10) Identificarea persoanelor dupa voce si vorbire

În vederea determinării şi aprecierii ştiinţifice a caracteristicilor vocii şi vorbirii sunt

necesare mijloace tehnice speciale de evaluare, de tipul sonografelor. Sonografele permit analize
complexe ale caracteristicilor generale şi individuale fonoacustice, spectrul lor de audiofrecvenţă
fiind situat între 5 şi 16000Hz.
Expertiza criminalistică complexă a vocii şi vorbirii, a imaginilor spectrografice ale
vocalelor şi consoanelor relevă următoarele caracteristici generale şi individuale mai importante
de identificare.
Caracteristicile vocii:
a) vocea are drept caracteristici acusticele generale:
- configurația de ansamblu a formanților transcriși pe vocogramă
- durata de pronunțare a unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte
- intensitatea vocii, toate acestea servind la restrângerea grupului de persoane suspecte
b) caracteristicile acustice indviduale sunt formate dintr-un complex de frecvențe, alcătuit
din:
- frecvența de rezonanță a cavității aparatului vocal (formanții)
- frecvența specifică sunetelor nazale și frecvența vocii.
În examinarea frecvenței vocii se are în vedere frecvența formanțială și, mai ales, frecvența
tonului fundamental, apreciată ca o caracteristică neschimbătoare a vocii.
Caracteristicile vorbirii:
Vorbirea se caracterizează, în general, prin particularităţi de expresie şi stil, specifice unui
anumit grup de persoane. Elementele de natură să oermită individualizarea vorbitorului se
grupează în: particularități fonetice (accent, intonație, prescurtări de cuvinte, pronunțarea
cuvintelor străine), fonetice străine (întâlnite la persoanele care au o altă limbă maternă decât cea
vorbită în momentul audiției) și defecțiunile de pronunție și particularitățile lexicale (spre ex. –
cele specifice regiunii din care provine vorbitorul sau cele caracteristice anumitor profesii).
Cu privire la particularităţile modului de a vorbi al unei persoane - acestea pot face obiectul
recunoaşterii sale de către o altă persoană, martor de auditu sau de către victimă, situaţie întâlnită
frecvent în practică.
Expertiza criminalistică a vocii și vorbirii – obiectul ei nu se rezumă numai la
identificarea persoanei, existând şi alte domenii în care poate oferi răspunsuri utile la întrebările
adresate de organele judiciare. În prezent, prin acest gen de expertiză trebuie luată în calcul și
rezolvarea unor probleme, precum:
a) stabilirea autenticităţii înregistrărilor audio (sau video), în scopul determinării falsurilor,
prin înlocuirea unor cuvinte cu altele, aparținând aceleiași persoane, dar rostite în alte
împrejurări, ori în alt context, a ștergerilor de cuvinte sau fraze, a întreruperilor făcute în
timpul înregistrării
b) identificarea persoanei vorbitorului cu respectarea anumitor condiţii de calitate privind
înregistrarea în litigiu şi, fireşte, având la dispoziţie modele de comparaţie
c) stabilirea eventualei deghizări a vocii și vorbirii, deghizare sau modificare încercată prin
acoperirea microfonului cu o batistă, vorbirea în șoaptă, modificarea tonalității, astuparea
nasului. La aceasta se poate adăuga și o eventuală întărire a vocii și vorbirii, situație care
trebuie analizată de cei în drept.
Sistemele informatice de identificare vocală, permit astăzi ca înregistrările analogice să fie
ameliorate prin numerizarea lor, filtrarea şi analiza spectrală prin computer.