate funciona normal.
i, totui, ceva i ngrijoreaz pe oameni: teama c Big Brother tie prea multe
despre viaa lor de zi cu zi. Deseori, aceast team este justificat. Mai nti, exist un motiv
de ordin practic pentru care oamenii sunt ndreptii s tie ce informaii dein autoritile
despre ei. Un alt motiv ar fi acela c oamenii trebuie s aib posibilitatea s cunoasc aceste
date i, dac sunt eronate, s le poat corecta. Dar chiar dac nu ar exista un motiv pur practic
pentru accesul la informaii, oamenii tot trebuie s aib dreptul elementar de a le afla.
Conform tratatelor internaionale pentru drepturile omului, dar i potrivit legislaiilor
naionale, individul are dreptul la via privat. Accesul la informare este unul din mijloacele
prin care un individ se poate asigura c dreptul la via privat i este respectat.
Guvernele i celelalte instituii dein multe informaii care pot afecta bunstarea
individului ca membru al societii, chiar dac aceste informaii nu se refer la el n mod
direct.
V putei gndi la anume tipuri de informaii deinute de guvern, pe care o persoan ar
trebui s le cunoasc?
Exist multe tipuri de informaii deinute de guvern, care afecteaz viaa individului.
Ele se pot nscrie n oricare dintre categoriile urmtoare (sau n multe alte categorii):
- politic;- via social;- sntate;- educaie;- mediu;- planuri de investiii;securitate;- justiie.

Reglementarea juridic a dreptului la informaiei

3)

Cadrul juridic este chemat s realizeze dreptul de proprietar asupra informaiei cu

diferenierea proprietii organizaiilor de stat i organelor administrative; structurilor
comerciale, datelor personale a cetenilor.
La sfritul anilor 70 comunitatea internaional a formulat dou principii, care au fost
luate ca baz la crearea cadrului juridic a securitii informaionale n mai multe ri i sunt
urmtoarele:

definirea hotarelor amestecului statului n viaa personal a cetenilor cu utilizarea

sistemelor informatice;

implementarea mecanismelor administrative de protecie a cetenilor contra astfel

de amestecuri.

Cu ajutorul normelor de drept n domeniul securitii informaionale trebuie s fie

realizate urmtoarele sarcini:

referirea informaiei drep deschis sau inchis;

definirea drepturilor de access la informaii;

definirea drepturilor persoanelor de rspundere n vederea atribuirii i modificrii

parafelor anumitor informaii;

modurile i procedurile de acces;

modul de control, documentare i analiz a aciunilor personalului

responsabilitile pentru nendeplinirea cerinelor definite;

demonstrarea vinoviei rufctorilor;

pedepsirea vinovailor;

4)

Semntura electronico-digital ca instituie a dreptului informaional

Noiunile ce urmeaz de reinut:

mijloacele

semnturii

digitale -

mijloacele

tehnice i/sau

de

program

ce

asigur crearea cheii publice i cheii private, crearea semnturii digitale i/sau verificarea
autenticitii acesteia;
semntur digital - atribut indispensabil al documentului electronic, obinut n urma
transformrii criptografice a acestuia cu utilizarea cheii private, destinat s confirme
autenticitatea documentului electronic; LEGE Nr. 264 din

15.07.2004 cu privire la

documentul electronic i semntura digital.

Potrivit Articolul 18 al Legii nominalizate prevede urmtoarele privind semnturai
digital:(1) Documentul electronic este semnat cu semntura digital a persoanei abilitate, n
modul stabilit de legislaie sau de contract, s semneze cu semnturolograf documentul
echivalent pe suport de hrtie.(2) Semntura digital este creat de titularul certificatului cheii
publice prin mijloacele semnturii digitale, utilizndu-se cheia privat.(3) Modul de aplicare a
semnturii digitale n documentele electronice ale autoritilor publice este stabilit de Guvern.
Conform aceleeai Legi Articolul 19. Sunt prevzute efectele juridice ale semnturii
digitale:(1) Semntura digital produce aceleai efecte juridice ca i semntura olograf n
documentul pe suport de hrtie, cu condiia:
a) autenticitii semnturii digitale, confirmate prin mijloacele de certificare ale
acesteia; i

b) valabilitii, la momentul semnrii documentului electronic, a certificatului cheii

publice perfectat i eliberat conform legislaiei.
(2) Semntura digital este echivalat juridic cu semntura olograf n documentul pe
suport de hrtie autentificat cu tampil n cazul n care exist mputernicirile de utilizare a
tampilei.
(3) Coninutul documentului pe suport de hrtie autentificat cu tampil i
transformat n document electronic poate fi autentificat cu semntura digital a persoanei
abilitate. n acest caz, drept document original se consider documentul pe suport de hrtie.
Ct privete verificarea autenticitii semnturii digitale se efectueaz prin mijloacele
certificate ale semnturii digitale, cu utilizarea certificatului cheii publice al alctuitorului care
a semnat documentul electronic.
Mijloacele semnturii digitale nu constituie mijloace de cifrare a informaiei i snt
supuse certificrii obligatorii n conformitate cu legislaia privind certificarea mrfurilor i
serviciilor.
Mijloacele semnturii digitale trebuie s asigure:
a) unicitatea cheii private i cheii publice create;
b) dificultatea de calcul necesar la deducerea cheii private i a semnturii digitale;
c) confidenialitatea cheii private.

5)

Protecia dreptului de acces la informaie

Conform Articolul 38 a Legii cu privire dreptului de acces la informaie este prevzut

(1)

Persoanele

fizice i

juridice

poart rspundere,

stabilit de

legislaie,

pentru

nendeplinirea cerinelor prezentei legi. (2) Intermediarul n circulaia electronic a

documentelor poart rspundere stabilit de legislaie, pentru neexecutarea sau executarea
necorespunztoare a obligaiilor i calitatea necorespunztoare a serviciilor prestate, precum i
pentru prejudiciul cauzat de aceste aciuni (inaciuni).(3) Pentru acces ilegal la informaia
cuprins n documentele electronice, persoanele poart rspundere conform legislaiei cu
privire la accesul la informaie.(4) Litigiile care apar n cadrul circulaiei electronice a
documentelor, precum i cele legate de utilizarea documentelor electronice i de aplicarea
semnturii digitale, se soluioneaz de ctre subiecii circulaiei electronice a documentelor n
conformitate cu legislaia i contractele ncheiate.
Centrul de certificare a cheilor publice poart rspundere pentru prejudiciul cauzat ca
urmare a nendeplinirii obligaiilor prevzute de prezenta lege, cu excepia cazurilor n care

centrul de certificare aduce probe doveditoare c nu a putut mpiedica producerea

prejudiciului.
Centrul de certificare nu poart rspundere pentru prejudiciul cauzat ca urmare a
utilizrii certificatului cheii publice cu nclcarea restriciilor de utilizare a acestuia sau a
restriciilor privind limitele valorii operaiunilor n care acesta poate fi utilizat.
Titularul certificatului cheii publice poart rspundere pentru prejudiciul cauzat de:
a) nendeplinirea obligaiilor prevzute de prezenta lege;
b) semnarea documentelor electronice cu utilizarea cheii sale private de ctre alte
persoane, inclusiv n perioada de la solicitarea suspendrii valabilitii sau revocrii
certificatului cheii publice pn la nscrierea, n termenul stabilit, a meniunii respective n
registrul certificatelor cheilor publice, cu excepia cazurilor n care titularul certificatului va
aduce probe doveditoare c documentul electronic a fost semnat de o alt persoan.

Obiectivele de referin:
-

s stabileasc drepturile i libertile informaionale de baz;

s analizeze temeiurile i restriciile aduse drepturilor i libertilor

informaionale;
-

s defineasc dreptul de acces la informaie i principiile acestuia;

s stabileasc mecanismele de protecie juridic a dreptului de acces la

informaie;
-

s cunoasc noile posibiliti oferite de utilizarea semnturii digitale i efectele

juridice a actelor semnate prin semntur digital;

-

s analizeze avantajele i impactele legate de utilizare de scar larg a noilor

tehnologii informaionale.

TEMA 6. Inviolabilitatea vieii private

1.

Conceptul i structura dreptului la inviolabilitatea vieii private.

2.

Protecia juridic a dreptului la inviolabilitatea vieii private.

3.

Datele cu caracter personal obiect specific de protecie n domeniul

informaional

1. Conceptul i structura dreptului la inviolabilitatea vieii private.

Inviolabilitatea vieii personale se afirm ca un drept fundamental al omului nc din cele mai
vechi timpuri, odat cu primele manifestri scrise de libertate, constituind coninutul e
senial aldeclaraiilor, documentelor politicojuridice i ale actelor vechii Rome i al celor din t
impulfeudalismului, formnd mai trziu coninutul fundamental al tuturor "Bill of Rights" i
al "declaraiei drepturilor" adoptate din secolul XVII i pn astzi. n epoca contemporan,
recunoaterea

libertii persoanei

ca drept

fundamental al omului

se impune

din ce n

ce mai puternic, devenind un imperativ universal dictat de necesitile de progres social.

Ca

urmare,

att

pe

plan

internaional,

Declaraia

universal a drepturilor omului adoptat de Adunarea General a O.N.U. n 1948; n Pactulint

ernaional relativ la drepturile civile i politice, adoptat de aceeai Adunare General n 1966
i n Convenia European pentru aprarea drepturilor omului, semnat la Roma n 1950 care
constituie expresii ale legitilor, structurilor i proceselor sociale contemporane, ca i pe plan
naional, n Constituie sau n alte acte fundamentale ale statului, inviolabilitatea persoanei
primete consacrare juridic, chiar dac uneori recunoaterea libertii ca drept fundamental
rmne sub forma unui simplu principiu de drept, nefiind asigurate i garaniile materiale i
juridice pentru realizarea lor efectiv.
Dreptul la respectarea vieii private constituie sfera fiecrei existene n care nimeni
nu se poate amesteca fr a fi invitat. I. Rivero
Conceptul dreptului la via privat a fost explicat mai nti ca dreptul de a fi lsat n
pace, ns acesta a evoluat pn n zilele noastre ntr-un concept mai larg, care ar putea fi
definit ca dreptul unei persoane fizice de a decide ct informaie personal s divulge, cui i
pentru ce anume.
Prin dezvoltarea unei vaste jurisprudene n domeniu, Curtea European a Drepturilor
Omului a stabilit c prin protecia familiei se nelege protecia legturilor familiale, chiar
dac acestea nu sunt oficializate prin cstorie, adopie, recunoatere a unui copil natural etc.

Prin dreptul la via privat sunt recunoscute dreptul la relaii sociale, dreptul la intimitatea
vieii private, dreptul la un mediu sntos (drept nerecunoscut ca atare, ns protejat indirect
dac prin poluarea mediului este prejudiciat integritatea fizic i moral a subiecilor).
Republica Moldova se afl, deocamdat, la etapa de promovare a semnificaiei
dreptului de via privat. Acest drept nu este perceput nc n suficient msur ca un drept
inerent fiinei umane, care solicit statului nu numai datoria de neimixtiune, dar i obligaiuni
pozitive care cer n mod concret de la autoriti s ntreprind msuri rezonabile i adecvate
pentru a proteja drepturile individului.
2. Protecia juridic a dreptului la inviolabilitatea vieii private.

Deseori instantele judecatoresti din tara si din strainatate sint puse in situatia de a gasi
un echilibru intre diferitele dispozitii privind drepturile fundamentale ale omului. In domeniul
informational problema cea mai stringenta este instituirea unui echilibru intre dreptul la viata
privata si dreptul la libertatea de exprimare (inclusiv dreptul la informatie).
De retinut in context dispozitia art. 19 alin. (3) din Pactul international cu privire la
drepturile civile si politice, conform careia exercitarea libertatii de opinie si libertatii de a
primi sau de a comunica informatii poate fi supusa anumitor limitari, stabilite in mod expres
prin lege si care constituie masurile necesare:
a) respectarii drepturilor sau reputatiei altora;
b) apararii securitatii nationale, ordinii publice, sanatatii sau moralitatii publice.
Dispozitii similare contin Declaratia Universala a Drepturilor Omului (art. 19 si 29),
Conventia Europeana pentru Drepturile Omului (art. 10) si Constitutia Republicii Moldova
(art. 32 si 54).
Lezarea onoarei si demnitatii se poate produce prin difuzarea informatiilor
defaimatoare, care nu corespund realitatii, pe cind incalcarea dreptului la viata privata poate
sa se manifeste printr-o multitudine de actiuni si inactiuni, inclusiv raspindirea unor informatii
care, desi corespund realitatii, tin de domeniul vietii private si nu puteau fi publicate sau
divulgate decit cu consimtamintul subiectului pe care-l privesc. Incalcarea dreptului la viata
privata, sub aspectul abordat in acest studiu, se poate manifesta prin colectarea, prelucrarea,
stocarea neautorizata si divulgarea fara temei legal a informatiilor despre viata personala,
familiala, intima, despre starea sanatatii si alte aspecte ale vietii particulare a omului.
Dispozitia constitutionala este elocventa prin laconismul ei: Statul respecta si
ocroteste viata intima, familiala si privata (art.28). Norma poate fi interpretata diferit:

recunoasterea caracterului absolut al dreptului la viata privata si neadmiterea sub nici o forma
a imixtiunilor in acest domeniu si constatarea faptului ca aceasta norma impune obligatii doar
statului. Multe din reglementarile le-gislative in vigoare argumenteaza incalcarea dreptului la
viata privata prin ratiuni de interes public, care sint prioritare. Cu un anumit grad de
relativitate, distingem urmatoarele categorii sociale si juridice in domeniul vietii private:
secretul personal, intimitatea personala (secretul individualitatii, secretul identitatii sociale,
secretul datelor biografice, secretul datelor medicale); secretul familial (confidentialitatea
raporturilor familiale, secretul adoptiei); secretul corespondentei (inclusiv existenta
corespondentei, continutul acesteia si contactele).
Daca ne-am conduce doar dupa art. 4 din Legea presei, care statueaza ca: Publicatiile
periodice si agentiile de presa publica, potrivit aprecierilor proprii, orice fel de materiale si
informatii, tinind cont de faptul ca exercitiul acestor libertati ce comporta datorii si
responsabilitati este supus unor formalitati, conditii, restringeri si unor sanctiuni prevazute de
lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica [...] pentru a impiedica
divulgarea unor informatii confidentiale..., raspunsul ar fi afirmativ si categoric.
Astfel, Legea presei constituie o bariera legala in exercitarea unor atributii
caracteristice profesiei de jurnalist. Sa presupunem ca jurnalistul detine informatii veridice
despre hobby-ul unei persoane, care consta in confectionarea la domiciliu a substantelor
explozive. Insusi faptul de a avea un hobby nu este condamnabil, dar avind in vedere ca prin
acesta se urmareste un scop criminal si se pune in pericol viata, sanatatea si bunurile altor
persoane, potentialul pericol social devine prioritar dreptului la ocrotirea vietii private si
indreptateste atentionarea opiniei publice. Cu parere de rau, in contextul art. 4 din Legea
presei si art. 177 din noul Cod penal, situatia jurnalistului in cazul descris devine absurda.
Legea Federatiei Ruse cu privire la mijloacele de informare in masa stipuleaza o exceptie
pentru jurnalisti (dispozitia nu se extinde asupra celorlalti cetateni), care consta in dreptul
jurnalistului de a dobindi, pastra si difuza informatii despre viata privata, daca aceasta
serveste interesului public. Legea Republicii Moldova privind accesul la informatie, fiind
reformatoare si argumentata doctrinar, prevede posibilitatea divulgarii informatiilor cu
caracter personal in cazul in care interesul public prevaleaza (art. 8 alin. (8), dar face aceasta
in contextul obiectului sau de reglementare si nu poate fi aplicata pentru rezolvarea situatiei
particulare descrise mai sus.
Este admisibila publicarea, in cadrul reportajelor, articolelor si altor materiale
jurnalistice, a informatiilor ce permit identificarea persoanei retinute, arestate, banuite sau

invinuite de savirsirea unei infractiuni? Prin informatiile respective se aduce atingere

dreptului la viata privata?
Pentru moment, raspunsul la intrebarea formulata nu poate fi argumentata juridic. In
opinia noastra, persoana suspectata sau acuzata de savirsirea unei infractiuni nu poate
impiedica difuzarea informatiilor ce permit identificarea sa, inclusiv imaginea vizuala, pe
motivul protectiei dreptului la viata privata, or, interesul public pentru descoperirea crimelor
indreptateste actiunea jurnalistului, facind posibila aparitia de noi martori, inclusiv persoane
care sa ofere inculpatului un alibi, de victime necunoscute anchetei, dovezi etc. In astfel de
cazuri insa legea impune sa se utilizeze cu maxima atentie termenii juridici, evitindu-se
termenii gen criminal, infractor pina la pronuntarea sentintei de instanta judecatoreasca.
In plus, din considerente de etica profesionala, in cazul neadeveririi faptelor, se va comunica
in cadrul aceleiasi rubrici, la care a fost plasata informatia anterioara, despre achitarea
persoanei respective sau despre sistarea procesului in privinta acestuia.
Pe cine trebuie sa informeze jurnalistul despre efectuarea inregistrarii (audio, video,
foto) si de la cine trebuie sa-si ceara voie? Jurnalistul, care colecteaza informatii despre viata
privata a persoanei, urmeaza sa preintimpine si sa solicite acordul persoanei vizate sau al
reprezentantilor sai legali. In cazul in care vrea sa obtina informatii de alt gen, jurnalistul de
asemenea este obligat sa avertizeze cetateanul sau persoana publica asupra efectuarii
inregistrarilor.
Este in drept jurnalistul sa efectueze inregistrari (video, foto) in locurile publice fara
acordul persoanelor prinse in obiectiv?Aflarea persoanei in locurile publice, discursurile
publice ale persoanei etc. nu pot fi atribuite la domeniul vietii private a acesteia. In
consecinta, nu este necesara o permisiune expresa.
Este in drept jurnalistul sa efectueze filmari (video, foto) in case sau de case si alte
proprietati apartinind persoanelor private si, in special, functionarilor publici fara
consimtamintul acestora?
Legea nu face distinctie (decit cu unele exceptii, una dintre care o vom analiza aici)
intre viata privata a cetatenilor simpli si cea a functionarilor publici, aparind-o in mod egal.
Daca jurnalistul patrunde in mod ilegal in domiciliul sau resedinta persoanei, indiferent de
statutul acesteia, el se face raspunzator de incalcarea art. 177 Incalcarea inviolabilitatii vietii
personale si art. 179 Violarea de domiciliu din noul Cod penal. Totodata, daca patrunde in
mod legal in domiciliul sau resedinta persoanei, dar efectueaza filmari fara acordul acesteia,
jurnalistului i se imputa raspundere doar in temeiul art. 177.

Daca jurnalistul filmeaza proprietatea, inclusiv casa, santierul de constructie etc. fara
sa patrunda ilegal in casa si da publicitatii informatiile respective cu identificarea persoanelor
la care se refera, el este actionat in judecata in temeiul art. 177 din Codul penal. O derogare de
la aceasta regula prevede Legea privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii
demnitarilor de stat, judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu
functie de conducere (nr.1264-XV din19.07.2002), care in art. 13 stabileste caracterul public
al anumitor informatii. Art. 13 alin. (1) da lista functiilor publice, detinatorii carora sint
obligati sa faca declaratii de venit, raspunzind exigentei absolut legale privind instituirea
controlului societatii asupra surselor de venit ale functionarilor publici.
Raspunderea penala, conform Legii nr. 1264-XV, este aplicabila unor fapte de un
pericol social redus, fapt ce intra in contradictie cu insusi conceptul de infractiune. In alte tari,
insa, raspunderea penala, incriminind incalcarea inviolabilitatii vietii private, prevede citeva
elemente calificative obligatorii pentru incadrarea faptei in contextul infractional: faptele ce
incalca dreptul la viata privata trebuie sa fi fost savirsite din motive josnice; aceste fapte
trebuie sa fi cauzat un prejudiciu drepturilor si intereselor legitime.
Este in drept jurnalistul sa filmeze persoanele cu functie de raspundere si functionarii
publici in exercitarea atributiilor de serviciu fara acordul lor?Persoana cu functie de
raspundere si functionarul public (aceste notiuni nu sint sinonime), ca si orice alta persoana,
se pot opune efectuarii unor inregistrari (audio, video, foto) doar daca prin aceasta li se
lezeaza dreptul la viata privata. Or, exercitarea obligatiilor de serviciu nu poate fi atribuita sub
nici o forma la domeniul vietii lor private, prin urmare nu este necesar acordul lor pentru
efectuarea filmarilor.
Totodata, in cazul in care, in cadrul unei discutii sau interviu, jurnalistul urmareste
scopul de a obtine informatii de la persoana cu functie de raspundere sau functionar, el trebuie
sa atentioneze persoana respectiva asupra efectuarii inregistrarilor (ceea ce nu inseamna ca
jurnalistul trebuie sa solicite consimtamintul ei).
Este in drept persoana sa distruga materialul (caseta, filmul, fotografia etc.) pe care a
fost inregistrata, fara acordul ei, informatia cu caracter personal? Poate persoana sa ceara
distrugerea informatiei?

Obiectivele de referin
-

s descrie conceptul i coninutul dreptului la inviolabilitatea vieii private;

s cunoasc mecanismele juridice de protecie a dreptului la inviolabilitatea

vieii private;
-

s stabileasc particularitile datelor cu caracter personal ca obiect specific de

protecie;
-

s analizeze temeiurile juridice care permit utilizarea, prelucrarea i

transmiterea datelor cu caracter personal.

7. Dreptul mass-media ca instituie a dreptului informaional

1.

Apariia i evoluia dreptului mass-media n Republica Moldova.

2.

Libertatea de exprimare: concept, limite, rspundere.

3.

Subiecii dreptului mass-media

1.

Apariia i evoluia dreptului mass-media n Republica Moldova

Relaiile sociale sunt ntr-o continu evoluie, astfel apar noi relaii sociale care
trebuiesc reglementate de lege. Unele din ele se ncandreaz n obiectul ramurilor de drept
existente, devenind reglementate fie prin modificarea unor acte normative din domeniu, fie
prin adoptarea unui act normativ nou, iar altele, pentru c reprezint o categorie de relaii
sociale distinct, necesit adoptarea unui cadru normativ complex i complet. n felul acesta
se creeaz noi ramuri de drept. De altfel, criteriile principale de deosebire a ramurilor de drept
l reprezint obiectul i metoda de reglementare. Trebuie s evideniem c nu crearea oficial
a unei ramuri noi de drept este premisa pentru apariia unui obiect distinct de reglementare, ci
anume aceste relaii care au trsturi comune, ce reprezint o categorie distinct i care
necesit o reglementare ampl, sunt premisa pentru apariia unei noi ramuri de drept, aceste
relaii reprezentnd obiectul de reglementare al ramurii de drept respective.
Ct privete dreptul mass-media, ca premis pentru apariia acestei ramuri de drept a
fost dezvoltarea progresiv a societii informaionale n ultimele decenii, iar relaiile din
cadrul acestui domeniu presupunnd necesitatea de a fi reglementate, acestea reprezentnd
obiectul de reglementare a dreptului informaional.
O condiie-cheie pentru democratizarea continu a societii, participarea cetenilor la
guvernare i eficientizarea activitii administraiei publice, pentru prevenirea i combaterea
corupiei o constituie realizarea consecvent a liberului acces la informaiile oficiale,
transparena instituional/decizioanal a autoritilor i instituiilor publice, promovarea
reformelor revine monitorizrii permanente a implimentrii legislaiei.
n ultimii zece ani, mai multe ri au elaborat legi cu privire la liberul acces la
informaii, printre acestea numrndu-se Fiji, Japonia, Mexic, Africa de Sud, Coreea de Sud,
Thailanda, Trinidad Tobago, Marea Britanie, precum i majoritatea rilor din Europa
Central i de Est. Aceste ri s-au alturat astfel unor state precum Suedia, SUA, Finlanda,
Olanda, Australia i Canada, care promulgaser asemenea legi cu mai mult timp n urm.

2.

Libertatea de exprimare: concept, limite, rspundere.

Libertatea de expresie se aplica nu numai "informatiilor" sau "ideilor" care sunt

primite favorabil, dar si acelora care ofenseaza, socheaza sau deranjeaza statul sau orice alt
segment al populatiei. Aceasta nseamna pluralism, toleranta si spirit deschis, n absenta
carora

nu

putem

vorbi

de

existenta

unei "societati

democratice". Prin

urmare,

fiecare "formalitate", "conditie", "restrictie" sau "sanctiuni" impuse n acest domeniu trebuie
sa fie proportionala cu legitimitatea scopului urmarit.
Libertatea de expresie, care este protejata prin art. 10 al Conventiei, este socotita drept
una din cheile de bolta ale democratiei. Asadar, potrivit art. 10, Orice persoana are dreptul
la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi
sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama
de frontiere". Dispozitiile articolul amintit nu mpiedica nsa statele, sa supuna societatile de
radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.
De asemenea, exercitarea acestor libertati, ce comporta ndatoriri si responsabilitati,
"poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrngeri sau sanctiuni prevazute de lege, care
constituie masuri necesare, ntr-o societate democratica, pentru securitatea nationala,
integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor,
protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora pentru a
mpiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si
impartialitatea puterii judecatoresti.
Libertatea de expresie este si un element esential din care decurg alte drepturi si
libertati, si, totodata consecinta logica a dreptului la libertatea de gndire, de constiinta si de
religie, care face obiectul art. 9 al Conventiei, potrivit caruia: "Orice persoana are dreptul la
libertatea de gndire, de constiinta si de religie; acest drept include libertatea de a-si
schimba religia sau convingerea, precum si posibilitatea de a-si manifesta religia sau
convingerea n mod individual sau n colectiv, n public sau n particular, prin cult,
nvatamnt, practici si ndeplinirea ritualurilor". Alin. 2 al art. 9 din Conventie statueaza
ca, "libertatea de a-si manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor
restrngeri dect acelea care, prevazute de lege, constituie masuri necesare, ntr-o societate
democratica, pentru siguranta publica, protectia ordinii, a sanatatii sau a moralei publice ori
pentru protejarea drepturilor si libertatilor altora".
Avnd n vedere cele de mai sus, nu este deloc surprinzator ca au fost deferite Curtii
Europene a Drepturilor Omului un numar mare de spete referitoare la libertatea de
expresie.Astfel, unul dintre cele mai celebre cazuri este Sunday Times contra Marea

Britanie, din 1979, caz ce a pornit de la o hotarre judecatoreasca emisa de un tribunal

britanic pentru a mpiedica ziarul Sunday Times sa publice un articol referitor la un proces
aflat pe rol. Articolul aducea la cunostinta opiniei publice faptul ca numerosi copii se
nascusera cu malformatii grave deoarece mamele lor luasera, n timpul sarcinii, un
medicament numit "thalidomina". Curtea a hotart ca respectiva ordonanta judecatoreasca a
ncalcat libertatea de expresie: articolul din Sunday Times era de interes public si publicul
avea dreptul de a-i cunoaste continutul, chiar daca procesul al carui obiect l constituia
medicamentul era nca pe rol.
Libertatea de exprimare se coroboreaza cu "ndatoriri si responsabilitati" si poate fi
subiectul multor restrictii "necesare ntr-o societate democratica". Curtea a aplicat riguros
limitele dreptului la libertatea de expresie. Astfel, de exemplu, n cazul Handyside contra
Marea Britanie, din 1976, Curtea a hotart ca statul a fost ndreptatit sa aplice restrictii fata
de publicarea "Micului manual rosu" pentru scolari, o carte avnd drept scop educatia sexuala
a tinerilor dar care a fost considerata o "publicatie obscena" n virtutea influentei negative pe
care ar fi putut-o avea asupra moralitatii tinerilor cititori.
Asadar, desi Conventia Europeana asigura un nalt grad de protectie a drepturilor
omului, mai sunt nca necesare si alte actiuni n scopul ntaririi si promovarii dreptului la
libertatea de expresie. n cadrul Consiliului Europei, Comitetul Ministrilor a luat pozitie n
aceasta problema prin intermediul Declaratiei sale asupra Libertatii de Expresie si
Informare din 29 Aprilie 1982,declaratie ce fixeaza drept obiective: "respectarea
drepturilor enuntate de Articolul 10",garantarea "absentei cenzurii, a controlului sau
constrngerilor arbitrare" n domeniul mijloacelor de comunicare n masa, si sustine, de
asemenea, cu tarie "existenta unui larg spectru de mijloace de comunicare independente, ce
reflecta diversitatea ideilor si opiniilor".
Convenia European pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor
Fundamentale (n continuare Convenia) 263 a fost adoptat n baza Declaraiei Universale a
Drepturilor Omului, cu mult timp nainte de adoptarea pactelor internaionale din 1966 din
sistemul Naiunilor Unite de protecie a drepturilor omului, ceea ce ne ndreptete s
afirmm c pionieratul n acest domeniu aparine sistemului european.
Convenia a fost primul instrument al drepturilor omului care a stipulat expres limitri
a libertii de exprimare. Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele eseniale
ale unei societi democratice i una din condiiile eseniale pentru progresul ei i pentru
realizarea potenialului fiecrui individ. Coninutul articolului 10 este aplicabil nu doar
informaiei sau ideilor care sunt primite favorabil sau considerate inofensive, sau sunt

primite indiferent, dar de asemenea aplicabile celora care ofenseaz, ocheaz sau tulbur
statul sau vreun sector al populaiei. Acestea sunt cerinele pluralismului, toleranei i
orizontului lrgit, valori fr de care nu exist o societate democratic..
Articolul 10 din Convenie protejeaz toate formele de exprimare (inclusiv n
domeniul artei i tiinei) i ce e mai interesant, importana politic a exprimrii n contextul
su concret nu joac un anumit rol pentru nivelul oferit de protecie.265 Felul exprimrii,
necesar n societatea democratic, se pare, primete cea mai mare protecie n legtura cu
faptul c el este privit ca piatra de temelie i elementul determinant al democraiei: n
sistemul democratic, aciunile sau greelile guvernrii trebuie s fie obiect al observrii
minuioase nu doar din partea organelor de drept sau puterii judiciare, dar i din partea opiniei
publice.

3.

Subiecii dreptului mass-media

Subieci ai prezentei dreptului mass-media snt furnizorii de informaii i solicitanii

informaiei.
Furnizori de informaii, adic posesori ai informaiilor oficiale, obligai s le furnizeze
solicitanilor n condiiile prezentei legi, snt:
a) autoritile publice centrale i locale - autoritile administraiei de stat, prevzute n
Constituia Republicii Moldova i anume: Parlamentul, Preedintele Republicii Moldova,
Guvernul, administraia public, autoritatea judectoreasc;
b) instituiile publice centrale i locale - organizaiile fondate de ctre stat n persoana
autoritilor publice i finanate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuiilor de
administrare, social-culturale i altor atribuii cu caracter necomercial;
c) persoanele fizice i juridice care, n baza legii sau a contractului cu autoritatea
public ori instituia public, snt abilitate cu gestionarea unor servicii publice i culeg,
selecteaz,

posed,

pstreaz,

dispun

de

informaii

oficiale.

Pot solicita informaii oficiale, n condiiile prezentei legi:

a) orice cetean al Republicii Moldova;
b) cetenii altor state, care au domiciliul sau reedina pe teritoriul Republicii
Moldova;
c) apatrizii stabilii cu domiciliul sau cu reedina pe teritoriul Republicii Moldova.

Obiectivele de referin
-

s identifice conceptul libertii de exprimare;

s explice natura i trsturile activitii mijloacelor de informare n mas;

s analizeze evoluia dreptului mass-media n Republica Moldova;

s prezinte categoriile de subieci ai dreptului mass-media.

TEMA 8. Dreptul de proprietate i dreptul proprietii intelectuale ca domeniu

de reglementare a dreptului informaional

Informaia, resursele informaionale ca obiect al dreptului de proprietate i a

1.

drepturilor exclusive.
Probleme de aplicare ale instituiei proprietii intelectuale n dreptul

2.
informaional

1. Informaia, resursele informaionale ca obiect al dreptului de proprietate i a

drepturilor exclusive.
Civilizaia fiind, n esena ei, o problem de informaie se evideniaz cteva etape
revoluionare n istoria civilizaiei n care dezvoltarea tehnologic major a schimbat
fundamental premisele pentru diseminarea informaiei implicnd i o reevaluare a modelelor
de gndire vechi i adnc nrdcinate: apariia limbajului, inventarea limbajului scris,
inventarea tiparului, dezvoltarea industrialismului, mediilor electronice i digitale. Pentru o
mai bun nelegere a accesului la informaie, am subliniat importana strategic, economic
i cultural a informaiei plecnd de la

natura informaiei considerat ca o resurs n

societatea informaional ale crei caracteristici o fac

organizaiei publice

perfect compatibil cu natura

realiznd o radiografiere a elementelor definitorii pentru societatea

informaional n care trim: trsturi i caracteristici, dimensiuni (tehnologic, social,

tiinific, economic, politico-administrativ, juridic, cultural), evaluare cantitativ i
calitativ a strii societii informaionale.
Adoptate nc din 1948 i reconfirmate, la Geneva, n 1993, drepturile omului
sintetizeaz esena principiilor de respectare a integritii corporale, a libertii i proprietii
individuale pe principiul egalitii servind drept fundament moral global al accesului la
informaii. Accesul liber la informaie este unul dintre drepturile fundamentale ale omului,
reflectat de articolul 19 al Declaraiei Universale a Drepturilor Omului a Organizaiei
Naiunilor Unite, de articolul 10 din Convenia European a Drepturilor Omului, de articolul
II-71 din Convenia de Tratat Constituional, i nu n ultimul rnd de articolul 30 al
Constituiei Romniei. Acest drept permite oricui

s i prezinte punctele de vedere,

concepiile sau convingerile n legtur cu orice problem de interes colectiv sau personal,
fr nici un fel de ngrdire, n cadrul i cu respectarea valorilor morale i juridice ale
societii, fiind strns legat de libertatea de exprimare pentru care Curtea European a
Drepturilor Omului a stabilit o serie de principii, reguli i criterii ce caracterizeaz
pluralismul, tolerana i spiritul de deschidere ntr-o societate democratic.
2. Probleme de aplicare ale instituiei proprietii intelectuale n dreptul
informaional

Pe parcursul ultimilor ani s-a inregistrat o serie de progrese semnificative in

domeniul asigurarii drepturilor de proprietate intelectuala (PI), fapt atestat si de interesul
crescand fata de aceasta sfera. Racordarea legislatiei Republicii Moldova la standardele si
normele europene, uniformizarea practicii judiciare in domeniul proprietatii intelectuale,
dar si intensificarea colaborarii dintre mediul public si cel privat contribuie la edificarea
unei perceptii clare privind caracterul imperativ al protectiei si respectarii drepturilor de
PI.
Acestea sunt concluziile formulate in cadrul Mesei rotunde Aspecte practice privind
asigurarea drepturilor de proprietate intelectuala in Republica Moldova organizate pe 8
decembrie curent de Agentia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala a Republicii Moldova
(AGEPI) in cooperare cu Asociatia Business Software Alliance (BSA) si Asociatia Nationala
a Companiilor Private din Domeniul Tehnologiilor Informationale si Comunicatiilor (ATIC).
La eveniment au participat reprezentanti ai conducerii institutiilor si autoritatilor
publice abilitate cu responsabilitati in domeniul protectiei drepturilor de PI: Ministerul
Justitiei, Ministerul Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor, Ministerul Afacerilor Interne,
Curtea Suprema de Justitie, Serviciul Vamal, Procuratura Generala, Cancelaria de Stat,
Ambasada SUA in RM, AGEPI, precum si reprezentantii titularilor de drepturi - ATIC, BSA
Moldova, REACT Romania.
Doamna Lilia Bolocan, Director general AGEPI, a subliniat ca, desi domeniul
autohton al drepturilor de PI este la o varsta frageda, intregul sistem de protectie a proprietatii
intelectuale a fost elaborat, fiind pe deplin functional. Dumneaei a apreciat inalt deschiderea
sectorului privat fata de initiativele ce tin de realizarea drepturilor de PI si a mentionat ca este
foarte important ca institutiile prezente in cazul mesei rotunde sa ramana in aceeasi abordare
de colaborare si parteneriat privind asigurarea drepturilor de PI.

Prezent in cadrul sesiunii de deschidere a evenimentului, dl Oleg Efrim, Ministru al

Justitiei, a mentionat ca in ultimii ani tara noastra a facut un salt semnificativ in ceea ce
priveste cadrul legal care reglementeaza aspectele de PI, legislatia noastra fiind inalt apreciata
de experti internationali in domeniu.
Drepturile de proprietate intelectuala poseda o valoare economica din ce in ce mai
mare. Statele dezvoltate din Vest, Statele Unite ale Americii, mai recent China, India, statele
mari si cele in curs de dezvoltare investesc foarte mult in aceasta zona de creativitate si
inovatie. Ca sa pastram stimulii necesari pentru aceasta activitate, trebuie sa protejam
drepturile de proprietate intelectuala a mentionat dl Dorin Recean, Viceministru al
Tehnologiei Informationale si Comunicatiilor, participant la eveniment.
In opinia dlui Tudor Darie, Consilier al Prim-ministrului Republicii Moldova pe
Politici de Tineret si Tehnologii Informationale, este foarte important ca raporturile dintre
detinatorul de drepturi si consumatorul operei sa fie cat se poate de firesti, fiind mult mai
convenabil ca opera sa fie procurata in mod legal si nu ilegal.
Cele trei sesiuni ale mesei rotunde au fost consacrate problemelor majore precum
practica judiciara in domeniul proprietatii intelectuale, asigurarea drepturilor de proprietate
intelectuala la frontiera, constatarea si urmarirea penala a incalcarilor in domeniul proprietatii
intelectuale, fiecare dintre ele generand un fructuos schimb de opinii si dezbateri.
Conform opiniei participantilor, conjugarea eforturilor si actiunilor va permite
identificarea si excluderea lacunelor si verigilor slabe ale cadrului normativ si va asigura
protectia efectiva a drepturilor de PI. Integrarea activa a tuturor institutiile abilitate cu atributii
in domeniul asigurarii drepturilor de PI intr-un amplu mecanism de colaborare, cu finalitati
clare, obiective si responsabilitati bine determinate este cu atat mai importanta si fezabila, cu
cat domeniul este unul foarte complex, dar si in permanenta schimbare.
Discutiile din cadrul mesei rotunde au purtat un caracter constructiv si au contribuit
incontestabil la consolidarea platformei de comunicare interinstitutionala, constituind un pas
important in atingerea obiectivelor de asigurare a drepturilor de proprietate intelectuala in
Republica Moldova.

Obiectivele de referin

s analizeze informaia, resursele informaionale ca obiect al dreptului de

proprietate;
-

s explice probleme de aplicare ale instituiei proprietii intelectuale n dreptul

informaional;
-

s analizeze informaia, resursele informaionale ca obiect al drepturilor

exclusive;
-

s stabileasc cum sunt legate categoriile document i rezultatul activitii

intelectuale;
-

s formuleze opinii asupra conceptului de copyright.

9. Bazele juridice ale securitii informaionale

Conceptul, obiectul securitii informaionale i locul ei n sistemul asigurrii

1.

securitii naionale
Bazele teoriei prioritilor. Prioritile naionale ale Republicii Moldova n

2.

domeniul informaional
Bazele teoriei impactelor. Doctrina securiti informaionale a Republicii

3.

Moldova cu privire la impactele principale din domeniul informaional i sursele acestora.

4.

Principiile,

sarcinile,

funciile

standardele

asigurrii

securitii

informaionale
5.

Dreptul i legislaia n domeniul asigurrii securitii informaionale

1. Conceptul, obiectul securitii informaionale i locul ei n sistemul asigurrii

securitii naionale
O politica de securitate, de regul, are n vedere dou laturi: a subiectului si a obiectului
politicii. Subiectul este reprezentat de ceva activ n SMSI (utilizator, program, proces etc.), iar
obiectul este cel asupra cruia acioneaz un subiect (fiiere, dosare, diferite dispozitive i
echipamente etc.). Se impune elaborarea unui set de reguli utilizate de SMSI, pentru ca acesta
s poat determina n ce caz un anume subiect este autorizat sa aib acces la un anume obiect.
Politica de securitate are ca scop primordial asigurarea integritii, disponibilitii i
confidenialitii informaiei. Integritatea se refer la msurile i procedurile utilizate pentru
protecia datelor mpotriva modificrilor sau distrugerii neautorizate. Disponibilitatea se
asigur prin funcionarea continu a tuturor componentelor sistemului informaional (SI).
Diverse aplicaii au nevoie de nivele diferite de disponibilitate n funcie de impactul sau
daunele produse ca urmare a nefuncionrii corespunztoare a SI.
Confidenialitatea se refer la protecia datelor mpotriva accesului neautorizat.
Utilizatorul rspunde personal de asigurarea confidenialitii datelor ncredinate prin
procedurile de acces la SI. Politica de securitate are ca scop, de aseenea, stabilirea cadrului
normativ necesar pentru elaborarea regulamentelor i procedurilor de securitate. Acestea snt
obligatorii pentru toi utilizatorii SI
Ce este informatia ? Informatia este conceptul care sta la baza acestei ere. Informatia,
daca nu este deja,cu siguranta va fi obiectul principal de lucru in anii ce vor urma. Cand
spunem informatie, ne gandim in principal la informatia digitala. Odata cu dezvoltarea

tehnologiei, spatiile virtuale care mai demult existau doar in imaginatie au inceput sa prinda
viata. Astfel a luat nastere WWW-ul (world wide web). Acest acronim este unul dintre cele
mai cunoscute deoarece toata lumea stie ca pe www poti gasi orice; orice informatie cu
caracter public bineinteles. Printre alte inventii digitale care ne faciliteaza accesul la
informatie se numara FTP (file transfer protocol) si bineinteles motoarele de cautare.
Search engines . cine nu a auzit de Google sau Altavista ? Motoarele de cautare
reprezinta unele dintre cele mai puternice ustensile pentru accesul la informatia digitala.
Acestea stocheaza in baza lor de date informatii despre content-ul serverelor. Revenind la
ideea de la care am plecat si anume aceea ca informatia sta la baza multor activitati pe care le
desfasuram ne punem problema: Ce facem cu informatiile sensibile?.Pe cat de simplu pare,
pe atat de complicat este raspunsul: le protejam. Nevoia de securitate la nivel informational
este din ce in ce mai stringenta. Pe zi ce trece numarul companiilor care au nevoie de canale
securizate creste; numarul persoanelor care doresc confidentialitatea informatiilor creste; si
lista continua.
Din aceste dorinte de confidentialitate, existente dealtfel de mult timp dar sub alte
forme, s-au nascut ideile, teoriile, programele si cercetarile legate de securitatea informatiei.

2. Bazele teoriei prioritilor. Prioritile naionale ale Republicii Moldova n

domeniul informaional
Principiile, valorile generale, obiectivele, liniile directorii de baz ale securitii
naionale. Ameninrile, riscurile i vulnerabilitile cu impact asupra securitii naionale a
Republicii Moldova
Statutul de neutralitate permanent.

Republica Moldova este un stat suveran i

independent, unitar i indivizibil. Teritoriul ei este inalienabil. n conformitate cu art.11 din

Constituie, Republica Moldova proclam neutralitatea sa permanent, ceea ce presupune c
ara noastr nu este parte la blocuri militare i nu admite dislocarea de trupe militare sau de
armamente

ale

altor

state

ale

blocurilor

militare

pe

teritoriul

su.

Statutul de neutralitate permanent reprezint principiul de baz, piatra de temelie a

conceptului securitii naionale. Astfel, toate aciunile desfurate de ntregul sistem de
securitate naional al Republicii Moldova, ndreptate spre asigurarea securitii naionale, se
bazeaz pe acest principiu.

n acest sens, Republica Moldova depune eforturi pentru

asigurarea respectrii neutralitii sale permanente de ctre subiectele de drept internaional.

Obiectivele securitii naionale i liniile directorii de baz n asigurarea securitii

naionale.

Securitatea naional reprezint condiia fundamental a existenei poporului din

Republica Moldova, a statului moldovenesc i este un obiectiv al rii. Obiectivele securitii

naionale a Republicii Moldova snt: asigurarea i aprarea independenei, suveranitii,
integritii teritoriale, ordinii constituionale, dezvoltrii democratice, securitii interne,
consolidarea statalitii Republicii Moldova. Un loc aparte n acest sens revine aprrii i
promovrii valorilor, intereselor i obiectivelor naionale. Securitatea naional nu este numai
securitatea statului, ci i securitatea societii i a cetenilor Republicii Moldova, att pe
teritoriul Republicii Moldova, ct i peste hotarele ei.

Securitatea naional a Republicii

Moldova se realizeaz prin msuri adecvate de natur politic, economic, diplomatic,

social, juridic, educativ, administrativ i militar, prin activitate de informaii,
contrainformaii, precum i prin depirea eficient a crizelor, n conformitate cu legislaia n
vigoare i cu dreptul internaional.

Calea de integrare a Republicii Moldova n Uniunea

European, ntreinerea bunelor relaii pe plan bilateral, regional, participarea la cooperare

multilateral snt factorii care fac posibil aprarea intereselor Republicii Moldova i
atingerea scopului securitii naionale.
3. Principiile,

sarcinile,

funciile

standardele

asigurrii

securitii

informaionale
PRINCIPIILE DE REALIZARE A POLITICII DE SECURITATE:
Responsabilitii stabilirea clar a responsabilitilor referitoare la securitate pentru
proprietarii, furnizorii, administratorii i utilizatorii sistemelor informaionale;
sensibilizrii toate persoanele interesate asupra acestui aspect trebuie informate corect i
oportun;
eticii elaborarea unor reguli de conduit n utilizarea SI;
pluridisciplinaritii metodele tehnice i organizatorice care trebuie luate n vederea
securitii SI au caracter multidisciplinar i cooperant;
proporionalitii prevede ca nivelul de securitate i msurile de protecie s fie proporional
cu importana informaiilor gestionate;
integritii securitatea este necesar la toate etapele de prelucrare a informaiilor (creare,
colectare, prelucrare, stocare, transport, tergere etc.);
promptitudinii mecanismele de securitate trebuie s rspund prompt i s permit o
colaborare rapid i eficient n caz de detectare a eventualelor pericole;
reevalurii prevede revizuirea periodic a cerinelor de securitate i a mecanismelor de
implementare a lor;

Obiectivele de referin
-

s identifice conceptul i obiectul securitii informaionale;

s determine cile de sporire a proteciei diferitor categorii de informaie n

dependen de modalitate de acces la ea;

-

s compare teoria clasic a dreptului natural i teoria dreptului natural renscut;

s cunoasc ce prevede doctrina securitii informaionale a Republicii

Moldova pentru asigurarea echilibrului ntre interesele societii, statului i persoanelor;

s prezinte diversitatea principiilor, sarcinilor, funciilor i standardelor asigurrii
securitii informaionale.

10. Protecia informaiei cu acces limitat i dreptul la informaia cu acces limitat

1.

Conceptul, trsturile i structura informaiei cu acces limitat

2. Secretul de stat
3. Secretul comercial
4. Secretul bancar
5. Secretul profesional
6. Secretul de serviciu

Deseori instantele judecatoresti din tara si din strainatate sint puse in situatia de a gasi
un echilibru intre diferitele dispozitii privind drepturile fundamentale ale omului. In domeniul
informational problema cea mai stringenta este instituirea unui echilibru intre dreptul la viata
privata si dreptul la libertatea de exprimare (inclusiv dreptul la informatie).
De retinut in context dispozitia art. 19 alin. (3) din Pactul international cu privire la
drepturile civile si politice, conform careia exercitarea libertatii de opinie si libertatii de a
primi sau de a comunica informatii poate fi supusa anumitor limitari, stabilite in mod expres
prin lege si care constituie masurile necesare:
a) respectarii drepturilor sau reputatiei altora;
b) apararii securitatii nationale, ordinii publice, sanatatii sau moralitatii publice.
Dispozitii similare contin Declaratia Universala a Drepturilor Omului (art. 19 si 29),
Conventia Europeana pentru Drepturile Omului (art. 10) si Constitutia Republicii Moldova
(art. 32 si 54).
Lezarea onoarei si demnitatii se poate produce prin difuzarea informatiilor
defaimatoare, care nu corespund realitatii, pe cind incalcarea dreptului la viata privata poate
sa se manifeste printr-o multitudine de actiuni si inactiuni, inclusiv raspindirea unor informatii
care, desi corespund realitatii, tin de domeniul vietii private si nu puteau fi publicate sau
divulgate decit cu consimtamintul subiectului pe care-l privesc. Incalcarea dreptului la viata
privata, sub aspectul abordat in acest studiu, se poate manifesta prin colectarea, prelucrarea,
stocarea neautorizata si divulgarea fara temei legal a informatiilor despre viata personala,
familiala, intima, despre starea sanatatii si alte aspecte ale vietii particulare a omului.
Dispozitia constitutionala este elocventa prin laconismul ei: Statul respecta si
ocroteste viata intima, familiala si privata (art.28). Norma poate fi interpretata diferit:
recunoasterea caracterului absolut al dreptului la viata privata si neadmiterea sub nici o forma
a imixtiunilor in acest domeniu si constatarea faptului ca aceasta norma impune obligatii doar

statului. Multe din reglementarile le-gislative in vigoare argumenteaza incalcarea dreptului la

viata privata prin ratiuni de interes public, care sint prioritare. Cu un anumit grad de
relativitate, distingem urmatoarele categorii sociale si juridice in domeniul vietii private:
secretul personal, intimitatea personala (secretul individualitatii, secretul identitatii sociale,
secretul datelor biografice, secretul datelor medicale); secretul familial (confidentialitatea
raporturilor familiale, secretul adoptiei); secretul corespondentei (inclusiv existenta
corespondentei, continutul acesteia si contactele).
Daca ne-am conduce doar dupa art. 4 din Legea presei, care statueaza ca: Publicatiile
periodice si agentiile de presa publica, potrivit aprecierilor proprii, orice fel de materiale si
informatii, tinind cont de faptul ca exercitiul acestor libertati ce comporta datorii si
responsabilitati este supus unor formalitati, conditii, restringeri si unor sanctiuni prevazute de
lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica [...] pentru a impiedica
divulgarea unor informatii confidentiale..., raspunsul ar fi afirmativ si categoric.
Astfel, Legea presei constituie o bariera legala in exercitarea unor atributii
caracteristice profesiei de jurnalist. Sa presupunem ca jurnalistul detine informatii veridice
despre hobby-ul unei persoane, care consta in confectionarea la domiciliu a substantelor
explozive. Insusi faptul de a avea un hobby nu este condamnabil, dar avind in vedere ca prin
acesta se urmareste un scop criminal si se pune in pericol viata, sanatatea si bunurile altor
persoane, potentialul pericol social devine prioritar dreptului la ocrotirea vietii private si
indreptateste atentionarea opiniei publice. Cu parere de rau, in contextul art. 4 din Legea
presei si art. 177 din noul Cod penal, situatia jurnalistului in cazul descris devine absurda.
Legea Federatiei Ruse cu privire la mijloacele de informare in masa stipuleaza o exceptie
pentru jurnalisti (dispozitia nu se extinde asupra celorlalti cetateni), care consta in dreptul
jurnalistului de a dobindi, pastra si difuza informatii despre viata privata, daca aceasta
serveste interesului public. Legea Republicii Moldova privind accesul la informatie, fiind
reformatoare si argumentata doctrinar, prevede posibilitatea divulgarii informatiilor cu
caracter personal in cazul in care interesul public prevaleaza (art. 8 alin. (8), dar face aceasta
in contextul obiectului sau de reglementare si nu poate fi aplicata pentru rezolvarea situatiei
particulare descrise mai sus.
Este admisibila publicarea, in cadrul reportajelor, articolelor si altor materiale
jurnalistice, a informatiilor ce permit identificarea persoanei retinute, arestate, banuite sau
invinuite de savirsirea unei infractiuni? Prin informatiile respective se aduce atingere
dreptului la viata privata?

Pentru moment, raspunsul la intrebarea formulata nu poate fi argumentata juridic. In

opinia noastra, persoana suspectata sau acuzata de savirsirea unei infractiuni nu poate
impiedica difuzarea informatiilor ce permit identificarea sa, inclusiv imaginea vizuala, pe
motivul protectiei dreptului la viata privata, or, interesul public pentru descoperirea crimelor
indreptateste actiunea jurnalistului, facind posibila aparitia de noi martori, inclusiv persoane
care sa ofere inculpatului un alibi, de victime necunoscute anchetei, dovezi etc. In astfel de
cazuri insa legea impune sa se utilizeze cu maxima atentie termenii juridici, evitindu-se
termenii gen criminal, infractor pina la pronuntarea sentintei de instanta judecatoreasca.
In plus, din considerente de etica profesionala, in cazul neadeveririi faptelor, se va comunica
in cadrul aceleiasi rubrici, la care a fost plasata informatia anterioara, despre achitarea
persoanei respective sau despre sistarea procesului in privinta acestuia.
Pe cine trebuie sa informeze jurnalistul despre efectuarea inregistrarii (audio, video,
foto) si de la cine trebuie sa-si ceara voie? Jurnalistul, care colecteaza informatii despre viata
privata a persoanei, urmeaza sa preintimpine si sa solicite acordul persoanei vizate sau al
reprezentantilor sai legali. In cazul in care vrea sa obtina informatii de alt gen, jurnalistul de
asemenea este obligat sa avertizeze cetateanul sau persoana publica asupra efectuarii
inregistrarilor.
Este in drept jurnalistul sa efectueze inregistrari (video, foto) in locurile publice fara
acordul persoanelor prinse in obiectiv?Aflarea persoanei in locurile publice, discursurile
publice ale persoanei etc. nu pot fi atribuite la domeniul vietii private a acesteia. In
consecinta, nu este necesara o permisiune expresa.
Este in drept jurnalistul sa efectueze filmari (video, foto) in case sau de case si alte
proprietati apartinind persoanelor private si, in special, functionarilor publici fara
consimtamintul acestora?
Legea nu face distinctie (decit cu unele exceptii, una dintre care o vom analiza aici)
intre viata privata a cetatenilor simpli si cea a functionarilor publici, aparind-o in mod egal.
Daca jurnalistul patrunde in mod ilegal in domiciliul sau resedinta persoanei, indiferent de
statutul acesteia, el se face raspunzator de incalcarea art. 177 Incalcarea inviolabilitatii vietii
personale si art. 179 Violarea de domiciliu din noul Cod penal. Totodata, daca patrunde in
mod legal in domiciliul sau resedinta persoanei, dar efectueaza filmari fara acordul acesteia,
jurnalistului i se imputa raspundere doar in temeiul art. 177.
Daca jurnalistul filmeaza proprietatea, inclusiv casa, santierul de constructie etc. fara
sa patrunda ilegal in casa si da publicitatii informatiile respective cu identificarea persoanelor
la care se refera, el este actionat in judecata in temeiul art. 177 din Codul penal. O derogare de

la aceasta regula prevede Legea privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii

demnitarilor de stat, judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu
functie de conducere (nr.1264-XV din19.07.2002), care in art. 13 stabileste caracterul public
al anumitor informatii. Art. 13 alin. (1) da lista functiilor publice, detinatorii carora sint
obligati sa faca declaratii de venit, raspunzind exigentei absolut legale privind instituirea
controlului societatii asupra surselor de venit ale functionarilor publici.
Raspunderea penala, conform Legii nr. 1264-XV, este aplicabila unor fapte de un
pericol social redus, fapt ce intra in contradictie cu insusi conceptul de infractiune. In alte tari,
insa, raspunderea penala, incriminind incalcarea inviolabilitatii vietii private, prevede citeva
elemente calificative obligatorii pentru incadrarea faptei in contextul infractional: faptele ce
incalca dreptul la viata privata trebuie sa fi fost savirsite din motive josnice; aceste fapte
trebuie sa fi cauzat un prejudiciu drepturilor si intereselor legitime.
Este in drept jurnalistul sa filmeze persoanele cu functie de raspundere si functionarii
publici in exercitarea atributiilor de serviciu fara acordul lor?Persoana cu functie de
raspundere si functionarul public (aceste notiuni nu sint sinonime), ca si orice alta persoana,
se pot opune efectuarii unor inregistrari (audio, video, foto) doar daca prin aceasta li se
lezeaza dreptul la viata privata. Or, exercitarea obligatiilor de serviciu nu poate fi atribuita sub
nici o forma la domeniul vietii lor private, prin urmare nu este necesar acordul lor pentru
efectuarea filmarilor.
Totodata, in cazul in care, in cadrul unei discutii sau interviu, jurnalistul urmareste
scopul de a obtine informatii de la persoana cu functie de raspundere sau functionar, el trebuie
sa atentioneze persoana respectiva asupra efectuarii inregistrarilor (ceea ce nu inseamna ca
jurnalistul trebuie sa solicite consimtamintul ei).
Este in drept persoana sa distruga materialul (caseta, filmul, fotografia etc.) pe care a
fost inregistrata, fara acordul ei, informatia cu caracter personal? Poate persoana sa ceara
distrugerea informatiei?
Noiunile ce urmeaz de reinut:
protecia secretului de stat complex de msuri organizatorico-juridice, tehnicoinginereti, criptografice, operative de investigaii i de alt natur, destinate prevenirii
divulgrii sau pierderii informaiilor atribuite la secret de stat;
purttori materiali de informaii atribuite la secret de stat obiecte materiale,
inclusiv cmpuri fizice, n care informaiile atribuite la secret de stat snt expuse n form de
texte, semne, simboluri, imagini, semnale, soluii tehnice, procese etc.;

secret de stat informaii protejate de stat n domeniul aprrii naionale,

economiei, tiinei i tehnicii, relaiilor externe, securitii statului, asigurrii ordinii de drept
i activitii autoritilor publice, a cror divulgare neautorizat sau pierdere este de natur s
aduc atingere intereselor i/sau securitii Republicii Moldova.
Protejarea secretului de stat se realizeaz prin organizarea sistemului naional de
protecie a secretului de stat. Ele snt executorii i pentru cetenii strini i apatrizii care iau asumat obligaia sau snt obligai, conform statutului lor, s execute prevederile legislaiei
Republicii Moldova cu privire la secretul de stat.
Sistemul naional de protecie a secretului de stat include totalitatea organelor de
protecie a secretului de stat, a metodelor i mijloacelor de protejare a informaiilor i a
purttorilor materiali de informaii atribuite la secret de stat, precum i totalitatea msurilor
ntreprinse n acest domeniu.
Sistemul naional de protecie a secretului de stat vizeaz:
a)

protecia juridic ansamblul prevederilor coninute n actele legislative i

normative ce reglementeaz protecia secretului de stat;

b)

protecia prin msuri procedurale ansamblul reglementrilor prin care

deintorii de informaii atribuite la secret de stat stabilesc msuri interne de lucru i de ordine
interioar n vederea realizrii proteciei informaiilor;
c)

protecia fizic ansamblul activitilor de paz, de asigurare a securitii i de

aprare a informaiilor atribuite la secret de stat prin msuri i mijloace de control fizic;
d)

protecia sistemelor informaionale i de telecomunicaii ansamblul

activitilor de asigurare a securitii informaiilor atribuite la secret de stat prin aplicarea

metodelor i mijloacelor criptografice i tehnice de protecie a informaiilor, precum i a
procedurilor tehnico-organizatorice;
e)

protecia personalului ansamblul verificrilor i al msurilor ce vizeaz

cetenii crora li se perfecteaz dreptul de acces la secretul de stat sau care au acces la acesta
n scopul prevenirii i nlturrii riscurilor pentru securitatea i protecia secretului de stat.
Sistemul naional de protecie a secretului de stat este destinat:
a)

s previn accesul neautorizat, divulgarea i pierderea secretului de stat;

b)

s identifice mprejurrile, precum i persoanele care, prin aciunile sau

inaciunile lor, pot pune n pericol securitatea secretului de stat;

c)

s garanteze c informaiile atribuite la secret de stat snt accesibile exclusiv

persoanelor ndreptite s le cunoasc n legtur cu ndeplinirea atribuiilor de serviciu sau

n baza unui alt temei legal;

d)

asigure

securitatea

sistemelor

de

telecomunicaii,

sistemelor

informaionale i a reelelor de transmitere a secretului de stat.

Gradul de secretizare a informaiilor atribuite la secret de stat trebuie s corespund
gravitii prejudiciilor ce pot fi cauzate intereselor i/sau securitii Republicii Moldova n
cazul divulgrii sau pierderii acestor informaii.
Snt stabilite 4 grade de secretizare a informaiilor atribuite la secret de stat i 4
parafe de secretizare corespunztoare pentru purttorii materiali de asemenea informaii:
a)

Strict secret grad de secretizare atribuit informaiilor a cror divulgare

neautorizat poate aduce prejudicii deosebit de grave intereselor i/sau securitii Republicii
Moldova;
b)

Secret grad de secretizare atribuit informaiilor a cror divulgare

neautorizat poate duna grav intereselor i/sau securitii Republicii Moldova;

c)

Confidenial grad de secretizare atribuit informaiilor a cror divulgare

neautorizat poate duna intereselor i/sau securitii Republicii Moldova;

d)

Restricionat grad de secretizare atribuit informaiilor a cror divulgare

neautorizat poate fi n dezavantajul intereselor i/sau securitii Republicii Moldova sau

poate s conduc la divulgarea unei informaii secretizate cu parafa Strict secret, Secret
sau Confidenial.
Prin secret comercial se neleg informaiile ce nu constituie secret de stat, care in de
producie, tehnologie, administrare, de activitatea financiar i de alt activitate a agentului
economic, a cror divulgare (transmitere, scurgere) poate s aduc atingere intereselor lui.
Informaiile

ce

constituie

secret

comercial

snt

proprietate

agentului

antreprenoriatului sau se afl n posesia, folosina sau la dispoziia acestuia n limitele

stabilite de el n conformitate cu legislaia.
Informaiile ce constituie secret comercial trebuie s corespund urmtoarelor cerine:
a) s aib valoare real sau potenial pentru agentul antreprenoriatului;
b) s nu fie, conform legislaiei, notorii sau accesibile;
c) s aib meniunea ce ar corespunde cu desfurarea de ctre agenii
antreprenoriatului a msurilor respective necesare pentru pstrarea confidenialitii lor prin
aplicarea sistemului de clasificare a informaiilor date, elaborarea regulamentelor interne de
secretizare, marcarea corespunztoare a documentelor i altor purttori de informaie,
organizarea lucrrilor secrete de secretatiat;
d) s nu constituie secret de stat i s nu fie protejate de dreptul de autor, de drepturile
conexe i de brevetul de invenie;

e) s nu conin informaii despre activitatea negativ a persoanelor fizice i juridice

care ar putea atinge interesele statului.
Prin divulgare a secretului comercial se neleg aciunile intenionate sau din
impruden ale funcionarilor publici, demnitarilor de stat, lucrtorilor agentului economic,
precum i ale altor persoane care dispun de informaii ce constituie secret comercial care le-au
fost ncredinate sau le-au devenit cunoscute n legtur cu serviciul sau munca lor, ce au
condus la dezvluirea prematur, folosirea i rspndirea necontrolat a acestora.
Obiectele secretului comercial
(1) Obiecte ale secretului comercial (know-how) snt interesele economice i
informaiile tinuite intenionat despre diferitele aspecte i domenii ale activitii economice
de producie,de administrare, tehnico-tiinifice, financiare a agentului economic, a cror
protecie este condiionat de interesele concurenei i posibila periclitare a securitii
economice a agentului economic.
(2) Atribuirea nentemeiat a informaiei accesibile la secret comercial este interzis.
(3) Coninutul i volumul de informaii ce constituie secret comercial snt stabilite de
agentul antreprenoriatului.
(4) Obiecte ale secretului comercial nu pot fi:
a) documentele de constituire, precum i documentele ce dau dreptul de a practica
activitate de antreprenoriat i anumite tipuri de activitate economic ce urmeaz a fi liceniate;
b) informaiile n forma stabilit a drilor de seam statistice, precum i a drilor de
seam privind exerciiul economico-financiar i alte date necesare pentru verificarea
corectitudinii calculrii i achitrii impozitelor i a altor pli obligatorii;
c) documentele de achitare a impozitelor, a altor pli la bugetul public naional;
d) documentele care atest solvabilitatea;
e) informaiile privind componena numeric i structura personalului, salariul
lucrtorilor, condiiile de munc, precum i cele privind disponibilitatea locurilor de munc;
f) informaiile cu privire la poluarea mediului nconjurtor, nclcarea legislaiei
antimonopol, nerespectarea regulilor de protecie a muncii, comercializarea produciei care
duneaz sntii consumatorilor, precum i cu privire la alte nclcri ale legislaiei i
mrimea prejudiciului cauzat.
Nu constituie obiecte ale secretului comercial al ntreprinderilor de stat i municipale
pn la privatizare i n procesul privatizrii datele privind:
a) volumul proprietii ntreprinderii i al mijloacelor ei bneti;

b) investirea mijloacelor n activele rentabile (hrtii de valoare) ale altor ntreprinderi,

n obligaii i mprumuturi, n fondurile statutare ale ntreprinderilor mixte;
c) obligaiile de credit, comerciale i alte obligaii ale ntreprinderii, care decurg din
legislaie, i din contractele ncheiate de ea;
d) contractele cu ntreprinderile nestatale.
Subiecii secretului comercial elaboreaz instruciuni, regulamente privind asigurarea
pstrrii secretului comercial n care se stabilesc:
a) coninutul i volumul informaiilor ce constituie secret comercial;
b) modul de atribuire informaiilor, lucrrilor i articolelor a meniunii "Secretul
ntreprinderii" i de scoatere a acestei meniuni;
c) procedura admiterii lucrtorilor agentului economic, precum i a persoanelor
antrenate n activitatea lui, la informaiile ce constituie secret comercial;
d) modul de folosire, eviden, pstrare i marcare a documentelor i a altor purttori
de informaie, a articolelor, obiectul crora constituie secret comercial;
e) organizarea controlului asupra modului de folosire a informaiilor ce constituie
secret comercial;
f) procedura de asumare a obligaiilor reciproce de ctre agenii economici privind
pstrarea secretului comercial la ncheierea contractelor de desfurare a unor aciuni
comune;
g) modul de aplicare a msurilor de influen disciplinar i material prevzute de
legislaia asupra lucrrilor care au divulgat secretul comercial;
h) punerea rspunderii pentru asigurarea pstrrii secretului comercial n seama
persoanei cu funcii de rspundere a agentului economic.
Un sistem judiciar viabil reprezint principala component a societii democratice,
deoarece el vizeaz toate domeniile vieii sociale. Iat de ce problemele nfptuirii justiiei n
Republica Moldova continu s rmn un deziderat important, care merit atenie i
consolidarea eforturilor comune n vederea reafirmrii imaginii rii pe plan internaional,
inclusiv n contextul vectorului de integrare european.
Respectarea drepturilor omului n sectorul justiiei este unul dintre pilonii de baz de
care se fundamenteaz reforma sectorului justiiei. Astfel, Parlamentul Republicii Moldova n
anul 2012 a adoptat un set de legi prin care a modificat unele prevederi din Codul de
procedur civil i Codul de procedur penal precum i alte legi de inciden n contextul
reformei , menite s eficientizeze ntr-o msur mai mare accesul liber la justiie i dreptul la

un proces echitabil. Efectul modificrilor operate n opinia avocailor parlamentari vor putea
fi apreciate n timp.
De remarcat c procedurile penale i civile au multe tangene ntre ele, fiind ghidate
de multiple principii i norme procesuale comune. Pentru a statua conceptul transparenei i
publicitii edinelor de judecat, e suficient de citat prevederile art. 10 din Legea RM
privind organizarea judectoreasc Caracterul public al dezbaterilor judectoreti i
principiul contradictorialitii i art. 23 Cod Procedur Civil al RM Caracterul public al
dezbaterilor judiciare. Art. 10 din Legea RM privind organizarea judectoreasc stabilete
caracterul public al edinelor de judecat. edinele nchise au loc doar n cazurile expres
prevzute de lege, cu respectarea ntocmai a procedurii judiciare. Art. 23 Cod de Procedur
Civil a RM prevede: n toate instanele, edinele de judecat sunt publice. n edina de
judecat nu se admit minorii de pn la vrsta de 16 ani dac nu sunt citai n calitate de
participani la proces sau de martor. Pot avea loc edine nchise numai n scopul protejrii
informaiei ce constituie secret de stat, tain comercial ori a unei alte informaii a crei
divulgare este interzis prin lege. Instana de judecat poate dispune judecarea pricinii n
edin secret pentru a preveni divulgarea unor informaii care se refer la aspectele intime
ale vieii, care lezeaz onoarea, demnitatea sau reputaia profesional ori la alte circumstane
care ar putea prejudicia interesele participanilor la proces, ordine public sau moralitate.
edina poate fi declarat secret pentru ntregul proces sau numai pentru efectuarea unor
anumite acte procedurale. Privitor la examinarea pricinii n edin secret, instana
judectoreasc emite o ncheiere motivat. edina secret se desfoar n prezena
participanilor la proces, iar n caz de necesitate la ea asist de asemenea martorul, expertul,
specialistul i interpretul.
Instana judectoreasc ia msurile de rigoare n vederea pstrrii secretului de stat,
tainei comerciale, informaiei despre viaa intim a persoanei. Participanii la proces i alte
persoane care asist la actele procesuale n cadrul crora pot fi divulgate date ce constituie
astfel de secrete sunt somai de rspundere n cazul divulgrii lor. Judecarea pricinii n edin
secret se efectueaz cu respectarea tuturor regulilor de procedur civil. Hotrrile edinei
secrete oricum se pronun public. n cazul dezbaterii pricinii n edin secret, pot fi
eliberate unor alte persoane dect prile copii de pe ncheieri, rapoarte de expertiz sau
declaraii ale martorilor doar cu permisiunea dat de preedintele edinei.
Articolul 18 Cod de Procedur Penal a Republicii Moldova Caracterul public al
edinelor de judecat statueaz c n toate instanele judectoreti edinele sunt publice, cu
excepia cazurilor prevzute de prezentul articol. Accesul n sala de edin poate fi interzis

presei sau publicului, prin ncheiere motivat, pe parcursul ntregului proces sau al unei pri
din proces, n interesul respectrii moralitii, ordinii publice sau securitii naionale, cnd
interesele minorilor sau protecia vieii private a prilor n proces o cer, sau n msura
considerat strict necesar de ctre instan cnd, datorit unor mprejurri speciale,
publicitatea ar putea s prejudicieze interesele justiiei. n procesul n care un minor este
victim sau martor, instana de judecat va asculta declaraiile acestuia ntr-o edin nchis.
Judecarea cauzei n edina nchis a instanei trebuie argumentat i efectuat cu respectarea
tuturor regulilor procedurii judiciare.
n toate cazurile, hotrrile instanei de judecat se pronun n edin public.
Art. 14 din Legea RM privind organizarea judectoreasc prevede dreptul la utilizarea
mijloacelor tehnice. edinele de judecat se nregistreaz prin utilizarea mijloacelor tehnice
video sau audio ori se consemneaz prin stenografiere. nregistrrile i stenogramele se
transcriu de ndat. nregistrarea audio i/sau video a edinelor de judecat se realizeaz n
modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. Grefierul sau specialistul n stenografie
consemneaz toate afirmaiile, ntrebrile i susinerile participanilor la proces i ale altor
persoane care particip la judecarea cauzei, precum i ale judectorilor. nregistrarea audio i
video, fotografierea, precum i utilizarea altor mijloace tehnice, de ctre participanii la proces
i de ctre alte persoane se admit numai n condiiile legii procesuale.
Codul de procedur civil mult mai n detaliu reglementeaz folosirea mijloacelor
tehnice pentru nregistrarea lucrrilor edinelor de judecat (vezi art. 18 Cod Procedur
Civil). Potrivit acestei norme, pentru documentarea lucrrilor edinei de judecat i
conservarea probelor, instana judectoreasc poate utiliza orice mijloc tehnic n conformitate
cu prezentul cod i alte legi. Pentru exercitarea drepturilor i obligaiilor procesuale,
participanii la proces pot efectua nregistrarea audio a edinei de judecat. nregistrarea
video, fotografierea, utilizarea altor mijloace tehnice dect cele cerute n condiiile alin. (11)
art. 18 Cod Procedur Civil pot fi admise numai de preedintele edinei de judecat i numai
la deschiderea edinei i pronunarea hotrrii.

nclcarea prevederilor alin.(2) se

sancioneaz cu amend de pn la 20 uniti convenionale i cu confiscarea nregistrrilor

(peliculei, pozelor, casetelor etc.).
Accesul la materialele dosarelor aflate n curs de examinare are loc n baza
prevederilor Codului procedur civil i Codului procedur penal, legislaiei n vigoare ce
reglamenteaz accesul la informaie, secretul de stat, secretul comercial, cu privire la
avocatur i alte acte normative. Avnd n vedere specificul i volumul mare al informaiei

cercetate n cadrul edinelor de judecat, accesul la materialele dosarelor aflate n examinarea

instanelor judectoreti poate fi unul dificil.
Regulile privind accesul la date i informaii ce se conin n dosare depind de statutul
procesual al acestora. Prilor pe proces i participanilor procesuali, accesul la materialele
dosarului le este garantat de Codurile procesuale, deoarece accesul la materialele dosarelor
este un drept procesual al acestora. Pentru restul persoanelor, accesul la materialele dosarelor
deja examinate sau aflate n examinare li se asigur parial n baza Legii RM privind accesul
la informaie, pe cnd codurile procesuale se refer doar la unele aspecte specifice, aa cum
secretul urmririi penale, secretizarea informaiei n scopul proteciei prii vtmate,
martorilor i altor pesoane ce conlucreaz cu organul de urmrire penal pe cauze penale.
Reieind din specificul i importana major pe care le reprezint asemenea categorii de
dosare, anume n acest context merit de evideniat i faptul, c potrivit art. 20 din Legea
presei, ce reglamenteaz drepturile i obligaiile jurnalistului n scopul exercitrii atribuiilor
sale profesionale este n drept s obin i s difuzeze informaii, s fie primit n audien de
persoane oficiale, s fac imprimri audiovizuale, s filmeze i s fotografieze, s asiste la
edinele publice ale instanelor de judecat de orice nivel, s aib acces n zonele
calamitilor naturale, s asiste la mitinguri, demonstraii i la alte manifestaii publice, s se
adreseze oricrei instituii pentru a verifica faptele i circumstanele vizate n anumite
materiale, s renune la pregtirea i semnarea unui material, dac acesta vine n contradicie
cu convingerile sale, s-i retrag semntura de sub un material al crui coninut, dup
prerea sa, a fost denaturat n procesul redactrii, s cear pstrarea secretului paternitii (de
autor), s beneficieze de faciliti i proprieti la transport i telecomunicaii, la cazare n
hoteluri pe teritoriul republicii.
Confiscarea notielor jurnalistului este interzis. Mijloacele lui tehnice pot fi ridicate
numai n cazul n care servesc drept prob ntr-o cauz penal.
Obiectivele de referin
- s stabileasc particularitile reglementrii juridice n domeniul securitii
informaionale a societii i a personalitii;
- s determine semnele distinctive ale produciei erotice i pornografice;
- s formuleze elementele vieii private i s ofere o caracterizare general a vieii
private;
- s defineasc secretul de stat i secretul comercial;
- s evidenieze principiile libertii de exprimare n domeniul reflectrii activitii

organelor de ocrotire a normelor de drept.

Bibliografie:
Acte normativ-juridice
1. Constituia Republicii Moldova adoptat la 29.07.1994 (M.O. nr.1 din
12.08.1994);
2. Legea serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995;
3. Legea nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaie;
4. Legea nr.467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare i la resursele
informaionale de stat;
5. Legea nr.264-XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic i
semntura digital;
6. Legea Republicii Moldova cu privire la protecia datelor cu caracter personal nr.
17 din 15.02.2007, publicat n Monitorul Oficial Nr. 107-111 art Nr : 468
7. 7.Legea Republiciii Moldova cu privire la informatic nr.1069-XIV din
22.06.2001,publicat n Monitorul Oficial nr.73-74 din 05.07.2001
8. Legea Republicii Moldova privind comerul electronic nr. 2488-XV din 223 iulie
2004, publicat nr. 138-146 din 13 august 2004
9. Legea Republicii Moldova cu privire la registre nr. 1320-XIII din 25.09.1997
10. Legea Republicii Moldova cu privire la telecomunicaii nr.520-XIII din 07.071995
11. Legea Republicii Moldova cu privire la actele de stare civil nr.100-XV din
26.04.2001
12. Legea Republicii Moldova cu privire la actele de identitate din sistemul naional de
paapoarte nr.273-XIII din 09.11.1994
Decretele Preedintelui Republicii Moldova
o

Privind edificarea societii informaionale n Republica Moldova nr.1743-III

din 19.03. 2004

o

Decretul Preedintelui cu privire la crearea Sistemului naional de paapoarte i

Registrului de Stat al populaiei nr. 144 din 20.09.1993

Hotrrile Guvernului Republicii Moldova

Hotrre cu privire la aprobarea Concepiei Sistemului informaional

automatizat "Registrul informaiei criminalistice i criminologice"

Hotrre cu privire la aprobarea Concepiei Sistemului informaional

automatizat "Registrul de stat al armelor"

Hotrre cu privire la aprobarea Concepiei Sistemului informaional

automatizat "Registrul de stat al accidentelor rutiere"

Hotrre cu privire la unele aciuni de implementare a Strategiei Naionale de

edificare a societii informaionale - "Moldova electronic" n anul 2007 nr.
606 din 01.06.2007 (Monitorul Oficial nr.78-81/640 din 08.06.2007)

Hotrre cu privire la transmiterea unui imobil nr.184 din 20.02.2007

(Monitorul Oficial nr.29-31/200 din 02.03.2007)

Hotrre cu privire la Intreprinderea de Stat Registrul animalelor nr. 119 din

07.02.2007 Monitorul Oficial nr.21-24/135 din 16.02.2007

Hotrre cu privire la Registrul de stat al actelor juridice al Republicii Moldova

nr. 1381 din 07.12.2006 (Monitorul Oficial nr.189-192/1475 din 15.12.2006)

Hotrre cu privire la aprobarea Concepiei sistemului informaional

automatizat Registrul funciilor publice i al funcionarilor publici nr. 1373
din 01.12.2006 (Monitorul Oficial nr.189-192/1471 din 15.12.2006)

Hotrre cu privire la sistemul informaional automatizat Registrul de stat al

circulaiei alcoolului etilic i a produciei alcoolice nr. 1255 din 31.10.2006
(Monitorul Oficial nr.170-173/1340 din 03.11.2006)

Hotrre cu privire la transmiterea unui imobil nr. 1228 din 23.10.2006

(Monitorul Oficial nr.170-173/1319 din 03.11.2006)

Hotrre cu privire la aprobarea Concepiei Sistemului informaional integrat al

organelor de drept nr. 1202 din 17.10.2006 (Monitorul Oficial nr.168-169/1293
din 27.10.2006)

Hotrre cu privire la aprobarea Concepiei sistemului informaional

automatizat Registrul resurselor i sistemelor informaionale de stat nr. 1032
din 06.09.2006 (Monitorul Oficial nr.150-152/1131 din 22.09.2006)

Hotrre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la evidena de stat a

organelor centrale de specialitate ale administraiei publice nr. 1004 din
29.08.2006 (Monitorul Oficial nr. 142-145/1087 din 08.09.2006)

Hotrre pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de realizare a

Planului de aciuni "Moldova electronic" Nr.27 din 06.01.2006 (Monitorul
Oficial al R.Moldova nr.9-12/59 din 20.01.2006)

Dispoziie Nr.70-d din 21.07.2005 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.98100/779 din 22.07.2005)

Hotrre cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Dezvoltrii

Informaionale Nr.30 din 10.01.2006 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1315/85 din 24.01.2006)

HOTRREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA privind aprobarea

modificrilor ce se opereaz n Hotrrea Guvernului nr.21 din 16 ianuarie
2003 Nr.45 din 19.01.2005 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.13-16/95 din
21.01.2005)

Hotrre cu privire la actele de identitate ale refugiailor Nr.626 din 28.06.2005

(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.95-97/715 din 15.07.2005)

Hotrre cu privire la aprobarea structurii i efectivului-limit ale aparatului

central al Ministerului Dezvoltrii Informaionale Nr.606 din 24.06.2005
(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.89-91/668 din 01.07.2005)

HOTRRE cu privire la aprobarea modificrilor i completrilor ce se

opereaz n Hotrrea Guvernului nr.376 din 6 iunie 1995 nr. 571 din
23.05.2006 (Monitorul Oficial nr. 83-86/615 din 02.06.2006)

HOTRRE cu privire la crearea sistemelor i resurselor informaionale

automatizate de stat nr. 562 din 22.05.2006 (Monitorul Oficial nr. 79-82/591
din 26.05.2006)

HOTRREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA Hotrre cu privire

la crearea sistemului informaional automatizat "Nomenclatorul de stat al
medicamentelor" Nr.549 din 07.06.2005 (Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.83-85/605 din 17.06.2005)

Hotrre pentru aprobarea Acordului ntre Guvernul Republicii Moldova i

Guvernul Republicii Azerbaidjan cu privire la colaborarea n domeniul
informatizrii i tehnologiilor informaionale, semnat la 21 aprilie 2005 la
Chiinu Nr.661 din 08.07.2005 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.95-97/722
din 15.07.2005)

Hotrre cu privire la aprobarea componenei nominale a Colegiului

Ministerului Dezvoltrii Informaionale Nr.782 din 01.08.2005 (Monitorul
Oficial al R.Moldova nr.104-106/846 din 05.08.2005)

HOTRRE cu privire la modificarea Hotrrii Guvernului nr.959 din 9

septembrie 2005 nr. 805 din 10.07.2006 (Monitorul Oficial nr. 106-111/838
din 14.07.2006)

Hotrre cu privire la aprobarea modificrilor i completrilor ce se opereaz n

Hotrrea Guvernului nr.197 din 12 martie 2001 Nr.833 din 08.08.2005
(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.110-112/903 din 19.08.2005)

Hotrre pentru aprobarea modificrii ce se opereaz n Hotrrea Guvernului

nr.179 din 20 februarie 2003 Nr.883 din 19.08.2005 (Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.113-116/955 din 26.08.2005)

HOTRRE u privire la msurile de asigurare a confirmrii ceteniei i

documentrii populaiei din localitile din stnga Nistrului (Transnistria)
Nr.959 din 09.09.2005 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.123-125/1032 din
16.09.2005)

Hotrre privind modificarea Hotrrii Guvernului nr.735 din 16 iunie 2003

Nr.1063 din 07.10.2005 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.135-138/1142 din
14.10.2005)

Hotrre cu privire la aprobarea Concepiei Sistemului informaional

automatizat "Registrul de stat al blanchetelor de strict eviden i al timbrelor
de acciz" Nr.1100 din 25.10.2005 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.145147/1191 din 04.11.2005)

Hotrre cu privire la aprobarea modificrilor ce se opereaz n anexa nr.1 la

Hotrrea Guvernului nr.376 din 6 iunie 1995 Nr.286 din 17.03.2006
(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.47-50/320 din 24.03.2006)

Hotrre cu privire la Pagina Oficial a Republicii Moldova n reeaua Internet

nr. 765 din 05.07.2006 (Monitorul Oficial nr. 106-111/819 din 14.07.2006)

Hotrre cu privire la Concepia guvernrii electronice nr. 733 din 28.06.2006

(Monitorul Oficial nr. 106-111/799 din 14.07.2006)

Hotrre privind paginile oficiale ale autoritilor administraiei publice n

reeaua Internet nr. 668 din 19.06.2006 (Monitorul Oficial nr. 98-101/726 din
30.06.2006)

Hotrrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului

privind mecanismul de realizare a Planului de aciuni "Moldova electronic"
27 din 06.01.2006

Hotrrea Guvernului Republicii Moldova Nr.959 din 09.09.2005 "cu privire la

msurile de asigurare a confirmrii ceteniei i documentrii populaiei din
localitile din stnga Nistrului (Transnistria)"

Hotrrea Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la modificarea Hotrrii

Guvernului 21 din 16 ianuarie 2003" 645 din 4 iulie 2005

Hotarirea Guvernului Republicii Moldova "Privind Strategia Naional de

edificare a societii informaionale - Moldova electronic 255 din
09.03.2005 "

Regulamentul "Cu privire la modul de elaborare a sistemelor informaionale

automatizate de importan statal "

Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la crearea sistemului

informaional automatizat "Registrul de stat al documentelor, mrcilor de acciz
i blanchetelor de strict eviden" 1392 din 16.12.2004

Hotrrea Guvernului Republicii Moldova despre masurile privind crearea

sistemului informational automatizat "Registrul de stat al unitatilor de drept"
272 din 6.03.2002

Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la stabilirea termenului de

valabilitate a actelor de identitate de tip vechi 21 din 16.01.2003

Hotrrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la crearea Sistemului

Informaional Geografic Naional Nr.1298 din 28.10.2003

Hotrrea Guvernului Republicii Moldova despre crearea Sistemului

informaional automatizat "Registrul de stat al unitilor administrativteritoriale i al strzilor din localitile de pe teritoriul Moldovei" Nr.1518 din
17.12.2003

Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Conceptiei si

Regulamentului cu privire la sistemul informational automatizat de evidenta si
control al persoanelor, mijloacelor de transport si marfurilor (incarcaturilor),
are trec frontiera de stat si/sau vamala "FRONTIERA" 1126 din
28.08.2002

Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la crearea sistemului

informational automatizat "Registrul de stat al conducatorilor de vehicule "
1058 din 6.08.2002

Hotarirea Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la aprobarea si punerea

in aplicare a tipurilor mecanolizibile de permis de conducere si certificat de
inmatriculare a mijloacelor de transport Nr.778 din 20.11.95"

Hotrrea Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la stabilirea termenului

de valabilitate a actelor de identitate de tip vechi" Nr.21 din 16.01.2003

Regulamentul Comisiei Naionale "Pentru Edificarea Societii Informaionale

n Republica Moldova"

Hotarirea Guvernului Republicii Moldova "Despre aprobarea Politicii de

edificare a societii informaionale n Republica Moldova" 1

Hotarirea Guvernului Republicii Moldova "Privind aprobarea Politicii

naionale n domeniul telecomunicaiilor Nr.975 din 13.09.2001"

Hotrrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la msurile suplimentare

de realizare a Sistemului naional de paapoarte Nr. 376 din 06.06.95

Hotrrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la funciile de baza,

structura i statele de personal ale Departamentului Tehnologii Informaionale
nr. 650 din 16.07.2001

Hotrrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Departamentul

Tehnologii Informationale nr.398 din 06.06.2001

Hotrrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Concepiei

sistemului informaional automatizat "Registrul de stat al populaiei" i
Regulamentului cu privire la Registrul de stat al populaiei nr. 333

Literatura teoretic:
1. I. VASIU, L. VASIU, Informatic juridic i drept informatic 2005, Ed. Albastr,
Cluj-Napoca, 2005.
2. I. VASIU, Criminalitatea informatic, Ed. Nemira, Bucureti, 2001.
3. V. PATRICIU, I. VASIU, G. PATRICIU, Internetul i Dreptul, Ed. All Beck,
Bucureti, 1999.
4. I. VASIU, L. VASIU, Frauda informatic, Revista Romn de Drept Penal, Nr. 1,
2005.
5. I. VASIU, L. VASIU, Protecia datelor personale, Revista Romn de Drept Penal,
Nr. 2, 2005.

6. I. VASIU, L. VASIU, Aspecte legale privind sistemul numelor de domenii Internet,

Revista Romna de Dreptul Proprietatii Intelectuale, Anul II, Nr. 1 (3), Iunie, 2005.
7. I. VASIU, L. VASIU, Pirateria informatic, Revista Romn de Dreptul Proprietii
Intelectuale, Anul II, Nr. 1 (2), Martie, 2005.
8. I. VASIU, L. VASIU, Comerul electronic i sistemul proprietii intelectuale, Revista
Romn de Dreptul Proprietii Intelectuale, Anul II, Nr. 2, Iunie, 2005.
9. L. VASIU, I. VASIU, Riscul de atac electronic asupra sistemelor de informaii,
Publicat n Fenomene i procese cu risc major la scar national (Coord. F. Gh. Filip,
B. C. Simionescu), Ed. Academiei Romne, 2004 - Parte a Proiectului International FP
6 (al 6-lea Program Cadru European de Cercetare-Dezvoltare).
10. I. VASIU, L. VASIU, Un cadru holohedral pentru protejarea tehnic a proprietii
intelectuale digitale, Revista Romn de Dreptul Proprietii Intelectuale, Anul III,
2006.
11. I. VASIU, L. VASIU, Totul despre hackeri, Ed. Nemira, 2001.
12. I. VASIU, L. VASIU, The Romanian Integrated Justice Information System, Abstract
publicat in Proceedings of the OECD Seminar Implementing High Quality
Regulation: Communication, Compliance and Enforcement, Ljubljana, Slovenia,
2004.
13. L. VASIU, I. VASIU, Dissecting Computer Fraud: From Definitional Issues to a
Taxonomy, Publicata n Proceedings of the 37th Hawaii International Conference on
System Sciences, Hawaii, USA, IEEE Computer, 2004.
14. L. VASIU, I. VASIU, A Taxonomy of Malware Use in the Perpetration of Computerrelated Fraud', In U.E. Gattiker (Ed.), EICAR 2004 Conference: Best Paper
Proceedings, Copenhagen
15. Ruxandra Anescu, Vlad Anescu - Comerul electronic - Tribuna Economic, nr.4/2003
16. Alexandru Bleoanca Comunicarile comerciale efectuate prin posta electronica
Revista de Drept Comercial 2/2003 pag. 104-112
17. Dumitru Mazilu - Adaptarea legislaiei romneti la exigenele actuale privind
schimburile comerciale prin mijloace electronice - Revista de Drept Comercial,
nr.11/2002
18. Valeriu Stoica, Alexandru Bleoanc - Enumerarea din lista cuprins n anexa la
Ordonana Guvernului nr.130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distan
este limitativ sau exemplificativ? - Revista de Drept Comercial, nr.11/2002

19. Tiberiu Gabriel Savu - Unele consideraii pe marginea efectelor noii reglementri
privind comerul electronic asupra regulilor n materia formrii contractului - Revista
de Drept Comercial, nr.9/2002
20. Tiberiu Gabriel Savu - Consacrarea legal a semnturii electronice, n Revista de
Drept Comercial, nr.7-8/2002
21. Cristian Adochitei Infractiuni pe Internet Hartuirea electronica Revista Dreptul
7/2002 pag 49-52
22. Horatiu Dan Dumitru, Catalin Baiculescu Legea privind comertul electronic
Pandectele Romane 6/2002, 1/2003, 2/2003
23. Ioan I. Blan - Contractele la distan i protecia consumatorilor - Dreptul nr.1/2002
24. Moise Bojinca Contractele comerciale la distanta Revista de Drept Comercial
1/2002 pag. 86-90
25. Ioan Schiau Cadrul Juridic al comertului electronic Revista de Drept Comercial nr
1/2002 pag 56-72
26. Camelia-Tatiana Ciulei Consideratiuni prividn aspectele juridice pe care le implica
crearea unui site comercial pe Internet Revista de Drept Comercial nr. 10/2001 pag
84-94
27. Centrul de Resurse Juridice din Bucuresti - Protectia sferei private in Internet
Revista de Drept Comercial 7-8/2001 pag. 255-285 si Revista de Drept Comercial
9/2001 pag. 91-125
28. Camelia Tatiana Ciulei - Probleme juridice legate de introducerea semnaturii
electronice si folosirea ei in tranzactiile pe Internet Revista de Drept Comercial nr.
6/2001 pag. 88-95
29. Catalin Predoiu, Anca Maria andru - Comerul prin internet. Studiu economic si
juridic - Juridica nr. 10/2000 pag 377-385
30. Cornelia Rotaru Consideratiuni privind protectia drepturilor de proprietate
intelectuala pe Internet Revista de Drept Comercial nr. 7-8/2000
31. Bogdan Boreschievici, Daniel Plosca, Daniel Dumitru Marca vs DNS Probleme
noi in protectia proprietatii industriale - Revista Romana de Proprietate Industriala nr.
4/1997 si nr. 5/1997

TEMA 11. Protecia sistemelor informaionale i a dreptului asupra sistemelor

informaionale
1.Impactele de baz asupra sistemelor informaionale i a drepturilor de acces la
acestea
2.Protecia dreptului la sistemul informaional
3. Particularitile reglementrii juridice a relaiilor n Internet
4. Protecia juridic sistemelor informaionale i a drepturilor asupra acestora

Obiectivele de referin

s identifice irul de obiecte protejate prin intermediul normelor juridice

informaionale;
-

s determine particularitile reglementrii juridice a relaiilor n Internet;

s stabileasc impactele i riscurile de utilizare a sistemelor informaionale i

s prezinte soluii de ocolire a acestora.