Ungherea Olimpian Clubul Cocosatilor Vol 2 Zar de Fuga 1

5/21/2018 7637848 Unghe re a Olimpia n Clubul Coc osa tilor Vol 2 Za r de Fuga (1) - slide pdf.c om
Clubul Cocoşaţilor
Olimpian Ungherea
Volumul 2
Zar de fugă
CITITORULE,
Îngăduie-mi să aşez - u smerenie - aeas!ă lume, "n are !e pregă!eş!i să in!ri, su#
$ulgerul pedepsi!or al lui Eminesu%
Cum nu &ii !u, 'epeş doamne, a pun(nd m(na pe ei,

)ă-i "mpăr*i "n două e!e% "n smin!i*i şi "n mişei,
+i "n două !emni*i large u de-a sila să-i aduni,
)ă dai $o la puşărie şi la asa de ne#uni

http://slide pdf.c om/re a de r/full/7637848-unghe re a -olimpia n-c lubul-c oc osa tilor-vol-2-z a r-de -fuga -1 1/171

Un policier politic de scandal

Olimpian Ungherea, unul din!re maeş!rii poliierului rom(nes, au!orul Clu#ului
ooşa*ilor, a $os! !imp de pa!ru ani onsilier de presă al ./)R0 1 !răi!, aşadar, "n
imedia!a apropiere şi in!imi!a!e a liderilor par!idului de gu&ernăm(n! de p(nă "n 30
E4perien*a sa de o$i*er al 5inis!erului de In!erne i-a slu6i! srii!orului Olimpian Ungherea
să pună, "n soia $i*iunii de $a*ă, por!re!e şi măş!i inedi!e ale oamenilor poli!ii, a*iuni
de orup*ie şi a!i!udini imorale ale lasei onduă!oare0 In!eresan!ă es!e şi modali!a!ea
aleasă, de a ilus!ra mo!!o-urile e4!rase din ar!iolele pu#lia!e "n 7IU1, u $i*iunea
reali!ă*ii digera!e, u elemen!ele spei$ie srii!orului0
/ouă sun! planurile ons!ru*iei rom(neş!i, şi $un*ionează pe prinipiul oglinzilor
paralele% in!erpre!area reali!ă*ii "n lim#a6ul presei pra!ia! "n ziarul 7IU1, o rela!are-
dez&ăluire a &iiilor lasei gu&ernan!e din !impul regimului Iliesu, o oglindă plană - pe
de o par!e - iar &iza&i de aeas!a, oglinda de$orman!ă, ona&ă, a $i*iunii, unde un u&(n!
sau o apreiere din mo!!o-ul 6urnalis!i sun! mări!e p(nă la *esă!ura $ieărei sila#e şi li!ere
din are se ompune a $ap! de &ia*ă0 )un!em as!$el in!roduşi "n!r-o lume la#irin!iă a
oglinzilor, prin are ne ondue $irul ariadni al srii!orului de poliier poli!i0
)rii!orul Olimpian Ungherea &a pune as!$el la luru, "n ei pa!ru ani (! a $os! "n
in!eriorul s!a$$ului pedeseris!, sim*ul de o#ser&a*ie al o$i*erului din ser&iiul de in$orma*ii
rom(n, "n adrul ăruia a $un*iona! "n!re anii 38-9:0 1rmele sun! "nsă, de as!ă da!ă,
ale srii!orului - alegoria, "n prinipal, din are rezul!ă şi denumirea romanului, Clu#ul
ooşa*ilor, "n mo!!o-urile de presă, din 7IU1, sun! men*iona!e numele mai marilor zilei
din regimul Iliesu, şi relele de are au $os! $ău*i &ino&a*i de presă, sun! men*iona!e
marile sandaluri poli!ie şi de orup*ie #anară gen ;anore4, !ra$iul de *igări, a$ea şi
pe!rol, rima organiza!ă pe are au !olera!-o şi "n are au $os! deseori implia*i, "n
$i*iunea propriu-zisă persona6e a preşedin!ele Leon Lo!reanu şi ad6un*ii săi la
onduerea Ligiide&oala*i
ai aes!uia sun! Renaş!erii
"n <a*ionale, O&idiu
s!ru!ura lor =ăman
in!imă, $ă(ndşisă/aion /oroga,
iasă la i&eală ori al*i apropia*i
ooaşa imorală
şi lipsa de srupule, ara!erul de ari&iş!i şi !urnă!ori, "nă o da!ă, ine mai #ine de(! un
$os! o$i*er de in$orma*ii să unoasă mai !emeini s!ru!ura in!imă a !urnă!orului, ma!erial
uman $olosi! "n a!i&i!a!ea sa> Crime poli!ie sau reglări de on!uri "n!re grupuri de su#
!u!ela po!en!a*ilor, a&en!uri amoroase ale so*iei sere!arului general al =u&ernului, Traian
;ereiu, şan!a6ul promo&a! a poli!iă de presă de Ion ;res!oiu, dire!orul ziarului
;ulina &erde, ara!ere dis!orsiona!e şi imunde populează aeas!ă lume la#irin!iă a
ooşa*ilor0
<u lipses inursiunile doumen!a!e "n in!imi!a!ea lanului de eminen*e enuşii, numi!e
Ilumina*ii are, prinun
rela!area ;aronului, pu!erea #anilor,
persona6 $a dedin
arisma!i miian!ura6ul
de ani ordinea poli!iă
mai marilor plane!ară0
au!oh!oni /in
ai zilei,
rezul!ă as!$el ă şi <iolae Ceauşesu ar $i $os! propulsa! şi apoi "nlă!ura! prin &oin*a
masoniă a on$reriei mondiale0
Cu un $ilon epi #ine on!ura!, poliierul poli!i al lui Olimpian Ungherea ne dă o $resă
a lumii poli!ie rom(neş!i desena!ă "n a?ua $or!e, are ne dez&ăluie, "n!r-un nou an
ele!oral, e se asunde su# z(m#e!ul şi sloganurile olora!e ale a$işelor de andida*i
2

lipi!e pe !oa!e gardurile, s!(lpii şi zidurile speran*ei alegă!orilor de ins!e, ones!i!a!e şi mai
pu*in rău din par!ea elor e le &or $i aleşii0
Vor#a lui 5urph@, să ne #uurăm, ăi m(ine poa!e $i şi mai rău0 /aă nu luăm amin!e la
(! de #ine ne-a $os! ieri0
Sorin Roşca Stănescu
A

Un poliier poli!i de sandal 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 2
VOLUMUL II
ZAR DE FUGĂ........................................................................................................ 7
CAPITOLUL 1................................................................................................................................................
Violen*a - alarmă de gradul zero000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 79
/uminia or#ului 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 
În lumea in!erlopă a manşe!elor al#e000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 :
.(nza de păian6en 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 
CAPITOLUL 2.............................................................................................................................................. 12
;anul u ;ulă0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 A
/es$r(ul ara!erelor0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 B
O ne#unie a un aner000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 3
)ur(sul unui dia&ol000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 
CAPITOLUL 3.............................................................................................................................................. 20
O onspira*ie neagră 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 2:
Con!ra#anda u diaman!e 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 22
Rehinii !ineri000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 2B
I appo dei !u!!i appi000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 28
CAPITOLUL .............................................................................................................................................. 27
Înmorm(n!area0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 29
/ouă rime, aelaşi asasin0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 2
/aă &rei să $ugi, eu sun! aripile0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 2
O po&es!e "n(li!ă 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 A2
Drumos e păm(n!ul, /oamne 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 AA
.ră#uşire anun*a!ă 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 AB
Demeia $a!ală0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 A3
CAPITOLUL !.............................................................................................................................................. 37
.ro$e!ul 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 A9
Trium&ira!ul )eniorilor000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 B:
Un &ea de singură!a!e0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 BB
5a6es!a!ea )a )risul 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 B3
Oamenii din spa!ele is!oriei 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 B3
Carpe diem000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 B
1min!irea zidului de la T(rgo&iş!e 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 8:
CAPITOLUL ".............................................................................................................................................. !2
;ă!r(nul şi "n!re#ările000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 82
Ciuda!ă şi !ris!ă lume00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 88
Vrei să adă =u&ernul pen!ru o #ere0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 89
Care re&olu*ie, #ăi =elule> 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 3:
5us!rare pa!ernă 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 3
CAPITOLUL 7.............................................................................................................................................. "2
.roş!ii sun! sarea păm(n!ului000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 32
+i !rădă!ori, şi pa!rio*i> 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 3B
O 6udea!ă s!r(m#ă0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 33
1m$i!rionul $ae ăr*ile000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 3
Con$esiunea rupierului00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 9
B

5(nă de uigaş pro$esionis!00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 98

Eu sun! pazniul lupilor 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 99
CAPITOLUL #.............................................................................................................................................. 7#
5esagerul şi 5onseniorul00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 9
Via*a a un răz#oi !o!al000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 :
Ul!imade
<ume spi*ă
od%a eimar
$anario*ilor 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 2
00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 8
.rizonierul ne#uniei 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 
<i!ropen!al pen!ru Europa Li#eră00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 :
)al&area generalului .aepa 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 
=lorie "ndolia!ă 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 B
5esa6ul es!e deoda! 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 3
CAPITOLUL $.............................................................................................................................................. $7
În!re#ări pen!ru ăpi!anul 7a&era000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 
Crima de la &ila <egropon!e00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 ::
Darmeul aş!ep!ării 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 :2
5a$io*i u papion 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 :8
)!are e4ep*ională000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 :
CAPITOLUL 10.......................................................................................................................................... 10$
Casa ;enedi!inului000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 :
/iF şi .uş!iul 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 :
În*elepiune, $or*ă şi $rumuse*e 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 
Un agen! G=;000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 A
India!ori pen!ru de!e!area miniunii 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 3
Lumea e $ău!ă de ne#uni, pen!ru a "n*elep*ii s-o poa!ă loui0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 
/omni şi mi!oani 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 22
CAPITOLUL 11.......................................................................................................................................... 12
Legiunea s!răină000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 2B
Tripla rimă din ar!ierul Deren!ari0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 23
Un meanism in$ernal 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 2
Legea !alionului 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 A
CAPITOLUL 12.......................................................................................................................................... 13
Un roman sris de al*ii00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 AB
O !urmă de on!radi*ii0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 A3
)aul din Tarsul00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 A
Un ada&ru poli!i 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 B:
.ăa!ul ongeni!al000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 BA
)min!eala pu!erii 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 B8
CAPITOLUL 13.......................................................................................................................................... 1#
O psihoză na*ională 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 B
1sasina!ul de la Terasa 1nda0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 B
)oma!osopul pro$esorului )!ra!an 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 8
Un par!id ma$io!000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 8A
O "n!(lnire mizera#ilă 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 83
Criminalis!ul şi uigaşul00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 89
India!i&ul :BBB suom#ă 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 8
000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 3A
.o&es!ea &(nă!orului de riminali 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 38
8

.l(nsul dispera*ilor00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 3
3

VOLUMUL II
ZAR DE FUGĂ
Motto:
)iguran*a e!ă*eanului mai presus de(! seuri!a!ea s!a!ului
CAPITOLUL 1
Motto:
C(nd nu s-a năsu! poe!, rom(nul s-a năsu! greşi! şi aes! "nepu! "l urmăreş!e, &rea - nu
&rea, !oa!ă &ia*a0
Ioan Groşan
Violenţa  alar!" de #rad$l %ero

)$(rşi! de noiem#rie0 80 1 !reu! o 6umă!a!e de &ea de la epuizarea elei de a doua
on$lagra*ii mondiale0 /ar de la a !reia, (! !imp a !reu!> Unii spun ă al !reilea răz#oi
mondial a "nepu! o da!ă u ele#rul răz#oi ree, "nheia! u deapi!area omunismului,
"n 0 )au :0 1l*ii zi, dimpo!ri&ă, ă al !reilea sinis!ru plane!ar a#ia după
deapi!area&ehi
prinipiu omunismului a "nepu!0
de (nd lumea% .en!ru
una *ie, douăre"mpăr*irea
mie .en!ru.ăm(n!ului, on$orm
!rasarea noilor s$ereunui
de
in$luen*ă0 /iploma*ii spun% pen!ru o nouă ordine mondială Ca şi Ilumina*ii0 +i e sun!
al!e&a diploma*ii, de(! "ngerii-&es!i!ori ai Ilumina*ilor> Cine are !imp să asul!e, u o
urehe a!en!ă, $oar!e a!en!ă, !o! e spun diploma*ii prin!re u&in!e, dinolo de u&in!e,
poa!e să srie de pe aum is!oria lipei de m(ine0 Cine nu, nu Ca şi pe ziariş!i0 Cine mai
are as!ăzi !imp şi ră#dare să-i i!easă pe ziariş!i prin!re r(nduri>, se "n!rea#ă, "ng(ndura!,
1n!on )oroeanu0 +i ei sun! !o! "ngeri-&es!i!ori, dar, a şi diploma*ii, s!rigă "n pus!iu0
Cine-i aude> Cine-i asul!ă> Cine-i "n*elege> Ci!i!orii nu mai &or de(! sandal, senza*ii
!ari, &iolen*ă0 +i plouă a!(! de !ris!, "n aes! s$(rşi! de noiem#rie .louă mărun!, şi ree0 E
diminea*ă0 )pre pr(nz, ploaia se &a !rans$orma "n lapo&i*ă0 1poi, "n ninsoare0 +i a#ia spre
seară &a iz#uni
)oroeanu, &isolul0 C(inos,
de la he#domadarul ol*os,
ilus!ra! polar0- /ar
HViolen*a a!uni,
alarmă despre
de gradul ziaris!ul
zero, se &a1n!on
&or#i
de6a la !impul !reu!0 /eoamda!ă, se pregă!eş!e să "n$run!e - el ar $i sris% Hsă ia "n
oarne - "nă o zi din &ia*a lui% $ugă epuizan!ă pe C(mpul lui 5ar!e, dar are, nii după
ei B2,8 me!ri $ăr(ma*i su# !ălpi s(nger(nde, nu &a a6unge &reoda!ă la liman, a să
poa!ă az&(rli amarazilor legendarul H1m "n&ins0
9

1legerile - loale, parlamen!are, preziden*iale - #a! la uşă0 <u hiar la uşă0 ;a!,
deoamda!ă, la poar!ă0 .(nă la uşă, mai sun! (!e&a luni0 /ar se #ulues0 Vin grămadă0
Cu "n6ură!uri, u *ipe!e, u promisiuni0 Cu $aeri şi des$aeri de alian*e poli!ie0
Vin u !rădări, a#6urări şi delara*ii de dragos!e pa!rio!iă0 .a!rio!ardă )e on$e*ionează

imagini
olora*i, noi, z(m#e!e "ndelung
pe sloganuri noi, harisme noi0 Vin
lus!rui!e0 Vinu
ulo&i!uri
#ani risipi*i pe lozini,
da!e su# en!ură, pe $lu!uraşi
la #oaşe, la
gioale0 Vor $i alegeri "norda!e, "nrun!a!e0 )peran*e pen!ru unii> /isperări pen!ru al*ii>
Cine &or $i "n&inşii> Cine, "n&ingă!orii> /e pe uloarele "n!or!ohea!e ale Ligii Renaş!erii
<a*ionale - par!idul de gu&ernăm(n! - ziaris!ul 1n!on )oroeanu a prins un z&on iuda!%
iă /aion /oroga, preşedin!ele Ligii, ar $i lansa!, disre!, un semnal a a!uala .u!ere să
se pregă!easă pen!ru a !ree "n Opozi*ie0 /e e> Tomai aum, (nd s!au ălare pe ai
mari> )ă $ie doar o #(r$ă de ulise> /oar o in!o4iare a ad&ersarilor poli!ii> .ra$ "n ohii
redulilor> /ar daă e ade&ăra!> Ce urmăreş!e Liga> )ă piardă alegerile din 3> )au să
$ie doar un a#il 6o de piioare al e!ern-$ariseiului /oroga> /ar preşedin!ele Leon
Lo!reanu - s$ioasa 5ă!uşă de la Co!roeni - are a auzi!, desigur, şi el #izarul z&on, de e
!ae> !(rgului>
gura /e e nu )au
iese la rampă, să spună
.reşedin!ele e a!(! e&a> 1diă,
de sigur să nu-i pese
de &i!oria delo-delo,
lui, de de e"n(!
&i!oria Ligii, spune"l
doare "n popou de e-i !ree lumii prin gură> /oamne-/umnezeule, se $răm(n!a ziaris!ul
1n!on )oroeanu, oare să nu săpăm de Ligă nii la anul> Oare, să nu "n&ingă, măar şi
la limi!ă, )peran*a> <-or $i niş!e mieluşei, ei are &or &eni0 /ar nii lupi a ăş!ia, de
aum, nu &or $i0 5ai rău a aum, nu se poa!e 5ai 6os de aes! rău, e haosul0 /isolu*ia0
.ieirea0
)oroeanu i!ise (nd&a, prin niş!e ăr*i s!răine, despre e4is!en*a Ilumina*ilor0 /espre un
Consiliu )uprem al lor, are "neară să-i mai dea pes!e #o! Răului, să-l mai sleiasă de
pu!eri, ă prea s-a "n!ins "n lume a o molimă0 Oare, Ilumina*ii ăia, n-or ş!i şi ei ă
unde&a, peOiden!,
orgoliosul har!a lumii, se a$lă şi oreş!ines%
u apela!i&ul *ară numi!ă Rom(nia
=rădina şi alin!a!ă
5aiii odinioară,
/omnului> hiar
Oare, să nu de
ne
"n!indă nimeni nii o m(nă de a6u!or> Ce #les!em apasă neamul nos!ru> Toa!e *ările din
6ur au săpa! de omuniş!i% s-au spăla!, s-au ură*a!, a de păduhi, a de r(ie0
<umai noi, nu Orie om, daă e ins!i!, daă e ones! u sine "nsuşi, daă ones!i!a!ea iui
pleaă din !aini*ele ele mai ad(ni ale su$le!ului său, aş!eap!ă anul 3 a $iind s$(rşi!ul
elei mai originale demora*ii plane!are% adiă, nondemora*ia0 Trăim "nă "n!r-o lume
enuşie, peri$eriă, !ul#ure a un apus neguros de soare0 O lume desprinsă pară din
drama!iele pagini ale H=hepardului0 O lume "m#ă!r(ni!ă0 Uza!ă0 .onosi!ă0 O lume
s!ria!ă "n "nsuşi s!ra!ul ei germina!i&0 O lume are se ramponează de pu!ere, se aga*ă de
pu!ere ualghearele,
Un ra!eu u din*ii,
is!oriei umane Vau$i elul!imele
e4!irpa!&ani!ă*i #olna&e,
de spul#erul u ul!imele
&o!ului orgolii
ma6ori!ar> purulen!e0
)peran*a - a o
ma6ori!a!e a#solu!ă a energiilor na*ionale - &a "n&inge>


D$!inica or&$l$i
/oamne - "şi ziea, zgri#ulindu-se de $rig, ziaris!ul 1n!on )oroeanu - /oamne, daă
)peran*a &a "n&inge, de-aum &a răsări )oarele şi pe Uli*a noas!ră0 /e-aum, nii un
ma$io! din Rom(nia nu &a mai a&ea, deasupra apului, upolă pro!e!oare0 /e-aum,
presa &a a&ea aes deplin la in$orma*ii e4a!e din lumea a$aerilor &eroase, din imperiul
orup*iei, din s$era rimei organiza!e0 /e-aum - se plim#a $rene!i 1n!on )oroeanu prin
re&eriile sale - de aum, miliardarii de ar!on nu &or mai r(n6i, in$a!ua*i şi ridioli, din
drep!unghiul $os$oresen! al !ele&izoarelor, i &or "n$unda, "nolona*i şi &ărga*i,
puşăriile0 .en!ru ă m-am să!ura! draului de mu!ra aia *igănoasă, unsuroasă, u aere de
in!ele!ual la $ără $re&en*ă, a lui /aion /oroga0 5-am să!ura! de oloana lui de maşini
negre - numai Jeep-uri şi 5er*-uri - a niş!e li#ări lus!rui!e, pline $ull u gorilele de pază,
&(n!ur(ndu-şi giro$arele de-a lungul #ule&ardelor pus!ii0 Ce-şi "nhipuie ă e> 5are
araliu de pripon, de um#lă aşa u nasul pe sus> .ulanul din auiu negru "i mai lipseş!e,
u are să se plesneasă - superior şi rasa! - pes!e usă!ura pan!alonilor0 +i-apoi de e,
(nd apare "n unda !ele&izorului, &or#eş!e a din #ur!ă% ro!und, g(lg(i! şi a$era!> 1re
de$e! de ma*e>
)au de$e! de ara!er> +i pen!ru ă &eni &or#a, mi s-a am $ău! grea*ă să-l !o!
&ăd de G=;-is!ul ăla de la Co!roeni, u ohii lui mari, ine4presi&i şi ro!unzi, a de
uu&ea, u z(m#e!ul lui idio!, "n!ins de la o urehe la al!a0 Ce au!ă el, aolo, "n pala!ul
regal> Cine l-a !rimis, ine l-a sui! pe !ronul 5aies!ă*ii )ale> Cum, ine> Vo!ul dragelor
noas!re mase populare din H/uminia Or#ului /ar, doi ani mai !(rziu, "n 2, rom(nii
!o! or#i au $os!, de l-au reales> /upă pa!ru mineriade de&as!a!oare> /upă re"nsăunarea
omuniş!ilor> Ce mis!er umpli! se asunde "n spa!ele unei pros!ii populare, de propor*ii
is!orie> /eădere> <epriepere> <epăsare> )au o dia#oliă manipulare> 1 $os!,
"n!r-ade&ăr, o genială
"n!re#a - !ris!, manipulare
dar şi $urios Chiar
- ziaris!ul să $im noi
)oroeanu0 +i un
nu popor "n!(rzia!
mai &reau "n opilărie>,
să-l &ăd se
- aproape ă
*ipă el "n g(nd - nu mai &reau să-l &ăd pe #e*i&anul ăla "n $run!ea E4eu!i&ului,
ges!iul(nd hao!i, &or#ind ului!or de agrama! şi de#i!(nd ului!or de senin ele mai
a#surde s!upizenii0 Iar adormi!ul ăla de =ăman, e au!ă "n $o!oliul de prim-depu!a!> Cine
i-a da! lui pe m(nă Camera /epu!a*ilor> 1aa, !o! poporul> /ei, !o! de la popor i se !rage>
+i-a!uni, de e mai 6oaă el rolul somnorosului> /e e nu !aie şi sp(nzură, la &edere, a
omologul său din )ena!> 1ha, se &rea mai su#!il Crede ă ne pros!eş!e pe !o*i> )u# aerul
său inoen!, de #e#eluş "m#ă!r(ni!, are pio!eş!e mereu, se asunde, "n reali!a!e, un spiri!
e4!rem de agresi&0 1ger 1su*i! a o lamă de pumnal <u-i delo reomanda#il să !e
"n!ori u spa!ele la un !ip de ali#rul lui O&idiu =ăman0 /ar şarpele u ohelari, din
$run!ea
un $os! )RI-ului>
pro$esor deCe,mar4ism-leninism
andela măsii, au!ă el aolo>Rom(n
şi )er&iiul Ce rela*ie
de $ireasă poa!e
In$orma*ii> e4is!a "n!re
.ro$esorul şi
In$orma*iile sun! două linii per$e! paralele% nu se &or "n!(lni niioda!ă +i e daă
.ro$esorul a $os! (nd&a o$i*er de seuri!a!e> /aă ar $i $os! #un, n-ar $i $os! da! a$ară0 1
ui slugă să $ie şarpele u ohelari> 1 .reşedin!elui> 1 G=;-ului> )au a rămas slugă la
doi s!ăp(ni> Orium, &ii!orul lui ara!ă a un pumn de surele, din are nu mai po*i
reons!i!ui niioda!ă pomul ade&ăra!0


1poi, zău, mi s-a $ău! o lehami!e "ngrozi!oare să-l &ăd pe Ilie Verde*, mo*ul .)5-ului,
$os! prim-minis!ru pe &remea .i!iului, $lu!ur(ndu-si !urul pan!alonilor pe sările
=u&ernului0 La e mai &isează Verde* ăs!a> Ce himere "i mai o!ră&es sene!u!ea> /e e
nu-I !rage ine&a de m(neă şi să-l ziă, simplu şi poli!ios% HKai, ară-!e> 1m $ău!
de6a alergie - se pl(ngea sieşi, u g(nduri "nă neros!i!e, ziaris!ul 1n!on )oroeanu - am
$ău!
Rom(niade6a .i!oreasă0
alergie la is!erialele na*ionalis!e
Ce au!ă aes! demen!ale"nlui&ia*a
Ion poli!iă>
.aul Rogo6anu,
Care e!ri#unul de "n
ros!ul lui la
.arlamen!ul Rom(niei> )ă huiduie> )ă amenin*e> )ă insul!e> )ă s!ropeasă u in&e!i&e
"n s!(nga si-n dreap!a> )ă &erse alomnii ordinare, "m#răa!e "n hainele $alse ale
pam$le!ului> Tipul are o#sesii mor#ide% urlă prin Ce!a!e, ă a "m#răa! ămaşa mor*ii 1re
haluina*ii% se rede 5esia, Unsul, .ro&iden*ialul 1re &iziuni apoalip!ie, "n6ură pe
!oa!ă lumea, &(ră spaima "n e&rei şi "n *igani0 +i spune răspia!, de la !oa!e miro$oanele
pu#lie, ă, daă &a a6unge şe$ul s!a!ului, &a organiza e4eu*ii pu#lie pe marile
s!adioane, ă &a puri$ia pa!ria iu#i!ă şi sară de elemen!ele s!răine, alogene, indezira#ile0
<ii hiar smin!i!ul ăla de Jirino&sFi nu a $ău! asemenea 6osnie amenin*ări0 Ce on$rerie
mons!ruoasă l-a do!a! u imuni!a!e parlamen!ară> 1 on$unda! ine&a .arlamen!ul u
#alamuul>
gu&ernăm(n!+i (nd !e#inom
- sinis!rul g(ndeş!i
roşu -ă!e apuă
Liga dam#laua
şi Rom(nia .i!oreasă
1poi, sun!al draului
mă zg(r(ie par!ide de
de
rău pe reier, mă zg(r(ie şi mă doare, de $ieare da!ă, apari*ia "n pu#li a omului u
pri&irea de lin4 as!ra!% =hi*ă =umar0 +e$ul .U<-ului0 Ce are "n omun aes! =hi*ă u
poli!ia> Cum poa!e s!a "n piioare, "n!r-o *ară de reş!ini, um poa!e s!a ine&a u $run!ea
sus şi să delare, m(ndru de sine, $ără măar să lipeasă, $ără să $ie lumina! de &reun
g(nd reş!in, ă, daă ar pu!ea, ar m(na "n $ieare zi unguri pe p(ine, H!oa*i mărun!-
mărun!, u $ulgi u !o!, a să le piară de$ini!i& săm(n*a> În e $el de lume !răim> În e
$undă!ură is!oriă ne-a "mpins Liga Renaş!erii <a*ionale> /e-aum, ga!a /aă la anul ne
&a a6u!a un pi şi /umnezeu, daă şi <oroul ne &a z(m#i şi daă şi noi ne &om deş!ep!a -
aşa um ne "ndeamnă Imnul <a*ional - a!uni poa!e ă &om săpa, "n!r-ade&ăr, de aes!
#les!em0 /e-aum000
7iaris!ul 1n!on )oroeanu sur(se s!r(m# g(ndurilor sale $ur!unoase, nu era delo din $ire
un $ri&ol, un e4u#eran!, un redul, dar "i plăea uneori să z#urde aiurea u g(ndul &isoli!
al dorin*elor ne"mplini!e, al aş!ep!ărilor, al speran*elor, "nhipuindu-şi am um ar !re#ui
reaşeza!ă lumea pe loul ei ales de /umnezeu0 +i a!(!0 Re&enea repede - repede u
piioarele pe păm(n!, rede&enea aelaşi #ăr#a! pra!i, pesimis!, aspru, umpăni!, alm,
6us!i*iar, mă!ur(nd o!loanele lumii in!erlope u un ohi neru*ă!or0
'n l$!ea interlop" a !an(etelor al&e

1n!on )oroeanu se speializase "n lumea in!erlopă a manşe!elor al#e, a ma$io*ilor şoli*i,
sro#i*i, lus!rui*i, puşi la pa!ru ae, a esroilor u papion0 In&es!igase ele mai $ioroase
sandaluri $inaniare, dez&ăluise "n popularul he#domadar en!ral Violen*a - alarmă de
gradul zero, unde era şe$ de se*ie, ele mai !eri$ian!e a$aeri u gr(u, u &apoare, u
zahăr, u *igări, o!ro#ăise prin ulisele !ene#roase ale !ripourilor, ale azinourilor, ale
lu#urilor de noap!e, pu#liase lungi şi $ulminan!e anhe!e despre spălarea #anilor
murdari0 )un! "nă proaspe!e "n memoria pu#liă mons!ruoasele a$aeri şi rime
:

demon!a!e, demasa!e de !eri#ilul ziaris!% a$aerea HDarah, a$aerea H/aia Deli4,

a$aerea HClisura /unării, !ripla rimă din ar!ierul Deren!ari, a$aerea H)a$i, a$aerea
HColumna, rima de la res!auran!ul H)olaris, a$aerea HCR.O, a$aerea
HIninera!orul, a$aerea H)ana, du#la rimă din laul Kerăs!rău, unde $useseră pesui*i
doi hinezi spin!ea*i şi "nghesui*i "n două &alize din plaa6, a$aerea H.uzdrea, a$aerea
H)ol&en!ul,
#arosan a$aerea
al unei HCaselor,
"n!inse re*ele derima din s!rada
onsigna*ii <egus!ori,
$usese "n are,
"mpuşa! "n!r-o
"n ap, un diminea*ă,
singur $o un
"n
!(mpla dreap!ă, e4pedia!, silen*ios, de un asasin neunosu!0 O lume &eroasă0 )(ngeroasă0
O lume rapae, su#!erană şi &iolen!ă
/eşi sria pară "n pus!iu, deşi /oroga e! omp0 "şi &edeau mai depar!e nes!ingheri*i de
rap!ul na*ional, deşi .oli*ia se răz#oia doar u ho*ii de #uzunare, deşi au!orii unor $ioroase
omoruri nu $useseră prinşi nii după mai #ine de doi, !rei sau pa!ru ani de zile, u !oa!e ă
pe urmele lor $usese lansa! "nsuşi ele#rul riminalis! 1ndrei 7a&era, deşi Jus!i*ia se
"mpo!molise "n ondamnarea unor on!rolori de !ren are &ămuiau pasagerii $ără #ile!,
deşi ;anore4ul on!inua să-i mi!uiasă, "n!r-o &eselie, u miliarde de lei, pe noii
nomenla!uriş!i,
ani, aord(ndu-le
deşi ;ereiuul "mprumu!uri
de la =u&ern on!inuagrase,
să $ieue!alonul
do#(nziorup*iei
derizorii,o$iiale,
"n!inse pe 28 de
ziaris!ul
1n!on )oroeanu de&enise, !o!uşi, un !ip $aimos0 Inomod0 +i !emu! =rangurii zilei -
&enali p(nă "n mădu&a oaselor - se !emeau de el mai rău a de =arda Dinaniară0 5ai rău
a de Cur!ea de Con!uri0 Repor!a6ele sale despre orup*ie erau a Verdele de .aris pen!ru
şo#olani0 Isase &eri!a#ile $risoane de spaimă prin!re organiza*iile de !ip ma$io!,
denun*(nd aapararea, de ă!re aes!ea, a omer*ului, a ser&iiilor, a #ănilor, a
pri&a!izării000
)*n%a de p"ian+en
/e ur(nd, #ăgăre*ul ziaris! adulmease urmele unor !ene#roase a$aeri u pe!rol0 )e
pre$igura, la orizon!, un nou sandal uriaş0 5ilioane de !one de pe!rol, din produ*ia
in!ernă, a&eau să se plim#e prin mai mul!e m(ini, prin mai mul!e sereleuri, p(nă a6ungeau
produse $ini!e, adăug(ndu-se de $ieare da!ă, u $ieare !rans$er la al!ă soie!a!e
omerială, noi sume de #ani, $oar!e mul*i #ani, are a&eau să $ie reol!a*i, la s$(rşi!, de o
singură persoană% /an 5irea Kari!on0 Era o inginerie $inaniară dia#oliă, de o
simpli!a!e inredi#ilă, dar aduă!oare de pro$i!uri $a#uloase0 Toa!e sereleurile, pe unde
&oia6a pe!rolul, a&eau un singur s!ăp(n% /an 5irea Kari!on0 Dusese pus la pun! un
meanism in$ernal, o "nrengă!ură amplă de $irme, in!erese şi omisioane0 Dusese *esu!ă
u geniu, o re*ea de om#ina!e pe!rohimie, #ăni, $urnizori şi omerian*i0 Dusese
"nhega!ă
Consilier opreziden*ial
s!ru!ură deşimarione!e, diri6a!e
pa!ron pes!e su!e de
deun singur păpuşar%
soie!ă*i /andes$ăşura!e
omeriale, 5irea Kari!on,
a o
enormă p(nză de păian6en0
1n!on )oroeanu prinsese un $ir, !răsese de el u in$ini!e preau*ii, se deşirase un ol* de

plasă, după are, de unde&a, din spa*iul dens al s!ru!urii, se i*ise $igura "n!unea!ă, usa!ă
şi lui$eriă a lui /an 5irea Kari!on0 7iaris!ul pu#liase de6a două repor!a6e Filome!rie,
$ier#in*i, !oa!ă lumea luase $o, !oa!ă lumea se "n!re#a oripila!ă u ohii "n$ip*i "n odul


penal% un onsilier preziden*ial prin!re marii ma$io*i> 1 pă!runs orup*ia şi la Co!roeni>

"no!ro ne "ndrep!ăm> )pre un s!a! ma$io!> .rim-sena!orul /aion /oroga $usese
in!erpela!, "n plină şedin*ă, de Opozi*ie, şi soma! să dea e4plia*ii0 In!erpela! $usese şi
prim-depu!a!ul O&idiu =ăman şi pus la zid u "n!re#area% Cine es!e /an 5irea Kari!on>
<u ş!iu, răspunsese #l(nd, un pi somnoros, dar u a!(! mai on&ingă!or, şe$ul Camerei
/epu!a*ilor0 <u
parlamen!ară, &omş!iu$ae
şi ere!ări
nu l-am şi&ăzu!
&om "nda &ia*a mea !oa!e
pu#lii!ă*ii /ar &om $orma ere!ărilor0
rezul!a!ele o omisie
/epu!a*ii Opozi*iei "l pri&eau a hipno!iza*i0 Era genial #ă!r(nul =ăman0 )oma! şi
prim-minis!rul <ae Coroiu, aes!a ieşise numaide(! pe pos!ul na*ional de !ele&iziune şi,
u o moaă haioasă - un pi serios, un pi he$liu - a !ras un disurs pa!rio!i, ă =u&ernul
nu es!e lăsa! să lureze, ă poporul es!e in!o4ia! u !o! $elul de po&eş!i aiuri!oare, ă
aialmaua u pe!rolul nii nu se e4is!ă, ă "n!reaga is!orie nu e de(! o $ăă!ură a
Opozi!ei, ă domnul /an 5irea Kari!on e un #ă!r(nel umseade, onora#il şi #olna&,
are nii nu are ha#ar de eea e i se pune "n (ră, "nheind "n s!ilul său inon$unda#il%
;ă, nene, e se-n!(mplă, !o*i mai min*im, #a olo, #a dinolo, -aşa-e &ia*a0 /ar
Opozi*ia as!a, dom-le, min!e de "nghea*ă pu*u000 În diminea*a aeea ploioasă, şi ree, şi
!ris!ă, de!ele$onul
sere!ă, s$(rşi! demul!
noiem#rie,
aş!ep!a!0ziaris!ul
O sursă1n!on )oroeanu
suspusă, !omai
un di!amai primise de
)ere!arul de la o sursă
)!a!0 Vă
mul*umes domnule minis!ru În zee minu!e, sun! la dumnea&oas!ră, după are, $e#ril,
"nhise !ele$onul0 Tre#uia să plee urgen! la "n!(lnire0
)e a$lau "n 6o in$orma*ii proaspe!e, in$orma*ii !răsne! despre a$aerea H.e!rolul, despre
/an 5irea Kari!on, !ar!orul aes!ei olosale esroherii $inaniare0 +i-a lua! !reniul pe
umeri, şi-a &(r(! "n #uzunar repor!o$onul, #lono!esul şi a o#or(! preipi!a! din sediul
reda*iei0 Reda*ia re&is!ei HViolen*a - alarmă de gradul zero se a$la pe s!rada Ion
C(mpineanu, numărul, dar e impor!an*ă are numărul> Orium, unde&a prin #uriul
!(rgului0 La ol*ul s!răzii, a&ea para!, a de o#iei, au!o!urismul, o &enera#ilă /aie
-A::, gal#enă, am
1n!on )oroeanu s-a şleampă!ă, s!ropi!ă
apropia! gră#i!, u noroiul
gră#i!e "i erau!u!uror #ule&ardelor
şi g(ndurile, #uureş!ene0
"n diminea*a aeea
6ila&ă, silen*ioasă şi mohor(!ă, u s!răzile aproape pus!ii0 1 desuia! por!iera, s-a aşeza! la
&olan şi a in!rodus heia "n on!a!, "n aeeaşi lipă, un zgomo! asurzi!or a $ău! *ăndări
#ruma de liniş!e a s!răzii, maşina şi 6urnalis!ul spul#er(ndu-se "n aer, "n!r-o enormă şi
"n$rioşă!oare e4plozie0
CAPITOLUL 2
Motto:
.u*in "i pasă "nea!ului daă e sos din apă agă*a! de un odgon sau de un pai0 El se aga*ă
de orie0 )un!em noi "n!r-o si!ua*ie mai #ună de(! "nea!ul> 1&em !imp să ne alegem
sal&area> <u Tre#uie să ne agă*ăm de orie şi să ieşim, "n s$(rşi!, la liman0
Adrian Pătruşcă
2

,anc$l c$ ,$l"
Radu /una auzi un $(s(i! de pneuri "n$r(na!e "n0 spa!ele său, apoi un lason sur!0 )e
opri, se "n!oarse0 /omnul preşedin!e /aion /oroga "i $ău un semn u m(na din spa!ele
par#rizului, in&i!(ndu-l "n maşina lui0 Era un 5eredes A: )e Coupe0 Radu sim*i
numaide(! mirosul de piele al $o!oliilor Rearo, adierea aldă, su#!il par$uma!ă a aerului
ondi*iona!, zumze!ul melodios al s!a*iei s!ereo U-2 ;laupunF!0 1$ară, erul lipi! de
păm(n!0 Ree0 <eguros0 /oroga era singur "n maşină0 El onduea0 Era "m#răa! "n!r-un
os!um so#ru, elegan!, din ele#ra ole*ie )perr@0 Unde era şo$erul> Unde, (rdul de
#od@guarzi> Unde, nelipsi!a şi $rumoasa gardă de orp, domnişoara ăpi!an 1da =enaru>
)ă se $i op! oare ireşele a#ia aum, din ireşul ăla are "n$lorise (nd&a, u pes!e un an
"n urmă, "n!r-o e4ursie de !rei zile, prin ;uegi> se "n!re#ă onsilierul de presă, u
g(nduri orozi&e, după e "şi salu!ă şe$ul, aşez(ndu-se pe elălal! saun din $a*ă0 .orniră0
)e a$lau "n .ia*a Uni&ersi!ă*ii0 /una please, a de o#iei, pe 6os, era 6oi, 6oi după masă,
"n $ieare 6oi, din două "n două săp!ăm(ni, /elega*ia .ermanen!ă a Ligii Renaş!erii
<a*ionale "şi *inea şedin*ele0 )pre aeeaşi *in!ă se "ndrep!a şi /oroga0 Îl ulesese din .ia*a
Uni&ersi!ă*ii pe /una, se să!urase să-l !o! #a!ă la ap, de e nu $oloseş!e maşina din
do!are, o$eri!ă de Ligă, Radu /una a&ea iudă*eniile lui, dar meri!a să-i (ş!igi prie!enia%
era un !ip admira#il "şi ziea /oroga, $ur(ndu-l u oada ohiului0 )e "n*elegeau, se
respe!au reipro, de "mprie!eni!, "nsă, nu se "mprie!eniseră0 Cele (!e&a "nerări ale lui
/aion /oroga - mai ales după episodul u ;aronul - $useseră !o! a!(!ea eşeuri0 1poi,
priepuse ă "şi poa!e $ae din Radu un #un oleg, amarad, s$ă!ui!or, dar prie!en nu
Oare, onsilierul meu de presă o a&ea &reun prie!en> se "n!re#ă /oroga şi ridiă a#ia
perep!i#il din umeri, ne&izi!(ndu-l nii o er!i!udine0 Dleăriră, de una, de al!a, hes!ii de
pe la )ena!, !iri#om#e de prin presa de sandal, #u!a$orii poli!ie0 /oroga era &olu#il, era
6o&ial, uşura!, pară ar $i săpa! de ur(nd de o po&ară, de un g(nd hinui!or, de o
ho!ăr(re grea pe are !re#uia neapăra! s-o ia şi a lua!-o hiar as!ăzi0
Radu ş!ia despre e e &or#a% de (!e&a zile, "i !ransmisese al doilea semnal, se&er, al
;aronului, u pri&ire la alegerile de anul &ii!or0 /aion /oroga !re#uia să răspundă la
semnal, in$orm(nd /elega*ia .ermanen!ă0 )au pu!ea, dimpo!ri&ă, să nu răspundă şi să nu
mai in$ormeze pe nimeni0 Ko!ăr(rea "i apar*inea "n e4lusi&i!a!e0 /ar ar $i $os! el "n s!are
de o aşa enormă pros!ie> )ă re$uze suges!ia ;aronului> /omnul /aion /oroga era un !ip
prea deş!ep!, a să nu prieapă (!e&a din resor!urile !ainie ale aes!ei lumi, prin are,
prea adeseori, !reem a &aliza prin gară0 Va să ziă, se ho!ăr(se, onhise Radu /una,
delo surprins0 /oroga era #ine dispus0 +i hiar iz#uni "n r(s, "n $elul său, dezlăn*ui!, a
un opil, la un #an se e4pedia! de Radu0 Era uimi!or preşedin!ele, era irezis!i#il (nd
r(dea siner0 <eenzura!0 1!uni, r(se!ul lui de&enea molipsi!or0 1!uni, i se lumina !o!
hipul, deonspir(nd
şi pe /oroga unşolăreş!e
po&es!ind om de o rară sensi#ili!a!e0
un #an +i Radu
u popularul ;ulă%nu $u de lo $rapa! auzindu-l
;uliă &ine de la şoală, negru de supărare0

- Ce-ai, mă> "l "n!rea#ă ;ulă, !a!-su0
- 1s!ăzi, la şoală, ne-a "n&ă*a! e e aia !eore!i şi e e pra!i, răspunse ;uliă pri&ind "n
păm(n!0
- +i> insis!ă ;ulă0
A

- +i n-am priepu! nimi aproape ă *ipă ;uliă, u larimi "n ohi0

;ulă !ae, se sarpină după ea$ă, se g(ndeş!e, se !o! g(ndeş!e, apoi deoda!ă "i zie lui
;uliă%
- Ia heam-o "noae pe sor-!a
Vine sora lui ;uliă0 O "n!rea#ă ;ulă%
-- Cinisprezee
C(*i ani ai, $ă> răspunse $a!a0
;ulă o pri&eş!e "n ohi, ad(n, se&er şi o "n!rea#ă pa!ern%
- Ia spune-mi, $ă, daă ar &eni aum un amerian la noi "n gazdă şi *i-ar da o su!ă de
dolari, !e-ai ula u el>
- ;ine"n*eles răspunde repede $e!i*a0 .en!ru o su!ă de dolari> +i e daă n-o să mai $iu
&irgină, azi #ăr#a*ii s-au emanipa!, nu mai au pre!en*ii la $eioare0 1poi, u o su!ă de
dolari mi-aş umpăra000
- 5ai !ai, $ă, draului din gură şi pleaă o repede ;ulă0 1poi, ă!re ;uliă% 1d-o pe
mă-!a
Vine ne&as!ă-sa de la #uă!ărie, ;ulă o "n!rea#ă #ru!al%
- 1sul!ă,
!e-ai ula $a
u muiere,
el> daa un amerian *i-ar &(r" "n #uzunarul şor*ului o su!ă de dolari,
Demeia r(de, "i s!iles ohii, zie%
- /esigur 5ai "nape &or#ă> 1ş mai aoperi şi eu din hel!uielile asei0 .e sărăia as!a000
- ;ine, aum ară-!e se răs!eş!e la ea ;ulă0 1poi, din nou, ă!re ;uliă% 1d-o pe
mă!a-mare
Vine #ă!r(na0 ;ulă o "n!rea#ă sur!%
- /aă un amerian *i-ar da o su!ă de dolari, !e-ai ula u el>
- <-am eu #a$!a as!a, maiă zie #a#a şi pleaă $ă(ndu-şi rue0
;uliă răm(ne pe g(nduri0 ;ulă "i e4pliă, do!0
- Ei, &ezi mă> Teore!i, a&em "n asă !rei su!e de dolari, dar pra!i nu a&em de(! !rei
ur&e0 1i priepu!>
/aion /oroga "şi epuizase po&es!ea, r(dea opios, r(dea şi Radu /una, dar pre$ău!, el
ş!ia #anul, o &arian!ă mai pe sur!ă!ură, mai aus!iă, nu-l "n!rerupsese "nsă, &rusese să-i
$aă pe pla, preşedin!ele meri!a aes! mi adou0 Erau a!(! de pu*ine lipele (nd /oroga
r(dea din !oa!ă inima
Des-r*$l caracterelor
La sediul en!ral al Ligii nu mai &enise nimeni al!ine&a din /elega*ia .ermanen!ă, era
prea de&reme,
a#ine!ul mai a&eau
lui, Radu "n!r-al lalui,dispozi*ie
"n !reereaproape !rei s$er!urii-ade$ău!
Draga /orneanu oră,u/oroga
ohiul,s-a duslor
#una "n
dispozi*ie !rans$er(ndu-se şi asupra elorlal*i oameni are $oşgăiau pe uloarele
par!idului% e!ernul apara! adminis!ra!i&, $ără de are nu poa!e $i #u!ona! nii un pupi!ru de
omandă0
B

Radu /una a&ea de6a pe #irou ordinea de zi a şedin*ei0 Cam aeleaşi pro#leme de mul!ă,
de $oar!e mul!ă &reme% a!ragerea de noi mem#ri de par!id, menirea Ligii $iind aeea de a
de&eni un par!id de masăM s!ra!egii pen!ru on!raararea a*iunilor, !o! mai &irulen!e, ale
Opozi*ieiM mai mul!ă $ermi!a!e $a*ă de alia*iM spiri! o$ensi& mai pregnan!, pen!ru
apropierea !inere!ului, a $emeilor, a pensionarilorM "m#ună!ă*irea imaginii par!iduluiM lup!a
"mpo!ri&a orup*ieiM şi, ul!imul pun!, di&erse0
/una nu era mem#ru al /elega*iei .ermanen!e - $orul e4eu!i& suprem al Ligii
Renaş!erii <a*ionale - dar, "n &ir!u!ea $un*iei, par!iipa, o#liga!oriu, la !oa!e şedin*ele ei0
)e repe!a, la nes$(rşi!, aelaşi senariu% din ele şase-şap!e easuri ale şedin*ei, doar unul
singur, ma4imum, era onsuma! pen!ru ordinea de zi, res!ul pen!ru Hdi&erse0 Ordinea de
zi era e4pedia!ă repede, se, se $ormulau aeleaşi lozini sonore, so#re, o$iiale, se
$olosea e4a! aelaşi lim#a6 de lemn a pe &remea .i!iului, aeleaşi anga6amen!e de o
solemni!a!e usa!ă% Vom $ae !o!ul Tre#uie să mili!ăm )ă ons!ruim &ii!orul "mpreună
)ă "n!ărim uni!a!ea şi apai!a!ea de a*iune a par!idului ;la-#la-#la0 Culmea iporiziei
era a!insă, "nsă, (nd se prezen!a, de $ieare da!ă, un sur! re$era! - doar de ini minu!e -
pe !ema$ariseism%
per$e! orup*iei0 e$iien*ă
1!uni se $oloseau
po!en*ialăMu&in!ele
a#uz deele mai ro!unde,
pu!ereM eradiareele mai gra&edemersuri
e4haus!i&ăM şi de un
an&iza6a!eM reprimarea $lageluluiM op!imizarea ooperăriiM on&ersia inriminărilor e!0
<u era delo ap!i&an! aes! peisa6 are se mul!iplia, se repe!a la nes$(rşi!0 Drenezia
"nepea la di&erse0 1olo, inedi!ul era su&eran0 .alpi!an! 1olo, ieşirile la rampă erau
!repidan!e, $asinan!e, pline de nepre&ăzu!, eli#era!e in!egral de hainele s!r(m!e, o$iiale,
ale unei şedin*e de par!id0 1#ia aolo, oamenii se dădeau "n s!am#ă, se ară!au e4a! aşa
um sun!% a&izi de pu!ere, de a&ere, e4al!a*i, demonii sau duioşi, $uri#unzi, haini ori
hinui*i de in&idie, d(r6i, duri, şire*i, duşmănoşi sau is!erii, posesi&i, agresi&i, linguşi!ori
sau speria*i, s(n!eie!ori, răz#ună!ori sau pişiheri, !emă!ori, &eninoşi, &ani!oşi sau
&olup!oşi "n orgoliu lor os!en!a!i& a$işa!0
La di&erse nu se mai punea #a!is!a pe *am#al - um ar $i zis h(!rul ăla de Ioşa de la
Co!roeni, singurul onsilier preziden*ial şi &ii!or dire!or de ampanie ele!orală, "n are
Radu /una desoperise un mare ăr!urar, dar şi un ra$ina! şi pro$und analis! poli!i0
1olo, la di&erse, se (n!a din !o*i #o6oii0 Dără 6enă0 Dără $alse pudori0 Dieare "şi (n!a
melodia lui0 Corul poli!i dispăruse u desă&(rşire0 1rmonia de para&an se $ăuse şi ea
pul#ere0 Dieare "şi s!riga par!i!ura lui, u !oa!e #o4ele deshise0 1olo, la di&erse, aei
oameni nu mai a&eau ne&oie de măş!i0 Erau reali În arne şi oase0 E!al(ndu-şi ara!erele
"n!r-un !o!al des$r(u0 1olo, se dezlăn*uiau marile pasiuni0 5arile in!erese 1olo, se
lansau şi se ălau apoi "n piioare 6urămin!ele ele mai pa!e!ie0 1olo, se "mpăr*eau şi
re"mpăr*eau s$erele de in$luen*ă personală0 1olo, se &o!a e4omuniarea elor are
re$uzau
mai să mai!unuri
#ănoase &erse omisionul la puşuli*a
poli!io-$inaniare0 de par!id0
1olo, "l #ăgau1olo,
"n aiasea puneau la Ion
mă-sii pe ale .aul
ele
Rogo6anu, u $i*uiile lui u !o!0 1olo, se ini*iau proie!e de legi, are l(nezeau apoi u
anii prin .arlamen!0 1olo, se arunau unii asupra al!ora, a niş!e şo#olani $lăm(nzi0
1olo, se #ă!ea u pumnul "n masă0 1olo, se !ăia "n arne &ie0 Dără mena6amen!e Dără
pro!ool 1olo, la di&erse, se ăla pe ada&re0 1eeaşi senă0 1eiaşi a!ori%
preşedin!ele /aion /oroga, zis /oruM preşedin!ele e4eu!i& O&idiu =ăman, alias ;e#eM şi
o !urmă de &iepreşedin*i% prim-minis!rul <ae Coroiu, zis Trăsău şi '(ruM sere!arul
8

general al =u&ernului Traian ;ereiu, zis E!alonM minis!rul 1rma!ei =heorghe Tupan, zis
TinelM minis!rul In!ernelor /inu Ioan Tur!ureanu nu a&ea nii un zisM minis!rul
E4!ernelor /iodor Tomesu, zis TeoM minis!rul Dinan*elor =eorgin Dloresu, zis CooM
sena!orul )ion 5oanu, zis .apaşa, desemna! să răspundă de se!orul "n&ă*ăm(n! şi
ul!urăM sena!orul )ile /ogaru, $ără zis, are oordona !oa!e ser&iiile de in$orma*iiM şi
depu!a!ul /umi!ru<a*ionale000
al Ligii Renaş!erii Tiron, zis 5i!ru*, şe$ul /epar!amen!ului de resurse umane şi logis!iă
O ne&$nie ca $n cancer
Era un ade&ăra! spe!aol pen!ru Radu /una0 Un spe!aol !eri$ian! Un spe!aol al
ara!erelor0 O pri&eliş!e imundă, "n are !e pu!eai "mpiedia de orie, numai de ade&ăr
nu0 Oamenii aeia iluş!ri, aleşi prin su$ragiu demora!i să onduă un s!a!, sim*eau o
ne&oie permanen!ă, o ne&oie roniă, imperioasă, de a se min*i unii pe al*ii, de a se min*i
hiar şi pe ei "nşişi0 Era o a#ală de miniuni )e min*ea u plăere, u en!uziasm, u
dăruire
in&en!au,!o!ală "i s!ăp(nea
$a#ulau0 Drus!rări un &eşni
de zei de spiri! de on!raziere
ani - "nă de pe &remeaşi,.i!iului
nea&(nd- argumen!e,
re$ula!e "n
ad(nuri insonda#ile, de$ulau aum, a o erup*ie de noroi gros, $ier#in!e, hidos0
1sul!(ndu-i, Radu /una "şi amin!ea, (nd şi (nd, de ele#rii &ulani noroioşi de la
;uzău% un peisa6 depriman! Era o $ormă iuda!ă de ne#unie, de inonş!ien*ă, numai #e*ia
pu!erii poa!e $i a!(! de de&as!a!oare0 O ne#unie prime6dioasă O ne#unie a un aner
Cine poa!e "nsă !rasa u preizie grani*a din!re #enign şi malign "n ne#unie> În!r-una din
$aimoasele lui )risori, <iolo 5ahia&eli srie (!e&a r(nduri s!ranii% 1ii nu se a$lă
de(! ne#uni Ei nu ş!iu ă indi&idul are es!e soo!i! "n*elep! ziua, niioda!ă nu &a $i
onsidera! ne#un noap!ea0 .ară ar $i par!iipa! şi el, măar la una din adunările
/elega*iei noas!re .ermanen!e, sur(se !ris! Radu /una, aş!ep!(nd de la sere!ară
semnalul a să onsilier
depar!e domnul in!re "n sala de şedin*e0
de presă - u (!,+i"neal!e
u "mpre6urări,
a!(! mai iuda! - "şi
"n al!e duse aei
si!ua*ii, g(ndul mai
oameni
se ompor!au per$e! normal, erau $amiliş!i oneş!i, onora#ili, a&eau prie!eni pe are nu
i-ar $i min*i! "n rup!ul apului, a&eau părin*i ărora le spuneau, u respe!ul u&eni!%
săru-m(na, mamă săru-m(na, !a!ă, "n lumea lor par!iulară, s!ri! personală, $iind ei
"nşişi niş!e părin*i iu#i!ori0
C(nd se aşezau, "nsă, pe saunul pu!erii, pară le lua /umnezeu min*ile0 Iar saunele
pu!erii, ade&ăra!ele saune ale pu!erii, se a$lau aolo, "n salonul aela drep!unghiular, u
masa uriaşă, lungă, masi&ă, din lemn na!ur, "non6ura!ă de $o!olii negre, "nal!e şi ad(ni,
unde se *ineau, din două "n două săp!ăm(ni, 6oia după masă, şedin*ele /elega*iei
.ermanen!e a Ligii Renaş!erii <a*ionale0
.ara$raz(ndu-l pe ele#rul ma!ema!iian =odel, pu!em a$irma, u er!i!udine, ă "n orie
sis!em "nhis, e4is!ă un număr in$ini! de norme reale are, deşi on*inu!e "n sis!emul
original, nu po! $i deduse din el0 /elega*ia .ermanen!ă era un sis!em e!anş0 .er$e! "nhis0
+i, pe ale de onsein*ă, inapa#il să genereze, "n e4!erior, o g(ndire deshisă, un sis!em
deshis0 1s!$el de s!ru!uri poli!ie "şi sun! su$iien!e lor "nşile0 Ca şi amarilele
di!a!orilor0 /una se u!remură la aes! g(nd000
3

1ei oameni se 6uau, "mpă!imi*i, u u&in!ele0 Ca niş!e ne#uni are desoperiseră o

paporni*ă u diaman!e0 +i le arunau unul al!uia, "n!r-o "nspăim(n!ă!oare &eselie0 <eş!iind
ne#unii ă diaman!ul numi! u&(n! are pu!eri magie% adeseori, simpla lui ros!ire poa!e
delanşa ges!ul "mplinirii unui $ap!0
/aion /oroga,
!o*i0 /aă "n!o!deauna
el erea liniş!e, #olna& denumaide(!
se $ăea super#ie, elegan!,
liniş!e0s!rălui!or, pu!erni,
/aă el lăsa $r(ul"imai
domina pe
moale,
ne#unia se plim#a prin!re $o!olii doar u şoap!e o!ră&i!e0 /aă lăsa $r(ul din m(nă,
ne#unia de&enea &aarm0 .reşedin!ele "i pri&ea u un ohi ree, superior, mahia&eli0
O&idiu =ăman, "n$ăşura! "n!r-o iporizie puni!i&ă, s!riga saada!, rar, $oar!e rar% 1şa e
1re drep!a!e <u-i aşa <-are drep!a!e0 <imeni nu-l asul!a, nimeni nu-l lua "n seamă% era
rezer&a preşedin!elui0 Rezer&ele să s!ea umin*i "n #ana lor, n-au e ău!a pe gazon
<ae Coroiu, "m#răa! "n!r-unul din numeroasele lui os!ume al#as!re, u ra&a!a
des$ău!ă, u părul z#urli!, u m(neile su$lea!e - a 5irea /inesu pe reas!a
Re&olu*iei
&ulgar, e-l- ara!eriza
era un !ip redu!a#il0 .reum un
"n al!e momen!e, lup!ă!or
aii, "n arena.ermanen!ă,
la /elega*ia gladia!orilor0"i Comiului-
lua loul o
"nr(nenare &irilă, a&ea pri&irea peru!an!ă, "şi p(ndea ad&ersarul u un spiri! agresi&, "l
hăr*uia neru*ă!or, "i demons!ra ă e un !(mpi!, ă a$aerea aia "n are s-a &(r(! a un
re!in "l &a adue "n sapă de lemn, ă !re#uia să $aă aşa şi aşa, şi n-a $ău!, pen!ru ă a
$os! un #ou, !uruia a o mi!ralieră <ae Coroiu0 Era magni$i Radu /una se uluia de
$ieare da!ă pri&indu-l, asul!(ndu-l u (!ă &ehemen*ă "şi apăra pun!ul de &edere, u
(!ă ruzime a!aa logia eluilal!, admir(ndu-i oeren*a dură a ons!ru*iilor &er#ale,
&i&ai!a!ea, spiri!ul #elios% unde era !ăn!ălăul de al!ăda!ă> /una "şi amin!i ă oda!ă,
anul !reu!, (nd ine&a, u *andăra sări!ă, "l $ăuse #olna&% ;ă, '(rule, !u eş!i #olna&, #ă,
e !e #agi> 1ii disu!ă #ăr#a*i sănă!oşi, Coroiu s!rigase a din gură de şarpe% <u-i
ade&ăra!inura#ili
#olna&i ;ă, nene,1sis!en*a
să $ie lar"l pen!ru
pri&ea !oa!ă lumea%
u gura !o*i /e
ăsa!ă0 sun!em #olna&i
e> "n!re#ă To*i
<ae sun!em
re!ori0 niş!e
Repe!ă%
/e e, #ă nene> Con!inu(nd gra&, u spr(nenele s!r(nse "n!r-un puseu de e$or!
in!ele!ual% .en!ru ă &ia*a "nsăşi e ea mai umpli!ă #oală, are se !ermină, ine4ora#il, u
moar!ea şi se !ransmi!e e4lusi& pe ale se4uală0 )e lăsase "n sala de şedin*e o !ăere grea0
Ca de a&ou0 1poi, #rus, !oa!ă lumea iz#uni "n aplauze0 <ae $usese re&ela*ia serii0 Un
ade&ăr era, !o!uşi, inon!es!a#il% Coroiu nu &enea niioda!ă, a#solu! niioda!ă, la şedin*ele
/elega*iei .ermanen!e, pu*ind a !răsău000
Traian ;ereiu, usă*i&, negru, mai negru hiar de(! /oroga, dar u ohi al#aş!ri,
a&ea "n!o!deauna un aer spor!i&0 1#ia !reu! de pa!ruzei de ani, u părul uşor grizona!,
!uns perie,
spor!, "m#răa!
gri-pearl, "n!r-o super#ă
"n arouri, ămaşă de
mara Laos!e, u mă!ase &erde,
pan!alonii deshisă
largi, la g(!,du#lă,
pe usă!ură un saou
din
!Need negru, părea a#ia "n!ors de pe !erenul de gol$0 )ingurul luru are dis!ona greu u
alura sa spor!i&ă, era lan*ul din aur, masi&, are s!răluea arogan!, dinolo de ămaşa
&erde, pe un piep! păros a de gorilă0 )pre domnul ;ereiu se "ndrep!au, de $ieare da!ă,
hipurile olegilor - (nd unul, (nd al!ui - oprindu-se din perora*ilor lor s!u$oase,
ar*ăgoase, oprindu-se sur! din &(r!e6ul $ier#in!e al unor mo!i&a*ii !oren*iale şi,
"n!or(ndu-se dispera*i ă!re sere!arul general al =u&ernului, "l luau a mar!or suprem%
9

+!ie şi Trăenia aes! luru 1şa e Trăenia> )pune !u sau a 6udeă!or suprem% )ă se
pronun*e Trăenia, daă am ori n-am drep!a!e )au a s$ă!ui!or suprem% Ce părere ai,
Trăenia> Tu e zii de hes!ia as!a> Iar domnul Traian ;ereiu, #(r$i! prin ulise u
apela!i&ul E!alon, "i pri&ea imperial, dar şi ondesenden!, "i pri&ea doar, nu răspundea
imedia!, apoi ohii lui aluneau, aşa, "n !reere, pes!e hipul impene!ra#il al preşedin!elui,
găsind
$ormulaaolo anumi!e
răspunsul a pesemne, numai
o sen!in*ă de el ş!iu!e,
de$ini!i&ă0 .rin!r-oleso$is!ia!ă
ulegea, asoia*ie
le desluşea, după/una
de idei, are
"şi amin!i unul din sloganurile pre$era!e ale domnului Traian ;ereiu% )un! prea săra,
a să-mi po! permi!e să am onş!iin*ă <-o spunea nii $ălindu-se, nii suz(ndu-se, i
-ziea el, $ără să lipeasă - nu-i de(! pur şi simplu o ons!a!are0 +i um ziea Trăenia,
aşa răm(nea0 ;ă!u! "n uie Vezi, mă, răsu$la uşura! el are "n!re#ase, adres(ndu-se
eluilal!, Vezi, ă şi Trăenia spune la $el> Vezi ă am drep!a!e> 1l!ăda!ă să nu mă mai
regulezi la melă u pros!iile !ale0 Ton! ai $os!, de (nd !e ş!iu, "i răspundea elălal!,
&(nă! la $a*ă de a$ron!, după are on!inua !o! ol*os% /a e, eu l-am on!razis pe
Trăenia> Eu n-am "nera! de(! să-*i e4pli *ie, a la !(mpi*ei, am um de&ine azul0
/ar !u000 Kai, si!ir, "l re!eza elălal!, şi dialogul poli!i se "nheia numaide(!, $ieare
din!re ad&ersari "n!or(ndu-se ă!re al!ine&a, u m(na &(r(!ă p(nă la o! "n paporni*a u
diaman!e000
O $igură apar!e $ăea =eorgin Dloresu0 Înal!, mlădios, pro$il #izan!in, părul as!aniu,
piep!ăna! u p(r!ie pe mi6lo0 .ărea, mai degra#ă, un ar!is!0 Vor#ea uşor pel!i, mai mul!
graseia! de(! pel!i, se e4prima ele&a!, olora!, eu$emis!i0 <ii n-ai $i zis ă e minis!rul
Dinan*elor0 /ar se iu#ea prea mul!0 /e $ap!, singura lui iu#ire era el "nsuşi0 5ani$es!a
!endin*e ego$ilie e&iden!e0 .regnan!e La B8 de ani, nu se ăsă!orise "nă, nu a&ea
prie!eni, nu !răia u nimeni0 Colegii "i spuneau Coo, pen!ru ă adeseori se "n$ă*işa "n
pu#li, pas!ela! a un papagal% ămaşă roşie, haină gal#enă, pan!o$i argin!ii, pan!aloni
al#i, ra&a!ă neagră0 Cunoş!ea "nsă meserie de $inan*is!0 Era !o#ă de ar!e0 1eas!a era o
mare
5ă!uşiiali!a!e0
de ia 1nula!ă, "nsă,
Co!roeni0 de un
Orie i-arde$e! la $el
$i eru!, de mare%denu$inan*e,
"n ma!erie ieşea niioda!ă
e4elen*adinsau&(n!ul
domnul
Leon Lo!reanu, =eorgin spunea simplu 1m "n*eles, domnule .reşedin!e, "nlin(ndu-şi
u gra*ie $run!ea şi ăl(nd "n piioare !o! e "n&ă*ase din ei (*i&a pere*i de ăr*i s!udia!e
u os(rdie0 Cu&(n!ul preziden*ial se do&edea mai !are de(! u&(n!ul ş!iin*ei, "n!r-un
singur lo din lume, "şi desăra =eorgin Dloresu nădu$ul, re&ol!a moni!ă "n $undul
su$le!ului% la şedin*ele /elega*iei .ermanen!e0 1ii se desăra, *ipa, on!raziea pe !oa!ă
lumea, la "n6ură!uri răspundea u "n6ură!uri, la păreri $is!ihii rioşa u al!e păreri şi mai
$is!ihii, #ă!ea u pumnul "n masă, se #ă!ea u pumnii "n piep!, ges!iula, s!riga, !ranspira,
urla a pe s!adion la un mei de upă0 )ala de şedin*e era s!adionul lui0 Era modul iui de
supra&ie*uire, "n!r-o lume de proş!i &enali şi de deş!ep*i la $el de &enali0 Oare, de e nu are
pu!erea să se smulgă
$igura poliromă, din aes! amarasm
e4!ra&agan!ă, !iălos>
lui =eorgin se "n!re#a
Dloresu, Radu şedin*elor
din !impul /una, amin!indu-şi
/elega*iei
.ermanen!e0
E prea deş!ep!, pen!ru ei 6urul său0 5ai deş!ep! hiar şi de(! /oroga0 /e e se lasă
m(nui!, a o marione!ă> 1sunde e&a> Urmăreş!e un sop oul!> )ă $ie doar un las
ordinar> )au l-o $i !rimis şi pe el - a şi pe mine - ine&a "n ioaa as!a pu!uroasă>
Cine>000


$r*s$l $n$i dia/ol

- /a, &ă rog s!rigă /una !are, poa!e prea !are - !rezi! din g(ndurile lui !ris!e - răspunz(nd
unui
Raduioăni! disre!
"i mul*umi, "n uşă0#lond,
ăpşorul )ere!ara "l anun*a
#ula!, ă, pes!e
al sere!arei (!e&aaminu!e,
dispăru &a din
o părere "nepe şedin*a0
despiă!ura
uşii, "şi luă su# #ra* nelipsi!a lui agendă u soar*e negre, groase, u $oi su#*iri a de
;i#lie, de are nu se despăr*ea niioda!ă% omandă speială la !ipogra$ia Coresi000
Înain!e de a părăsi #iroul, onsilierul de presă şi-l imagină pe /aion /oroga, "n sala de
şedin*e, "n apul mesei lungi a de paras!as, ridia! "n piioare, 6o&ial şi $erm, elegan! şi
pu!erni, &or#ind "n #ineunosu!u-i s!il sinuos, şerpui!or, ooli! pe după piersi, dar u
un mesa6 lar, ree, răspia!% /omnilor olegi, deshidem ea de a 23B-a şedin*ă a
/elega*iei .ermanen!e0 Vă dores o seară #ună0 )i, mai ales, e$iien!ă0 /e al!$el, e$iien*a
ar !re#ui să ne &izi!eze (! mai des, "n!ru(! sun!em pu*ini, $oar!e pu*ini, doar unsprezee
oameni0 Iar Ci
o spun eu0 e$iien*a
aeas!aunei şedin*e
es!e es!eele#rele
una din in&ers propor*ională
legi ale lui u
Oldnumărul de )!ima*i
şi Gahn0 par!iipan*i0 <u
olegi,
"nain!e "nsă de a in!ra "n ordinea de zi a şedin*ei, &ă rog să-mi "ngădui*i să &ă $a o
suges!ie0 O măr!urisire Es!e un g(nd pe are "l !o! $răm(n! "n min!e de &reun an de zile0
1s pu!ea spune hiar ă aes! g(nd are pe onş!iin*a lui mul!e din nop*ile mele al#e0 5i-a
!re#ui! mul! !imp, p(nă (nd să mă ho!ărăs să &i-l măr!urises şi dumnea&oas!ră0 Ceea e
am să &ă spun aum nu es!e o ho!ăr(re0
<ii a mea0 <ii a dumnea&oas!ră0 <u &om lua nii o ho!ăr(re "n aes! sens0 Ci doar ne
&om g(ndi, "mpreună Eu m-am g(ndi! singur aproape un an de zile0 +i ia!ă la e
onluzie am a6uns0 La anul, "n 3, &om $ae şap!e ani de gu&ernare0 +ap!e ani de (nd
ne a$lăm,
produs ne"n!rerup!,
primul la .u!ere0
par!id demora! <oi
Liga am $ău!<a*ionale0
Renaş!erii Re&olu*ia<oi
dinam
deem#rie
"n!emeia!0
o nouă<oi am
soală
a demora*iei rom(neş!i0 Cei şap!e ani de-aasă ai Rom(niei demora!ie au $os! $ău*i
su# supra&egherea noas!ră0 Cred ă la anul &a $i !impul, &a &eni e4a! !impul (nd să
punem "n $un*iune prinipiul $undamen!al al demora*iei% ro!a*ia .u!erii 1l!ernan*a )ă
dăm o şansă "n plus Opozi*iei0 /e al!$el, parado4al, "n aparen*ă parado4al, es!e hiar "n
in!eresul nos!ru să pierdem alegerile de anul &ii!or0 5ă re$er s!ri! la alegerile
parlamen!are, "n prezen!, Rom(nia a a!ins un prag al pră#uşirii eonomie e4!rem de
periulos0 /aă &om gu&erna p(nă "n anul 2:::, pră#uşirea &a de&eni a!(! de ad(nă, a!(!
de "ngrozi!oare, "n(! nu &om mai a&ea aes la gu&ernare el pu*in 2: de ani0 O
genera*ie /ar aşa, lăs(nd Opozi*ia să (ş!ige "n 3, "mpuşăm doi iepuri din!r-un
singur $o% noi &om epuiza!ă
uza!ă, ompromisă, apărea, "n- &a
anul$i 2:::,
soasăadesal&a!ori
pe senaai.u!erii
Rom(niei,
e4a!iar Opozi*ia
aei - dea!(!
2: de ani aumde
amenin*ă!ori pen!ru noi000 1l draului /oroga, "şi zise Radu /una, neenzur(ndu-şi
delo admira*ia, al draului, um ş!ie el să $aă din u&(n! o sa#ie a!(! de "n$rioşă!oare
In!ră "n sala de şedin*e, !oa!e saunele erau oupa!e, /aion /oroga se ridiase de6a "n
piioare0 /una "şi oupă repede loul la măsu*a lui - 6oasă, ro!undă - lo des!ina!
onsilierului de presă, iuli urehea, /oroga "şi "nepu monologul său o$iial%


-/omnilor olegi, deshidem ea de a 23B-a şedin*ă a /elega*iei .ermanen!e0 Vă dores

o seară #ună0 )i, mai ales, e$iien!ă0
/e al!$el, e$iien*a ar !re#ui să ne &izi!eze (! mai des, "n!ru(! sun!em pu*ini, $oar!e
pu*ini, doar unsprezee oameni0 Iar e$iien*a unei şedin*e es!e in&ers propor*ională u
numărul de par!iipan*i0
Gahn0 )!ima*i <u o"nsă
olegi, "nain!e spundeeu0a in!ra
Ci aeas!a es!e una
"n ordinea din&ăele#rele
de zi, legi"ngădui*i
rog să-mi ale lui Old şi
să &ă
$a o suges!ie0 O măr!urisire000 Radu /una sur(dea a un dia&ol0
CAPITOLUL 3
Motto:
Îmi adu amin!e um e4plia geologul Emil Cons!an!inesu s!uden*ilor modul um
!re#uie iz#i!ă o roă u ioanul0 O lo&eş!i pu!erni, dar "n aşa $el "n(! să-i plaă şi ei0
Răsvan Moldoveanu
O conspiraţie nea#r"
)im*ea, de la o &reme, ă nu mai poa!e on!rola pe deplin oamenii din 6urul său0
Lururile, "n!(mplările0 Era o senza*ie iuda!ă, impondera#ilă0 .ară ar $i $os! o iluzie
ur(!ă0 )au un &is ur(!, din are !e !rezeş!i #rus, !ranspira!, ăpia! şi nu ş!ii prea #ine e e
u !ine, unde !e a$li şi e $ai0 1#ia mai !(rziu, pu*in mai !(rziu, "*i dai seama ă ai a&u! un
oşmar, ă !e-ai !rezi!, ă ai re&eni! "n reali!a!ea pe are o unoş!i din!o!deauna0 /ar daă
oşmarul aela, &isul aela ur(! es!e e4a! reali!a!ea "n are !răieş!i u ade&ăra!> +i daă
reali!a!ea pe are mi-o "nhipui eu a $i, nu-i de(! o in$ernală iluzie> 1eas!ă $eroe
"ndoială "nepuse să pună !o! mai mul! s!ăp(nire pe el0 <u, nu Ce&a se des!ramă0 Ce&a se
"n!(mplă0 Ce&a năprasni Ce&a e nu poa!e on!rola0 +i nu ş!ie e0 /e aii, un aer de
nesiguran*ă0 /e periol0 /esumpănire0 <epu!in*ă0 /e aii, nop*ile lui al#e, p(nă !(rziu,
"n zori, (nd a*ipeş!e epuiza!, ade a seera! "n!r-un somn greu, sur!, din are se !rezeş!e
apoi "n!r-un *ipă! prelung0 )$(şie!or <u *ipase el0 +i nii de al!unde&a nu &enise *ipă!ul0
Ci *ipă!ul aela se isase doar "n min!ea lui0 E4plodase prin!re g(ndurile lui0 1!ins de
aripa neagră a nepu!in*ei0 1&ea perep*ia au!ă ă, "n 6urul său, aproape, !o! mai aproape,
se pe!re e&enimen!e inon!rola#ile, mişună oameni are nu-l mai asul!ă, se produ
"n!(mplări are &in ă!re el, !re pes!e el% arogan!e şi nepăsă!oare Ce, .araso&enia
mă-sii, se "n!(mplă> )-au shim#a! oamenii> )-au shim#a! &remurile> )-a ramoli! el>
)-a "non6ura! de pros!i> /e lipi!ori> /e !rădă!ori> )-a i&i!, unde&a, ine&a mai pu!erni
de(! el, mai rău de(! el, are au!ă să-l spul#ere> )ă-l nimieasă> )ă-l "nlă!ure> Cine>
Cine&a din Ligă> /e la Co!roeni> /in Ordinul Ca&alerilor de 5al!a> )au să $ie um&a
!oa!e $an!asmele as!ea semnele unei #oli>, se "n!re#a el, perple4, pe de o par!e0
)ă $ie #olna& şi să nu ş!ie> )ă $ie !oa!e aes!e "ndoieli şi "n!re#ări şi nepu!in*e doar
năluiri "n apul lui> Ce $an!asme, dom-le> Ce "nhipuiri> Ce, .araso&enia mă-sii, am
2:

"nne#uni!>, re&enea el, luid, pe de al!ă pane0 /ar !ele$onul ăla pe are l-a primi! azi
diminea*ă, u noap!ea-n ap, (nd a#ia a*ipise, !o! $an!asmă a $os!> +i, deoda!ă, /an
5irea Kari!on se sim*i - pen!ru a (!a oară "n ziua aeea> -in&ada! de o sudoare ree0
Înghe*a!ă /e pară i-ar $i da! ine&a #r(ni "n hăul unui $iord polar000
1#ia aum "n*elegea

res!auran!ul H)olaris0 Kari!on, "n !oa!ă
<enoroi!ul ăla degoliiunea ei h(dă, semni$ia*ia
5inai <egulesu rimeide(!
nu $usese al!e&a de lao
piesă in!ermediară "n!r-un #iliard maa#ru0 /ar analia aia de 1n!on )oroeanu, de la
re&is!a HViolen*a, are o mierlise ieri, !o! pion de sari$iiu să $i $os!> 'in!a, de $ap!, *in!a
$inală era el% /an 5irea Kari!on> El !re#uia do#or(!> El !re#uia "nlă!ura!> /e ine> Cine
se rede aşa de pu!erni, "n(! să i se "mpo!ri&easă a!(! de #ru!al> Cu a!(!a ură> Cine să-l
urasă a!(! de "ngrozi!or> /aion /oroga> Coposu> Romul .e!rean> uin!us> Ori zurliul
ăla de Ion .aul Rogo6anu> /ar daă o $i
hiar .reşedin!ele> /aă Leon Lo!reanu s-o $i să!ura!, draului, să i se mai spună, &erde
"n $a*ă, ade&ărul rud> El, Kari!on, era singurul din!re oamenii .reşedin!elui are "i pu!ea
spune orie, ori(nd şi orium, $ără a Lo!reanu să s!r(m#e din nas0 )ă $i s!r(ns
.reşedin!ele
Kari!on> a!(!a
+i laş umură"l"nş!iu,
el, "n(! să &rea
se "n!re#a să se deso!oroseasă
deru!a! repede,
/an 5irea Kari!on, (! al#e
să nu mai repede,
ura6ul de
să
mă "n$run!e "n $a*ă> Ci o $ae "n s!ilul său mişel, oul!, onspira!i&> E4a! as!a sim*ea
Kari!on ă-l apasă de &reun an de zile% o onspira*ie neagră )au o $i hiar ;aronul, are
&rea să-l pedepseasă pen!ru ine ş!ie e pros!ie> )ă-l $i da! ;aronul &reun semnal, iar el,
idio!ul de Kari!on, să nu-l $i priepu!> <u <u se poa!e0 ;aronul n-ar $i proeda! aşa0 <u
era "n maniera Ilumina*ilor0 1olo, "n )is!emul lor, sun! al!e reguli0
1l!e măsuri0 O al!ă proedură0 1olo, al!$el se reglează ehili#rul $or*elor, (nd ine&a a
aapara!, la un momen! da!, prea mul!ă pu!ere0 1ii, "n !oa!ă po&es!ea as!a ur(!ă are "l
"non6oară, de !o! oşmarul ăs!a "n are plu!eş!e de &reun an de zile, se sim!e mişarea
unei al!e m(ini,
5e!odele ei0 <u, anuunei al!e <ii
merge s!ru!uri% de !ip ma$io!0
ra*ionamen!ul aes!a )e
nu-isim!
#un0ins!rumen!ele
1r $i "nsemna!ei0ă1erul ei0
ma$io*ii
ăia are &or să-l ompromi!ă, să-l do#oare, sun! ori niş!e ne#uni săpa*i din!r-un #alamu,
ori niş!e pros!i are nu ş!iu pe e !eren mina! ală, ori niş!e sinuigaşi pro$esioniş!i,
FamiFaze m(na*i de un $ana!ism inura#il0 Oare, să nu $i a$la! ei ă el, Kari!on, $ae pane
din )is!em> )au !omai din aes! mo!i&, &or să-l lihideze> 1!uni, se "n!re#a aiuri! /an
5irea Kari!on, de e a!(!ea omplia*ii> /e e să omori doi oameni, pen!ru el> /e e nu
a $os! lihida!, pur şi simplu, el, Kari!on> 1u $os! a!(!ea "mpre6urări, (nd un lune!is! l-ar
$i ură*a! "n!r-o $ra*iune de seundă /e e n-au $ău!-o> Vor doar să-l sperie> )ă-l
şan!a6eze> /oar să-i $or*eze m(na u e&a> )ă-i eară e&a> )ă-l ompromi!ă> )ă-l ai#e
la heremul lor> )ă $ie una din (r!i*ele lor, "n )is!em> 1r $i ra*ionamen!ul el mai
aproape de
ul!imele ade&ăr0
u&in!e ale)au, poa!e, hiar ade&ărul
neunosu!ului "nsuşi0 din
de la !ele$onul 1r $izori%
o posi#ilă
HVom e4plia*ie pen!ru
re&eni, domnule
Kari!on C(nd> 1s!a &om ho!ăr" noi, "n $un*ie de ompor!amen!ul dumnea&oas!ră, şi &ă
dorim să nu $ae*i &reun ges! neuge!a!0 O zi #ună, domnule onsilier şi, !a, !ele$onul
$usese "nhis000
2

0ontra&anda c$ dia!ante
/an 5irea Kari!on $u iarăşi #(n!ui! de amin!irea ;aronului0 Tre#uia să ia legă!ura,
urgen!, u ;aronul0 +i să-i spună, de la ap la oadă, !oa!ă po&es!ea as!a s(r#oasă0 Cum
să-i spun eu aşa e&a> aproape ă *ipase is!eri #ă!r(nul onsilier0 Cum> Oare, am
"nne#uni!> 1m da! "n min!ea opiilor>
Ui!e, nene, ăia doi de olo &or să mă o!onogeasă Unul mi-a spar! nasul, alal!ăieri0 1l!ul
mi-a pus piediă, ieri0 1zi, &or să mă s!(leasă "n #ă!aie 1pără-mă, nene Cum să se
duă la ;aron u aşa pros!ie> )-ar desali$ia singur0 /a e, el, Kari!on, are m(inile
lega!e> )is!emul i-a on$eri! o pu!ere uriaşă, pu!ere disre*ionară% să se $oloseasă de ea
<u să se duă u p(ra pe la s!ăp(ni0 5-am ramoli!> /u-!e de !e-mpuşă0QH, "i s!rigase
5ariana, u ohi "nlărima*i şi răi0 1&ea drep!a!e "şi spuse, "nr(nena!, Kari!on0 Cur&ă-
ur&ă, dar min!ea "i merge0 E sări!ă de pe $i4 "n al!ă par!e, min!ea "nsă o are "n!reagă0
/ei, ga!a Tre#uie să o#oare "n groapa u lei0 Vor lup!ă> Va $i lup!ă .e &ia*ă şi pe
moar!e <u doar (!e&a !ele$oane, nu doar simple solii!ări0 Ci, răz#oi Răz#oi !o!al0
<eru*ă!or0 .(nă la desoperirea şi nimiirea duşmanului0 C(nd&a, u un an "n urmă, "i
spusese lui )ile /ogaru, sena!orul ăla are se lăuda ă "n&(r!eş!e )RI-ul pe dege!e%
H1ler!ă generală iar )ile a "n*eles, s-a aş!ernu! pe !rea#ă, s-a dus la )RI, şi-a pus
oamenii pe 6ar, i-a risipi! prin $işierele sere!e, prin lumea in!erlopă, prin *ară, prin
Europa, după (!e&a luni sena!orul &enise la Kari!on u !ol#a plină0 Era o is!orie
in!eresan!ă0 Cap!i&an!ă a un roman poli*is!0 Kari!on o *ine min!e şi as!ăzi, #o# u #o#0
5ihai <egulesu se "nhăi!ase u niş!e ma$io*i ruşi, "n!r-o a$aere u diaman!e #ru!e0 ;aza
de onen!rare a diaman!elor se a$la la 1n&ers, ele#rul por! #elgian, are "nghesuia pe
s!răzile sale, &ehi de pes!e o mie de ani, aproape un s$er! de milion de loui!ori0 Es!e
en!rul omerial
plane!are% mondial
on!ra#anda are dues!upe$ian!e
u diaman!e, po&ara elor mai du#ioase
şi !u!un0 În :,şi:
pro$i!a#ile a$aeri
din diaman!ele
#ru!e ale lumii şi 8: din ele şle$ui!e !ranzi!au 1n&ers-ul0 /in 2: de #urse de diaman!e,
(!e e4is!ă pe !o! păm(n!ul, op! "şi au sediul "n oraşul 1n&ers0 .es!e 6umă!a!e din lien*ii
soie!ă*ii sud-a$riane /e ;eers, speializa!ă "n e4!ragerea, prelurarea şi omerializarea
diaman!elor na!urale, sun! reziden*i "n 1n&ers0
Cei mai mari angrosiş!i de diaman!e ai ar!elului londonez Cen!ral )elling Organiza!ion
"şi !ranzi!ează mar$a prin 1n&ers0 În urma !u!uror opera*iunilor u diaman!e, "n oraşul
1n&ers, se s!r(ng anual pro$i!uri mai mul! sau mai pu*in legale - de pes!e 2 miliarde de
dolari, pen!ru un &olum de shim# de 2A9 milioane ara!e, "n anul B, eea e "n lim#a6
negus!ores "nseamnă
aii, "n 1n&ers, aproape
la el aasă, 9: !one
u B: dinde diaman!e0
&olumul Chiar )!rada
mondial0 şi diaman!ul indus!riales!e
.eliFaans!raa! se a$lă
una
din ele mai lungi şi mai dens popula!e s!răzi din 1n&ers0 1ii, pe aeas!ă s!radă, se a$lă
ar!ierul general al diaman!elor0 Iar 9: din magazinele de #i6u!erii de pe .eliFaans!raa!
apar*in ma$iei ruse% $aimoasa organiza*ie HG0 /e $ap!, un ar!el ons!rui! din pa!ru
onora#ile $amilii0 +i, "n $run!ea lor, naşul suprem% Rahmiel ;randNain, alias 5iFe,
supranumi! HOmul u dege!e de aur, un e&reu de origine rusă, năsu! "n B0 =arda lui
de orp% ;oris <a@$eld0 Loo!enen*ii lui 5iFe% E$im LasFin, zis Dima, adiă H5iul *arM
22

)hal&a UFle#a, zis 7&er, $os! ampion na*ional al Rusiei la Fara!eM şi 5ara! ;alagula, zis
)a!(r, pen!ru ă "n!o!deauna "şi lihida &i!imele omanda!e, !o(ndu-le u sa!(rul, a "n
&ehile Triade hinezeş!i0 În anul , 5inai <egulesu se "n!(lneş!e, la ;elgrad, u
!o!ul "n!(mplă!or, u LasFin, "n!r-o a$aere u mediamen!e0 )e "mprie!enes, se
re"n!(lnes pes!e (!e&a luni, la Viena, apoi la ;erlin, u di$eri!e al!e a$aeri0 La ;erlin "l
reru!ează
"nredere, laLasFin pe <egulesu,
;uureş!i, are să preia"no re*eaua HG, a&(nd
linie de !ranspor! ne&oie de #ru!e,
al diaman!elor un omdin
deRusia,
mare
&ia Chişinău, şi să le dire*ioneze apoi la o $irmă din ;erlin, de unde &or $i prelua!e de
al*i oameni şi !rimise la 1n&ers0 Tre#urile merg #ine, 5iFe e mul*umi! de noua ahizi*ie a
lui LasFin, de la ;uureş!i, diaman!ele #ru!e urg, pe noua ru!ă, ă!re 1n&ers0 .(nă (nd,
"n 2, pe s!rada .eliFaans!raa!, la numerele :B-:, doi #i6u!ieri sun! uişi u s(nge
ree, iar magazinele uşura!e de "n!reaga an!i!a!e de diaman!e a#ia sosi!ă de la ;uureş!i0
Un an mai !(rziu, "n A, primă&ara, pe aeeaşi s!radă, dar la numărul BA, es!e uis al!
#i6u!ier, un e&reu de origine georgiană, 1&i ;e#eraş&ili, şi dispare "n!reaga an!i!a!e de
diaman!e neşle$ui!e !rimise de 5ihai <egulesu0 )emion, !a!ăl lui 1&i, are unele #ănuieli
şi disu!ă
u u LasFin0 În
5ihai <egulesu0 &ara anului
/isu!ă, A, LasFin
ere!ează, &ine la<imi
on!rolează0 ;uureş!i să lămureasă
.leaă lururile
neho!ăr(!, "nă nu e
sigur e hram poar!ă 5ihai <egulesu0 1 !răda!> <-a !răda!> 1l!ine&a de pe noua $ilieră
o $i !rădă!orul> <u ş!ie "i propune lui 5iFe o &eri$iare la s(nge a #uureş!eanului0 O
&eri$iare sere!ă, "nruişa!ă, !o!ală0 5iFe e de aord0 /ar, pe 29 sep!em#rie A, la
5unhen, "nsuşi E$im LasFin are un s$(rşi! !ragi% !rupul "i &a $i găsi!, hăui! de B9 de
lo&i!uri de u*i!, pe apo!a unei maşini, "n!r-o parare din ar!ierul Ungerer#ad0 În &ara
anului urmă!or, B, 5ihai <egulesu moare şi el, u $run!ea per$ora!ă de un glon*, !ras
de un pro$esionis!, "n res!auran!ul H)olaris0 Conluzia se impunea de la sine% asasinarea
lui 5ihai <egulesu in!ra "n a!egoria reglării de on!uri, "n!re !răda*i şi !rădă!ori, din
spa*iul rimei organiza!e0 .un!, "şi zise /an 5irea Kari!on0 .un!, dar mai depar!e>
5ai depar!e,
desigur, &idul0 .er$e!
ade&ăra!ă0 1diă, nimi0 .o&es!ea
ade&ăra!ă0 ser&i!ă$usese
<egulesu de sena!orul
&(r(! "n)ile
!o! /ogaru
soiul depu!ea $i,
a$aeri
pu!uroase0 Trădase pe ine&a0 5in*ise pe al!ine&a0 +i $usese lihida!0 /ar e legă!ură
a&ea, a!uni, el, Kari!on, u !oa!ă is!oria as!a omplia!ă> /e e să $ie el, aum, el &iza!,
el amenin*a!> +i, apoi, ine pusese m(na pe ele două ase!e din #uzunarul mor!ului>
Era lar ă <egulesu mai oprise, şi pen!ru sine, o opie de pe &ideoase!a aia u 5ariana
şi Tomi*ă0 La $el de lar era şi $ap!ul ă aelaşi <egulesu "nregis!rase !oa!ă disu*ia
din!re el şi Kari!on0 Toa!e amenin*ările lui Kari!on0
Iar neunosu!ul de la !ele$on de*inea, aum, am#ele ase!e0 Cine era> Cum in!rase "n
posesia lor> Ce urmărea> /e e "l "nol*ise pe Kari!on> +i um de a$lase neunosu!ul
aela
u periulos,
1urora 5an!ae4!rem de periulos,
de la ;ulina &erde>ă +!ia
<egulesu !re#uiaurma
ă <egulesu să se să-i
"n!(lneasă,
predea luila1uraş
)olaris,
ele
două ase!e năzdră&ane> /e unde ş!ia> )ă $i $os! un om din an!ura6ul &i!imei> )au hiar
el, neunosu!ul, să $ie au!orul aes!ui senariu maa#ru> /e e> /oar a să-l "n$unde pe
Kari!on> /oar a să-l al#e la m(nă> )ă-l on!roleze> )ă-l şan!a6eze> )un! eu un !ip
şan!a6a#il>, se "n!re#a deru!a!, m(hni!, dar şi orgolios /an 5irea Kari!on0 )un! ga!a să
$a &reo porărie, doar pen!ru a să-mi apăr imaginea, pres!igiul, saunul de la pupi!rul de
omandă> Ui!e ă sun! Chiar sun! 1l!$el, um să-mi e4pli !o! !ără#oiul ăs!a, pe are l-
2A

am delanşa!, după !ele$onul neunosu!ului> Kari!on era zăpăi!0 <edumeri!, "nseamnă

ă !oa!ă po&es!ea u diaman!ele era, desigur, palpi!an!ă, poa!e hiar ade&ăra!ă, dar nu
duea niăieri0 1diă, nu duea spre /an 5irea Kari!on000
Rec1inii tineri
5ass-media !oase, la &remea ei, mărun!-mărun!, !oa!ă rima de la )olaris, dar nu
a6unsese nii ea niăieri0 )upozi*ii, păreri, $a#ula*ii /an 5irea Kari!on realizase un
&eri!a#il !ur de $or*ă prin lumea presei, pen!ru a nu !ranspira nimi despre a&en!urile
amoroase ale 5arianei u 5işu0 <u reuşise pe deplin0 .e unde&a, răsu$lase un pi,
apăruseră "n două louri, "n două ziare de #uzunar, două ş!iri sur!e, pe !ema presupusei
legă!uri sen!imen!ale a 5arianei ;ereiu u &i!ima de la )olaris0 /ar marile o!idiane
en!rale - 7iua, Rom(nia li#eră, )u#ie!ul 7ilei şi 1de&ărul - nu su$laseră nii un u&in*el
pe !ema as!a aluneoasă, ne#uloasă0 5eri!ul el mare re&enea, !o!uşi, 1urorei 5an!a, ea
singură S la solii!area lui Kari!on - $ă(nd minuni, $ă(nd presiuni, iar aolo unde $usese
azul plă!ind priniar din $ondurile sere!e ale )is!emului% sandalul $usese e&i!a!
La limi!ă0 Onoarea domnului sere!ar general al =u&ernului, sal&a!ă0 /espre onoarea
5arianei000 /e unde nu-i, nii /umnezeu nu dă +i 1uraş "i po&es!ise lui Kari!on despre
niş!e legă!uri su#!erane ale lui 5ihai <egulesu u 5a$ia rusă a diaman!elor, era e&a
!ul#ure, e*os, nu rezul!a on&ingă!or de niăieri ă 5işu i-ar $i !răda! pe ruşi şi ă de aia
s-ar $i ără#ăni! el "n lumea drep*ilor, mirui!, u un glon* din lasa .ull&erum0 Iar ma$ia
HG era prea #ine unosu!ă ă nu omi!e erori, (nd elimină pe ine&a0 Ori 5işu, "n!r-
ade&ăr, a !răda!, şi a!uni s!ăp(nii !emu!ei Organiza*ii HG l-au lihida!M ori nu a !răda! şi,
"n aes! az, a $os! uis de al!ine&a0 +i după un an de zile, mis!erul asasina!ului de la
H)olaris se a$la "n oadă de peş!e0 1urora 5an!a s!a#ilise, !o!uşi, u er!i!udine, o
reali!a!e
s!ru!uri sere!ă% magna!ul
de !ip ma$io!, 5ihai <egulesu,
din ;uureş!i0 alias 5işu,
O organiza*ie $usese
de rehini apul"nepă!ori,
!ineri, el mare are
al unei
nu
se speializaseră "nă pe anumi!e a$aeri, de mare an&ergură, i se oupau de !oa!e, la
plezneală, u o $renezie săl#a!iă% e4!orări, on!ra$aeri, $raude, !ra$i de s!upe$ian!e,
diaman!e, pros!i!u*ie, on!ra#andă, spălarea #anilor murdari0 In$orma*iile lui 1uraş erau
"nso*i!e de o lis!ă lungă u nume, prenume, da!a şi loul naş!erii, pro$esia, domiiliul,
!ele$onul, e on!uri #anare a&eau, u (!e zerouri, e a$aeri "n&(r!eau0 Kari!on o
&eri$iase u a6u!orul generalului .epe, !o*i !ipii din lis!a aia erau &(r(*i p(nă "n g(! "n
!iăloşii, "n murdării, "n asasina!e, "nsă, nu Erau şi ei - rehinii !ineri - ului*i, erau
"n$uria*i ă #ossul lor $usese omor(!, "mpuşa! a un (ine !ur#a!, ine e a&usese u el>
+i doreau run!ă răz#unare0 1rdeau de dorul răz#unării 1rdeau, la "nepu!0 1um, după
un an merge
Via*a de zile,"nain!e
s-au mai po!oli!,
5or*ii u au ui!a!,şi s-au
mor*ii "ngropa!
&iii u "n al!e a$aeri,
&iii0 =eneralul al!e rela*ii,
.e!re .eniu al*i pu!u!
n-a mai #ani0
a$la nimi de ia $oş!ii loo!enen*i ai lui 5ihai <egulesu, Kari!on aş!ep!a, 1ndrei 7a&era
se lansase pe un drum periulos, .epe "l oprise - $erm, !ăios, speria! - riminalis!ul "l
asul!ase, #ă!use "n re!ragere, de-a!uni lururile #ăl!eau0
/e e se speriase generalul .epe> Căpi!anul 1ndrei 7a&era "i eruse insis!en! permisiunea
să &eri$ie, "n a$ară de an!ura6ul &i!imei, !oa!e rela*iile unui grup res!r(ns, de !rei
2B

persona6e% 5ariana ;ereiu, Traian ;ereiu şi /an 5irea Kari!on0 Înepuse hiar să
meargă pe o pis!ă, pe !raseul ăreia, domnul Traian ;ereiu se dez&ăluia a un !ar!or
sere!, diri6(nd o imensă re*ea de a$aeri riminale0 Îl in$ormase promp! pe general, .epe
sărise "nsă "n sus de şap!e palme - deopo!ri&ă $rios şi $urios - *ipase la 7a&era, s!rigase la
el, a la ul!imul sergen! din .oli*ia Rom(nă, să se opreasă, "n .araso&enia mă-sii,
imedia!, să pună
onen!reze s!opul,
e4lusi& să &i!imei0
asupra "ne!eze a#solu! orie al!e
1supra loului ere!ări
$ap!ei0 pe să
1!(! +i !raseul ăla şi săal!e
lase draului se
!en!a*ii pro$esionale0 Ce, a "nne#uni!> Vrei să luăm $o, măi omule> "l "n!re#ase .epe
gra&, dar şi oleaă h(!ru0 O să luăm $o, iar pompierii sun! !o*i "n &aan*ă0  /upă e generalul .e!re .eniu "i rela!ase, pe "ndele!e, !oa!e
lururile as!ea, u o sineri!a!e !o!ală, #ru!ală, /an 5irea Kari!on se g(ndise "ndelung ă
ar !re#ui să disu!e el "nsuşi u riminalis!ul 1ndrei 7a&era0 <eapăra! ar !re#ui să disu!e
u el /ar am(na, am(na000 şi !impul !reea "ngrozi!or de repede0 Dugi! irepara#ile
!empus
I cappo dei t$tti cappi

)ingurul are "i $urnizase (!e&a in$orma*ii, (!e&a de!alii per!inen!e, are se legau (! de
(! de a$aerile lui Kari!on, de o posi#ilă a*iune de şan!a6, de o e&en!uală amenin*are,
$usese sere!arul de s!a! Leopold 5a&rodin, supranumi! 5onseniorul, zis Leo, pa!ronul
$aimoasei $irme de de!e!i&i par!iulari Gondor )euri!0 Dos! general de seuri!a!e are
#(n!uise prin !oa!ă Europa, a*ion(nd su# aoperire "n mediile ele mai prime6dioase ale
lumii in!erlope, "ndeplinind uneori hiar şi sarini spei$ie !erorismului in!erna*ional,
5onseniorul "şi păs!rase in!a!e !oa!e &ehile legă!uri oul!e de pe &remea +aalului,
pene!r(nd, u a6u!orul aes!ora, noua underNorld răsări!ă "n Oiden!, după pră#uşirea
omunismului "n Orien!0
+i as!$el pu!use desoperi, la ;erlin, un grup ma$io! e!erogen, dar #ine "nhega!, ompus
din ruşi, rom(ni, s(r#i şi polonezi0 .(nă "n A, grupul se numise Ra$iF, după şe$ul său
suprem, Ra$ael ;agdasarian, zis Ra$iF, un rus de origine armeană, ares!a! "n iunie A,
la 5oso&a şi, (!e&a zile mai !(rziu, asasina! "n sinis!ra "nhisoare Le$or!o&o0 /upă
moar!ea lui Ra$iF, prin &o! sere!, noul şe$ suprem S il appo del !u!!i appi - a $os! ales "n
persoana unui rom(n, de origine greaă, u un nume de rezonan*ă is!oriă% 1le4andru
Ipsilan!i0 )upranumi! 1ro, pen!ru ă nu se despăr*ea aproape niioda!ă de un au!o!urism
rom(nes, mara 1RO, #linda!, u!ila! u un mo!or 5eredes-#enz0 Iar grupul de la ;erlin
şi-a shim#a! nu doar <aşul, i şi numele0 /e-aum, se &a numi grupul 1RO0 <oua linie
imprima!ă de Ipsilan!i grupului 1RO se a4a pe speializarea "n a$aeri u maşini de lu4,
pe!rol şi ma!eriale
Rusia gemea de (!nuleare0
ma!erial /e#uşeul
nulear seera $an!as!i0"n
aglomerase Oiden!ul
uriaşele eiera plin umili!are0
depozi!e maşini de lu40
.e!rol
dorea !oa!ă lumea0 )e deshidea o pia*ă enormă, de la /u#lin la Vladi&os!oF0 <oul spa*iu
geo-poli!i era !en!an!0 C(ş!igurile, imense /an 5irea Kari!on ini*iase şi el "nsuşi - şi
opera u sues - "n două din aes!e genuri de a$aeri% on!ra#anda u maşini s!răine,
opera*ională "nă din 2, şi !ra$iarea pe!rolului, s!ru!ura!ă a#ia de anul !reu!0 +i de6a
delanşase ample demersuri să pună pe piioare şi o "n!insă a$aere u ma!eriale nuleare0
Cu al!e u&in!e, pen!ru grupul 1RO de la ;erlin, pia*a din Rom(nia era #loa!ă0 Iar
28

Ipsilan!i - un !ip dur, in$le4i#il - era reunosu! prin!re ini*ia*i ă nu admi!ea, "n nii o
si!ua*ie, negoierea0
Ori umpărarea ad&ersarului0 Ori "nlă!urarea lui0 <egoierea, nu 5onseniorul "i
po&es!ise lui Kari!on, u lu4 de amănun!e, !o! soiul de hes!ii in!eresan!e, are se legau al
draului
o#*inu!e, de #ine "n!re #ă!r(nului
$urniz(ndu-i ele0 Leo nu doar sepreziden*ial,
onsilier doumen!ase, nu dar pusese
numai şi "n eua*ie
in$orma*ii, da!ele
i şi 6udeă*i
pe seama lor0 /ar eea e preumpănea, !o!uşi, la el, erau in$orma*iile0 Era uimi!or (! de
mul!e lururi unoş!ea aes! om +e$u, "i zisese, la un momen! da!, Leopold 5a&rodin,
ş!i*i um se poa!e $a#ria, ar!izanal, o #om#ă nuleară> <u ş!i*i0 .en!ru ă, de-a#ia de
aum "nolo in!en*iona*i să in!ra*i "n #ranşa nuleară0 Eu ş!iu "nă de pe &remea (nd
luram u +aalul Carlos0 E de o simpli!a!e s!ranie0 Tre#uie parurse s!ri! niş!e e!ape0
.rima e!apă es!e, desigur, prourarea ma!erialului nulear0 Cel mai uşor poa!e $i o#*inu!
.lu!oniul 2A, u o puri!a!e de 90 )un! neesare doar op! Filograme, pen!ru realizarea
unei #om#e a!omie de pu!erea elei de la Kiroşima0 .lu!oniul se omerializează su#
$ormă de #are de :: grame0 /eşi es!e $oar!e !o4i, radia*iile al$a emise de .lu!oniu au o
pu!ere de pene!rare
en!ime!ri, pen!ru arela!i&
pu!eauniă0 Es!e su$iien!
$i manipula! un s!ra! deE!apa
$ără pro#leme0 pro!e*ie de plum#,
a doua ons!ăgros de doi
"n !opirea
.lu!oniului şi !rans$ormarea lui "n!r-o s$eră per$e!ă, are, "n lim#a6ul de speiali!a!e, se
numeş!e pi!s0 1 !reia e!apă, şi ul!ima, es!e implozia s$erei, pen!ru a o#*ine e4plozia
a!omiă0 .en!ru implozia pi!s-ului, es!e neesar un şo rezul!a! din de!onarea a A8:
Filograme de !ro!il, şoul !re#uind să $ie egal repar!iza! pe !oa!a supra$a*a s$erei de
.lu!oniu0 /esigur, "nheiase alm şi !a!ios 5onseniorul, pen!ru !oa!ă !rea#a as!a es!e
neesar un la#ora!or spei$i0 /ar ine "şi permi!e să umpere .lu!oniu, dispune şi de
resursele $inaniare a$eren!e amena6ării unui la#ora!or landes!in, "n!r-un su#sol sau un
gara6 oareare000
Es!e posi#il,
asupra es!e
lui, să-l $oar!e posi#il,
"nol*easă, "şi zisese "ng(ndura!
să-l "nspăim(n!e, Kari!on,
să-l alunge a Ipsilan!i
din alea grupuluisă1RO0
$aă presiuni
Chiar aşa să $ie> se "n!re#ă !o! el, răz&ră!i!0 Re#el0 1poi, "şi amin!i ă in&es!ise (!e&a
miliarde de lei pen!ru delanşarea unei al!e a$aeri, dinolo de limi!ele legii, u pe!rol
rom(nes, ă ziaris!ul ăla in$ernal, 1n!on )oroeanu, "l di#uise şi pu#liase de6a două
repor!a6e sandaloase0 /emasa!oare0 Kari!on !omai !răsese niş!e s$ori, a să i se dea
pes!e m(ini lui )oroeanu, s-o lase mai moale u in&es!iga*iile lui 6urnalis!ie "n lumea
a$aerilor u pe!rol, ă ar!iolele lui agresi&e adu a!ingere siguran*ei na*ionale, pe!rolul
$iind un produs s!ra!egi, de impor!an*ă api!ală pen!ru su&erani!a!ea s!a!ului, (nd
nenoroi!ul a sări! "n aer u maşină u !o!% e4plozia unei #om#e u e$e! "n!(rzia!0 Cine
pusese #om#a
din grupul 1RO>"n maşina ziaris!ului> 1olo
/oamne-/umnezeule, umerasăm(nă
in!ru de
eu pro$esionis!0
"n on!a! u )ă $i $os! ine&a
1le4andru !o!
Ipsilan!i
ăs!a> se "n!re#a deru!a! /an 5irea Kari!on0 5onseniorul nu ş!ia nii o adresă, nii un
!ele$on, nimi, nii al!e nume din grupul de la ;erlin0 .u!erea oul!ă are "l amenin*a
plu!ea unde&a, la grani*a din!re real şi ireal0 +i singura legă!ură u aeas!ă umpli!ă $or*ă
ne&ăzu!ă - pro#a#il grupul 1RO - $usese !ele$onul de azi diminea*ă0 /in zori0 )unase
!ele$onul u numărul sere!0 .u*ină, $oar!e pu*ină lume unoş!ea aes! număr0 Era "nă un
indiiu al pu!erii elui are sunase0 1&ea o &oe gra&ă, me!aliă, &i#ran!ă0 Kari!on şi-a da!
23

numaide(! seama ă neunosu!ul ma!inal "şi modulase glasul na!ural u a6u!orul unui
laringo-$on ele!roni, lipi! de #erega!ă, imedia! su# mărul lui 1dam0 Era un proedeu
in$aili#il% nimeni, u nii un apara!, ori(! de so$is!ia! ar $i $os!, n-ar $i pu!u! iden!i$ia
&oea0
/upă
"şi auzieons!erna!
ridiase - propria-i
iri!a!, somnoros
&oe% - reep!orul !ele$onului, du(ndu-l la urehe, Kari!on
- /omnule <egulesu, prin!re ma$io*i am "n&ă*a! un luru "ngrozi!or de simplu şi de
e4a!% nimi nu es!e "n!omai e pare a $i Oamenii nu-şi ara!ă niioda!ă ade&ăra!ul hip0
<u ş!ii, p(nă nu muş!i ad(n000
+i !o! aşa, p(nă la s$(rşi!ul aela a#rup!, rău, duşmănos, (nd Kari!on "l amenin*ase u
moar!ea pe 5ihai <egulesu, daă nu-i adue, "n două easuri, &ideo-ase!ele
ompromi*ă!oare0 /upă are, se auzi &oea neunosu!ului r(z(nd rar, apăsa!, saras!i şi,
numaide(!, glasul aela al!era! ele!roni%
- Ei, domnule
)oroeanu, dămonsilier, e $rumuse*ea
pu#lii!ă*ii spune*i daă, as!adupă reen!adeasasinare
de ase!ă a ziaris!ului
repor!o$on, "nregis!ra!ă1n!on
anul
!reu!, u numai o zi "nain!ea uiderii lui 5ihai <egulesu> +i e spune*i daă, simul!an,
di$uzăm pe !oa!e pos!urile par!iulare de !ele&iziune şi &ideoase!a u 5ariana şi Tomi*ă>
 <ii noi nu &om $ae nimi0 /eoamda!ă Vom re&eni, "nsă, domnule
Kari!on C(nd> 1s!a &om ho!ăr" noi, "n $un*ie de ompor!amen!ul dumnea&oas!ră0 +i &ă
dorim să nu $ae*i &reun ges! neuge!a!0 1r $i un semn ă a*i de&eni! un om sla#0 Or, noi
nu redem aşa e&a despre e4elen*a &oas!ră0 O zi #ună, domnule onsilier
CAPITOLUL 4
Motto:
/aă eonomia nu $un*ionează, poli!ia &a s$(rşi prin a dis!ri#ui sărăie, $oame, rimă şi
re&ol!e soiale0
Ulm Spineanu
'n!or!*ntarea
/urduliu şi #lond, u ohii negri, "n os!um negru şi u um#relă neagră, u eas şi
lăn*işor la #uzunarul &es!ei ş hipul ree, impene!ra#il, ăpi!anul de poli*ie 1ndrei 7a&era
părea mai degra#ă un prela!, &eni! să o$iieze un ser&iiu $unerar0 .loua mărun!0 Ul!ima
lună a !oamnei pară nu se mă, !ermina% lungă, $riguroasă, 6ila&ă0 Era "n A: noiem#rie0
Ul!ima zi din !oamna anului 80 /e la asasinarea ziaris!ului 1n!on )oroeanu !reuseră
!rei zile0 1s!ăzi a&ea lo "nmorm(n!area0 Cimi!irul, "n!ins la marginea 5e!ropolei, părea
un oraş apoalip!i, des$igura! de o lepră are de&ora !o!ul% lemnul, pia!ra, păm(n!ul şi
$ierul0 Criminalis!ul o#or(se din maşină, lăsase maşina dinolo de zidul aria!, !reu
29

prin!r-o por!i*ă din $ier $or6a!, m(na! de rugina unui &ea de ui!are, #alamalele por*ii
s(r*(iră prelung, asu*i!, a6unse pe un !eren ne!ed, plin u #ălării şi gropi săpa!e de
ur(nd0 Umezeala #uruienilor ii pă!rundea prin pan!o$i0 .ăm(n!ul leios i se lipea de !ălpi
.re!u!indeni, de 6ur-"mpre6ur, riguros r(ndui!e, mo&ili!e de păm(n!% unele u *ăr(na
proaspă!ă, "nă ne!opi!ă de ploaie, al!ele #ă!ă!ori!e, aoperi!e u iar#ă, sau u $lori moar!e
de
u mul!M mo&ili!e
!enuiala "nadra!e
6upui!ăM u "mpre6mui!e
mo&ili!e lan*uri groase
udin #ronz
ziduri dinoli!,
#e!onsau u #r(uri
arma!, ziduri din ărămidă
a de e!a!e,
al!ele u gărdule*e din lemn de #rad, pu!red, rup! olo şi olo, on$igur(nd "n păm(n!ul ud
uriaşe guri ş!ir#e, din are se ridiau ă!re er, a niş!e s!rigă!e mu!e, ruile imi!irului-
Crui simple, su#*iri, din s(ndură, m(zgăli!e u i$re şi li!ere #izare, $r(n!uri de nume,
u&in!e ne!ermina!e, i$re ş!erse de ploi, sim#oluri #i#lie0 Crui $as!uoase din marmură
al#ă sau marmură neagră, "nal!e, s&el!e, u aripi hrăpăre*e, &r(nd pară să o!ropeasă şi
morm(n!ul &einului0 Crui orgolioase din pia!ră iopli!ă, "nhipuind !roi*e u aoperişul
din !a#lă zina!ă şi $o!ogra$iile eramie "n$ip!e ad(n "n arnea pie!relor0 Crui modes!e,
uni$orme, din imen! enuşiu, !urna*i "n aeleaşi !ipare umin*i, umile, se "nşirau a niş!e
solda*i anonimi, u #ra*ele as&(rli!e spre zeni!, a "n!r-o ul!imă rugă0 Ciuda!ă pri&eliş!e
g(ndi elegia 1ndrei 7a&era0
Ciuda!ă şi s!r(m#ă )i 6alniă <ii măar "n imi!ir, oamenii nu sun! egali0 /eşi moar!ea
ne $ae !u!uror aelaşi semn de hemare, ne spune aeeaşi po&es!e !ris!ă şi ne "mpinge pe
aelaşi drum "ngus!, ă!re niăieri, !o!uşi oamenii se min! unii pe al*ii hiar şi aii, "n
imi!ir, lăud(ndu-se, $ălindu-se, hlizindu-se unii la al*ii u z(m#e!e alpe, !ru$aşe,
arogan*a lor &r(nd pară să spună elorlal*i% Vede*i, mă, moar!ea mea e mai groza&ă, e
mai $rumoasă, eu şi mor! sun! mai e&a de(! &oi Ia ui!a*i-&ă e a&ou miş!o am Oh,
e!erna &ani!a!e omeneasă, z(m#i 7a&era deprima!, păşind u gri6ă prin!re #ăl!oaele
noroioase000
În
u mi6loul imi!irului,
imense oroane prin!re
de $lori ruisedea$lau
o$ili!e, lemn(*i&a
proaspă! şi mo&ili!e
oameni "n 6uruldeunei
păm(n! "mpo&ăra!e
gropi0 7iariş!i%
olegi şi prie!eni ai elui dispăru! - 1n!on )oroeanu0 )iriul nu $usese o#or(!, preo!ul -
gras, p(n!eos, u umeri a de măelar - i!ea e&a din!r-o ar!e groasă, nu i!ea i
#om#ănea u&in!e ş!iu!e numai lui, iar l(ngă el, "n!r-o haină s!ranie de iolu, neagră, u
$ire!uri zdren*ui!e, groparul "i *inea um#rela, !remur(nd de $rig şi !ropăind "n noroiul
lisos0 <u a&usese prea mul*i prie!eni 1n!on )oroeanul "şi spuse dezola! ăpi!anul
1ndrei 7a&era, pri&ind posa, de la (*i&a paşi, grupul ziariş!ilor0 )e salu!ară din pri&iri0
Ree0 O$iial000
Do$" cri!e2 acela(i asasin

Criminalis!ul se ho!ăr(se să one4eze rima de la res!auran!ul H)olaris, de anul !reu!, u
moar!ea reen!ă, &iolen!ă, a ziaris!ului, a#ia azi-diminea*ă0 Un elemen! $usese ho!ăr(!or%
aeleaşi ampren!e digi!ale $useseră desoperi!e "n ele două rime0 Uigaşul de a
H)olaris "şi lăsase ampren!ele pe paharul u grasă de Co!nari, din are sor#ise, "nain!e
de a-l "mpuşa pe 5inai <egulesu0 <egli6en*ă> In$a!uare> .ro&oare> Criminalis!ul "nă
2

nu-şi $ormulase un pun! de &edere0 Orium, ş!ia din e4perien*ă ă nu e4is!ă rimă
per$e!ă0
.e 29 noiem#rie, anul aes!a, ziaris!ul 1n!on )oroeanu, $usese uis u o maşină

in$ernală plasa!ă su# saunul şo$erului0 .or!iera au!o!urismului, din $a*ă-s!(nga, $usese
pur şi simplu
de me!ri, $iindsmulsă
singuradeomponen!ă
$or*a năprasniă a e4ploziei 6urnalis!ului
din au!omo#ilul şi az&(rli!ă lanedis!rusă
o dis!an*ădedeinendiul
pes!e 2:
de&as!a!or are a urma!0 Ei #ine, după !rei zile de me!iuloase ere!ări, $useseră
desoperi!e, pe rama in!erioară a por!ierei, "n drep!ul lan*ei, două urme de ampren!e
digi!ale0 Veri$ia!e "n $işierul en!ral al poli*iei, se do&edise, indu#i!a#il, ă apar*ineau
aeluiaşi om are #ăuse grasa de Co!nari la )olaris% uigaşul Căpi!anul 1ndrei
7a&era se dusese numaide(! la generalul .e!re .eniu, "l in$ormase se, pro$esional, se
ui!ase $i4 "n pri&irea #ă!r(nului, !ăuse (!e&a lipe grele, gra&e, solii!(nd, apoi,
one4area elor două azuri0 =eneralul l-a lua! prie!eneş!e pe după umeri, l-a "mpins
"n!r-un $o!oliu, a o$!a!, o$!a!ul lui pu!ea $i mai degra#ă un geamă! reprima!, a pesui! de pe
unde&a, din puzderia de ser!are şi ra$!uri ale #iroului, o s!ilă u palină, a des!upa!-o
repede,două
/upă u un pone!
g(!uri $ărăi-a
*epene, eou, du(nd-o
"n!ins-o apoi las-agură
lui 7a&era, u un
aşeza! ges! smui!,
"n elălal! pară
$o!oliu, "nrăi!0
a aş!ep!a!0
Criminalis!ul a ras şi el !o! două g(!uri, după are - !ău!, dis!an! - pusese s!ila 6os, pe
o&or, "n!re ei0 .ară erau doi *apinari, doi !ăie!ori de lemne "n!r-o lipă de răgaz, (nd
pădurea nu mai $reamă!ă prelung su# lo&i!urile lor de !opor0 Tăerea se "n!indea "n!re ei
a o po&ară0 1păsă!oare0 <ii unul nu "ndrăznea s-o rupă0 Dieare "l aş!ep!a, "l p(ndea pe
elălal! să $aă primul pas0 În!r-un !(rziu, generalul .epe "l "n!re#ă, u ohii "n păm(n!%
- 5ai eş!i supăra! pe mine, 1ndrei>
Criminalis!ul !resări, sur(se "n!unea!, răspunse rar, o$iial%

- /omnule general, permi!e*i-mi să &ă rapor!ez% nu sun! supăra! pe dumnea&oas!ră
Regulamen!ele mili!are nu s!ipulează nii o pre&edere "n aes! sens0
Dac" /rei s" -$#i2 e$ s$nt aripile

.epe se "nroşi #rus, se apleă iu!e ă!re 7a&era, s!rigă răguşi!%
- 5ă, daă eş!i măgar, !e-n6ur, auzi> Te-n6ur de-*i merg $ulgii Ce mă iei !u pe mine u
domnule general0 Eu !e iu#es a pe opilul meu, daă as $i pu!u! să am opii, el pu*in
unul mi-aş $i dori! să semene u !ine, iar !u !e dai la mine a la minis!ru0 1uzi% domnule
general, permi!e*i-mi să &ă rapor!ez )ă-i pui plaa as!a minis!rului, nu mie0 Că el azi e,
m(ine nu mai e0 Vine, "şi $ae 6ourile şi pleaă0 /ar eu răm(n aii, u !ine, "n ea mai
!o4iă meserie
s(m#e!ei0 de pelapăm(n!%
/e al!$el, pro$esiaade
(!e po!logării poli*is!
$ău! p(nă 5inis!rul
aum, ar $ise !re#ui!
due, draului,
ares!a! depemul!0
apa
Cine, "nsă, are aeas!ă pu!ere> Cine-şi poa!e permi!e aes! lu4> Lui po*i să-i (n*i !o!
regulamen!ul mili!ar, pe api!ole şi paragra$e, ă-l plae /aă-l spui de zee ori, "n!r-o
$rază, domnule minis!ru, i-ai $ău! una din ele mai mari #uurii din &ia*a lui0 /e e
&rei să $ugi de mine, 1ndrei> "n!re#ă re!ori, u un aer o#osi!, generalul .epe0 /e e> +!ii
e spune Emerson, "n ele#rul său poem ;rahma, despre $ugă> /aă &rei să $ugi, eu
sun! aripile .o*i $i supăra! pe mine, dar nu po*i $ugi de mine0 .en!ru ă eu !re#uie să !e
2

apăr, 1ndrei )ă am gri6ă să nu $ii dis!rus0 )ă pre&in aes! luru0 Eş!i el mai #un
riminalis! al meu /ar, !răim &remuri umpli!e0 Vremuri !ul#uri0 <enoroi!e0 Orie
&aloare poa!e $i dis!rusă, as!ăzi, prin!r-un simplu ges!0 Ce rezi -aş pu!ea $ae eu, daă
minis!rul mi-ar ordona să !e dau a$ară> <imi <-aş pu!ea $ae nimi Chiar daă m-aş
delara solidar u !ine, #oul ăla din $run!ea minis!erului ar da un !ele$on la Co!roeni,
doar
Creziun
ă!ele$on,
regimulşiLo!reanu
aş $i !reu!
&a şidura
eu pe linie moar!ă0
o &eşniie> 1s!a &rei>
La anul, Tu nualegeri
&om a&ea &ezi mai depar!e>
şi poa!e dă
/umnezeu şi săpăm de el0 Un regim $ără-de-lege <-a&em legea poli*is!ului, n-a&em
legea $un*ionarului pu#li, n-a&em legea răspunderii minis!eriale0 1um, ine de*ine
pu!erea, sp(nzură şi !aie um &rea el0
+i pe ine &rea el0 .en!ru ă nu e4is!ă lege /e şase ani or#eăim, iar ei are ne-au
"nălea! $ură a "n odru0 +!ii (!e parale s-au $ura! numai din redi!ele e4!erne> .es!e un
miliard de dolari, "mi imaginez de6a ă unul din prim-miniş!ri aes!ei *ări, ăla are-o $i
prin 9 sau , &a $i ne&oi! să reunoasă, dispera!, "n $a*a na*iunii, ă nu mai e nimi
de $ura! "n Rom(nia /ar, p(nă a!uni, !re#uie să rezis!ăm, #ă!r(ne Tre#uie să răm(nem
pe
'inesaunele noas!re0
min!e e-*i spun.en!ru ă n-om
Că doar &a $i $i
ne&oie de noi0
#les!ema*i să-i5ai ales pe
duem a!uni &a $i ne&oie
nemerniii ăş!ia "nde(ră
noi
!oa!ă &ia*a000
)e am#alase rău, rău de !o!, generalul .e!re .eniu0 )e apleă a#rup!, apuă s!ila u
palină şi mai !rase un g(! sur!, după are i-o "n!inse, u un ges! #l(nd, lui 7a&era0
Criminalis!ul o luă, dar nu mai #ău, g(nduri on!radi!orii "l $ulgerau, g(nduri arse de o
iuda!ă emo*ie, puse s!ila 6os, "ne!, gri6uliu, de pară ar $i um#la! u o pungă u ouă, se
ridiă la $el de "ne!, "şi sim*i #rus ohii umezi*i0 <u şi-i "nhipuise niioda!ă pe
generalul .epe &or#ind as!$el0 +!ia a #ă!r(nul *ine la el, dar nu ş!ia ă-l şi iu#eş!e, a un
părin!e0 )au a un $ra!e mai mare0 Era g(!ui! de emo*ie0 Vru să spună e&a, deshise gura,
.epe "i $ău un ges! impera!i& să !aă0
;iroul generalului era api!ona!, era izola! $oni, aii liniş!ea "*i pu!ea *iui "n urehi0 O
as!$el de liniş!e o#or(se pes!e ei doi #ăr#a*i, dar nu despăr*indu-i, i, dimpo!ri&ă,
apropiindu-i0 La apă!ul ei, .epe "şi reluă, mai alm, monologul său inisi&0 5uşă!or
- Crezi ă nu ş!iam pes!e e ai $i pu!u! da, daă ai $i mers pe $irul 5ariana ;ereiu -
Traian ;ereiu - /an 5irea Kari!on> O lume in$e!ă0 /e!raa!ă0 O lume s!ria!ă0
5ariana e o ur&ă ongeni!ală, inura#ilă, e pe neam, neamul e pu!red, pe as!a n-o sa!ură
nii un regimen!0 Ea nu pri&eş!e &ia*a, nu sim!e &ia*a de(! prin se40 .en!ru ea, &ia*a nu-i
de(! un pa! enorm, "n are ar s!a !o! !impul u raii "n sus0 .ropriii ei hormoni o
de&orează a un aner0 /e $ap!, 5ariana e un om #olna&0 +i pen!ru ă nu e !ra!a!ă, pen!ru
ă e lăsa!ă de apul ei, "şi $ae de ap0
1!(! şi nimi mai mul!0 /ar *ie *i se i&ise un pre!e4! nespera!% 5ariana ;ereiu $usese
ul!ima aman!ă a lui 5ihai <egulesu0 1um, !u să nu-mi spui mie ă l-ai #ănui! &reo
lipă pe Traian ;ereiu, so*ul "nornora!, ă şi-ar $i omor(! ri&alul la gra*iile ne&es!ei0 1r
$i $os! o inep*ie monumen!ală din par!ea !a0 )un! "nsă sigur, a#solu! sigur, ă nu !e-a
&izi!a! niioda!ă aeas!ă suspiiune0 /ar e *i-ai zis, (nd ai a$la! de adul!er% hai ă mi-a
pia! "n plasă pes!ele el mare si, su# pre!e4!ul ă anhe!ez rima de la )olaris, "mi &(r
A:

nasul şi "n ior#a lui ;ereiu0 Reunos, !en!a*ia es!e mare /ar prime6dia e şi mai mare0
Traian ;ereiu nu es!e numai sere!arul general al =u&ernului, adiă al doilea
prim-minis!ru al Rom(niei, i şi apul unei uriaşe re*ele de a$aeri murdare0 )!r(nge #ani
pen!ru Ligă, dar şi pen!ru #uzunarul propriu0 C(! uprinde Dură, delapidează, "nşeală,
a!rage redi!e olosale, primeş!e omisioane de milioane de dolari pen!ru a$aerile
"nlesni!e noilor "m#ogă*i*i de după Re&olu*ie0
La =u&ern, lien*ele pen!ru !o! $elul de impor!uri sau e4por!uri se &(nd la !ara#ă0 Ca la
O#or0 <umai de la ;anore4 a săl!a!, p(nă aum, prin di$eri!e oul!e aran6amen!e,
aproape 8:: milioane de dolari0 Iar de la ;ana 1griolă, pes!e A:: milioane0 To! dolari0
1es!e ho*ii se &or numi, pes!e (*i&a ani, redi!e neper$orman!e0 )i a!uni să &ezi
m(ndre*ele noas!re de #ăni um se &or pră#uşi, r(nd pe r(nd, re!eza!e su# oasa
neru*ă!oare a $alimen!ului0 ;ereiu are !oa!ă pu!erea e4eu!i&ă "n m(nă El !e poa!e
s!ri&i ori(nd a pe o g(nganie, de nu răm(ne "n urma !a nimi0 <ii măar numele0 C(! "l
&ezi !u aşa de #la6in şi doil şi z(m#ăre*, !oa!ă lumea de pe sus "i ş!ie de $riă0 )e !eme de
el, mai rău a de #u#ă grea /e aeea i se dă e4a! (! ere0 Iar el nu mişă un dege!, nu
semnează
&alu!ă un+i
$or!e0 doumen!, o apro#are,
e daă presa srie ăo ;ereiuul
h(r!ie, p(nă es!e
nu i uni!a!ea
se dă #irul 
se rupe-n paişpe Es!e in!angi#il0 Imun Ca şi /an 5irea Kari!on0
/ar Kari!on e din al!ă lasă0 )uperioară To! ho* e şi el0 To! un ma$io! u ş!ai$0 E di!amai
onsilierul preziden*ial0 /ar ondue şi un imperiu de !iăloşii% !ra$i de maşini de lu4,
on!ra#andă u !u!un, pe!rol şi ma!eriale nuleare, on!rolează zei de azinouri pen!ru
spălarea #anilor, &ămuieş!e pros!i!u*ia, !ra$iul de s!upe$ian!e, &(nzările de armamen! şi
#ău!uri aloolie, "n aes!e domenii ale rimei organiza!e, el es!e su&eranul0 Regele
ne"norona! Cine&a, "nsă, pu!erni, mai pu!erni de(! el, se a$lă "n spa!ele lui0 <u e o
$or*ă o$iială, s!a!ală0 Ci, al!ine&a0 )i nu ş!iu ine0 <u ş!iu ine "l spri6ină, ine "l
on!rolează, ine "l diri6ează0 5ă priep la oameni La rela*iile din!re oameni0
El, Kari!on, nu es!e de(! in!er$a*a0 .u!erea, ade&ăra!a pu!ere, se a$lă "n spa!ele său0 O
pu!ere de sorgin!e neunosu!ă> "*i amin!eş!i, 1ndrei, azul .ro$esorul, de anul !reu!>
"n spa!ele lui 1n!onie 7ărnesu se a$la )er&iiul Rom(n de In$orma*ii0 1olo ş!iam despre
e e &or#a0 1ii, nu 1ii, pu!erea e al!a0 )i in!eresele, al!ele0 1l!$el, um ne pu!em
e4plia anumi!e iudă*enii> /e pildă, am in$orma*ii on$irma!e ă Kari!on, prin
in!ermediari de !aină, !rimi!e #ani nu doar Ligii Renaş!erii <a*ionale, nu doar .ar!idului
Rom(nia .i!oreasă - $aimosul #inom roşu - adiă, a!uala ma6ori!a!e parlamen!ară, i şi
par!idelor din Opozi*ie0 )ume enorme )i !o! Kari!on, din #anii lui murdari, a ons!rui!
p(nă aum !rei ămine pen!ru opii or$ani - unul "n ;uureş!i, al!ul la Clu6, al !reilea la
laşi - un spi!al
Capi!alei0 la ;uzău
Ce &rea> şi două #iserii
Ce urmăreş!e> or!odo4e
)ă-l ier!e "n două)ă
/umnezeu> din$iear!ierele peri$erie
&oin*a lui Kari!on>ale
1
al!ui&a> <u ş!iu +!iu doar ă daă !u ai $i mers pe drumul aes!a aluneos, daă !e-as $i
lăsa! să !e dui pe el, ai $i deran6a!, la un momen! da!, pe ine&a u #azal!ul !ău insis!en!
+i !e-ar $i s!ri&i! a pe o #ară, iar eu nu &reau, nii "n oşmarurile mele ele mai negre, să
se "n!(mple aşa e&a 1şa-i ă-i limpede> E al draului de limpede000
A

O po/este 3nc*lcit"
Căpi!anul 1ndrei 7a&era ş!ia şi el !oa!e hes!iile as!ea a#omina#ile, ş!ia hiar mai mul!e
de(! generalul, a!(!a doar ă el - spre deose#ire de .epe - ar $i mers !o! "nain!e pe aes!
!raseu, ar $i mers p(nă la apă!, oazia era rarisimă, ar $i deshis noi dosare de urmărire
penală, rima organiza!ă ne$iind mai pu*in periuloasă de(! uiderea de om0 El, 7a&era,
nu s-ar $i opri!, nu şi-ar $i $ău! a!(!ea pro#leme, nu s-ar $i lăsa! in&ada! de a!(!ea !emeri,
a .epe, şi, mai mul! a sigur, şi-ar $i rup! g(!ul0 /e aeea "i era, aum, reunosă!or
generalului .epe0 În!r-o *ară $ără de legi, nu po*i să lup*i u $ărădelegea 1&ea drep!a!e
generalul /e al!$el, riminalis!ul ş!ia şi el ă a!(! so*ii ;ereiu, (! şi Kari!on nu a&eau
nii "n lin, nii "n m(neă u uiderea lui 5ihai <egulesu0 O legă!ură dire!ă "n!re ei şi
moar!ea &i!imei era e4lusă0 Cu desă&(rşire .ro#au in&es!iga*iile omple4e, des$ăşura!e
aproape un an de zile, dinolo de ordinele generalului .epe0 7a&era "nă nu ş!ia, dar in!uia ă "n
aeas!ă zonă uigaşul a&ea un in!eres sere!0 Un in!eres !irani0 O#sedan! 'in!ea unde&a
u preizie0 Urmărea un anumi! sop0 /ia#oli )ă $i $os! *elul Traian ;ereiu> )au /an
5irea Kari!on> 5ai ales după asasinarea ziaris!ului 1n!on )oroeanu, !elul de&enise şi
mai ne#ulos0 )ă $i $os! <egulesu şi )oroeanu doar niş!e *in!e oar#e> Dalse> /aă prin
uiderea lui <egulesu se urmărea ompromi!erea lui ;ereiu, prin asasinarea
ziaris!ului, el ompromis era, de as!ăda!ă, Kari!on0 )oroeanu pu#liase "n re&is!a
Violen*a, "n două numere onseu!i&e, două repor!a6e inendiare, demasa!oare,
re$eri!oare la a$aerile u pe!rol ale lui Kari!on0 +i 6urnalis!ul promi!ea i!i!orilor săi un
ade&ăra! serial pe !ema as!a $ier#in!e0 Kari!on era pus la zid )oroeanu demons!ra u
doumen!e, u ra*ionamen!e, u i$re şi $ap!e, um /an 5irea Kari!on "nşela s!a!ul
rom(n u mul!e miliarde de lei0 /elarase pu#li ă &a demon!a, #ua!ă u #ua!ă, uriaşa
esroherie na*ională, in&i!(nd 6us!i*ia să-şi spună u&(n!ul0
+i
Cu!omai "n aes!
o maşină plin sandal
in$ernală, de presă,
pusă su# 1n!on
saunul )oroeanu
şo$erului0 ;umes!eşiomor(!,
ga!a0 )ă"n$ie
purdouă
s!il ma$io!0
rime
di$eri!e, $ără nii o legă!ură "n!re ele> Cu *in!e di$eri!e> Cu mo#iluri di$eri!e> 1!uni, de
e uigaşul era aelaşi> "n!r-ade&ăr, modus operandi era di$eri!, dar ampren!ele digi!ale,
desoperi!e şi olo şi olo, a!es!au un singur au!or0 Un singur asasin )ă $ie aelaşi uigaş,
dar plă!i! de doi s!ăp(ni, pen!ru două !re#uri di$eri!e> .o&es!ea de&ine !o! mai "n(li!ă
"şi spuse 1ndrei 7a&era, g(ndind ă ar !re#ui să-l on!a!eze (! mai repede pe Kari!on şi,
in$orm(ndu-i u !oa!ă de$eren!a neesară ă pe el nu-l in!eresează al!e&a de(! au!orul
elor două rime, să "nere să !reaă, "mpreună, dinolo de aparen*e000
La pleare, generalul .epe "i promisese $erm, lu(ndu-i iarăşi prie!eneş!e pe după umeri,
ă "i &a da
"n!reaga !o!logis!iă
#ază a6u!orul apen!ru eluidarea
/ire*iei elor
=enerale două asasina!e,
a .oli*iei Capi!alei,ă-i
ă "l&a&apune la dispozi*ie
spri6ini u !oa!ă
in$luen*a lui, apăr(ndu-l de orie presiuni şi ingerin*e, dar u o singură ondi*ie% să se
onen!reze e4lusi& pe solu*ionarea elor două rimeM adiă, să nu-şi mai &(re nasul şi "n
al!e000 pro#leme ola!erale E de aord> 1ndrei 7a&era "şi "m#ră*işase "ndelung şe$ul,
după are se "ndepăr!ă (*i&a paşi, luă pozi*ia de drep*i, spuse simplu% 1m "n*eles,
domnule general +i dispăru, "n urma lui, generalul .e!re .eniu mai !rase un g(!
zdra&ăn din s!ila aia "n are pară se ui#ărise !o! $oul iadului, "i puse dopul, "i !rase un
A2

pumn, o &(r" apoi "n!r-un ser!ar pră$ui!, prin!re dosare are agonizau de ani de zile, şi nu
se pu!u a#*ine să nu "n6ure de /umnezeii mă-sii nu-ş!iu-ui 1şa "n &(n!0 Ca o ne&oie de
aer ura!000
.reo!ul "şi "nheiase demul! elip!ia lui slu6#ă de "nmorm(n!are, dispăruse dinolo de
zidul imi!iruluiM
rămăsese pe urmele
de(! groparul arelui, (!e&a
*inuse lipe mai
um#rela, !(rziu,
aum se !opiserădeşi haina
se dez#răase ziariş!ii,
u nu mai
$ire!uri
zdren*ui!e şi, "mpreună u un al! gropar, mai !(năr, aproape un $lăăiandru, am(ndoi u
m(neile su$lea!e, se lup!au din răspu!eri u păm(n!ul lisos, lipiios şi ree, inind,
opin!indu-se să-l smulgă de pe margine u lope*ile #oan!e şi să-l arune, pes!e siriu, "n
hăul gropii0
7a&era mai o#ser&ă o lopa!ă, u oada pe 6umă!a!e rup!ă, "n$ip!ă "n păm(n!ul moale, se
apropie, spuse H/umnezeu să-l ier!e, "şi s!r(nse um#rela, "şi lepădă !reniul şi haina, ie
a!(rnă de #ra*ul unei rui şi puse m(na pe lopa!ă0 HLasă, şe$u, mai #ine dă-ne de-un
rahiu, spuse moroănos unul din gropari, el mai "n &(rs!ă0 1ndrei se apropie de el,
soase sură,
#ăr#ia două *epoasă,
h(r!ii de"i(!e zeeuna
"n!inse mii,şileeluilal!,
dădu elui
şi leare &or#ise,
&(r(ră aela
am(ndoi "n le#uzunarele
luă, şi le $reă de
largi ale
pan!alonilor soioşi şi uzi, pri&ind uimi*i la neunosu!ul aela de l(ngă ei are m(nuia un
io! de lopa!ă u o dureroasă "nr(nenare0 Îl lăsară "n pae, să-şi $aă dam#laua, mul*i
*ini*i &ăzuseră ei, la &ia*a lor, &(n!ur(ndu-se prin *ara mor*ilor0
Fr$!os e p"!*nt$l2 Doa!ne4

Criminalis!ul "l unosuse prea #ine pe 1n!on )oroeanu0 <-ar pu!ea spune ă au $os!
hiar prie!eni apropia*i, dar amii orium $useseră0 Cel mai des "l ău!ase ziaris!ul, pen!ru
o in$orma*ie,
#ere0 pen!ru unnu-l
<ii riminalis!ul pon!oolise0
din ulisele poli*iei
/e (!e sau un
ori a&ea purdrum
şi simplu pen!ru
pe l(ngă un pahar
reda*ia de
re&is!ei
unde lurase 1n!on, se oprea, ura la e!a6ul "n!(i, )oroeanu a&ea "n!o!deauna "n $rigiderul
de la sere!aria! (!e&a #u!elii u #ere, se aşezau am(ndoi şi se a$undau numaide(! "n
lumea $asinan!ă a #(r$elor de presă0 Era aşa de #ine 5ai ales ă 7a&era "şi pu#liase
(!e&a din po&es!irile lui poli*is!e şi "n re&is!a Violen*a0
/e e a !re#ui! să moară 1n!on )oroeanu> Ce poli*e mons!ruoase a a&u! de ahi!a!> /e

e a plă!i! u &ia*a> Cine i-o $i dori! moar!ea> /an 5irea Kari!on> Ca răz#unare pen!ru
ele două repor!a!e demasa!oare> În azul aes!a, Kari!on ar !re#ui să su$ere de două
gra&e maladii% pros!ia şi ne#unia
Or, #ă!r(nul ma$io! nu era nii pros!, nii ne#un să ordone ui&a - pe #ani grei - uiderea
ziaris!ului, !omai aum0 1es! luru es!e (! se poa!e de e&iden!0 /ar daă al!ine&a &rea
să-l "n$unde, &rea să-l ompromi!ă hiar pe /an 5irea Kari!on> Criminalis!ul 1ndrei
7a&era se mai "n!re#ase şi "n al!e r(nduri, la "nepu! !imid, "n!re#area a#ia $lu!ur(nd, a o
părere, a un g(nd s$ios, pasager, prin min!ea lui, de (!e&a zile "nsă adăs!a aolo a o
pia!ră de moară de are se "mpiedia mereu% Oare, nu um&a ine&a are in!eresul să
"ndrep!e !oa!e #ănuielile ă!re Kari!on> Cine> Cine ar $i pu!u! a&ea ura6ul aes!a
AA

sinuigaş> .en!ru ă era - 7a&era o ş!ia prea #ine - era ura!ă sinuidere să !e iei "n din*i
u /an 5irea Kari!on0 <u-*i rupea doar din*ii, i şi g(!ul Ce "nrengă!ură de in!erese
oul!e se &or $i disimula! aii> Crima de la )olaris şi moar!ea 6urnalis!ului a&eau un
singur pun! de iniden*ă% ampren!ele asasinului0 )ă $ie Kari!on implia!, indire!, "n ele
două rime>
Căpi!anul 1ndrei 7a&era re&eni iarăşi la un g(nd mai &ehi% azi-m(ine, &a !re#ui să-l
on!a!eze neapăra! pe Kari!on )ă-l in&i!e la o disu*ie sineră0 )ineră, de la un ap la
al!ul0 7a&era o să-i spună% /omnule onsilier preziden*ial, eu un dores de(! să &ă apăr
)ă pre"n!(mpin niş!e #ănuieli ur(!e0 )ă pre&in a numele dumnea&oas!ră să $ie prins "n
apana unor suspiiuni re$eri!oare la ele două rime% 5inai <egulesu şi 1n!on
)oroeanu0 1!(! /ar daă dumnea&oas!ră nu mă a6u!a*i, nii eu nu am um să &ă
pro!e6ez0 Vre*i să ola#orăm> 1şa "i &a spune, iar Kari!on poa!e "şi &a da drumul la gură0
.en!ru ă al!$el nu se poa!e 1u $os! uişi doi oameni0 )i ine&a !re#uie să plă!easă
pen!ru ges!ul riminal0 /upă lege 1l!$el, se du draului de r(pă !oa!e - şi siguran*ă, şi
s!a!ali!a!e, şi legali!a!e, şi s!a#ili!a!e, şi drep!urile $undamen!ale ale omului, de are $aem
a!(!a !apa6
6unglă, prin simpozioanele
a !ri#urile de ani#ali000in!erna*ionale - şi "nepem să ne &(năm unii pe al*ii, a "n
Kei, şe$u, ga!a, s-a !ermina! 7a&era !resări surprins, rămase u lopa!a "n aer,
morm(n!ul era ispră&i!, $usese aoperi!, groparii aşezaseră deasupra şi ele (!e&a
oroane de $lori, doar el, 1ndrei, sormonea "nrun!a!, mai depar!e, noroiul de pe
margine, u g(ndurile plea!e aiurea0
)ur(se a#ă!u!, "n$ipse lopa!a "n păm(n!, se "m#răă !ău!, "şi luă um#rela, duse două
dege!e la !(mplă, a salu!, groparii mormăiră şi ei e&a, riminalis!ul pleă agale, a unul
are "şi !erminase !rea#a0 /inolo de zidul imi!irului, "l aş!ep!a #ă!r(na arapae - o
/aie 2:.loaia
pasional000 - am se
surmena!ă, dar "nărăz#i
oprise0 )oarele plinăude greu
!andre*e, a onori,
prin!re $emeie "n ul!imul
dispăru, apărueidin
re$ugiu
nou,
pieri şi iarăşi se i&i, după 6oul negurii şi al !alazurilor de nori e se ros!ogoleau năprasni
dinspre nord, a niş!e monş!ri u aripi negre0 )e opreau, po!inindu-se de &(n!uri
po!ri&nie, se "ngrămădeau "n (rduri sum#re, arun(nd um#re olosale pes!e oraşul ud,
apoi se spărgeau "n $(şii su#*iri e se !opeau "n geana orizon!ului0 1ndrei 7a&era "şi !reu
o#osi! m(na prin părul 6ila&, iu$ulindu-l spre reş!e!, lipi mărun! ă!re erul "n&ol#ura!
de soare şi nori, ohii "i s(n!eiară pri&ind u a&idi!a!e "n 6ur% $rumos e păm(n!ul,
/oamne
)r"&$(ire an$nţat"
)e ură la &olan, &enera#ila lui arapae porni, a de o#iei, la un s$er! de heie, 1ndrei
rulă "ng(ndura!, pe $irul drumului, ă!re marele oraş0 Îşi amin!i de &or#ele generalului
.epe, despre um &a $i la anul, sau la anul elălal!, (nd &om săpa de Hnenoroi*ii ăş!ia0
+i "şi lăsă g(ndurile să z#urde "n &oie, $ără $r(u, a un s!ol de speran*e0 <eenzura!e0
1nhe!ele penale are se &or delanşa &or mo#iliza ohor!e de poli*iş!i0 =arda $inaniară
"şi &a lansa legiunile de inspe!ori ă!re *in!e preise0 Cur!ea de Con!uri "şi &a redeshide
AB

ser!arele pră$ui!e de mul!, doldora de ons!a!ări răs!igni!e pe ruea odului penal0 .resa
&a $ae $ron! omun pen!ru prinderea, 6udearea şi pedepsirea e4emplară a !u!uror
in$ra!orilor din s$era rimei organiza!e0
Vor ădea, r(nd pe r(nd, $aimoase s!ru!uri ma$io!e, nederan6a!e de nimeni, !imp de şap!e
ani, nii de
ooşa! măar u ăra!,
(! au un s!rănu! o$iial0 Vor
din #uzunarul $i ares!a*i
pu#li, (*i&a personală0
"n hasnaua preşedin*i de
Vor#ăni, are
$i puse s-au
ă!uşe
unor "nal!e $e*e din lumea a$aerilor0 Unii parlamen!ari-dalma*ieni "şi &or pierde um#rela
pro!e!oare, iar al*ii a#ia &or mai reuşi să se *ină, u din*ii sr(şni*i, de o imuni!a!e
asan!ă, are pu!ea plesni ori(nd0 O "n!reagă hai!ă de aşa-zişi speialiş!i "n inginerii
$inaniare &a da u Hsu#semna!ul, zile şi nop*i nes$(rşi!e, "n #irourile sum#re ale poli*iei0
5ul*i lideri ai lumii in!erlope &or "nera să se asundă su# $us!ele largi ale poli!iii, u
pliseuri "nal!e, roi!e p(nă sus, la e!a6ele superioare ale noii pu!eri0
Vor ădea ape!e de gangs!eri amu$la*i, disipa*i "n pos!uri de sineură, pe plaiurile a!(!
de mănoase ale pri&a!izării0 Vor "nepe să dispară, a un &is ur(!, miliardarii de ar!on, u
sur(sul lordeunsuros,
de!urnări $onduri,arogan! şi peni#il0
$irme $an!omă, Vorăpuşă,
$irme $i desoperi!e enorme Vor
$irme para&an0 $raude $isale,
$i aduse "n $alsuri,
lumina
legii e4!orări $a#uloase, milioane de dolari murdari, &(nzări din pa!rimoniul pu#li,
omisioane grase "nasa!e de ma$io*i u ranguri de preşedin*i sau &iepreşedin*i poli!ii0
5ai mul*i po!en!a*i ai orup*iei &or reuşi să dispară pes!e grani*ă, &or $i da*i "n urmărire
prin In!erpol, $ugări*i la sară plane!ară, apoi prinşi şi !rimişi ploon poli*iei rom(ne0 Un
u!remur in$ernal &a zg(l*(i din rădăini lumea in!erlopă de lu4 din Rom(nia0
)e &a pră#uşi, de $ap!, un regim0 Regimul Cuu&elei0 1l 5ă!uşii de la Co!roeni0

Regimul Leon Lo!reanu O s!ru!ură !iraniă, per$e! "nhega!ă, asam#la!a din persona6e
so$is!ia!e, in!eligen!e, e4!rem de in!eligen!e, dar u su$le!ul s!ria!, o!ră&i! de $iorul
"m#ogă*irii u orie pre*0
1le4andru /inulesu, aliasVa dispare ounsinis!ră
;a#aroase, 6uă!orgalerie de ma$io*i
"mpă!imi! u dar
de zaruri, gulere sro#i!e%
şi presiden!
Coopera!i&e Credi! ;anF )1, are &a lăsa "n urma lui un pus!iu de sărăieM Vasile =uran,
supranumi! =ură de 1ur, are esroase s!a!ul rom(n u mai mul!e su!e de miliarde de leiM
=eorge Cărăşel .enesu, zis 5ălai 5are, are umpărase pe mai nimi o "n!reagă re*ea
de ho!eluri, res!auran!e şi lu#uri de noap!eM Răs&an Temeşan, zis Vodă, pen!ru alura lui
impună!oare, elegan!ă, s!ri&i!oare, dar are spoliase ea mai mare #ană din Rom(nia -
;anore4 - u aproape un miliard de dolari, su# para&anul aşa-ziselor redi!e
neper$orman!eM Ilie 1le4andru, alias Jere, un zurliu din pro&inie, are hel!uise imense
$onduri $inaniare din a&erea pu#liă, pe niş!e mo$!uri a#eran!e, ons!ru*ii ilopie
&ăzu!e de el (nd&a, "n!r-un $ilmM Ion Tudoran, zis =hiul, )e&er 5aramura!, alias Karapu,
şi 5arius
ma$io! 'arălungă,mai
- de&aliz(nd supranumi! 5a$alda,
mul!e #ăni de su!e!o*i !rei - organiza*i
de milioane "n!r-o
de dolari, s!ru!ură deu!ipo
"n omplii!a!e
sele!ă re*ea de !repăduşi u m(neu*e de $un*ionari pu#liiM =a#riel ;i&olaru, zis
Caram#ol, pen!ru ă era un "mpă!imi! al 6oului de #iliard, u aelaşi pa!os ş!erpelind,
"nsă, din a&erea na*ională pes!e zee milioane de dolari0
1!ori "n!r-un !ea!ru a#surd, organiza*i "n grupuri riminale, oameni u ş!ai$, u papion,
u diplome uni&ersi!are, u pre!en*ii de in!ele!uali ra$ina*i, dar u a!(! mai periuloşi şi
A8

maligni% şe$i poli!ii, preşedin*i de ompanii omeriale, dire!ori de #ăni, miniş!ri,

parlamen!ari, generali, manageri pes!e p(n!eoase )RL-uri0 Unii &or !ree dinolo de
gra!ii, "n peni!eniareM al*ii se &or a$la "nă "n răsui!e anhe!e penale, asis!a*i de a&oa*i
ele#riM iar al*ii &or oupa pe mai depar!e, gra*ie unor o#sure rela*ii poli!ie, mul!
r(&ni!ele $o!olii o$iiale0 Unde&a, pe aes! !raseu, "şi ziea - pruden!, posomor(! -
ăpi!anul
ho!ăr(seră1ndrei 7a&era,
asasinarea unde&a pe
magna!ului aii, <egulesu,
5inai prin zona as!a
(! repusulară se a$lau a!(!
şi ei e ordonaseră ei e
mon!area
unei #om#e "n maşina 6urnalis!ului 1n!on )oroeanu000
Fe!eia -atal"
Criminalis!ul "şi onsul!ă easul din #uzunarul &es!ei, p(nă la orele 3,:: mai a&ea e4a!
B8 de minu!e, sur(se &isă!or, sur(se al!or g(nduri% /oamne-/umnezeule, mai e4is!ă, pe
lumea as!a mizera#ilă, şi un s!rop de $eriire La orele 3,::, 1ndrei 7a&era a&ea
"n!(lnire u o duduie !omai la res!auran!ul de !ris!ă amin!ire )olaris0 O hema Liana
.redesu,
u en!uraera pro$esoară
neagră, de /1<
de şap!e spor! şi
la !i!lul
lieulde
Ion Creangă, ampioană
e4per!-speialis! olimpiă
şi, !o!oda!ă, la Fara!e,
regizor pen!ru
mirospe!aolele de dans şi gimnas!iă ar!is!iă prezen!a!e pe sene!a, (! un $und de
$ar$urie, a res!auran!ului )olaris, 1ndrei o unosuse hiar "n !impul anhe!ei, dialogul
se legase repede, $ără re!ien*e, $ără $alse rezer&e, dialog $ires, promp!, le6er, a "n!re doi
oameni i&iliza*i0 Lipsi*i de omple4e0 +i li#eri0 Liana $usese ăsă!ori!ă u un a!or,
ăsă!orie sur!ă, ra!a!ă, re!eza!ă după numai (!e&a săp!ăm(ni, a!orul do&edindu-se a $i
un homose4ual "nrăi!% la e drau se mai "nsurase> Episodul u a!orul se onsumase u
&reo doi ani "n urmă, aum Liana era li#eră, deşi se apropia de A: de ani% o singură
e4perien*ă de mări!iş "i $usese de a6uns0
C(nd
Liana a"la$la!
luaseă!are%
şi 1ndrei 7a&era
)ă nu-mi spui era
ă şili#er, ă un
!u eş!i eraga@>
hol!ei,Criminalis!ul
ă nu $usesenu
"nsura! niioda!ă,
s-a supăra!, i-a
spus ă es!e un om normal, dar ă aşa a $os! să $ie, muna i-a aapara! aproape !o! !impul,
meseria de poli*is! daă &rei s-o $ai um !re#uie - pune monopol pe !ine, !e &rea numai al
ei, &remea a !reu!, el !reuse de A8 de ani, #ă!ea ă!re A9, a&usese (!e&a legă!uri u
$emei $rumoase, $emei deş!ep!e, dar are se pierduseră pe drum0 +i 1ndrei "nheiase
!ranşan!% /aă nu mă rezi, pune-mă la "nerare
Liana .redesu a r(s a o şolări*ă din lasele mari de lieu, are "nă nu e $emeie, dar
unoaş!e de6a mul!e din !ainele $ier#in*i ale &ie*ii, "nsă n-ar &rea a şi al*ii să ş!ie e şi (!
unoaş!e ea, i să se mai #uure "nă un pi de inoen*a opilăriei0 R(dea pro&oa!or
Liana0 Cu C(!e&a
de iu#ire0 ohi da*i draului
nop*i, $usese)e "mprie!eniseră,
prăpădul se om#inaseră repede, a doi $lăm(nzi*i
de pe lume
7a&era era mor! după $undul ei0 Liana se !opea după ohii lui0 )i daă as!a se heamă
dragos!e, a!uni dragos!e să $ie "şi zise 7a&era, m(ng(ind !o! mai insis!en!, !o! mai
pă!imaş, u piiorul pedala de aelera*ie0 1#ia aş!ep!a lipa re&ederii0 Liana era o #londă
na!urală, minionă, $elină, nii nu-i sim*eai pasul elas!i0 .ur!a părul lung, lăsa! pe spa!e, "n
#ule largi, sinuoase, gal#ene a spiul de gr(u op!, sau s!r(ns deasupra apului, "n!r-un
A3

o sa&an!0 1&ea ohii mari, al#aş!ri, limpezi, niioda!ă rimela*i, ohi "n!o!deauna ad(ni,
are !e ame*eau, !e su#6ugau, ohi irezis!i#ili hiar şi (nd erau umin*i0 Liana era genul
de $emeie pe are e4!azul o uprindea uşor, iar păa!ul o "n&ăluia şi mai uşor0 1&ea ges!uri
moi, galeşe şi o anume aen!uare senzuală "n mersul ei de zei*ă an!iă0 .ur!a, mai mereu,
pulo&ere - &erzi, al#as!re, roşii, argin!ii - pulo&ere "nhise la g(!, su# are s(nii se
on!urau u o dule o#răzniie0
R(sul Lianei "l $asina, "l des$ă!a, "l in!imida, s!(rnindu-l !o!oda!ă, desă!uş(nd "n 1ndrei
#es!ia0 5asulul O pri&ea uneori indeen!, hulpa&, iar ea r(dea, r(dea, "i părea $ireasă
am#ian*a res!auran!ului% miros de !u!un, de alool, de a$ea, de !ranspira*ie, !oa!e
"n&ălui!e "n!r-un halou de par$umuri sumpe, e4o!ie0 +i, deasupra !u!uror, muzia0
5uzia in$ernală - a un drog sonor - a #o4elor0 Oamenii de pe mia sene!ă - #ăr#a*i şi
$emei de o răpi!oare $rumuse*e -o ău!au u pri&irile prin uriaşul salon, Liana le $ăea un
semn disre!, ei !reeau la al! număr al programului ar!is!i0 C(nd Liana .redesu plu!ea
a o sirenă prin!re şirurile de mese "non6ura!e u muş!erii sele*i, !oa!e pri&irile o
urmăreau, mai u, mai $ără perdea% $emeile - u un ohi orozi&, in&idios, gelosM #ăr#a*ii -
u g(nduri posesi&e, u dorin*i neenzura!e, $ău!e preş su# !ălpile ei0
.oa!e ă al!$el, "şi ziea 7a&era neră#dă!or s-o re&adă (! mai ur(nd, poa!e ă al!$el
Liana nu ar $i $os! mul*umi!ă, s-ar $i "n!ris!a! #rus daă n-ar $i s!(rni! "n 6uru-i ames!eul
aela iuda! de admira*ie, dorin*ă, parapon, pro&oare, iudă şi ohe!ărie0 1&ea 2 de
ani, era independen!ă, a&ea de6a o $rumoasă arieră, era li#eră, !(nără, $ermeă!oare,
pu!erniă, delo nai&ă, arden!ă, &i#ran!ă, impulsi&ă şi senzuală% $emeia $a!ală Kai! - "şi
zise aproape speria! 1ndrei - să ş!ii ă hiar m-am "ndrăgos!i! +i &ira pe Calea Vi!oriei,
la apă!ul ăreia, unde&a pe l(ngă Cerul 5ili!ar, se a$la ele#rul res!auran! )olaris0
CAPITOLUL 5
Motto:
În!o!deauna, omuniş!ii au sus*inu! ă in!eresul na*ional es!e superior in!ereselor
indi&izilor0 Iar in!eresul na*ional, as!$el proie!a!, nu a $ău! de(! să zdro#easă
iden!i!a!ea indi&idului0 )ă-l depersonalizeze0 )ă-l umileasă0 )ă-l men*ină "n!r-un rapor!
de su#ordonare, aproape animaliă0 1ni de zile, rom(nii au $os! in!o4ia*i u idei
ole!i&is!-na*ionalis!e0 Cu mi!uri is!orie $alse0 1u $os! ini deenii o!ră&i!e0 /e răz#oi
ideologi0 Cei are nu s-au supus au $os!, li!eralmen!e, e4!ermina*i0
)ro-et$l
Radu /una era un oseur ap!i&an!0 Ori de (!e ori se "n!(lnea u el, era o reală plăere,
"i plăea um g(ndeş!e% li#er, nonom$ormis!0 "i plăea um se mişă prin "năpere,
prin!re $o!olii, prin pădurea aia de #i#elouri e4o!ie din louin*a sa% alm, delia!, a un
A9

ursule* .anda0 Ro!o$ei, şi #l(nd, şi &ioi% ară!a e4a! a un .anda să!ul0 Eroare =ra&ă
eroare )u# aspe!ul său inoen! se asundea, de $ap!, un !igru $lăm(nd, "i plăea um
&or#eş!e% urgă!or, pas!ela!, "i plăeau sal!urile lui mor!ale, de la o idee la al!a, idei
!răsni!e, g(nduri insoli!e, $ără nii o legă!ură "n!re ele, aparen! $ără nii o legă!ură, pen!ru
ă unde&a, mai depar!e, pe $irul omplia! al e4ursului, ideile lui, g(ndurile lui "nepeau
să se adune
magis!ral unpe aelaşi
pun! $ăgaş, săO ape!e
de &edere0 un sens,
onep*ie0 să urgă ă!re
O on&ingere0 aelaşi
+i $ăea *el,!oa!e
/udu demons!r(nd
hes!iile
as!ea u aerul ă !e asul!ă a!en!, $oar!e a!en!, ă pasămi!e !u &or#eş!i iar el !e asul!ă
umin!e, ă !u !e "n&(r!eş!i de olo-olo prin asă iar el s!ă pironi! "n!r-un $o!oliu, ă !oa!e
ideile alea sun! hipurile ale !ale, au $os! mereu ale !ale, iar el, Radu /una, nu-i de(!
eoul aelor idei000
/in !oa!e aes!e mo!i&e - preum şi din al!e o mie una de priini - &enera#ilul )il&iu
;ărăgan, supranumi! .ro$e!ul, "l ău!a "n!o!deauna u plăere pe Radu /una, nu era doar
plăere, i era mai ales un &iiu in!ele!ual, o #iiuire palpi!an!ă a min*ii u "n!re#ări şi
răspunsuri are lăsau "n urma lor un $ior s!raniu, omple4, ş!iind ă &a !răi, "n ompania
lui, (!e&a$lagela!e,
g(ndurile easuri dar
deopo!ri&ă $ermeă!oare
are, prin!r-o şi me!amor$oză
so$is!ia!ă drama!ie, uspiri!uală,
imagina*ia"l "nărau
aprinsă, u
u
energie, pen!ru a supra&ie*ui "n!r-o lume pe are o de!es!a pro$und0
Cu umerii la*i, spă!oşi, g(!ul sur!, !rupul #ine lega!, mersul apăsa!, ges!urile alme şi
hipul ro!und, luminos, )il&iu ;ărăgan emana o $or*ă neo#işnui!ă0 O pu!ere $iziă, grea,
!eluriă, pe are o au doar marii a!le*i0 5arii ampioni spor!i&i0 Crun!ă ironie a
aparen*elor /aă e&a "i repugna el mai mul!, ael e&a era spor!ul0 .ro$e!ul onsidera
spor!ul o imensă inu!ili!a!e0
O hel!uire de energii pen!ru un sop per$e! inu!il0 =lorie, aplauze, urle!ul !ri#unelor
e4i!a!e>
Vulgul urla1s!a
la $el"nseamnă
şi u douăsămii
"nura6ăm, să ul!i&ăm
de ani "n urmă, senza*iileseprimare
(nd gladia!orii ale"n!re
spin!eau oamenilor0
ei0 Erau
on&ingerile lui in!ime, "n are .ro$e!ul se an!onase o &ia*ă de om0 Era !reu! de op!zei
de ani0 /ar nu-i dădeai mai mul! de inizei0 1erul aela !ineres, mai degra#ă proaspă!
de(! !ineres, &enea deopo!ri&ă de la părul #lond, uşor arămiu, are se "năpă*(nase să
nu "nărun*easă, iradia din hipul ro!und, luminos, u o#razul "n!ins, rozaliu şi "nă lipsi!
de riduri, dar mai ales emana din ohii oleaă e4o$!almii, al#aş!ri, sprin*ari şi de o
e4!raordinară limpezime0 Chiar şi (nd se "nrun!a, hiar şi (nd pri&irile i se "n!uneau,
mina aeea luminoasă, mis!erioasă, nu se risipea u desă&(rşire, adăs!(nd a un halou "n
6urul unei $run*i ample, a&(n!a!e0
)il&iu
de ;ărăgan
iuda! a&ea, !o!uşi,
şi parado4al es!e, !răsă!urile
de(! daăgenerale
in!rai "n de o super#ă
&or#ă #anali!a!e0
u el0 /ar <u-lnumai
şi a!uni, remarai
daă(!
el
"nsuşi dorea să *i se dez&ăluie0 1l!$el, !reea drep! un !ip omun, ş!ers, enuşiu, are nu
spunea nimi nimănui0 Chiar şi elegan*a lui era de o s$(n!ă disre*ie0 /eşi se "m#răa, "n
e4lusi&i!a!e, de la renumi!ele magazine 5organ, de pe Calea Vi!oriei, !o!uşi $elul "n
are "şi pur!a hainele, "n are şi le "m#ina, poa!e lipsa ra&a!ei, poa!e lipsa ol*ului de
#a!is!ă din #uzunarul de sus, din s!(nga saoului, poa!e modul le6er "n are se mişa, sau
A

poa!e !oa!e as!ea la un lo ons!ruiau o imagine !ernă, mono!onă, plaidă0 Comple! lipsi!ă
de e4presi&i!a!e0
)ingurul luru u are )il&iu ;ărăgan epa!a, erau maşinile0 O pa!imă $ier#in!e şi
s!a!orniă "l mis!uia demen*ial% .asiunea au!o!urismelor +i le shim#a "n $ieare an0 1l!e
$iare, al!eani,
!reizei de modele, al!e#ă!r(n
la $el de ulori0a<ea 5i!iă, şo$erul
şi .ro$e!ul, de "mpă!imi!
era un al! are nu sedupă
despăr*ise de rasa!e
ele mai pes!e
modele au!o0
/in aeas!ă du#lă ne#unie se isaseră ele mai e4!ra&agan!e şi sumpe gus!uri0 <ea
5i!iă se mul*umea doar u e4!ra&agan*a0 <o!a de pla!ă a gus!ului sump o ahi!a, de
$ieare da!ă, .ro$e!ul0 Era unia slă#iiune de&ora!oare a lui )il&iu ;ărăgan0 Treuseră
prin m(na lui - a aman!ele prin pa!ul lui .riap - mări ele#re% 5eredes, Vol&o, 1udi,
.eugeo!, ;5, Dia!, Opel, 5i!su#ishi, Renaul!, Chr@sler, 5a!iz, /aeNoo0 Ul!ima
ahizi*ie, $ău!ă u (!e&a săp!ăm(ni "n urmă, $iind o Ci!roen-an!ipa K/ roşu-ardinal0
Cu an!ipa &enise "n &izi!ă la Radu /una0 <ea 5i!iă rămăsese, a de o#iei, "n maşină,
"n $a*a #loului,
apar!amen!ul 88,&is-a-&is de .arul
(nd /udu Tinere!ului,
"i deshise .ro$e!ul
uşa, "n lo urase
de salu! la e!a6ul
;ărăgan doi, sunase
"l "nhă*ase la
iu!e de
m(nă, !răg(ndu-l după el, zi(ndu-i din mers ă &a a&ea deose#i!a onoare să $ie prezen!a!
unei prea $rumoase şi dis!inse doamne% an!ipa .ri&eş!e-o pe an!ipa "i s!rigase,
e4al!a!, .ro$e!ul0 Dermeă!oarea ne&as!ă a lui )ora!e, $aimoasă "n an!ihi!a!e pen!ru
umorul ei sandalos şi #rian! /oamnă, se aplease apoi #ă!r(nul, ur!eni!or, asupra
lu4oasei limuzine, /oamnă, am onoarea să &i-l prezin! pe el mai #un prie!en al meu din
ul!ima mie de ani000
/upă are, suiseră iarăşi sările ă!re e!a6ul doi, plon6(nd "mpreună, a niş!e ăpia*i, "n
lumea ideilor, "n lumea in$orma*iilor, a "n!re#ărilor, a "ndoielilor0 /e a!uni, z#uraseră
aproape inilaeasuri0
Tele&iziune, +i lui
o#işnui!a .ro$e!ul
ru#riă"nă ar mai $i s!a!0
săp!ăm(nală% /aă n-ar
1min!iri $i !re#ui!
despre să se&ii!oare,
săp!ăm(na duă la
şi daă p(nă ia orele 2:,:: - (nd "nepea emisiunea - n-ar mai $i rămas de(! o oră şi
6umă!a!e, )il&iu ;ărăgan ar mai $i s!a! u /udu "nă o #ua!ă zdra&ănă de &reme% să-şi
"nere asu*işul min*ii pe remenea dură a min*ii eluilal!0 1paren! alme, rela4an!e,
disu*iile lor erau, "n reali!a!e, umpli!e răz#oaie, run!e on$run!ări, aer#e on$lagra*ii
ale ideilor şi, a pe orie (mp de lup!ă, mul!e idei mureau, piereau, lăs(nd loul al!or
legiuni de g(nduri răspia! ros!i!e, are nu a&eau de(! o singură misiune% să ardă pe
al!arul unei prie!enii are dura de aproape un s$er! de &ea0 ;aronul "i $ăuse unoş!in*ă
u /una0
- Kai,
1i i!i!.ro$e!ule,
&reuna din"i ăr*ile
zisese lui
;aronul, să-!i $a unoş!in*ă u un srii!or de romane poli*is!e0
Radu /una>
- 1m i!i! "i răspunsese sur!, prea sur!, )il&iu ;ărăgan, "n(! sim*ise ne&oia să mai
adauge% /upă e-l i!eş!i, "*i &ine, aşa, să s!rigi, "mpreună u )pinoza% )ă nu r(zi, să nu
pl(ngi, să nu ondamni Ci au!ă să "n*elegi +i "n!re#ă u "ndoiala agă*a!ă de ohi% oare,
poa!e $i un srii!or mai in!eresan! de(! ăr*ile sale>
A

Ion .opesu "l pri&ise ironi, uşor pieziş, )il&iu ;ărăgan priep(nd ă ;aronul "i asunde
e&a, "n!re#ă se%
- Ce e>
- E unul din roniarii noş!ri "i răspunse ;aronul u un aer mis!erios şi pleaseră la
"n!(lnire0
5ri$!/irat$l eniorilor
/e a!uni, au !reu! pes!e douăzei de ani, iar "n!re &enera#ilul )il&iu ;ărăgan, alias
.ro$e!ul, şi srii!orul Radu /una, alin!a! de amii u apela!i&ul /udu, se "nhegase o
dura#ilă prie!enie0
Împreună u ;aronul şi ;enedi!inul, .ro$e!ul $ăea par!e din Trium&ira!ul )eniorilor%

s!ru!ura e4eu!i&ă oul!ă a Consiliului )uprem al Ilumina*ilor, are a&ea "n răspundere
des!inele Rom(niei0 Trium&ira!ul men*inea ehili#rul s!a!al, ehili#rul poli!i, ehili#rul
pu!erii0 Trium&ira!ul
poa!ă aumula a!(!a&eghea
$or*ă,la"n(!
"mpăr*irea pug!erii,
să de&ină pen!ru
!iran0 a niioda!ă,
/i!a!or0 nimeni sum#ră
E4perien*a să nu maia
omunismului dăduse $risoane năui!oare Ilumina*ilor !imp de aproape !rei s$er!uri de
&ea, deşi hiar ei - Ilumina*ii - on!ri#uiseră ho!ăr(!or la ins!aurarea lui0 /ar 6udea!a lor,
irumsrisă e4lusi& !eoriei, ar $i !re#ui! să ai#ă un al! $inal0 1l!e rezul!a!e0
Ra*iunea Ilumina*ilor de a dez&ol!a omunismul a&usese al!e sopuri0 +i al!e ne&oi0

.lea!e !o! din neesi!a!ea imperioasă a onser&ării ehili#rului pu!erilor0 Ca "n a!(!ea şi
a!(!ea r(nduri, "nsă, "n is!orie, deşi planurile ela#ora!e, are pun la ale momen!ele
ruiale ale umani!ă*ii, sun! riguros e4a!e, !o!uşi uneori e&enimen!ele sapă de su#
on!rol0
O iau razna0 )e dez&ol!ă a niş!e !umori a#eran!e0 Ca un aner0 Curg, o &reme, pe

$ăgaşul lor ini*ial, on$orm aş!ep!ărilor, on$orm pre&iziunilor, apoi deoda!ă se um$lă şi
!re pes!e maluri, "şi roies drum nou, &ad nou0 E&adează din $r(u )apă de su# on!rol
+i a!uni - repe!(nd prinipiul dominoului - se due draului !o! ehili#rul0 +i lumea se
in$lamează #rus, la $o
1şa s-a "n!(mpla! u Inhizi*ia% din $or*ă &i!ală, meni!ă să regenereze ;iseria Creş!ină,
s-a !rans$orma! "n anerul ;iseriii Creş!ine0
1şa s-a "n!(mpla! u Comuna din .aris, are a năsu! un mons!ru% <apolen ;onapar!e
<apoleon
inu!ile, $ără!re#uia
uriaşesă&ărsări
"nheie
de os(nge0
epoă,<apoleon
$ără preaeramul!e z&(roliri
un geniu soiale,
su$iien! $ără sari$iii
de zurliu, a să-şi
asume aes! rol0 Ilumina*ii au risa! şi i-au "nredin*a! pu!erea0 /upă are, !eri#ilul
orsian a ridia! paloşul a să re!eze hiar m(na e-l suise pe !ronul Dran*ei% "n!(i, a
ins!aura! di!a!ura mili!arăM apoi, di!a!ura imperialăM apoi, l-a umili! pe "nsuşi .apa de la
RomaM s$(rşind prin a da $o "n!regii Europe0 /e $ap!, a s$(rşi! e4ila! pe o insulă pus!ie,
o!ră&i! u arseni0
B:

La $el s-au pe!reu! lururile u implemen!area omunismului "n Rusia0 Lenin a $os! adus
la )anF! .e!ers#urg de marea $inan*ă in!erna*ională, on!rola!ă de Ilumina*i, pen!ru a
"nheia paea u germanii şi a se pune, as!$el, apă! primului răz#oi mondial0 Ceea e
Lenin a şi $ău!, imedia! după preluarea pu!erii "n Rusia, mul*umind s!ăp(nilor săi0 +i le-a
!o! mul*umi! &reo pa!ru ani, p(nă prin 2, (nd poponarul de Vo&a - um "i spuneau
amiii de des$r(u - aa$os!
!oa!e anga6amen!ele, deoda!ă
ins!aura! ealo&i! de o umpli!ă
mai s(ngeroasă amnezie0
perioadă din Căl(ndu-şi "n piioare
is!oria modernă a lumii%
!eroarea roşie Cele !rei a&er!ismen!e ale Ilumina*ilor le-a !ra!a! u o ură maladi&ă0 Dinalul
e unosu!% după (*i&a ani, a dispăru! şi el, !o! o!ră&i!, după e supra&ie*uise miraulos
mai mul!or a!en!a!e u arme de $o0
)!alin are $ăea par!e "nă din 8 din Ordinul HDarul Ospi!alier, din )anF! .e!ers#urg,
u gradul de Ca&aler al )oarelui, )!alin deora! de in!eligen*a i!aliană, "n 9, u
medalia 5area )!ea )irius, )!alin are primise ordinul Ilumina*ilor de a-l e4eu!a pe
Lenin, aelaşi )!alin, după e s-a &ăzu! s!ăp(nul a#solu! al unei enorme pu!eri, a
!rans$orma! omunismul "n!r-o gigan!iă hemoragie plane!ară, a!en!(nd "nsăşi la !ulpina
speiei umane0
aeleiaşi 1&ea
anes!rale să piară şi el,
şi neru*ă!oare după
arme% e umpluse păm(n!ul de groază, su# !ăişul
o!ra&a0
1şa s-a "n!(mpla! şi u $asismul0 Ilumina*ii rez(nd or#eş!e, p(nă a!uni, "n #unul sim*
na!i& al poporului are &o!ează demora!i0 Li#er de orie ons!r(ngere0 E4is!ă un slogan
- unii i-au zis hiar pos!ula! - &ehi de mii de ani, are mai supra&ie*uieş!e şi as!ăzi%
.oporul are "n!o!deauna drep!a!e Cu un &ea şi 6umă!a!e "n urmă, "nsuşi ilus!rul
1#raham Linoln se "n!re#a re!ori% /e e nu am a&ea "nredere "n drep!a!ea poporului>
E4is!ă o speran*ă egală sau mai #ună "n lume> Da!ală eroare .en!ru ă Ki!ler a a6uns la
pu!ere e4a! gra*ie &o!ului demora!i0 Vo!ului popular0 Ki!ler nu $usese impus, i ales de
popor0 Ce a urma! - o plane!ă #ăl!ind "n s(nge - se ş!ie prea #ine000
Oamenii nu po! $i on!rola*i pe !ermen lung0
- +i, a!uni, um e mai #ine> "n!re#ase, amorsa! de sum#re "ndoieli, )il&iu ;ărăgan,
"n!r-una din lungile lui disu*ii u Radu /una0 )ă laşi lururile "n &oia lor> )ă in!er&ii,
promp! şi e$iien!, "n $ur!una e&enimen!elor> )ă le opreş!i> )ă le diri6ezi> )au să
delanşezi al!ele> )ă alegi #inele de rău> Cine-şi poa!e aroga, "nsă, pre!en*ia ă ş!ie u
preizie are e #inele şi are e răul> Ce po*i să mai $ai "n aeas!ă omeneasă nepu!in*ă>
- )ă &eghezi "i răspunsese alm Radu /una0 1!(!% să &eghezi .en!ru ă nu &om ş!i
niioda!ă "no!ro se "ndreap!ă oamenii, la un momen! da!0 Cum se shim#ă, a!(! de radial
şi $ulgeră!or,
&ulnera#ili o men!ali!a!e0
şi impre&izi#ili O redin*ă0
sun!em O !u,
<ii hiar speran*ă0 <unu&om
.ro$e!ule, po*i ş!i niioda!ă
spune (! de
u er!i!udine,
despre !ine "nsu*i, e &ei g(ndi m(ine, um &ei g(ndi, e &ei $ae, pes!e e "n!(mplări &ei
!ree0
.oa!e ă !omai "n as!a şi s!ă mis!erul di&in al speiei noas!re0

Es!e, .ro$e!ule> <iioda!ă nu &om unoaş!e dinain!e, u e4a!i!a!e, !o! e ne aş!eap!ă
dinolo de pragul prezen!ului0 Cum să alegem #inele de rău, daă nu ne pu!em asuma
B

&ii!orul> /e aeea, !re#uie să &eghem +i să in!er&enim numai a!uni şi numai daă al!ă
al!erna!i&ă nu e4is!ă0 1l!$el, speia umană se due draului de-a dura, "napoi, spre gro!ei
genezei sale0 1şa s-a "n!(mpla!, mai reen!, u un s!a! $an!omă, un onglomera! de pes!e
zee na*iuni, un s!a! ar!i$iial, rea! de Ilumina*i după primul răz#oi mondial% Iugosla&ia0
)-a &ru!, s-a dori! s!ingerea, pen!ru !o!deauna, a unui $oar #elios "n ;alani, "n reali!a!e,
aes! $oar a $os! onser&a!0 .reum !ăiunii aprinşi su# un s!ra! pro!e!or de enuşă0
Iugosla&ia s-a $ău! *ăndări "n ul!imii doi-!rei ani, dar u e pre*% pes!e o 6umă!a!e de
milion de mor*i şi aproape pa!ru milioane de re$ugia*i0 Iar la orizon!, s(n!eiază, a un
asu*iş de sa#ie, pro&inia Goso&o0 Va mai urge "nă mul!ă &reme s(nge "n ;alani0
/upă um, la un al! orizon!, un pi mai "ndepăr!a!, nu prea "ndepăr!a!, p(ndeş!e sum#ra
rule!ă ruseasă, "n numele e!ernei li#er!ă*i /eoamda!ă, "n aes! onglomera! de pes!e o
su!ă de e!nii - a "n!r-o uriaşa ameră o#sură - demonia rule!ă se 6oaă doar "n!re două,
sau !rei, sau pa!ru e!nii0
/e $ieare da!ă, ruşii "mpo!ri&a elorlal*i0 )i urg &aluri de s(nge0 +i dispar i&iliza*ii
"n!regi, na*iuni,
măelări ul!uri0
"n!re ele, Ce se &a
simul!an, "n!(mpla,
pes!e o su!ă "nsă, (nd "n
de e!nii> sinis!ra
Toa!e, ameră ruşilor
"mpo!ri&a o#sură se &or
Ruşii,
"mpo!ri&a !u!uror Care &a $i rezul!a!ul> Colosul rus - a şi !oa!e, a#solu! !oa!e elelal!e
imperii din is!orie zidi!e prin ons!r(ngerea armelor - se &a risipi "n io#uri a!(! de
mărun!e, "n(! hipul "n!regului nu &a mai pu!ea $i reunosu! niioda!ă0 /ar u e pre*,
/oamne-/umnezeule> În!(iul drep! $undamen!al al omului es!e li#er!a!ea0 .re*ul ei, "nsă,
es!e e4or#i!an!0 5ons!ruos Li#er!a!ea $iind produsul na!ural el mai sump de pe
păm(n!0
.en!ru nimi al!e&a, oamenii nu au plă!i! un pre* a!(! de mare0 )i rezi ă al!$el s!au
lururile u musulmanii> "n!re#ase re!ori /udu0
Ilumina*ii n-au
de ehili#ru "n &ru!
lumea de(! emaniparea )-a
on!emporană0 lor, "nepu!
"n &ir!u!ea
u aeleiaşi ne&oi &i!ale
Turia0 Imperiul de li#er!a!e,
O!oman era un
#olna& pro&iden*ial, un #olna& sal&a!or pen!ru o "n!reagă ul!ură% ul!ura islamului0 1 $os!
opera!0 Opera*ia a reuşi!0 10 reuşi! şi "n Egip!0 /ar "n IraF> /ar "n Li#ia> Toa!ă aeas!ă
s(ngeroasă is!orie islamiă - aolo unde opera*ia nu a reuşi! - n-a produs al!e&a de(! un
mizera#il onep!% $undamen!alismul Co#or(! de !ali#anii din 1$ghanis!an p(nă la ele
mai de 6os !rep!e ale ondi*iei umane0 /e $ap!, a apăru! "n lume o nouă speie de #ar#ari,
de primi!i&i% primi!i&ii religioşi0 Die ă sun! musulmani, reş!ini sau hinduşi0 )au
pro!es!an*i0 )au al*ii0
1eş!ia sun! $undamen!aliş!ii E4lusi&is!a .ăm(n!ul, "n onep*ia lor, nu poa!e $i

"mpăr*i!0 Ori
<apoleon> al lor,
Cine nu ori
e ualmine,
nimănui0 La $el g(ndea
e "mpo!ri&a şi Inhizi*ia,
mea0 =(ndire "*i amin!eş!i
riminală, prelua!ă e
maispunea
!(rziu
de Lenin, de )!alin, de Ki!ler, de $undamen!aliş!i0 .rin!re al!ele, se poa!e e4!rage, de aii,
el pu*in o onluzie $ermă, pe are ar !re#ui s-o aşezăm la #aza !u!uror a*iunilor
noas!re% Oamenii nu po! $i niioda!ă on!rola*i pe !ermen lung Tre#uie să $im mereu u
ohii min*ii "n$ip*i "n $ap!ele lor0 )ă &eghem repe!ase, aproape impera!i&, Radu /una0
B2

+i .ro$e!ul "şi amin!i $igura onges!iona!ă a prie!enului său, u $run!ea z&(nind aprinsă,
u pri&irile arse de "ndoieli pro$unde, de "n!re#ări gra&e, dar şi de er!i!udini agresi&e000
.e (! de pu!erniă, pe (! de dumnezeiasă es!e $iin*a umană, pe a!(! de sla#ă şi
păă!oasă es!e0 E un parado4 ongeni!al0 )au poa!e ă es!e hiar $armeul ei na!ural0
Drumuse*ea ei sară0 Oamenii po! să a6ungă pelerini prin!re s!ele0 )ă "nal*e !emple p(nă la
er0 Oamenii
"n$run!e sun!Omul
&eşniia0 apa#ili de iu#ire0
se poa!e rerea /e 6er!$ă0
pe sine /e&o!amen!0 Ei po! zidi opere are să
"nsuşi0
Ca un /emiurg0 /ar se poa!e şi au!odis!ruge0

Oamenii po! să-şi dea singuri $o !emplelor, aselor, po! să-şi dăr(me singuri idolii,
prinipiile, !radi*iile on&ingerile0 .o! să-şi pună, la un momen! da!, "n!reaga ul!ură pe
rugul mis!ui!or0 1şa s-a "n!(mpla! u ;i#lio!ea din 1le4andria0 Oamenii "şi po! spul#era
redin*ele milenare a pe un pumn de pra$ "n #ă!aia &(n!ului0 +i !o! ei, "n!r-o lipă de
ne#unie ole!i&ă, "şi po! ons!rui, din himere, ideologii noi, oduri noi, onep!e
so$is!ia!e, argumen!a!e, e!ala!e u rigoarea legilor ş!iin*i$ie, dar spri6ini!e pe nean!0 .e
nimi .e gol Un "n!reg uni&ers *esu! din iluzii "n numele ărora oamenii se nas şi mor,
se lup!ă
ă apără "n!re ei pe &ia*ă şi pe moar!e, se urăs, se "nro#es şi se uid unii pe al*ii, rez(nd
un ideal0
În numele aelor iluzii, "şi $a eroi, "şi zides s!a!ui, sriu mun*i de ăr*i, "neară apoi să
"nghesuie - a "n!r-un pa! al lui .rous! - "n!reaga reali!a!e o#ie!i&ă "n !iparele implaa#il
s!r(m!e ale iluziilor lor0 +i, as!$el, se naş!e o nouă organizare soială0 O nouă ul!ură0 O
nouă is!orie0 .e rugul aelor iluzii - $an!asme mis!ui!oare - pier milioane de oameni, pe
rugul omunismului au dispăru! aproape 2:: de milioane, adeseori dispar popoare "n!regi,
ei rămaşi $iind seduşi mai depar!e, a "n!r-un umpli! #les!em, de o idee e!ern riminală%
$ăurirea omului de !ip nou )-a rea! o zidire s!a!ală gigan!iă pe o $unda*ie de iluzii
sinuigaşe0 +i, deoda!ă, (nd e de6a !(rziu, $oar!e !(rziu, iluziile dispar% !o!ul "n 6urul
aelor oameni
apoalip!i0 "nepe să !rosneasă, să rape, să se năruie, pră#uşindu-se u un zgomo!
1surzi!or0
7gomo!ul din deem#rie , din Rom(nia, se mai aude şi as!ăzi0 In$ernal Ce po! $ae
Ilumina*ii, (nd popoare "n!regi se lasă seduse de un or de himere> 1deseori, (n!eul
lor de sirenă es!e mai persuasi& de(! glasul ra*iunii0 Ce mai po! $ae Ilumina*ii> )un! şi
ei !o! oameni0 +i "n&a*ă din propriile lor greşeli0 Ca şi din erorile şi ororile elorlal*i0
Is!oria nu !re#uie să se mai repe!e0 /e aeea, !re#uie să &eghem
1re drep!a!e /udu "şi ziea )il&iu ;ărăgan, u g(ndul la u&in!ele lui Radu /una0 )au
sun!em predes!ina*i să pierdem mereu> )u# e zodie ne$as!ă a apăru! lumea omeneasă>
/eal*ii,
pe e dospeş!e a!(!a &ra6#ă
să se "naiere, să se "n!re oameni> reipro,
măelăreasă Ce-i m(năsă-şi
pe ei să unul
$ure se urasă
al!uiaa!(!
de de a!roe
la gură unii
#ua!a
de p(ine> /e (!e ori, "n!r-o &ia*ă de om, ne g(ndim la propria noas!ră ursi!ă> Cine se mai
sinhiseş!e de des!in>
1#andona! de oameni, des!inul a părăsi! de mul! sena, pe are is!oria "şi *ese !iăloasele
ei in!rigi, şi s-a re!ras "n ulise0 <u ne mai pasă de des!in Loul lui l-au lua! aiden!ele,
hazardul su# ghilo!ina ăruia singuri ne &(r(m g(!urile, horosoapele are ne po&es!es
BA

despre noi "nşine e4a! eea e &rem să auzim - ă sun!em $rumoşi şi deş!ep*i şi groza&i -
loul des!inului l-a lua! pomana mizeră pe are ne-o o$eră s!a!ul su# $ormă de lea$ă, l-au
lua! marile e!ă*i din #e!on arma! "n are ne-am "narera! singură!ă*ile, speran*ele şi
ra!a!ele noas!re e&adări din!r-o lume de onsum, "n loul propriului nos!ru des!in am pus
enormele spe!aole ele!orale unde ne amane!ăm &ii!orul pe o pungă de promisiuni, nu
ne mai in!eresează
mahala, sau #(r$ele des!inul, i $o!#alul,
despre VI.-uri, sauanumi!
sau un nes$(rşi!ele
soi deseriale T&,idioa!ă
#ăşălie sau #anurile
u are de
ne
#a!em 6o de !oa!ă lumea, de noi "nşine, pri&indu-ne "n ohi a "n niş!e oglinzi s!r(m#e şi
prăpădindu-ne de r(s% ne#uni "n!r-un #alamu na*ional <e amin!im despre des!in numai
(nd &edem uriaşele imi!ire pe are le-am semăna! "n urma noas!ră0 /ar a!uni e !(rziu,
e prea !(rziu şi e noap!e, )eniori000
Un /eac de sin#$r"tate
.ro$e!ul era, de $elul său, un !ip !ai!urn, moroănos, nesoia#il0 /e!es!a lumea "n are se
năsuse0 <-o ura, n-o duşmănea,
dungos0 Imper$e*iunea i doar oumană
şi nes!a!orniia onsidera e4era#ilă0
"l oripilau, O pri&ea
"i $ăeau u un
grea*ă0 ohi"nsă,
Omul, rău,
lua! a indi&id, "l iu#ea, "l oro!ea, "i lua apărarea p(nă-n p(nzele al#e0 .ro$e!ul - a şi
!eri#ilis!ul )ar!re - onsidera omul, indi&idul a a!are, el mai $er!il (mp $iloso$i,
la#ora!orul saru "n are "nsuşi /umnezeu a $os! rea!0
1diă, omul l-a redesoperi! pe /umnezeu0 1poi, l-a ui!a!0 1es! mare animal di&in şi
$ără /umnezeu, pierdu! "nă de la naş!ere şi "năpă*(na! să piardă mereu, rud dar şi
moral p(nă la au!odis!rugere, sal&a! - nu prin moar!e, nu "n moar!e - i "n ul!imele lipe
are preed moar!ea, pen!ru ă a!uni &ine ier!area, s$(n!a ier!are, aes! iuda! anima
di&in, gigan!i p(nă şi "n #las$emiile sale, "n supliiile şi !rădările sale, "n umilin*ele sale
ele mai a#6e!e,
grandios, o de!es!apepro$und0
aes! om "l adora )il&iu ;ărăgan0 /ar umani!a!ea, "n ansam#lul ei
.ro$e!ul nu "ne!ase niioda!ă să-şi dez&ol!e !eza ă, la urma urmelor, indi&idul nu es!e
răspunză!or de !oa!e mizeriile "ngrozi!oare pe are umani!a!ea le-a &(r(! "n el, deşi şi-a
asuma! "n!o!deauna aeas!ă responsa#ili!a!e0 =(ndirea indi&iduală e !o! e a produs mai
su#lim ma!eria &ie pe păm(n!0 =(ndirea ole!i&ă e un dezas!ru plane!ar0 )peia umană e
pe ale de dispari*ie0 Omenirea a in&en!a! a!(!ea o!ră&uri le!ale, şi a!(!ea #oli inura#ile, şi
a!(!ea #om#e nuleare, "n(! ar pu!ea dis!ruge - "n!r-o lipă de iri!are demen*ială, de
spaimă ole!i&ă - de pes!e B: de ori "n!reaga &ia*ă a plane!ei .ăm(n!0
Cum să mai
nu "n&a*ă dinpo*i iu#i orisă
is!orie, as!$el
să-ldere!răiasă
lume> se păa!ele
"n!re#aselas(r#i!, "ngrozi!,
nes$(rşi!0 )il&iu
1 "n&ă*a! ;ărăgan0 Cine
umani!a!ea e&a
din propria sa is!orie> <imi 1 "n&ă*a! e&a din păa!ele &eaului , el mai s(ngeros
&ea al ei> <imi /upă !oa!e normele #unului sim*, &eaul  nii n-ar $i !re#ui! să
e4is!e0 1&usese drep!a!e /udu (nd srisese, "n!r-una din ăr*ile sale, ă seolul  nu a
e4is!a! niioda!ă0 Că nu a $os! de(! o $i*iune, o in&en*ie de salon poli!i0 O on&en*ie
alendaris!iă0 O iluzie hipno!iă pe are nu o pu!em pri&i, "n are nu pu!em pă!runde,
pes!e are nu pu!em !ree, de(! "n$rioş(ndu-ne a de moar!e0
BB

Cine sapă din &eaul  - srisese Radu /una - mai poa!e !răi, liniş!i! şi li#er, "nă o
mie de ani0 Ce haos, /umnezeule Ce haos umpli! a $os! &eaul nos!ru 1menin*ări,
muziă, in$orma*ii, a!eism şi $ana!ism religios, speran*e şi deşer!ăiuni, răz#oaie
mondiale &iguroase şi păi #olna&e, !erorism şi pornogra$ie, iu#ire pu*ină, !o! mai pu*ină
iu#ire, iarziură
pră#uşi!, de (!
zi, uprinde, &ră6măşie
pes!e min!ea omuluişimodern,
&ra6#ă şipes!e
in&idie şi des$r(u,
su$le!ul !o! aes!
său s$(şia! po!op s-a
de an!agonie
on!radi*ii0
/e singură!a!e0 Un &ea de singură!a!e aşa um s!rigă "n pus!iu !i!lul unui roman ele#ru0
+i-n !o! aes! pus!iu seular, oamenii au in&en!a! - /oamne, /umnezeule, pen!ru ine> şi
pen!ru e> - radioul, inema!ogra$ul şi z#orul osmi, !ele&iziunea, alula!orul personal,
!ele$onul mo#il, !iparul rapid, ro#o*ii indus!riali şi in!erne!ul, $o!ogra$iile !rua!e,
&ideoamera şi muzia Rap% !o! a!(!ea mi6loae, ins!rumen!e şi unel!e, de "nal!
ra$inamen!, de umpli! randamen!, pen!ru manipularea noas!ră ea de !oa!e zilele0
Ci&iliza*ia
do!rine şi &eaului  ne-asu$erin*e,
$ormule rip!ie, #om#arda!, p(nă laideologii,
al!ruism, sa!ura*ie, pos!ula!e,
p(nă la e4!in*ie,
epidemiiuşiprinipii,
!eoreme
sa&an!e, "nşelăiuni, aspira*ii, dezas!re şi re$ulări, ne#unie, ho*ie, e4!az, eşeuri şi
promisiuni ipori!e, dis!ra*ii ole!i&e, amor ole!i&, hrană ole!i&ă, rea*ie ole!i&ă,
somn ole!i&, suese ole!i&e, g(ndire ole!i&ă, $oame ole!i&ă, aş!ep!are ole!i&ă,
ser&iiu ole!i&, o in$ernală ole!i&i!a!e din are omul, indi&idul, a dispăru! u
desă&(rşire0 Veaul % un arusel ame*i!or Veaul % un uriaş depozi! de gri6i =ri6ile
$amiliei, gri6ile personale, gri6ile opiilor, gri6ile &einilor, gri6ile părin*ilor, gri6ile zilei de
m(ine, gri6ile de la loul de mună, gri6ile din !ram&aiul h(r#ui!, gri6ile din maşina
personală, h(r#ui!ă şi ea, gri6ile u şoala, u s!rada, u der#edeii ar!ierului, gri6ile
nop*ilor al#e, gri6ile meselor $lăm(nde, gri6ania ei de &ia*ă, de arma!ă, unde un im#eil de
sergen! se rede /umnezeu,
spaga neo$iială, gri6ania lui de primărie, de mediii
spi!al, unde unde nunu po*i
maisămişă
so*i un
un a! o$iial
dege! daă$ără
nu lesă&(ri
dai
pliul u parai "n #uzunar, gri6ania ei de #iseriă, unde şi lum(nările s-au sumpi!,
gri6ania lui de imi!ir unde, a să-*i "ngropi părin*ii, nu-*i a6ung nii !rei salarii, gri6ania ei
de poli*ie are nu &ine niioda!ă (nd ai ne&oie de ea, gri6ania mamii lor de miniş!ri ă se
ui!ă la !ine a la un ăa!, gri6ania mamii lor de sena!ori, depu!a*i şi o!roeniş!i are doi
#ani nu mai dau pe speran*ele !ale, pu*ine, !o! mai pu*ine
În!reg aes! po!op per&ers, po!op !irani, piă pes!e ner&ii !ăi supra"norda*i, ade pes!e
su$le!ul !ău de !răi!or "n &eaul 0 1es!a eş!i !u, omule )i aes!a es!e seolul !ău /aă
după !oa!e simulările ş!iin*i$ie, după !oa!e s!udiile şi ere!ările iluş!rilor noş!ri sa&an*i,
lu(nd "n alul
.ăm(n!ului, !oa!e !oa!e
daă după da!ele de arelordispunem
dizer!a*iile aademie,despre ma!eria
omul nii nu arosmiă
$i !re#ui! din 6unii
să e4is!e,
nii &eaul  n-ar $i !re#ui! să $ie0
E, !o!uşi, un miraol ă omul a apăru! pe păm(n! 1elaşi miraol a plămădi! şi &eaul

0 Veaul paro4ismului şi al resemnării0 Veaul e&olu*iilor, re&olu*iilor, dar şi al
degradărilor umane0 Veaul u ei mai mul*i oameni omor(*i de al*i oameni0 /ar şi &eaul
e4ploziilor demogra$ie0 Veaul no#le*ei şi al rimei0 Veaul #ar#ariei şi al inoen*ei0
B8

Veaul !ehniii şi &eaul poeziei0 Veaul ade&ărului şi &eaul elor mai m(rşa&e miniuni0
Veaul luminii şi al elei mai umpli!e #ezne000
Ma+estatea a cris$l
Era da! "n mă-sa dolo$anul ăla de /udu Cu aerul lui #la6in, de a&oa! pro&inial, &roia
pară să-*i spună ă nu se sinhiseş!e de res!ul lumii0 <u-l in!eresează 7odia lui se
onsumă "n!re sala paşilor pierdu*i a !ri#unalului şi hal#a zilniă de #ere0
- Înşelă!oare imagine "şi zise .ro$e!ul0
- Ca şi lumea "n are !răim ar $i adăuga!, ri!os, Radu /una000
/ar /una rămăsese, depar!e, "n urmă, aasă, prin!re h(r!iile lui &eşni ră&ăşi!e pe #irou -
manusrise, $işe, "nsemnări, iorne - "n mi6loul aelui popor iuda! de #i#elouri e4o!ie,
ole*iona!e de pe !oa!e meridianele păm(n!ului, "n!re pere*ii lui !apisa*i u ăr*i de 6os şi
p(nă sus, "n in!eriorul aela $as!uos şi su#lim, "n are /udu nu pă!rundea niioda!ă de(!
pus la pa!ru
al lui, ae%
pe are os!um,
pu*ină ra&a!ă,
lume ămaşăRadu
"l unoş!ea% al#ă,/una
sro#i!ă,
nu pan!o$i
se aşezalus!rui*i
la masa#e0
de 1&ea
sris, un $i4
de(!
ehipa! a pen!ru reep*ie0 Ca pen!ru o "n!(lnire o$iială0 )o#ră <iăieri nu era /udu a!(!
de so#ru, a la masa lui de sris0
- <u !e dui la Hspor!ul regilor, "m#răa! "n #lugi o#işnuia el să spună oriui se ui!a am
poniş la *inu!a lui &es!imen!ară, elegan!ă, a&(nd o anumi!ă dis!in*ie, dar prea "n*epeni!ă
"n!r-o s!a!orniă gra&i!a!e0 Cu a!(! mai mul!, la "n!(lnirea u 5aies!a!ea )a )risul, nu !e
po*i prezen!a "n !rening0 )au "n pan!aloni sur*i0 Respe!ul da!ora! 5a6es!ă*ii )ale es!e, de
$ap!, respe!ul pro$und pe are !re#uie să-l ai $a*ă de lunga dinas!ie a srii!orilor0 1diă,
respe!ul $a*ă de sine0 Dără omen!arii pun!a se Radu /una şi shim#a numaide(!
$irul disu*iei0
În ziua aeea din mi6loul săp!ăm(nii, .ro$e!ul "şi pe!reuse u /udu aproape ini
easuri0 /e la orele A,B8 p(nă la orele ,A:0 +i daă n-ar $i a&u! pes!e o oră şi 6umă!a!e
emisiunea aia a lui de la Tele&iziune, ar mai $i s!a!0 )e "n!(lneau u regulari!a!e "n $ieare
lună0 .e 28 ale lunii0 Indi$eren! "n e zi ar $i pia!, "nep(nd u orele A,A:0 1şa era
onsemnul0 1şa s!a#iliseră u $oar!e mul*i ani "n urmă0 +i doar daă in!er&enea e&a
$or!ui!, pes!e pu!erile lor, "şi !ele$onau, am(nau "n!(lnirea0 )e "n!(mpla "nsă rar0 Doar!e rar0
Oa!enii din spatele istoriei

)il&iu ;ărăgan era un pesimis! $ără lea0 El &edea "n!o!deauna numai 6umă!a!ea goală a
paharului0 C(nd plănuia e&a, punea, de $ieare da!ă, răul "nain!e0 <u a&ea "nredere "n
oameni, "n pu!erea lor de sari$iiu, de regenerare0 .ri&ea ă!re ziua de m(ine u un ohi
mereu "n!unea!0
- Cum o $i $ău! .ro$e!ul zee ani "n diploma*ie, u mu!ra as!a a lui de #ă!r(n lup de mare
părăsi! de ma!rozi> se "n!re#ase adeseori Radu /una, pri&indu-i pe $uriş hipul o!ropi!
de o lumină ree, aspră0
B3

<u !e sim*eai delo omod "n prea6ma lui0 /in aeas!ă auză, a&ea prie!eni pu*ini, "n a$ară
de /una, daă mai erau doi sau !rei0 1!(! 1&ea, "nsă, o ali!a!e e4!raordinară, are "i
a!enua !oa!e de$e!ele% dispunea de harul lar&iziunii0 1l premoni*iei0 +!ia să
pre&es!easă, nu de pu*ine ori u o preizie dia#oliă, $enomene soiale, $enomene
poli!ie, e&enimen!e
pu!u! produe0 mondiale,lui
1&er!ismen!ele "n!(mplări peemisiunea
lansa!e "n are nu le-ai $i #ănui!
sa de niioda!ă
la !ele&iziune ă s-ar $i
S 1min!iri
despre săp!ăm(na &ii!oare - ons!i!uiau un &eri!a#il oraol pen!ru lasa poli!iă0 Unii "l
supraes!imau0 1l*ii "l luau "n der(dere0 +i unii, şi al*ii greşeau0
)il&iu ;ărăgan nu a&ea &iziuni paranoie despre ziua de m(ine, nu era un prooro, i un
analis! magis!ral, !ăios, $ioros aproape, un o#ser&a!or $in al zilei de azi, pe #aza ăreia
$ormula 6udeă*i pen!ru posi#ilele "n!(mplări de m(ine0 Unele se ade&ereau0
1l!ele, nu0 Cele mai mul!e, "nsă, erau de o e4a!i!a!e "nspăim(n!ă!oare /e aii şi
supranumele de .ro$e!ul, "nă din !inere*e, i se spunea aşa% .ro$e!ul /esindea din!r-o
$amilie1le4andria0
l(ngă de dasăli Teleormăneni
de *ară0 1m#ii#ă*oşi0
părin*iOrgolioşi0
$useseră "n&ă*ă!ori unde&a,
+i deş!ep*i0 "n!r-o
La numai omunădedeani,
douăzei pe
)il&iu a#sol&ise /rep!ul şi Li!erele0 .(nă la douăzei şi ini, a lura! a repor!er la
popularul ziar Uni&ersul0 /upă are, a $os! oop!a! "n diploma*ie0 Că!re s$(rşi!ul elui
de-al doilea răz#oi mondial, a in!ui! per$e! des!inul Rom(niei, pen!ru o $oar!e lungă
perioadă, as!$el "n(!, "n BA s-a "nsris la omuniş!i, "n BB, primă&ara, a !reu!
landes!in grani*a, s-a dus la ruşi, a $ău! la 5oso&a un urs sur! de omisari poli!ii, a
re&eni! "n Rom(nia o da!ă u primele !anuri so&ie!ie0 C(!e&a săp!ăm(ni mai !(rziu,
$usese de6a numi! dire!or general al ziarului )(n!eia0 Organul en!ral de presă al
.ar!idului Comunis! Rom(n0
Cunoş!ea
;eniu se -lăuda
&or#aliri,
lui 5inai
)il&iu ;eniu,
;ărăgan din epoă
hiar - şap!e
&or#ea lim#i
$luen! şap!eşi lim#i
ruseş!e0 /ar daă
s!răine0 poe!ul
/esigur, şi
ruseş!e0 <u-l hema ;ărăgan, i T(rnăop0 )il&iu T(rnăop0 <u-i $usese niioda!ă ruşine
de numele sau0 <umai ă =heorghiu /e6, sere!arul general al omuniş!ilor, (nd l-a
numi! "n $run!ea )(n!eii, a s!r(m#a! din nas, şi-a ridia! ohii din h(r!ii şi l-a "n!re#a!
sur!%
- /e unde eş!i, mă>
- /in ;ărăgan a răspuns repede, emo*iona!, !(nărul aspiran! la gloria roşie0
- 1!uni, a on!inua! /e6, "nep(nd de as!ăzi, !e numeş!i )il&iu ;ărăgan Clar> Kai, la
!rea#ă +i $usese e4pedia! u un ges! su&eran0
1 lura!
luase !reilado!ora!e
)(n!eiaşizee ani "nheia*i,
pu#liase un sa răs!imp
de ăr*i0"nÎnare a6unsese
88, $usesepro$esor uni&ersi!ar, "şi
numi! 1m#asador al
Rom(niei la Organiza*ia <a*iunilor Uni!e0 1olo $usese remara! de Ilumina*i şi reru!a!
"n sele!ul lor lu#0 1 re&eni! "n *ară după al*i zee ani, u pu*in !imp "nain!e de moar!ea
lui /e60 La apă!ul unui aner pulmonar galopan!, on!ra!a! u un an "n urmă, după o
&izi!ă $ulger la 5oso&a, /e6 in!ră "n!r-o sur!ă agonie, moare şi lasă &aan! !ronul de şe$
suprem0 În aele zile agi!a!e, "l unosuse )il&iu ;ărăgan pe Ion .opesu0
B9

+i-au ară!a! unul al!uia semnele sere!e, s-au reunosu! reipro0 ;enedi!inul &enise şi
el, mai !(rziu, dar !o! "n aeeaşi zi0 )-a "m#ră*işa! $ră*eş!e0 El $usese el aş!ep!a!0 1l
!reilea 1 !reia la!ură a Trium&ira!ului0 Organiza*ia e4eu!i&ă sere!ă a Ilumina*ilor,
plan!a!ă "n $ieare *ară0 Oamenii din spa!ele is!oriei0 Eminen*ele enuşii ale is!oriei0
.en!ru ă is!oria ade&ăra!ă nu es!e aeea i!i!ă din ăr*i0 1eea es!e doar un $ru! poli!i0
Opera
in!erese0unei anumi!e
Iar (nd organiza*ii
organiza*ia poli!ie,
dispare, sau sesrisă "n s!ri!ă
shim#ă, on$ormi!a!e
se resrie şi is!oria0 u propriile ei
Is!oria imperiului roman a $os! srisă şi resrisă de zei de ori0 /upă ne&oile uren!e ale
noilor s!ăp(ni0 La $el, şi is!oria imperiului so&ie!i0 .rin!re is!orii hiar irulă o
anedo!ă% UR)) es!e singura *ară din lume u un !reu! impre&izi#il0 Is!oria ade&ăra!ă a
lumii es!e is!oria ei sere!ă0 .e are nu o unos de(! Ilumina*ii0 +i are nu &a a6unge
niioda!ă "n manualele şolare0 E4a! a doua zi după moar!ea lui =heorghiu /e6, ;aronul
&enise la "n!(lnirea Trium&ira!ului, "nso*i! de un i!alian !ranspira!, ner&os, negriios,
gră#i!, u ohelari de &edere mii, per$e! ro!unzi, uşor "n!unea*i, u me!alul ramelor
luind s!ins şi ree a două guri de pis!ol% Liio =elli0 +e$ul ele#rei lo6i i!aliene
H.ropaganda due0 )au, mai unosu!ă su# sigla H.-20
)il&iu ;ărăgan "l unoş!ea prea #ine pe =elli0 "l unosuse "nă de pe &remea (nd $usese
1m#asador la O0<0U0 .rin!re ini*ia*i, era supranumi! H.ăpuşarul0 Un !ip u rela*ii risipi!e
prin !oa!e marile anelarii poli!ie ale lumii0 Era năsu! "n 7odia ;er#eului, la .is!oia,
"n 0 1&ea gradul de olonel "n )er&iiul )ere! I!alian şi păs!orea ea mai mare lo6ă
din I!alia% 8A de mem#ri, prin!re are se numărau preşedin!ele s!a!ului, primul-minis!ru,
o ple!oră de miniş!ri, mari indus!riaşi, generali, ardinali şi #anheri0 )il&iu ;ărăgan
sur(se !ris! unor g(nduri, amin!indu-şi #rus de un &ehi di!on la!in% )i !ransi! gloria
munii 1şa !ree gloria lumii )!eaua de glorie a lui Liio =elli "nepuse şi ea să sape!e
mai !(rziu, prin , (nd, "n urma unui enorm sandal $inaniar, es!e ne&oi! să $ugă din
I!alia,
Champ"n/ollon0
2, a&ea să $ie ares!a!
/in aeas!ă ia =ene&a
puşărie, şi $erea!
&ehe de "n sinis!ra
pa!ru seole, "nhisoare
nu pu!use e&adael&e*iană
nimeni
niioda!ă0 )ingurul are a reuşi! aeas!ă ului!oare per$orman*ă a $os! Liio =eili are, "n
A, a e&ada! şi a re&eni! "n I!alia0 )u# al! nume, su# al!ă "n$ă*işare, dar posesor al
aeleiaşi !eri#ile pu!eri% a on!inua! să onduă, "nă zee ani, lo6a H.-20
În A, se re!rage "n )0U010, la o $ermă, dispăr(nd "n anonima!0 )!eaua H.ăpuşarului se
s!insese de$ini!i& de pe $irmamen!ul gloriei0 1!uni, "nsă, "n 38, Liio =elli &enise u
numele suesorului la pu!erea supremă "n Rom(nia% <iolae Ceauşesu0 <u Emil
;odnăraş, nu Chi&u )!oia, nu =heorghe 1pos!ol - aşa um lăsase u lim#ă de moar!e
/e6 - i <iolae Ceauşesu Iar, ală!uri, o ase!ă de &oia6 plină u dolari0 7ee milioane0
O a&ere $a#uloasă
neho!ăr(*i0 Care să-i Care să as!upe pe
despăgu#easă gura
eie&en!ualilor (ro!aşi0
e ra!aseră ursa Care să-i orupă pe ei
pu!erii0
.rin Liio =elli, Consiliul )uprem al Ilumina*ilor dăduse un semnal lar de op*iune%
Ceauşesu În as!$el de si!ua*ii, nimeni nu mai "n!rea#ă pe nimeni, nimeni nu se mai
"ndoieş!e, nu mai $ormulează al!e propuneri% es!e !radi*ia milenară a Ilumina*ilor Ci, se
!ree imedia! la a*iune0 Opera!i& O săp!ăm(nă mai !(rziu, <iolae Ceauşesu era de6a
uns a şe$ suprem al par!idului şi, implii!, şe$ al s!a!ului rom(n0 Omul $or!e "n Rom(nia
B

se pregă!ea, de (*i&a ani, o #reşă, o dis!an*are $a*ă de 5oso&a, u g(ndul la o posi#ilă

desprindere0 /e6 - delo preau! - plă!ise u &ia*a aeas!ă a&en!ură poli!iă inspira!ă de
Ilumina*i0 Ceauşesu "i luase loul, promi*(nd solemn să-i duă opera la #un s$(rşi!%
ieşirea din or#i!a Gremlinului )peran*ele Ilumina*ilor păreau a se "mplini, perioada
imedia! urmă!oare după "nsăunarea lui Ceauşesu unos(nd o admira#ilă des!indere
in!ernă,
5oso&apresiunea poli!iă
nu mai di!a pulsulse a!enuase,
poli!i organele de represiune se mai "m#l(nziseră,
la ;uureş!i0
/upă momen!ul 3, "nsă, o da!ă u in&azia Cehoslo&aiei de ă!re ruşi şi sa!eli*ii lor,
Ceauşesu "nepe să dea primele semne e&iden!e de megalomanie0 E$e!ul pu!erii de&ine
dis!ru!i& pen!ru spiri!ul său la#il, se ompor!ă !o! mai mul! a un droga!, a un ne#un, iar
din 9 dăr(mă sis!ema!i !o! e zidise #un p(nă a!uni, lans(ndu-se o$iial "n ampania
demen*ială a ul!ului propriei personali!ă*i0 1pare !iranul0 /i!a!orul +i "nă nu unul, i
doi0 .en!ru ă l(ngă umărul .i!iului, se i*ise, aproape pes!e noap!e - după $unes!a &izi!ă
"n China - al doilea !iran% ne&as!ă-sa Dos!a !e4!ilis!ă Lenu*a .e!resu, supranumi!ă "n
!inere*e .ăsăriă0
5o!i&ul% nu pur!a niioda!ă hilo*i0 .ăsăriă i se zie şi aum, pe şop!i!e, prin ulisele
o#sure ale par!idului0 Rom(nia era prea miă pen!ru doi !irani Ceauşesu "şi !rădase
propriul legăm(n! $ău! "n $a*a Ilumina*ilor0 )ă nu $i ş!iu! el, oare, are es!e pre*ul
!rădării> )ă $i $os! a!(! de umpli!ă #e*ia pu!erii> Cer! es!e ă nii după ele !rei
a&er!ismen!e !radi*ionale, nu s-a !rezi!0 1um, nu mai are nii o
impor!an*ă răspunsul0 Rezul!a!ul a $os! aelaşi% e4eu*ia de la T(rgo&iş!e /aă şi-ar $i
respe!a! propriu-i 6urăm(n!, ar $i !răi! sigur şi as!ăzi0 Ca şi eilal*i şe$i de s!a! din $os!ul
lagăr omunis!0 ;aronul, şe$ul Trimu&ira!ului, după e primise onsemnul din par!ea
Consiliului )uprem al Ilumina*ilor - &ia a#ine!ul preziden*ial de la Gremlin - $usese
neru*ă!or% indi$eren! ă &or $i sau nu 6udea*i, ă &a $i sau nu un simularu de proes,
so*ii Ceauşesu !re#uie e4eu!a*i imedia!
0arpe die!4
Înă din 9 deem#rie , ;aronul primise un mesa6 sere! de la 5ihail =or#aio&0 Un
mesa6 lar0 Dără ehi&o0 Ca un ordin Ti!ularul pu!erii supreme de la Gremlin - !o!oda!ă
şi mem#ru al !emu!ului lu# Ro!ar@ - prelu(nd, la r(ndul său, dorin*a Ilumina*ilor, i-o
!ransmisese ;aronului "n !ermeni aproape azoni% Cuplul Ceauşesu să $ie e4eu!a!
pen!ru "nal!ă !rădare, "n loul lui, $i4a*i-i pe Leon Lo!reanu0 El ş!ie e are de $ău! /upă
are, urma salu!ul !radi*ional% Carpe diem0H
/omnul Leon Lo!reanu - are reep*ionase şi el un semnal de la 1m#asada so&ie!iă - "l

aş!ep!ase "n$rigura! pe ;aron, "l primise u z(m#e!ul său larg, lipiios, dar u ohi gra&i,
"n$iora*i de speran*a unui răspuns0 ;aronul "l pri&ise "ndelung, sru!ă!or, se unoş!eau de
$oar!e mul*i ani, nu-l "nghi*ise niioda!ă pe "n*epa!ul ăs!a z(m#ăre*, are se da "n &(n!
după disursuri sa&an!e, disursuri şoan!e, dar goale a niş!e u!ii de onser&e
onsuma!e0 Un şir nes$(rşi! de u!ii luioase, u!ii olora!e, u!ii aran6a!e u eloin*ă, dar
goale-goale, (nd ădea (!e una suna a pus!iu0 <u-i plăea delo de Lo!reanu% prea era
B

pă!imaş, ol*os şi $udul, prea răz#ună!or (nd laşi!a!ea "l săpa din $r(u, se ener&a prea
repede, iar (nd se ener&a spunea pros!ii, spunea măgării0
Ion .opesu se ui!a la el u o pri&ire glaială, enzur(ndu-şi per$e! repulsia, lui Leon
Lo!reanu "i "nghe*ase z(m#e!ul ăla "n!ins p(nă la urehi, ;aronul "l "n!re#ase se%
-Leon
1ş!ep!a*i un răspuns
Lo!reanu murmură de un
la mine,
simpludomnule Lo!reanu>
/a, g(!ui! de o uriaşă emo*ie0
- Răspunsul es!e da, pun!ase la $el de ree ;aronul, după are se răs!urnă domol "n!r-un
$o!oliu, gem(nd uşor de plăerea rela4ării, aşa um numai marii #ă!r(ni ş!iu s-o $aă0 5ai
a&eau de disu!a! (!e&a de!alii0 /ar, mai "n!(i, să !ermine Lo!reanu ăs!a u larimile lui,
are i se "nnodau "n #ar#ă ;aronul dezagrea pro$und să &adă un #ăr#a! pl(ng(nd0 5ai
ales un &ii!or şe$ de s!a!0 /ar daă as!$el ho!ăr(se Consiliul )uprem, aşa să $ie
În aeeaşi zi, ;aronul i-l !rimisese pe /an 5irea Kari!on, să-l "nso*easă pre!u!indeni%
să-i $ie a6u!or, apără!or şi s$e!ni0 +i, mai ales, să-l !ragă de m(neă "nain!e de a $ae o
pros!ie, nu după000
A!intirea %id$l$i de la 5*r#o/i(te

- Ia !e ui!ă (!e g(nduri "mi $lu!ură prin ap> se su!ură, "mpo&ăra! de amin!iri, )il&iu
;ărăgan, "n !imp e se lăsa ondus spre asă0 1&ea aelaşi şo$er de pes!e !reizei de ani0
/oar maşinile şi le shim#a0 1s!a de aum era un Ci!roen-an!ipa K/I, roşu-ardinal,
elegan!, o #i6u!erie de aproape 8: de ai pu!ere0 <ii nu sim*eai ă merge0 .ară plu!ea0
.ro$e!ul a&ea aeas!ă uniă slă#iiune% pasiunea maşinilor0 <ea 5i!iă, şo$erul, aproape
la $el de #ă!r(n a şi .ro$e!ul, era singurul om, din a$ara $amiliei, are "i spunea )il&iu%
HCe mai $ai, )il&iule> )il&iule, !u urmăreş!i serialul /osarele > )il&iule, unde
mergem>
/e as!ă da!ă, mergeau aasă, )il&iu ;ărăgan !re#uia să $aă un duş sur!, să se odihneasă
măar un s$er! de oră, să ia o masă $rugală, să se shim#e la al! r(nd de haine, apoi să
a6ungă la Tele&iziune, la !imp, la emisiunea lui0 /ar daă nu l-am $i pus pe Lo!reanu "n
loul lui Ceauşesu> 1eeaşi "n!re#are z#(rn(ise şi prin apul ;aronului0 ;enedi!inul se
"n!re#ase şi el, $ulgera! de aeleaşi "ndoieli0 Trium&ira!ul )eniorilor a&ea drep!ul, după
anoanele odului in!ern al ilumina*ilor, să ia deizii şi "n nume propriu0 Ei, mem#rii
Trium&ira!ului, unoş!eau el mai #ine - din !o! )is!emul -si!ua*ia reală de la $a*a loului0
Chiar daă suna a un ordin, ho!ăr(rea Consiliului )uprem era, de $ap!, doar o suges!ie0
/e al!$el,lor,
suges!ia aşaşişi ho!ărai
lurau Ilumina*ii%
după apulu!ău,
suges!iiM păreriMieşeau
şi lururile reomandări0 /aă
#ine, !o!ul eranu#ine0
*ineai on! de
Delii!ări,
sa!is$a*ii morale şi-a!(!0 /ar daă ieşeau rău> Te ardeai Rău de !o! Î*i asumai un ris
enorm0 /e e să-şi asume ;aronul e! omp0 aes! ris> +i l-au uns şe$ de s!a! pe domnul
Leon Lo!reanu0 )-au "nşela!> 1u greşi!> /esigur Cu &(r$ şi "ndesa!0
Leon Lo!reanu se do&edise su# !oa!e aş!ep!ările0 Ranhiunos, $rios, neho!ăr(!, a$iş(nd
os!en!a!i& o $alsă modes!ie, "m#ă!(ndu-se singur u disursuri zaharisi!e, peror(nd "n!r-o
8:

per$e!ă lim#ă de lemn, lăs(ndu-se răpus de nos!algii moso&i!e, onsider(ndu-se un

despo! lumina!, nu $ăuse pra!i, !imp de şase ani, mai nimi "n Rom(nia0 /oar un prim
pas spre demora!izare, spre pri&a!izare, spre s!a!ul de drep!, apoi "n*epenise #rus, a un
mo!or gripa! imedia! după elanul primelor !ura*ii0
Lururile
organiza!e#ăl!eau,
la sară l(nezeau, pu!rezeau
na*ională0 La "n aş!ep!ări
drep! &or#ind, s!erile,
orup*ia $ă(nd
de&enise un lo unei
soi de orup*ii
poli!iă de
s!a!0 5asa!ă În Jus!i*ie, "n .oli*ie, "n 1rma!ă se păs!raseră in!a!e &ehile s!ru!uri
omunis!e0 /osarele !eroriş!ilor $useseră "ngropa!e "n păm(n!ul unei olosale nepăsări0
Res!i!uirea proprie!ă*ilor on$isa!e de omuniş!i de&enise un su#ie! !a#u0 Re$ormă nu,
eonomie de pia*ă nu, Cons!i!u*ie a lumea nu, proaspe*ii pa!roni erau pri&i*i hior(ş,
pu!erile s!a!ului erau separa!e numai pe h(r!ie, "n reali!a!e di!(nd o singură $or*ă% Liga
Renaş!erii <a*ionale
.ri&a!izarea era "nă un &is "ndepăr!a!, despre un proes al omunismului nii nu pu!ea $i
&or#a, soar!a Rom(niei "năpuse !o! pe m(na omuniş!ilor0 /in eşalonul doi0 Lo!reanu se
"non6urase
$ure0 u o amarilă
Ca "n odru0 de şoli*i,
1l*ii - mai !roglodi*i,
maiare
i!i*inuse
ş!iau al!e&a de(!
deduliseră să ho*ie,
şi ei la linguşeasă
!en!a*iaşiera
să
uriaşă, dar $urau u a!e măslui!e, omisioane, sineuri şi redi!e neper$orman!e0 Tunuri
de miliarde de lei, "n marginea legii0 <u ho*ia "n sine "l deran6a "nsă pe )il&iu ;ărăgan, nu
orup*ia propriu-zisă "l ăla pe #ă!ă!uri S daă nu $ură ăş!ia, !o! $ură al*ii - nu a!(! 6a$ul
are se "n!insese a o lepră pes!e !o! "l alarma, (! mai ales $ap!ul ă nu se dorea
reprimarea lui, diminuarea lui, *inerea lui su# on!rol, nu se dorea demora*ie, nu se dorea
pia*ă li#eră, nu se dorea onuren*ă loială, nu se dorea desen!ralizare, deze!a!izare, nu se
dorea s!a! de drep!, nu se dorea re$ormă, nii res!ru!urare, nii pri&a!izare, nii asanare
morală0
1ii era gra&i!a!ea,

arun(nd Rom(nia aii #u#a purulen!ă,
"n #ra*ele aii maşina
ine ş!ie ărei in$ernalălaare
al!e di!a!uri, pu!ea e4ploda
marginea ori(nd,
lumii i&iliza!e,
!ul#ur(nd, s!ri(nd ehili#rul pu!erilor, "n!r-o Europa "nă s$(şia!ă de &ani!ă*i0 /emora*ia
nu $un*iona de(! "n lungile !irade ale parlamen!arilor0 Rom(nia in!rase de6a "n!r-o &rie
prime6dioasă, la apă!ul ăreia p(ndea olapsul0
- )ă $i !răda! Leon Lo!reanu> se "n!re#a nedumeri! .ro$e!ul0 )ă $i ăla! şi el pe urmele
al!or smin!i*i ele#ri> )ă $i ăzu! şi el &i!imă aeleiaşi #les!ema!e #e*ii a pu!erii> )au n-a
pu!u! $ae mai mul!> <-a &ru! sau n-a pu!u!> La anul, "n 3, i se &a reomanda să lase
loul li#er0 )ă se ără#ăneasă de la Co!roeni0 /uă-se pe pus!ii /ar daă n-o să &rea>
/ar daă nu &a da nii măar un par! pe reomandarea aia>
1&ea
lui "n m(nă 1rma!a,
Ceauşesu, .oli*ia, Jandarmeria,
$ău*i generali, la grămadă,)RI-ul% aeiaşi o$i*eri
de e4elen*a superiori
sa domnul de pe &remea
preşedin!e Leon
Lo!reanu0 )au um !i!rase un ziar mai ura6os% =enerali $ău*i la apelul de seară To*i
aeş!ia i-ar $i sări! "n a6u!or lui Lo!reanu, I-ar $i spri6ini!, alegerile ar $i $os! !rua!e,
adminis!ra*ia on!rola!ă, 5ă!uşa ar $i rămas, mai depar!e, "n$ip!ă pe !ronul ei de la
Co!roeni0 În aes! az, ar $i "nsemna! ă Leon Lo!reanu !rişase0 Trădase Iar pre*ul
!rădării Ilumina*ilor nu era negoia#il0 1min!irea zidului de la T(rgo&iş!e, desigur, "nă "i
mai dă $risoane0 +i spaime irepresi#ile0 +i oşmaruri are "i !erorizează nop*ile al#e000
8

CAPITOLUL 6
Motto:
1rma!a s-a anga6a! "n lup!ă u .arhe!ul 5ili!ar, pe !ema e4is!en*ei !eroriş!ilor0 Ea zie ă
i-a &ăzu!, $ără să spună de e a!uni i-a $ău! săpa*i0 Iar .arhe!ul se 6ură ă n-a $os! nii
*ipenie de !eroris!0 Ion Iliesu n-a o#ser&a! de(! ă !răgeau din !oa!e pozi*iile0
Roland Cătălin Pena
,"tr*n$l (i 3ntre&"rile
- /omnule sere!ar general, sun! loo!enen!ul ;erea .ompiliu, permi!e*i-mi să &ă
rapor!ez% Jos, la poar!ă, se a$la un domn #ă!r(n, are spune ă e !a!ăl dumnea&oas!ră0 
O$i*erul ).., "nal!, #lond, !inerel, u mus!a*a su#*ire, aproape in&izi#ilă, "nlemnise "n
pozi*ia de drep*i0
E4elen*a sa domnul Traian ;ereiu, sere!arul general al =u&ernului, pară piase din
lună0 Usă*i&, pi!ios, negru, "n mi6loul h(r!iilor de pe imensul #irou părea şi mai negru,
"şi ridiă $run!ea din h(r*oage şi-şi "n$ipse pri&irea s!iloasă, $i4ă, a de şarpe, "n pri&irea
eluilal!, "n!re#ă se, ree0
- /espre e #ă!r(n &or#eş!i>
- Un domn are sus*ine ă e !a!ăl dumnea&oas!ră, repe!ase sepepis!ul pară hipno!iza!0
În lipa aeea, se pe!reu un luru e4!raordinar, o me!amor$oză "n$rioşă!oare0 O$i*erul
).. se hol#a ului!, a la un miraol0
/omnul Traian ;ereiu sări #rus de la #iroul său (! un !ransa!lan!i, saunul
ergonomie, pe ro!ile, sări şi el de su# $undul s!ăp(nului, zurui me!ali pe parhe!ul da! u
palu4 şi se lo&i dur de pere!ele lam#risa!, unde "nremenise0 La $el "nremenise, "n
piioare, şi Traian ;ereiu0 O seundă, două, poa!e !rei, după are, "n loul lui, se i*i,
răsări ins!an!aneu un soi de #ăie*andru &olu#il, prie!enos, e4plozi& a un răan are a$lă
ă i-au &eni! părin*ii, "n &izi!ă, la poar!a azarmei0
-.ompiliă, "i s!rigă el o$i*erului, dar e-ai rămas "n*epeni! aşa, dragă> Kai, &ino mai
aproape Unde zii ă-i !a!a> Jos> Unde, 6os> 1, la poar!a prinipală0 E singur> 1, e singur0 )!ă de mul! aolo> 1, doar e-a &eni!0 5ăM .ompiliă,
se a&(n!ă el e4pansi& ă!re sepepis!ul nău, măi $ra!ele meu, zii ă-i !a!a, da> Kai sa-i
spunem săru-m(na0 +i-l !rase su#i! pe !(nărul o$i*er după el, !uruind mai depar!e, "n ra$ale
lungi, ra$ale de u&in!e are nu se po!ri&eau delo "n gura unui sere!ar general de
=u&ern, pe uloarele largi, dar mai ales pus!ii, ale .ala!ului Vi!oria000
82

Traian ;ereiu era ul!imul din ei op! opii ai #ă!r(nului /umi!ru ;ereiu0 La naş!erea
lui, omul "şi pierduse ne&as!a0 /upă e-i umpluse asa u opii% el mai mare a&ea
doispezee ani, ei mai mi doar (!e&a easuri0 /umi!ru ;ereiu era !(mplar, meserie
$rumoasă, #ănoasă, era "nă !(năr, dar nu se mai "nsurase0 Cine să se &(re slugă la op!
opii> 5ai !răise u (!e-o muiere, (nd şi (nd, legă!uri !reă!oare, (nd a$lau de iurda
de opii, #ie!ele
ne*ărmuri!ă $emei /umi!ru
dragos!e, o rupeau ;ereiu
la sănă!oasa0 Cu o se&eri!a!e
"şi resuse aproape)ingur
opiii singur0 azonă, dar şi uleo
"i spălase,
gă!ise, "i "ngri6ise, "i eduase, "i dăduse la şoli, !o*i erau !i!ra*i uni&ersi!ari, pe la asele
lor, risipi*i prin !oa!ă *ara0 .e el mai mi, Traian, #ă!r(nul "l dorise l(ngă el, la ;aău,
aasă0 /upă !erminarea 1)E-ului, a şe$ de promo*ie, !(nărul a#sol&en! Traian ;ereiu,
"n!re#a! $iind la $aimoasa şedin*ă de repar!izare gu&ernamen!ală, unde doreş!e să lureze,
a răspuns simplu şi promp!% aasă la !a!a, la ;aău +i la ;aău $usese repar!iza!0 <ii
unul din opiii lui /umi!ru ;ereiu nu !reuse pes!e u&(n!ul pa!ern0
Toa!e #une şi $rumoase, p(nă "n!r-o zi, (nd Traian, on!a#il la Da#ria de 5o#ilă H)!eaua
Roşie, din ;aău, ăzuse u !ron unei odrasle de minis!ru% 5ariana, $a!a !o&arăşului
Teodor .e!resu,
"nrudindu-se, mai5inis!rul Comer*ului,
pe depar!e, minis!ru
u To&arăşa0 u soru
1lias, ilegalis!,
a#ine!ul mahăr
numărul mare,
doi0 Ce el
să "nsuşi
au!e
#ăia!ul lui "n lumea aia a!(! de suspusă>
/umi!ru ;ereiu a disu!a! u Traian o da!ă, de două ori, de mai mul!e ori, a "nera!
să-i e4plie ă 5ariana nu $ae par!e din lumea lui, din &ia*a lui, ă aolo, prin!re oamenii
aeia pu!ernii, şi #oga*i, şi u nasul pe sus, el &a $i mereu, &a răm(ne "n!o!deauna ruda
aia săraă din pro&inie0 1 "nera! să-i spună ă &ăzuse şi el $a!a, ă e hipoasă de piă,
$rumoasă a o adra, a o ioană, de să !e "nhini la ea !oa!ă &ia*a, $rumoasă de să-i #ei
apă din ăuşul palmei, $rumuse*ea ei !e năuea, !e $ermea, *i se aprindea s(ngele numai
e !e ui!ai "n ohii ei0
- 1s!a e> Ohii s!rigase #ă!r(nul părin!e "n urehile lui Traian, nu s!rigase u duşmănie,
nu u rău!a!e, i u un $el de !eamă nelămuri!ă, poa!e ă nu era doar !eamă "n s!rigă!ul lui,
era şi un s!rop de milă pen!ru opilul său, şi oleaă de orgloiu era, dar şi o "n$rioşa!ă
amărăiune de !o! eea e &ăzuse /umi!ru ;ereiu "n ohii $rumoşi, !iăloşi de $rumoşi,
ai 5arianei% un des$r(u pă!imaş al sim*urilorM o depra&are $ără de lea0 Traian, "nsă, pară
in!rase "n săp!ăm(na oar#ă0 .ară "i luase /umnezeu min*ile0 Era al! om0 "n!r-o zi, al# a
&arul, u larimi "n ohi, i-a spus lui !aiă-său%
-Tă!iule, daă nu mă laşi să mă "nsor u 5ariana, eu pes!e u&(n!ul ma!ale nu !re0 /ar
să ş!ii ă mă omor0 +i să $ii #les!ema! să mă "ngropi, pen!ru ă n-ai &ru! să mă &ezi $erii!
1!uni
şi i-a da!a eda! /umi!ru ;ereiu0
#ineu&(n!area 1 eda!
părin!easă0 Ce maiu nun!ă
su$le!ul $ău!1zo#0
a $os! $os!+i-a lua! $lăăul
o nun!ă "n #ra*e
a-n po&eş!i la
;aău, "nsuşi primul sere!ar al 6ude*ului, !o&arăşul =heorghe Roşu, "nhinase "n!reg
ho!elul /ee#al, din en!ru oraşului, pen!ru neamurile simandioase ale 5arianei
sosi!e u surle şi !urle de la ;uureş!i, pen!ru neamurile lui ;ereiu aduna!e de prin !oa!ă
*ara0 Uriaşul res!auran! al ho!elului $usese arhiplin0 5are-&eselie-mare Das! deose#i!0 +i
!o!uşi, /umi!ru ;ereiu nu pu!use săpa de un sen!imen! iuda!, un sen!imen! ree, un
sen!imen! asu*i! are !ăia arne &ie din inima lui, ă pre*ul aelui lu4 e4or#i!an! nu era
8A

al!e&a de(! propriul său opil% &(ndu! unor nenoroi*i din Capi!ală, are "l "n6oseau u
risipa lor or#i!oare, u pu!erea lor umili!oare0 Un singur g(nd "i spri6inea $run!ea să nu
adă% el, /umi!ru ;ereiu, nu se &a plooni niioda!ă "n $a*a lor
+i aşa a şi $os! mereu #ă!r(nul ;ereiu% m(ndru, ones! şi demn Dără să $ie in$a!ua!, a&ea
oneamurile
d(rzenieei0
are
<uimpunea
le eruserespe!0
niioda!ă <unimi0
se "mprie!enise
Le !ele$onaniioda!ă u părin*ii
doar periodi, de &reo5arianei, u
săr#ă!oare,
la &reo ani&ersare, "i salu!a, "i $elii!a, "i "n!re#a de sănă!a!e şi a!(!0
Imedia! după luna de miere, Traian $usese mu!a! la ;uureş!i, !rans$era! "n in!eresul
ser&iiului şi "n$ip! dire!or "n 5inis!erul Dinan*elor0
1poi, doi ani la r(nd, *a-*a, a pe #andă rulan!ă, 5ariana i-a !urna! omului ei doi opii -
Cris!ian şi Valeriu - singurele #uurii are mai "nduliseră amărăiunile #ă!r(nului
;ereiu0 5ai !(rziu, "nsă, nu prea !(rziu, ur(!ele lui #ănuieli "nepuseră a se ade&eri, la
"nepu! nu $useseră de(! simple z&onuri, #(r$e !iăloase, apoi de&eniseră er!i!udini% prea
$rumoasa lui noră de la ;uureş!i se !răgea "n #ări u ine se nimerea, se *ineau #ăr#a*ii
droaie după "n
a#andona*i $undul ei, n-o
#ra*ele uneimai să!ura
doii, arenimeni,
!ăia şi"şisp(nzura
dăduse arama pe lor0
"n asa $a*ă0Iar
Copiii $useseră
pe Traian "l
a&ansaseră dire!or general şi-l !reuseră la 5inis!erul Comer*ului, /epar!amen!ul
Comer*ului E4!erior, as!$el "n(! #ie!ul om era mai mul! plea!, mai mul! pe drumuri,
pes!e mări şi *ări, de(! aasă, "n pa!ul on6ugal0
Oda!ă, la !ele$on, după o#işnui!ele #anali!ă*i de $amilie, /umi!ru ;ereiu "şi "n!re#ase
$iul, are !omai "nepuse să z#(rn(ie a o s$(rlează despre muna lui, preoupările lui
pro$esionale, despre *ările pe unde $usese !rimis "n in!eres de ser&iiu, despre lumea
$asinan!ă pe are o unosuse, &or#ea repede, olora!, era persuasi&, era ap!i&an! Traian
;ereiu (nd po&es!ea, e4a! a!uni /umi!ru ;ereiu "l oprise #urse u o "n!re#are
almă,
-Traian,grea, şop!i!ă%
!u eş!i $erii!> "n!re#area aia şop!i!ă, de a!uni, Traian ;ereiu o mai *ine min!e
şi as!ăzi0 Ca şi răspunsul sur!, u!remură!or de sur! pe are i-l dăduse lui !aiă-său%
-<u ;ă!r(nul nu insis!ase, nu-i eruse nii o e4plia*ie, !ăuse doar (!e&a lipe lungi,
nes$(rşi!e, spusese simplu%
-1i gri6ă de !ine 1poi se salu!aseră - la re&edere Traiane, săru-m(na !ă!iule - "şi
"nhiseseră !ele$oanele a doi s!răini0
1nul urmă!or, Teodor .e!resu, usrul, se prăpădise "n urma unui in$ar!, "n!r-o
diminea*ă, "n #iroul lui de minis!ru% moar!ea piase a un !răsne! .ierderea pu!erii se
resim*ise ului!or de repede0 /upă (!e&a săp!ăm(ni de la moar!ea minis!rului, Traian
;ereiuinspe!or
re$eren! $usese shim#a! dinminis!er0
"n aeiaşi $un*ie, nu mai era dire!or general, i de&enise un p(rli! de
5ariana ;ereiu $usese şi ea o#or(!ă din pos!ul de dire!or şi !reu!ă pe linie moar!ă la
;iroul de arhi&ă al ins!i!u*iei0 Iar &ădu&a minis!rului, !o&arăşa 1ga!ha .e!resu, din
di!amai dire!or general al C)., $usese !rimisă a simplu a!i&is! la )india!e% imi!irul
ele$an*ilor )ingurele lururi neshim#a!e erau esapadele amoroase, sandaloase, ale
5arianei0 5ai u perdea, mai $ără0
8B

-/oamne, um poa!e supor!a Traian aes! al&ar> se "n!re#ase adeseori #ă!r(nul /umi!ru
;ereiu0
0i$dat" (i trist" l$!e4

1poi, &enise răsruea de la s$(rşi!ul anul 0 ;alamu, "mpuşă!uri, zăpăeală
5oar!e de om To*i eilal*i opii ai ;ereiuului erau oameni liniş!i*i, umin*i, aşeza*i la
asele lor, nu se &(r(seră "n poli!iă0 )ingurul pen!ru are /umi!ru ;ereiu se !emea era
Traian0 El $usese ginere de minis!ru eauşis!, $usese dire!or general "n 5inis!erul
Comer*ului, mem#ru "n #iroul omi!e!ului de par!id pe Capi!ală, $ăuse par!e din
nomenla!ura Ceauşeş!ilor, Ceauşeş!ii $useseră "mpuşa*i la T(rgo&iş!e, e se &a alege de
Traian şi de $amilia lui> 1um, (nd &ia*a se shim#ă din !emelii, (nd roa!a is!oriei i-a
spul#era! de la pu!ere pe omuniş!i, (nd !oa!ă lumea se *ine de mani$es!a*ii pe s!răzi,
marşuri, "năierări, (nd poe!ul ăla u m(neile su$lea!e de la Tele&iziune zie ă, "n
s$(rşi!, /umnezeu şi-a "n!ors $a*a ă!re rom(ni, (nd !o*i &or e&a şi nimeni, pra!i, nu
ş!ie e &rea,
r(nduri, e &a să
rug(ndu-l $ae Traian>
!rimi!ă opiii/umi!ru
la el, la ;ereiu "i !ele$onase,
;aău0 .(nă dispera!,
!ree $ur!una Traian"n"l liniş!ise
mai mul!e u
glas #l(nd, dar $erm, re&igora!, "i zisese să nu-şi $aă gri6i "n pri&in*a lui, să nu-şi $aă
g(nduri negre, i să s!ea umin!e şi să aş!ep!e şi să-şi &adă de sănă!a!e, pen!ru ă "n
ur(nd "i &a da &eş!i plău!e0 /eose#i! de plău!e0 +i, "n!r-ade&ăr, "nă din ul!imele zile
ale anului , Liga Renaş!erii <a*ionale, are preluase pu!erea de la omuniş!i, "şi
anun*a primul său gu&ern li#er0 Iar "n $un*ia de 5inis!ru al Comer*ului% Traian ;ereiu0
1um, a să $ie drep! u sine "nsuşi, /umi!ru ;ereiu nii nu ş!ia e să $aă% )ă se
#uure> )ă nu se #uure> Era aşa o aiureală, o on!radi*ie nenoroi!ă Inongruen*ă
um ar $i zis deş!ep!ul ăla de Traian0 /umi!ru ;ereiu se #uurase din !o! su$le!ul ă *ara
săpase deO6egul
orgolioşi ăla roşu
ilus!rare al omuniş!ilor0
per$e!ă a unei ziale<u-i
din su$erise
#ă!r(ni% niioda!ă%
pros!ul nu erau preades!ul,
e pros! proş!idaă
şi prea
nu
e şi $udul Iar sis!emul lor $usese ons!rui! eminamen!e pe o lasă, daă nu proas!ă, el
pu*in medioră% lasa muni!oare0 Ce ş!ie al!e&a un muni!or de(! meseria lui, asupra
ăreia !rudeş!e mai mul! u palmele, de(! u $run!ea> .oa!e el să i!easă, es!e el "n s!are
să i!easă mun*ii ăia de ăr*i, din are să a$le mis!erul onduerii unui s!a! prosper>
- Cum să $ie &ia#il - se "n!re#ase adeseori /umi!ru ;ereiu - un sis!em #aza! pe

mediori!ă*i> Cum să-*i alegi organele supreme de deizie din oameni ere a#ia ş!iu să se
isăleasă> Cum es!e posi#il să rezis!e, "n !imp, o asemenea a#eran!ă şandrama
ideologiă>
+i /umi!ru ;ereiu şi-a da! seama, de !impuriu, ă o asemenea zidire poli!iă nu &a dura
de(! prin !eroare0 .rin !iranie0 .rea mul!ă ar!e nu ş!ia el, dar "şi &edea de meseria lui, şi
6udea eea e &edea0 Era un !(mplar priepu!, !alen!a!, "şi $ăuse din pro$esie #ră*ară de
aur, resuse op! opii, "i dăduse la ar!e, !o*i a#sol&iseră s!udii superioare, unoş!ea
&ia*a, unoş!ea lumea, dar se "n!re#ase mereu şi mereu, $ără să poa!ă a$la un răspuns, se
"n!re#ase &eşni ului!, prin e miraol dia#oli un izmar u pa!ru lase primare a6unsese
şe$ de s!a!> )au un s!rungar, minis!ru> .en!ru ă Ceauşesu as!a şi $usese% un ueni la o
88

ismărie, are $ugise de ar!e a draul de smirnă0 Iar usru-său Teodor .e!resu,
/umnezeu să-l ier!e, e al!e&a $usese de(! un amăr(! de s!rungar> <ii după e a6unsese
minis!ru, nu ş!ia să i!easă ursi&0 )ila#isea Cum de-o $i rezis!a! a!(!a amar de &reme un
s!a! ondus de !(mpi*i> /ar ui!e ă a da! /umnezeu şi am săpa! de ei0 /e omuniş!i )ă
se #uure> )ă nu se #uure> /umi!ru ;ereiu nu "n*elegea prea #ine e i se "n!(mplă0 )e
#uurase de ăderea
$usese numi! 5inis!ruomuniş!ilor0
al Comer*ului/ar
"n se #uurase
noul =u&ernşipos!-omunis!0
pen!ru ă $iul său, Traian ;ereiu,
1s!a era o a#surdi!a!e0 Era ne#unie ura!ă Cum să !e #uuri de două lururi are se
e4lud reipro> 1diă, să urli de #uurie ă Ceauşesu s-a dus draului, u !o*i
omuniş!ii după elM dar să !e #uuri la $el şi ă al*i omuniş!i i-au lua! loul0 .ăi e a $os!,
dragă /oamne, musiu Leon Lo!reanu ăla, p(nă mai ieri> /umi!ru ;ereiu "nă "şi mai
amin!eş!e de nu prea "ndepăr!a!ele !impuri (nd, prin!re !a#lourile u mem#rii ;iroului
.oli!i al C0C0 al .0C0R0, pe are le "nrăma "n a!elierele Da#riii de mo#ilă H)!eaua Roşie,
din ;aău, se a$lase şi por!re!ul z(m#ăre*ului de la Co!roeni, are aum iă es!e, hă-hă,
preşedin!ele Ligii Renaş!erii <a*ionale, noul şe$ al s!a!ului0 /ar proaspă!ul prim-minis!ru
e-a $os!
ălare peal!e&a de(!
!anurile $eiorul/ar
so&ie!ie> răs$ă*a!
noulalminis!ru
unui general omunis!,
de E4!erne> arelumea
Toa!ă &eniseş!ie
"n Rom(nia
ă a $os!
general de seuri!a!e0 /ar generalul <iolae 5ili!aru, pus de Lo!reanu "n $run!ea Oş!irii>
=eneral $usese şi pe &remea lui Ceauşesu0 /ar noul minis!ru de In!erne> /umi!ru
;ereiu nu-i re*inuse numele, "l &ăzuse "nsă la !ele&izor, "m#răa! mili!ar, plesnea
uni$orma pe el, şi i!ise apoi prin gaze!e ă !o! Ceauşesu "i pusese !resele de general0 /ar
pupinuris!ul ăla, u piiorul "n ghips, a6uns minis!ru al Indus!riei, nu $usese !o! general>
/ar noul minis!ru al Comer*ului, Traian ;ereiu, adiă propriul său $iu, e $usese mai
"nain!e> To! un $el de general $usese şi el% dire!or general0 1ii, #ă!r(nului părin!e i se
punea "n g(! un nod (! pumnul0 )!r(ngea din din*i să nu spună &reo pros!ie, "i &enea să
pl(ngă0 /eşi nu mai pl(nsese "n &ia*a lui de(! o singură da!ă% (nd "i murise ne&as!a0
1um iarăşi
#uure> "i zăpăea
1m săpa! su$le!ul o <-am
de omuniş!i> dureresăpa!
run!ă0de1&ea su$le!ul"n!ul#ure0
omuniş!i> e $el de)ălume
pl(ngă>
!răim>)ăCe-
se
a $os! "n deem#rie > Re&olu*ie> Lo&i!ură de s!a!> )au o simplă ro!ire de adre> Ce,
.reis!a mă-sii, se "n!(mplă u noi, de o #ua!ă de &reme>
+i #ă!r(nul /umi!ru ;ereiu "nepu să se ui!e mai a!en! prin gaze!e, la !ele&izor, pe
s!radă, să isodeasă hipurile oamenilor, &or#ele lor, ges!urile lor0 1şa !reuse primul an0
1poi, "nă unul0 1poi, &eniseră alegerile din 20
Leon Lo!reanu $usese reales preşedin!e al *ării% pen!ru a !reia oară0 .rimul manda! $usese
din  p(nă "n :0 1l doilea, din : p(nă "n l20 1l !reilea "nepea din 20
.(năs!rungari,
sau (nd> .(nă unde> "no!ro>
a ăilal*i0 "napoi
Ci ingineri, la omuniş!i>
do!ori, pro$esoriPş!ia, de aum,
uni&ersi!ari0 nu nu
1ii maimai
erau
eraismari
&or#a
de pros!ie, a al!ăda!ă, i de o in!eligen*ă per&ersă, o deş!ep!ăiune s!ria!ă, de$orma!ă
"n!r-o 6umă!a!e de &ea de slugărniie0 )lugărniie pre$ău!ă .en!ru ă nii "n omunism
nu rezuseră0 <ii "n /umnezeu /ar nii "n demora*ie
)ingura lor redin*ă are mai rămăsese "n piioare era in!eresul personal0 .u!erea
personală0 1&erea personală0 Derii*i "nsă nu erau0 <u mai ş!iau să $ie $erii*i0 Deriirea
83

presupune, "nain!e de orie, sineri!a!e0 Or, aei oameni nu erau sineri nii măar u ei
"nşişi0 Ui!aseră să mai $ie ei "nşişi, $ă(ndu-şi din $ă*ărniie un $el de ramă pen!ru unia
lor redin*ă% in!eresul personal
- Ciuda!ă şi !ris!ă lume g(ndise, "n repe!a!e r(nduri, /umi!ru ;ereiu, u ohii "n$ip*i "n
eranul !ele&izorului,
zilei0 Oare, pe unde
să se $i s!ria! se perindau
săm(n*a neamului- lu4oşi,
nos!ru>gălăgioşi şi ipori*i
)ă ne $i sea! &(na>- )ă
noiinupo!en!a*i
mai a&em ai
"n *ară oameni ins!i*i şi deş!ep*i, a să-l punem "n apul s!a!ului> +i de e neapăra! pe
Leon Lo!reanu l-am pus noi aolo, "n loul .i!iului "mpuşa! la T(rgo&iş!e> /e e pe el
şi nu pe al!ul> )ă nu se $i găsi!, oare, pe-aolo, pe sus, niiunul are, o &ia*ă "n!reagă, să
nu-i $i pupa! "n ur pe omuniş!i> Cum, .reis!a mă-sii, se $a 6ourile as!ea poli!ie>
Cum se $a şi se des$a alegerile> )ă $im noi un popor de idio*i> 1s!a ar "nsemna să mă
iau la palme singur /aă eu, la min!ea mea simplă, nu l-am &o!a! pe Lo!reanu, al*ii,
mul*i, $oar!e mul*i şi mai deş!ep*i a mine de e l-au &o!a!> se "n!re#ase aiuri!, nedumeri!
/umi!ru ;ereiu0
Vrei s" cad" G$/ern$l pentr$ o &ere

<ii (nd Traian $usese numi! sere!ar general al =u&ernului, adiă un $el de prim-
minis!ru ad6un!, #ă!r(nul nu se #uurase0 )ăl!ase doar din!r-o spr(neană "nrun!a!ă, o
*inuse aşa sus, sus de !o!, p(nă o#osise, p(nă "nepuse să-l doară $run!ea, după are a o$!a!
din rărunhi şi a săpa! "n6ură!ura lui pre$era!ă%
- .reis!a mă-sii de &ia*ă, ă nu ş!ii "n e să mai rezi
1s!a e Va să ziă nu se shim#ase nimi după 0 <ii după 20 ;a, dimpo!ri&ă,
$un*iile erau
sere!ar de s!a!mai grase aum0
la 5inis!erul Traian1ga!ha,
Cul!urii0 a6unseseusra,
al doilea prim-minis!ru
&iepreşedin!e al *ării0
la D.), 5ariana,
$epeseul ăs!a
$iind un soi de al! =u&ern al Rom(niei0 În!r-o zi, &enise la el aasă o ma!ahală de #ăr#a!,
"şi amin!eş!e /umi!ru ;ereiu, aş!ep!(ndu-şi #ăia!ul să o#oare de la e!a6, din #iroul lui0
)e dusese după el o$i*eraşul ăla #lond, speria! (nd auzise ă "n $a*a lui se a$lă "nsuşi !a!ăl
domnului )ere!ar =eneral, ăsase ohii (! epele, nu-l rezuse, se #(l#(ise, "i eruse
a!ele, /umi!ru ;ereiu "l repezise o#osi!%
- /u-!e, mă, şi spune-i -am &eni! Pla dispăruse a o năluă, el rămăsese "n piioare, pe
holul imens, rezema! de un pere!e, !oa! de g(nduri, de "n!re#ări, de "n!(mplări,
amin!indu-şi ă, "n!r-o zi, &enise la el, aasă, o ma!ahală de #ăr#a!, "l unoş!ea din &edere,
$usese "nain!e
respe!uos, de Q e&a
l-a salu!a!, a!i&is! pe la 6ude*eană de par!id, a &eni!, şi-a sos pălăria
s-a reomanda!%
- )un! Leonida Delean, preşedin!ele organiza*iei 6ude*ene a Ligii Renaş!erii <a*ionale

/umi!ru ;ereiu l-a in&i!a! "n asă, l-a omeni!, l-a ser&i! u rahiu, u #r(nză, u niş!e
al!a#oşi a$uma*i, u !randa$iri de asă, nimerindu-se a &izi!a aia să pie !aman a !reia zi
de Crăiun0 1u disu!a! despre &reme, despre sănă!a!e, apoi Leonida Delean i-a propus,
89

aşa din senin, pos!ul de manager general al $os!ei Da#rii de mo#ilă H)!eaua Roşie,
as!ăzi )0C0 5o#i#a )010
- Ce e aia manager> a "n!re#a! urios /umi!ru ;ereiu0

- 1diă, dire!or general a răspuns, u hipul lumina! de aş!ep!are, Leonida Delean0
-ohii
/omnule
negri, Delean, i-a răspuns
a#*in(ndu-se domol,
să nu "n6ure depoli!ios
.reis!adar ree /umi!ru
mă-sii, domnule;ereiu, su#*iindu-şi
Delean, eu n-am $os!
şe$ nii pe &remea omuniş!ilor ălorlal*i şi n-oi $i nii pe &remea omuniş!ilor de-aum0
<u &reau Eu n-am $os! omunis! nii "nain!e de  şi nu m-oi pros!i !omai aum, la
#ă!r(ne*e, +-apoi, eu sun! pensionar, mai lurez la unul o masă, la al!ul un saun, mai iese
de-un rahiu0 +i al!e&a nu-mi !re#uie /aă "mi &eneai u &or#ele as!ea, "n al!ă par!e, nu
"n asa mea, să ş!ii ă !e "n6uram, iar daă nu-*i ereai suze pen!ru măgăriile spuse, poa!e
!e şi plesneam0 +!ii e palmă grea are un !(mplar> )ă !e $ereasă /umnezeu /ar aşa, eş!i
"n asa mea, eş!i musa$irul meu, eu *in la respe!ul asei0 Kai să mai ionim un rahiu si,
ui!e, ia şi din !randa$iraşii ăş!ia su#*iri şi iu*i şi rumeni, ă sun! $ău*i u palmele as!ea000
- ;ine-ai &eni!, !ă!iule auzi #ă!r(nul a prin &is, glasul #ari!onal al lui Traian, se
dezme!ii din g(nduri, se "ndrep!ă, $ău un pas, "şi "m#ră*işa $eiorul, "l s!r(nse aprig, u
dragos!e, la piep!ul său larg, "nă zdra&ăn, se #ă!ură pe spa!e, se pri&iră ad(n, "n al#ul
ohilor0
- Kai la o #ere propuse pe lo /umi!ru ;ereiu0 )ă nu-mi spui ă nu mergi, ă $a un
sandal mai dihai de(! a $ău! 5iron Cozma "n Q0 Vrei să adă =u&ernul pen!ru o #ere>
5ergem pe 6os, Capşa e la doi paşi, hai
+i dispărură numaide(! pe uşile enorme ale .ala!ului Vi!oria, su# pri&irile uimi!e,
"nmărmuri!e ale sepepiş!ilor%
$iul său, un #ăr#a! unuşor
sund, săl!a! #ă!r(n "nal!,
pes!e B: ărun!, seme* -a/umi!ru
de ani, su#*ire un lu6er,;ereiuM ală!uri,
usă*i&, #rune!,
u părul !uns perie, u un uşor aer spor!i&, le6er, omun - Traian ;ereiu -al doilea prim-
minis!ru al Rom(niei0
1şa $ăea !aiă-său de $ieare da!ă% "l lua la o #ere0 .e 6os0 La =am#rinus, la Capşa sau la
Carul u #ere0 <umai ei doi0 Dără gărzi de orp0 Dără pur!ă!ori de ser&ie!e0 Dără giro$ar0
/eşi ş!ia ă /umi!ru ;ereiu "l &a #eş!eli, ă "l &a 6udea neru*ă!or, ă "i &a pune ele
mai umpli!e "n!re#ări, ă "i &a spune ele mai rude ade&ăruri, !o!uşi Traian ;ereiu se
#uura a un opil, se sim*ea iarăşi opil "n prezen*a lui, iarăşi li#er0 +i e es!e al!e&a
opilăria, de(! suprema li#er!a!e a omului> )e sim*ea li#er, (nd pri&ea "n ohii !a!ălui
său0
5ai mul!, se sim*ea un nimeni, un om de r(nd, un anonim, marele anonim are iese la o
#ere #ună, u un prie!en #un0 .en!ru ă, ori(! i s-ar părea de iuda! să reunoasă,
prie!enul său el mai #un rămăsese !aiă-său0 Cu nimeni al!ine&a nu pu!ea Traian
;ereiu să disu!e a!(! de &olni şi dega6a! şi ins!i!0
8

În prezen*a #ă!r(nului ;ereiu, Traian perepea lumea la ade&ăra!ele ei dimensiuni,

ulori, $orme şi nuan*e% o lume s$ioasă, roman*ioasă sau smeri!ăM o lume rea,
respingă!oare, ridiolă sau ohe!ăM o lume aspră, generoasă, in$amă, neă6i!ă, neliniş!i!ă,
&ră6i!ă, pu!redă, solemnă sau nepăsă!oareM o lume pi!oreasă0 Lumea aşa um era ea0
L(ngă !aiă-său, soarele era soare, &(n!ul era &(n!, pomii pomi, păsările păsări, asele
ase şi oamenii
ne !re#uie a să oameni0 <epre$ău*i
$im $erii*ii +i #erea
/e e !răim noi aşaeradepară mai/e
s!r(m#> #ună /oamne,
e ne (! "n
"n$ăşurăm de rela*ii
pu*in
s!r(m#e, "n legi s!r(m#e, In prinipii s!r(m#e, de e ne $aem din &ia*a noas!ră o uriaşă
oglindă s!r(m#ă> Cui $oloseş!e !oa!ă aeas!ă masaradă> )!a!ului> Ligii Renaş!erii
<a*ionale> Oamenilor> Tre#uie să $ii un re!in ongeni!al, a să po*i rede aşa e&a0 /e e o!ră&im simpli!a!ea &ie*ii, simpli!a!ea ei
$rumoasă, e4!raordinar de $rumoasă, de e o o!ră&im u ideologiile noas!re ur(!e> Cu ura
noas!ră ur(!ă> Cu rap!ul nos!ru ur(!> /e e &rem să a&em mai mul! de(! pu!em m(na>
/e e &rem să a&em mai mul! de(! pu!em "m#răa> /e e &rem a!(! de mul! să a&em şi
nu &rem mai delo să $im> /e e ne ridiăm &ile u A: şi B: de odăi> /e e ne umpărăm
a!(!ea lururi inu!ile> /e e am pus "n loul $iresului, dorin*ele noas!re deşar!e> /e e
a!(!a mărire>
oamenilor> Ce/e e a!(!a
resor! pu!ere,
demoni daă nu
şi !eri#il sun!emne"n"mpinge
de ad(n s!are săsăaduem un sur(s
ne răz#oim "n al*ii>
unii u ohii
Uneori, pe (mpul de lup!ă0 1l!eori, "n a#ine!ele api!ona!e0 Uneori, "n arenă0 1l!eori, "n
ulise0 /ar "n!o!deauna lăs(nd "n urma noas!ră un nes$(rşi! şir de ada&re, sau de hinui*i,
sau de dispera*i0 /e e ui!ăm adeseori, prea adeseori, să #em o #ere #ună l(ngă un prie!en
#un> )ă ne pri&im0 +i să !ăem0
+i să ne #uurăm ă sun!em "mpreună0 E a!(! de simplu +i a!(! de măre* Ca un răsări! de

soare0 C(nd am pri&i!, oare, eu, ul!ima da!ă, un răsări! de soare, "n !oa!ă splendoarea lui>
se "n!re#a Traian ;ereiu, u aerul ă a pierdu! e&a ireupera#il0 C(nd m-am aplea! să
miros o $loare>
/oamne, e plău! !re#uie să $ie să mergi u me!roul0 )ă !e pierzi "n mul*ime0 )ă $ii
numai !u0 Dără #od@guarzi0 Dără sere!are0 Dără (rdul ăla de onsilieri, are s!au u ohii
pe !ine a pe #u!elie0 Dără urangu!anul ăla de Ti!i .opo&, şe$ul de a#ine!, despre are nu
ş!ii niioda!ă sigur daă !e apără sau !e supra&eghează0 )au să !e plim#i hai-hui, să !e
plim#i $ără ros! pe marile #ule&arde ale oraşului, noap!ea, şi să !e zg(ieş!i $ermea! la
enormele $irme polirome, la &i!rinele magazinelor !isi!e u lururi &eni!e din !oa!ă
lumea, lururi e!erogene şi mis!erioase are po! po&es!i "n!(mplări la $el de palpi!an!e a
şi "n!(mplările oamenilor0 )au să 6oi !a#le, pe #alon, u &einul0 )au să !e &(n!uri, seara,
u ne&as!a prin =rădina Cişmigiu0 )au să !e dui la un $ilm0 )au să asul*i, de la $ereas!ra
deshisă, ioro&ăiala seduă!oare a &ră#iilor0 )au să in!ri "n!r-un #ir!, la ol* de s!radă, şi
să omanzi !rei
păm(n!enilor0 mii
)au să şi-o hal#ă
asul*i u #ere0
muziă )ingur
populară /inolodin
la $an$ara de.arul
!ine, "nKerăs!rău0
6urul !ău,)au
res!ul
să
pri&eş!i erul "ns!ela!, ă!re miezul nop*ii, şi să !e a$unzi "n &isare0 )au, pur şi simplu, să
i!eş!i un ziar, unul pe are "l &rei !u, iar nu sin!eza aia insipidă de ş!iri pe are *i-o
ser&eş!e, ma!inal, şe$ul de a#ine!% un $el de melan6 gre*os, ela#ora! de ;iroul de presă al
=u&ernului000
8

0are re/ol$ţie2 &"i Gel$le6

/e e !re#uia să se pre$aă mereu> se "n!re#a e4aspera! şi !ris! Traian ;ereiu0 /e e
a!(!a $ariseism o$iial> .(nă (nd să mai supor!e el, u s!oiism, moaa aia de #ulangiu
arogan! a lui /aion /oroga> /e e !re#uie să-i $aă, de $ieare da!ă, "ndelungi !emenele
lui Leon Lo!reanu, (nd ăs!a ar $i !re#ui! &(r(! de mul! la p(rnaie, pen!ru (*i oameni au
muri! din auza lui>
.e Ceauşesu "l urase şi el -Traian ;ereiu - mai ales pe u!ra aia de ne&as!ă-sa, "i urase
şi el, "i urase din !o! su$le!ul, dar să-i "mpuş!i, aşa, a pe niş!e (ini> .i!iu şi sa&an!a lui
erau, !o!uşi, niş!e oameni0 )ă-i omori $ără o dreap!ă 6udea!ă> Ce, ăla de la T(rgo&iş!e a $os! proes> =elu Voian Voiulesu spune ă aşa e la
re&olu*ie, ă re&olu*ia "şi $ae propriile ei legi0
- Care re&olu*ie, #ăi =e!ule> În ad(nul propriei !ale onş!iin*e, eş!i on&ins ă a $os!
re&olu*ie> /aă !u rezi ă a $os! re&olu*ie, a!uni dă-mi &oie să-*i spun ă eş!i un #ou
/ar nu eş!i #ou, =e!ule Ci un deş!ep! $oar!e per&ers0 .roş!ii nu po! min*i a!(! de $rumos,
um min*i !u0 /e e !re#uie, se "n!re#a s(r#i! dar şi $urios Traian ;ereiu, de e !re#uie
să-i supor! eu pe aes! =elu Voian Voiulesu, $re(ndu-se de mine prin saloanele
par!idului, u ohii lui parşi&i, u z(m#e!ul lui &eşni re#el, u #ar#a pu*ind !o! !impul a
olonie de $rizer> Cine mă o#ligă, /oamne, să-i sur(d, sera$i şi olegial, zaharisi!ului
ăluia de O&idiu =ăman> 5ai degra#ă ar !re#ui să-i pones pes!e #o! pen!ru !oa!e
!urnă!oriile lui0 Ce şi-o $i "nhipuind, ă eu nu ş!iu ă p(răş!e la Co!roeni de s!inge> Ce
au! eu l(ngă unui a =ăman> Ce au! "n !urma as!a de spioni Faghe#iş!i, "n $run!e u
5ihai Caraman, )ergiu Cela şi Vasile Ionel> /ar l(ngă Virgil 5ăgureanu, de la )RI, a
ărui "n!reagă ul!ură se spri6ină pe o lozină% prole!ari din !oa!e *ările, uni*i-&ă> /ar
l(ngă =eorge
&izi!ează =uguieanu,
la =u&ern, de la
"mi umple Cur!ea
#iroul )upremă
de p(r*uri de Jus!i*ie,
pu!uroase> are, ori
/ar prin!re de (!eăş!ia,
miniş!rii ori mă
din
6urul meu, &enali p(nă la rădăina su$le!ului, e mama draului au!>
/e e le iau păa!ele asupra mea> /e e-i aopăr> /e e !omai eu să $iu aeia are spală
#anii murdari ai par!idului> .e mine mă &a spăla ine&a &reoda!ă> )au &oi $i $os! de6a
!reu! pe lis!a neagră a indezira#ililor> +!iu prea mul!e lururi sinis!re despre $ieare, ş!iu
prea mul!e sere!e ur(!e, sere!e prime6dioase, am "nepu! să de&in inomod pen!ru ohii
mul!or olegi din Ligă, din =u&ern, din .arlamen!
/oamne, ui sa mă pl(ng> Cine să mă apere> Damilia> .rie!enii> În a$ară de !a!a, n-am
nii un prie!en
perehe ade&ăra!0
de izmene <e&as!ă-mea>
)ingurul <enoroi!a
are m-ar pu!ea apăra araia in!ră5irea
$i /an "n orgasm numai
Kari!on, ee&ede
are un !ipo
pu!erni, "nspăim(n!ă!or de pu!erni, nu am ieşi! niioda!ă din u&(n!ul lui, dar e in!eres
ar a&ea să mă *ină "n #ra*e, (nd !o*i se &or $i să!ura! de mine> /e e nu l-am asul!a! pe
!a!a> Ce au! eu "n lumea as!a, "n are nimeni nu mai are nimi s$(n!>000
Toa!e aes!e g(nduri răzle*e, "n!re#ări răzle*e roiau anapoda prin min!ea lui Traian
;ereiu, z#urau a ne#unele de olo-olo, "n !imp e el asul!a reproşurile părin!eş!i,
3:

reproşuri de #un sim*, reproşuri s!ropi!e, (nd şi (nd, u ele#ra #ere de Capşa0
<iioda!ă nu-l mai "n!re#ase !aiă-său de a!uni, de mul!, daă es!e $erii!0 /eşi, de
$ieare da!ă (nd se "n!(lneau, am(ndoi g(ndeau aeeaşi "n!re#are0 +i aelaşi răspuns0 <u,
Traian ;ereiu nu era un om $erii! <u era delo $erii! Copiii erau resu*i de
ins!i!u!ori o$iiali, de edua!ori, de personalul de ser&iiu al miului pala! pe are "l
oupa, dedin
rămăsese anieadede(!
zile, un
"n pe!e
ar!ierul .rimă&erii0
de h(r!ie Căsă!oria
ş!ampila!ă lui se)!ării
la O$iiul $ăuse *ăndări0
Ci&ile0 )ă $ie mai mul*i> 5ai
pu*ini> Cui e-i pasă> La Ligă, nu era #un de(! de $ău! #ani0 ;ani pen!ru par!id În res!,
&or#e de !ăm(iere0 1#ureli La =u&ern, lumea se ui!a la el, a la o sperie!oare0 Era
măgăoaia =u&ernului, de are se !emeau !o*i, $ugeau !o*i0 Îl ooleau, "l izolau u o r(&nă
demnă de auze mai #une0 +i pen!ru a spaima din ohii miniş!rilor să nu se &adă, era
"n&ălui!ă "n!r-o linguşeală s(r#oasă% să spună Trăeniă, daă am sau n-am drep!a!e
Trăeniă ş!ie el mai #ine, să ne spună el e ş!ie /aă Trăeniă zie aşa, "nseamnă ă aşa
es!e0 Trăeniă-n sus, Trăeniă-n 6os Era o onspira*ie a linguşelii are "l umplea de
oroare0
M$strare patern"
- 5ăi, Traiane, de e &i s-a dus &ouă #uhul ă sun!e*i o gaşă de orup*i> "i "n!re#ase, la
un momen! da!, /umi!ru ;ereiu0 +!ii e-am i!i! "n!r-o gaze!ă> Că ;ereiuul es!e
e!alonul orup*iei0 Crezi ă am r(s> +i pe mine mă heamă !o! ;ereiu0 Eş!i s(nge din
s(ngele meu0 /ar nii să pl(ng n-am pu!u!0 1m "n6ura! şi am aruna! gaze!a aia "n lose!0
/e e, măi"lTraiane,
urmări*i> !u-i .reis!a mă-sii,
!oase mărun!-mărun! /umi!runu &ă;ereiu,
opri*i &oiuoda!ă>
ohii Ce-i "n "n
"n$ip*i apul &os!ru>
hal#a Ce
de #ere0
/aă nu &ă !eme*i de oameni, de lege, nii de /umnezeu nu &ă es!e !eamă> Te-ai lua! şi
!u după 1n!iris!ul ăla de la Co!roeni> Eu !e-am resu! u su$le!ul ura!, Traiane0 Te-am
resu! "n iu#irea de /umnezeu0 .en!ru ă numai de eea e iu#eş!i u ade&ăra!, !e !emi
u ade&ăra!0 Ce pu!em iu#i mai mul! de(! pe /umnezeu> +i de ine ne pu!em !eme mai
mul! de(! de /umnezeu> 1şa-i ă eu &or#es la pere*i, Traiane> .ară la pere*i &or#es,
nu> 5ăar zi şi !u e&a, ă #erea daă numai o asul*i, nu şi po&es!eş!i, ade greu la
#ur!ă0 Kai, noro, #ăia!ule +i dă-mi şi mie o speran*ă0 Un g(nd #un0 )pune-mi e&a0
E4pliă-mi Lămureş!e-mă )au min!e-mă, dar nu-*i mai lăsa nasul "n 6os şi ohii "n
păm(n!0
7i e&a, Traiane 1m #ă!u! a!(!a amar de ale, p(nă la ;uureş!i, să !e asul!  Cu
ohii "n ohii mei, Traiane Kai, dă-i drumul Te asul!0 1m !imp0 1um e a#ia pr(nzul ăl
mare, eu mi-am şi lua! #ile! de "n!ors, !renul pleaă !omai diseară0
3

CAPITOLUL 7
Motto:
Cu ani "n urmă, delega!ul unei mari $irme #ri!anie de !urism "mi spunea am aşa%
domnule, am s!ră#ă!u! lumea "n lung şi-n la! şi po! să-*i spun ă pes!e !o!, din Konolulu
p(nă "n Cre!a şi din 1lasFa p(nă "n 'ara de Do, !o*i !e $urăM şi reep*ionerul u ohii
o#lii, şi ghidul u !ur#an, şi helnerul u asenden*ă de oN#o@0 /i$eren*a "n!re #or$aşii
in!erna*ionali şi ei din Rom(nia ons!ă "n $ap!ul ă, de pildă - "mi spunea englezul - unui
helner spaniol are !e-a "năra! greu la no!a de pla!ă "i s!r(ngi amuza! m(na, "n &reme
e pe un helner rom(n are !e-a 6emăni!, 6ignindu-!e de nenumăra!e ori pe parursul
ser&irii mesei, "*i &ine să-i s!r(ng de g(!0
Octav Buruiană
)ro(tii s$nt sarea p"!*nt$l$i

=eneralul .epe "l aş!ep!a u rapor!ul, "l "n!re#ase la !ele$on%
- 1i $os!>
Căpi!anul 1ndrei 7a&era "i răspunsese%
- 1m $os!
- +i> insis!ase generalul0
Criminalis!ul se e4pliă%
- Vreau, mai "n!(i, să-mi adun !oa!e g(ndurile, !oa!e da!ele pe are le-am a$la!, să le !re "n
agendă, apoi sa "n!omes un sur! rapor! ă!re dumnea&oas!ră - rapor!ul o$iial - după
are, mă prezin! personal pen!ru de!alii0 /aă sun!e*i de aord, "n el mul! două ore, ur la
dumnea&oas!ră0
7a&era a&ea #iroul la e!a6ul "n!(i, .epe la al !reilea, generalul mormăise neră#dă!or%
- Kai, !rap, 1ndrei <e &edem, la mine, după două ore0 Caram#a +i "nhisese !ele$onul0
Era un nonom$ormis! inura#il generalul .e!re .eniu0 1uzi la el% Kai, !rap, aram#a
1ndrei sur(se hazliu, pară ar $i disu!a! u un golan din Deren!ari0 /ar !omai pen!ru
aes! nonon$ormism, a$işa! pre!u!indeni u un aplom# agresi&, era a!(! de iu#i! generalul
.epe de ă!re "n!reaga su$lare din .oli*ia Capi!alei0
- Ce drau să sriu eu "n rapor!ul ăla> se "n!re#a, #ul&ersa! de g(nduri on!radi!orii,

ăpi!anul 1ndrei 7a&era0 O po&es!e> Un roman> 1$lase de la /an 5irea Kari!on mul!e
lururi pe are le unoş!ea şi el, dar a$lase şi mai mul!e s!ri! inedi!e0 .lus o lungă lis!ă de
rela*ii "n s$era rimei organiza!e, lis!ă "n are s-ar $i pu!u! asunde nu un singur uigaş, i
un "n!reg plu!on de e4eu*ie0 Ce să srie "n rapor!ul ă!re .epe> C(! să srie> Un rapor!
o$iial răm(ne prin!re a!ele dosarului, dosar "n are "şi poa!e &(r" nasul oriine - a&oa*i,
prourori, ziariş!i, 6udeă!ori - po*i să ş!ii e g(nduri asunde $ieare> Cum să !reaă el
"n!r-un rapor! o$iial !o! e i-a spus Kari!on> /ar e-i spusese Radu /una>
32

În!(lnirea u /udu a&usese lo "nain!e de a se due la /an 5irea Kari!on0 1ndrei
a&usese ne&oie de părerea lui Radu /una% să se duă la Kari!on> )ă nu se duă> /udu
$usese, a de o#iei, olosal +i, deoda!ă, !oa!e g(ndurile i se preipi!ară asupra lui Radu
/una, "l părăsiră pe Kari!on, pe generalul .epe, ro!indu-se a un &(r!e6 "n 6urul "n!(lnirii
u /udu0 Erau iuda!e aes!e "n!(lniri0 Erau aiuri!e, "n!or!ohea!e0 /isu*iile lor "nepeau
"n!r-o
su#ie!0par!e şi răpau
1eeaşi "n al!ă
disu*ie, al!ăpro#lemă0
par!e0 .lesneau
/isu!au"ndespre
al! apă!
e&ade- u
*ară0 .e u
ner&, !raie!oria
pasiune - al!ui
şi se
pomeneau, după un !imp, ă disu!ă despre u !o!ul al!e&a0 1l!ă hes!iune0 1l! pun! de
&edere0 1elaşi ner&0 )e on!razieau0 )au se omple!au reipro0 )au se luau "n răspăr0
1deseori, unul &enea de-a drep!ul, u un su#ie! de disu*ie lar, limpede, &enea $ron!al,
elălal! &enea pieziş, sau pe ooli!e, sau insinua e&a, sugera ă ar a&ea o anumi!ă părere,
apoi #rus $ăea o pirue!ă ame*i!oare şi &enea pe sens in&ers% u de!alii, u amănun!e, u
argumen!e0 Era un deliiu să-i asul*i, să le urmăreş!i $irul ra*ionamen!elor, speula*iile,
dedu*iile spe!auloase0
1ndrei şi /udu erau irezis!i#ili Erau seduă!ori /isu*iile lor păreau o $ugă
ne"n!rerup!ă0
unde&a, O $ugă ne#ună0
să e&adeze, să sapeOde
$ugă e!ernă
e&a, ă!reales
i mai e&a0
să Dieare
a6ungă &roia nu numai
unde&a0 Diearesăău!a
$ugă de
un
pre!e4! de $ugă0 O $ugă de sine0 /ar şi ă!re sine, O $ugă de oameni proş!i0 /ar şi ă!re
oameni proş!i0 .en!ru ă ei, proş!ii, sun! sarea păm(n!ului Ei sun! ei mul*i Toa!e
re&olu*iile s-au $ău! pe spinarea lor0 Ei hrănes răz#oaiele u arne de !un0 În numele lor
gu&ernează "mpăra*i, regi sau preşedin*i0 Ei - proş!ii - "n!re*in ne#unia di!a!orilor0 /ar !o!
ei "i şi pun la zidul T(rgo&iş!ei0 )pre $olosul lor e4lusi&, sau spre nenoroirea lor
e4lusi&ă, s-au năsu! !oa!e geniile0 .en!ru ei, pen!ru proş!i, au $os! in&en!a!e roa!a, arul,
rahe!a, laserul sau !ele&iziunea0
- <u es!e delo un parado4 - "i spusese a!uni /udu, u ohi $e#rili, u &er#ul !ăios, u
ges!uri a&(n!a!e
(nd spunem - nu e delo
ă de!es!ăm un parado4
pros!ia, să $ugi de pros!ie,
dar "i "n!(mpinăm dar să
u dragos!e pe $ugi şi ă!re
proş!i, proş!i0
nu e4is!ă niiIaro
on!radi*ie "n eea e spunem0 Ci o $ireasă omplemen!ari!a!e0 1şa ne-a $ău!
/umnezeu% să ur(m pros!ia, dar să-i iu#im pe proş!i
1ndrei "l pri&ea uimi!, "l asul!a uimi!, /udu a&ea un $el urios, şoan! hiar, de a-şi
e4pune o on&ingere, a&ea o manieră s!ri! personală, inimi!a#ilă, inon$unda#ilă de a
disu!a, de a pune "n disu*ie, de a aşeza su# semnul "n!re#ării, al "ndoielii, lururi despre
are 7a&era rezuse, p(nă a!uni, ă sun! #ă!u!e "n uie0
- Lumea !re#uie pri&i!ă - $ie u ură, $ie u iu#ire, "n nii un az u nepăsare - numai "n
urgerea
idee, ei, numaipen!ru
sal! aparen!, "n neon!eni!a
ă el *in!ea,eide
mişare spusese
$ap!, ă!re /udu,
aeeaşi mai !(rziu,
on&i*iune0 <u sărind
po*i să la al!ă
6udei
lumea şi "n!(mplările ei, doar "n!r-un anumi! momen! da!0 <u po*i s-o urăş!i sau s-o
iu#eş!i, doar "n!r-o anumi!ă lipă0 1r $i a şi um ai 6udea &ia*a unui om, numai după o
$o!ogra$ie a lui0 Te ui*i la $o!ogra$ie şi "nepi să $a#ulezi0 1diă, să min*i0 Ce-*i poa!e
spune o $o!ogra$ie despre &ia*a unui om> +!ii are sun! ei mai #uni !impi de $o!ogra$iere>
"n!re#ase re!ori Radu /una0
3A

)igur ă 7a&era ş!ia0 Criminalis!ul pu!ea hiar iden!i$ia u preizie !impul de e4punere,
doar asul!(nd *ăăni!ul, mai lung - mai sur!, al apara!ului de $o!ogra$ia!0
- )un! !impii uprinşi "n!re 3: şi 2: on!inuase do! /udu0 Dă(nd o simplă medie
ari!me!iă, rezul!ă :0 /ei, a :-a par!e din!r-o seundă% a!(! reprezin!ă $o!ogra$ia aia din
&ia*a năui!or de omple4ă a $ieărui om0 Die el deş!ep! sau pros!0 1şa e şi u is!oria0 <-o
6udei doar
*i-a ăzu! su#după
ohi0anul u!are,
Comi*i e&enimen!ul
un $als grosolan,u!are, sau numai
"ngrozi!or după
Un păa! #uă*ia
mişel de oamenii
.e are !imp are-
al!ruiş!i um sun! - "l !re u &ederea, dar pen!ru are /umnezeu nu !e iar!ă0 Vrei să !e pui
rău u /umnezeu> "n!re#ase duios Radu /una, a*in!ind "nsă ă!re 1ndrei 7a&era o
pri&ire gra&ă0 <u, /udu nu glumea delo000
1şa se "n!(mpla aproape de $ieare da!ă% 7a&era "l ău!a pe /una să-şi dean!eze niş!e
"n!re#ări, niş!e "ndoieli, să-i eară un s$a!, o părere, un pun! de &edere, iar /udu alunea
aiurea pe p(r!ia unor di&aga*ii s!u$oase, alam#ia!e, so$is!ia!e, "i deshidea (!e&a por*i,
"nhidea al!ele, 1ndrei se lăsa $ura! de $asina*ia disu*iei - u al!e "n!re#ări, u al!e
"ndoieli - se lăsa an!rena! "n!r-o lume ro!i!oare, !ul#ură!oare, dar ap!i&an!ă0
/in $uga aeas!a #ezme!iă, pe urmele lui /udu, nu !e pu!eai opri de(! (nd &roia el0
C(nd ho!ăra /udu 1!uni !e opreai şi !u, g($(ind, po!inindu-!e, dar u !eri#ila sa!is$a*ie
a e4plora!orului are a desoperi! păm(n!uri noi000
i tr"d"tori2 (i patrioţi6
/e unde "nepuse !oa!ă po&es!ea> C(nd se produsese mira6ul> 1ndrei "i !ele$onase lui
Radu, "i solii!ase o "n!(lnire, a şi al!ă da!ă "n azul .ro$esorul, /udu i-a răspuns
numaide(!%
- Kai, &ino la mine la #irou Te aş!ep!
1ndrei se dusese, nu mai in!rase niioda!ă "n sediul en!ral al Ligii Renaş!erii <a*ionale,
/udu lăsase, "nsă, &or#ă 6os, la poar!ă, 1ndrei $usese ondus de por!ar p(nă la #iroul
domnului onsilier de presă0 7a&era era "nrun!a!, era "n!ăr(!a!, "nepuse să-şi depene
repede - repede neazurile lui, mai &ehi şi mai noi, "n legă!ură u rima de la
res!auran!ul )olaris, de anul !reu!, rimă are a&ea un pun! omun u reen!a
asasinare a ziaris!ului 1n!on )oroeanu% ampren!ele uigaşului, "n răs!impul unui an de
zile, aelaşi asasin omoară doi oameni% prima &i!imă es!e un ma$io! no!oriu, ea de a
doua &i!imă es!e un ziaris! are a sris despre ma$io*i no!orii0 Direle in&es!iga*iilor du
p(nă sus, "n a#ine!ele gu&ernamen!ale, "n #irourile preziden*iale, el, 1ndrei 7a&era, &rea
să meargă de
organiza!ă, mais!ru!uri
depar!e,deu
!ip orie ris,
ma$io!, să-l de
nu doar prindă
a!ulpe uigaş
asasin - are- (!e&a
aii e pis!e
&or#asigure
de rimă
are
du pe urmele aes!ei re*ele riminale, dar generalul .epe sare a ars şi s!rigă s!op, presa
urlă ă poli*ia nu-şi $ae da!oria, iar uigaşul, desigur, r(n6eş!e sa!is$ău!, zornăindu-şi
argin!ii "ns(ngera*i "n ine ş!ie e $o!oliu o$iial0
- În e *ară !răim, /udule>
3B

+i, "n$ier#(n!a!, riminalis!ul "nepuse să i se pl(ngă lui Radu ă s-a umplu! *ara de
orup*i, de asasini şi !rădă!ori0
Că lumea poli!iă "şi &(ră nasul pes!e !o!, poli!izează !o!, o!ră&eş!e !o! şi, "n lo să a6u!e
poli*ia şi 6us!i*ia să-şi $aă da!oria, să sape *ara de lihele şi uigaşi, dimpo!ri&ă ea,
lumea poli!iă
"neară, i $ae- demersuri
.u!erea peşide o par!eaşisă-i
presiuni Opozi*ia pe de al!ă
soa!ă #asma par!e
ura!ă0 - "neară,
Lururile nu doar
au "nepu! să
se ames!ee ur(!, să ape!e ono!a*ii !(mpi!e, "n(! nu mai ş!ii prea #ine ine e &ino&a! şi
ine nu0
- La e !e re$eri, 1ndrei> .o*i să $ii un pi mai lar> se in!eresase alm Radu /una0
- .ăi, !u nu i!eş!i ziarele> "i sărise *andăra lui 7a&era0 )au redin*a as!a s-a demone!iza!, s-a pră$ui!> )ă nu ne mai pese ine sun!em> 1!uni, e &om de&eni, /udule> <iş!e paria
"n!r-un sa! mondial> <iş!e apa!rizi> /e e unora pa!rio!ismul le pu!e aşa de ur(!> Ce
urmăreş!e,
u e şhioapă,
li!ere de-o asunde, de $ap!, aes!!rădă!orilor>
rea#ili!area nou uren! de opinie, &ehiula! prin presă, are ere,
/e e, /udule, să-i rea#ili!ăm pe !rădă!orii de pa!rie> Ce mai răm(ne din!r-o pa!rie, daă
punem la aeeaşi ioană şi !rădă!ori şi pa!rio*i> Un uigaş a!en!ează la &ia*a ui&a,
omoară un om, sau mai mul*i oameni, şi "l urmărim, "l ău!ăm şi-n gaură de şarpe, p(nă "l
prindem, "l dăm "n urmărire generală, "n urmărire plane!ară, şi !o! "l prindem, "l ares!ăm, "l
6udeăm şi-l ondamnăm u pedepsele ele mai aspre pe are le a&em0 /ar un !rădă!or,
are a!en!ează la &ia*a unui s!a!> Es!e el mai pu*in &ino&a!, de(! un riminal de r(nd>
.oa!e on!oriza ine&a &reoda!ă, u e4a!i!a!e, (*i oameni au pieri! - de supărare, de
inimă rea, ori s-au sinuis, ori au $os! uişi - a urmare a unui a! de !rădare> Cu e es!e
mai pu*in &ino&a! !rădă!orul luda, de(! el are l-a rui$ia! propriu-zis pe sus Chris!os>
Ce a $os! al!e&a de(! un !rădă!or de pa!rie $os!ul general de seuri!a!e Ion 5ihai
.aepa> /ar $os!ul sere!ar al 1m#asadei rom(ne din )U1, 5irea Răeanu, e-a $os!>
<-a $os! !o! un !rădă!or> Iar presa, dragă /oamne, &rea să-i rea#ili!eze0
<u presa, i lasa poli!iă +i nu !oa!ă lasa poli!iă, i aia din Opozi*ie0 )ă nu mă "n*elegi
greşi!, /udule se am#alase ar*ăgos 1ndrei 7a&era0 1ş dori să "n*elegi e4a! eea e &reau
să spun0 Tu mă unoş!i $oar!e #ine0 Eu nu i-am "nghi*i! niioda!ă pe omuniş!i0 +i am
spera! ă-n  &om săpa de ei0 /ar, n-am săpa!
Regimul a!ual,
Eminamen!e "n $run!e
omunis! To! u
e Faghe#is!ul ălaede$ae
g(ndeş!e şi !o! Lo!reanu, es!e un regim
es!e de sorgin!e omunis!0
neaoş-omunis!ă0
1#ia aş!ep! să &ăd Opozi*ia "nsăuna!ă "n pala!ele Co!roeni şi Vi!oria0 /ar as!a nu
"nseamnă ă Opozi*ia es!e de*ină!oarea ade&ărului a#solu!0 Că ea nu poa!e greşi0 /o&adă,
porum#elul ăs!a are i-a săpa! din gură% rea#ili!area !rădă!orilor <-a $os! nii măar
porum#el, i o lainiă ioară &opsi!ă0 1m !oa!a s!ima, !oa!ă pre*uirea pen!ru $oş!ii
ondamna*i poli!ii0 .en!ru !o*i ei are au su$eri! din auza on&ingerilor lor poli!ie0
1eş!ia sun! eroii, ade&ăra*ii eroi ai neamului nos!ru, din ul!ima 6umă!a!e de &ea 1supra
38

lor is!oria !re#uie să se plee u el mai pro$und respe!0 Ei !re#uie rea#ili!a*i0 Ce on&ingeri poli!ie, al!ele de(! ele omunis!e, a a&u! generalul .aepa> /ar
diploma!ul Răeanu>
.u!eai să Tu
$rumoşi> a6ungi general
de e de seuri!a!e
n-ai $ugi! din *ară, şi/udule>
onsilier
Că,personal al .i!iului,
sla&ă /omnului, doaraiaşa,
oazii pe !e-ai
a&u!, ohi
plim#a! prin !oa!ă lumea0 /e e n-ai rămas "n ;elgia, sau "n =ermania, sau "n )U1>
.en!ru ă n-ai &ru! să "n!inezi idealurile omunis!e> 1m i!a! din lasii preiza se
1ndrei 7a&era, onges!iona!, a#ia !răg(ndu-şi su$le!ul0 Con!inuă !ranşan!0 Kai să $im
so#ri, ne unoaş!em de-o &ia*ă, "*i ş!iu $oar!e #ine on&ingerile li#erale0 <-ai rămas prin
s!răină!ă*uri, pen!ru ă eş!i un pa!rio!0 .en!ru ă n-ai pu!ea supra&ie*ui s!a!u!ului de
!rădă!or0 7ău, /udule, e ura!ă porărie !oa!ă !e&a!ura as!a prin presă u rea#ili!area
!rădă!orilor0 /ar eu &enisem pen!ru al!e&a la !ine se reulese 1ndrei 7a&era, pri&indu-şi
prie!enul "ng(ndura!000
O +$decat" str*!&"
- <-ai drep!a!e, 1ndrei spusese a#ia şop!i! Radu /una0 <-ai drep!a!e repe!ase el apăsa!,
su#liniind pară un g(nd "nă neros!i!0 Judea!a !a e ore!ă0 E $oar!e ore!ă0 E ore!ă
"nsă numai "n rapor! u $o!ogra$ia pe are o pri&eş!i, "n reali!a!e, e $alsă0 E alpă0 E o
6udea!ă s!r(m#ă /e $ap!, nii nu e o 6udea!ă0 1diă, nu e nimi0 .oa!e doar o iluzie0 Ca
$aimoasa Da!a 5organa0 Vezi !o!ul u o lari!a!e inredi#ilă0 Cu amănun!e0 Cu de!alii, "n
reali!a!e, nu e nimi0 <u-i de(! o iluzie0 Un 6o per&ers al <a!urii "mpo!ri&a sim*urilor
noas!re0 =reşim pen!ru ă sun!em ro#ii propriilor sim*uri0 1deseori, 6udeăm lumea prin
sim*uri0 Or, #az(ndu-ne numai pe sim*uri - ori(! de dez&ol!a!e ar $i ele - nu pu!em
surprinde de(!
seundă Ca o lipă
"n!r-o din reali!a!ea
$o!ogra$ie0 "n are
Iar (nd !răim0 5e!a$ori
$o!ogra$ia &or#ind% asă:-a
"nsăşi se-n!(mplă $ie par!e din!r-o
o iluzie, a
1urora ;oreală, sau #analul Curu#eu, a!uni marasmul "n are plu!im e !o!al0 1şa se
nas 6udeă*ile s!r(m#e
+i eu, dragă 1ndrei, şi nu de pu*ine ori, am ăzu! pradă unui asemenea mod de a &edea şi
de a 6udea lururile0 <u e4is!ă ade&ăruri e!erne0 <u e4is!ă ade&ăruri imua#ile0 5ă re$er
la $ap!ele omeneş!i0 Un om nu !re#uie 6udea!, de pildă, doar după a :-a par!e din!r-o
seundă din &ia*a lui0 Ci după um şi (! şi "no!ro urge !oa!ă &ia*a lui0 La $el se
"n!(mplă şi u soie!a!ea umană0 Omul - spun de6a un luru prozai - omul nu poa!e !răi
singur, nu se poa!e realiza a om, nu poa!e de&eni om, daă e lăsa!, "nă de la naş!ere,
"n!r-o !o!ală $ie
organiza*ie% soli!udine0 Ci menirea
ă organiza*ia lui se "mplineş!e
aia se numeş!e numai
$amilie, sau "n!r-un
soală, sau adru
par!id,soial, "n!r-o
sau #iseriă,
sau lo de mună, sau s!a!0 )!a!ul demora! din Rom(nia in!er#eliă - dei, o organiza*ie -
i-a ondamna! pe omuniş!i a pe niş!e !rădă!ori, pen!ru ă "şi !rădaseră s!a!ul,
su#ordon(ndu-se unei pu!eri s!răine, Gremlinului, şi mili!(nd, "nă din 2B, pen!ru
dezmem#rarea s!a!ului demora! rom(n0 /upă BB, noul s!a! rom(n, de esen*ă
omunis!ă - aşadar, o organiza*ie rea!ă de aelaşi Gremlin - i-a rea#ili!a! a#solu! pe !o*i
$oş!ii !rădă!ori ai &ehiului s!a! rom(n% a!(! pe ei a$la*i "n "nhisorile rom(neş!i, (! şi pe
33

ei are $ugiseră şi eruseră azil poli!i Gremlinului0 =heorghiu /e6, Chi&u )!oia,
<iolae Ceauşesu se a$lau "n "nhisorile rom(neş!i0 1na .auFer, Vasile Lua, 1le4andru
5oghioroş, Emil ;odnăraş, 1le4andru ;(rlădeanu şi mul*i-mul*i al*ii se pi!iseră su#
zidurile Gremlinului0
)!a!ul omunis!
slu6#e "nal!e, i-a rom(n i-a rea#ili!a!
pus "n $run!ea in orpore,
#ua!elor0 i-ahiar
1u rea! #ăga!şi "n ase #oiereş!i,
o a!egorie le-a opios
dis!in!ă, o$eri!
re!ri#ui!ă% ilegaliş!ii, "n shim#, a "n$unda! puşăriile u in!eligen*a rom(neasă de
sorgin!e demora!ă, in!ele!uali are apar*inuseră şi slu6iseră $os!ul s!a! demora! rom(n0
I-a "nhis, i-a !or!ura!, i-a masara!0 <u &om a$la poa!e niioda!ă, u preizie, (!e &i!ime
a $ău! omunismul "n Rom(nia0 )u!e de mii de oameni au muri! ne&ino&a*i0 1u pu!rezi!
"n puşării0 )au au supra&ie*ui!, dar u !inere*ea mu!ila!ă0 1l*ii, pu*ini, $oar!e pu*ini, au
reuşi! să $ugă pes!e grani*ă, la demora*i, "n s!a!e demora!e a Dran*a, )U1 sau
=ermania0 Cu al!e u&in!e, au !răda! s!a!ul omunis! rom(n0 /in!re ei are au $ugi!, unii
au $os! pro$esori, al*ii medii, al*ii mili!ari a .aepa sau diploma*i a Răeanu0
Ei au !răda!
s!a!ul 1şarom(n
omunis! es!e, -1ndrei, sun! realmen!e
nu un popor0 niş!e
 <imi 1#solu! nimi "i despăr*ea, "n shim#, prăpas!ia
din!re ălău şi &i!imă0 .oa!e ă mă e4prim prea solas!i, sau $a !ezism $ără de &oie, dar
m-am "n$uria!, 1ndrei .en!ru ă "n!re#ările !ale, g(ndurile !ale au $lu!ura! şi prin apul
meu0 1m i!i! şi eu edi!orialele aelea din presă are er rea#ili!area $oş!ilor ondamna*i
pen!ru !rădarea s!a!ului omunis! rom(n, "ndoielile !ale m-au #(n!ui! şi pe mine0 +i mi-a
$os! "ngrozi!or de greu să !re pes!e ele0 1 !re#ui!, pen!ru o sur!ă perioadă, sa mă
dis!an*ez de mine "nsumi, să $ug de mine "nsumi, a să po! 6udea la ree, a să po!
"n*elege ă aei oameni nu sun! !rădă!ori de popor0
 Ce, poporul es!e o dogmă, un regulamen!, un s!a!u!, sau o
ho!ăr(re a unei anumi!e organiza*ii> .oporul e, la urma urmei, un onep!, un onep!
is!ori de omuni!a!e umană, superior !ri#ului şi an!erior na*iunii0 /e e !o! ădem "n
a#era*ia de a &or#i "n numele poporului> .oporul "n sus, poporul "n 6os, iu#im poporul,
!rădăm poporul0
<ii hes!ia u pa!ria nu *ine0 Cum să $ii !rădă!orul propriei !ale pa!rii> .en!ru $ieare
om, pa!ria poa!e să reprezin!e u !o!ul şi u !o!ul e&a par!iular, s!ri! personal% asa
#ă!r(neasă de la *ară,
unde a desoperi! şoala
"n!(iul $ior din opilărie,
de iu#ire, sauloul unde şi-a
un re$ren "ngropa!
din!r-un părin*ii,
(n!e popularsauare
aolo
"l
urmăreş!e !oa!ă &ia*a a un "nger păzi!or0 HLim#a rom(nă es!e pa!ria mea spunea $oar!e
gra& <ihi!a )!ănesu0 +i o spunea a pe o a4iomă0 )ă "n*elegem de aii ă !o*i sio$an*ii
din .arlamen!ul Rom(niei, are s!(les lim#a rom(nă, sun! !rădă!ori de pa!rie> Vezi,
1ndrei, la e s!upidi!ă*i sa&an!e a6ungem> /ar să re&enim la !rădarea poporului, pe are
s-a #ă!u! a!(!a monedă, "n(! ne a$lăm "n plină in$la*ie0 Ce presupune !rădarea unui popor>
)implu% să-i "nşeli speran*ele0 /ar niioda!ă un popor, "n !o!ali!a!ea lui, nu-şi pune
39

speran*ele "n ine&a anume0 Es!e o imposi#ili!a!e na!urală0 )peran*ele unui popor nu sun!
doar suma !u!uror speran*elor indi&izilor e-l ompun0 E e&a in$ini! mai mul!0 +i mai
pro$und E e&a are *ine e4lusi& de sarali!a!e0 .en!ru ă numai "n /umnezeu "şi poa!e
pune speran*ele sale un "n!reg popor0 Cel are a !răda! un legăm(n!, un 6urăm(n!, un
ordin, un s!a!u! poli!i, a !răda! o organiza*ie0 <u un popor0 Un popor, prin $or*a na!urală a
lururilor, nu poa!e $i o organiza*ie0
/upă um nu se poa!e pune niioda!ă semnul egal "n!re s!a! şi popor0 )!a!ul ne$iind de(!
una din nenumăra!ele organiza*ii ale aelui popor0 1!uni, după aes! o#osi!or periplu, hai
să ne "n!re#ăm a doi opii serioşi% pe ine au !răda! generalul .aepa şi diploma!ul
Răeanu> Răspunsul, de o umpli!ă #anali!a!e, &ine de la sine% au !răda! s!a!ul omunis!
/ar s!a!ul omunis! rom(n - el pu*in !eore!i - a dispăru! "nă din deem#rie 0
1&em aum un s!a! de drep!0 1şa srie şi "n noua Cons!i!u*ie, "n primul ei ar!iolM
Rom(nia es!e un s!a! de drep! şi demora!i0 Ce !re#uia să $aă, e !re#uia să $i $ău!,
"nă din primele lui zile, s!a!ul de drep!> Iarăşi simplu% să aduă la s!area de normali!a!e o
soie!a!e #olna&ă0
dosarelor penale 1diă, prin!re
"n!omi!e de al!ele, rea#ili!area
)euri!a!e0 .en!ru!u!uror $oş!ilor
ă !oa!e, ondamna*i
a#solu! pe #aza
!oa!e dosarele
ins!rumen!a!e de )euri!a!ea rom(nă au $os! dosare poli!ie0 +i ondamnările la $el0 To!
poli!ie
Care e pro#lema u !ine, 1ndrei> Ce nu "n*elegi> Că s!a!ul nu es!e de(! o simplă

organiza*ie, a oriare al!a> Că s!a!ul omunis! roman a $os! impus na*iunii rom(ne de
!anurile so&ie!ie> Că )euri!a!ea nu a "n!omi! de(! dosare poli!ie> Că !rădă!orii de
are &or#eş!i nu au !răda! al!e&a, de(! o !iraniă organiza*ie> Că s!a!ul omunis! - a
men!ali!a!e, a sis!em ideologi, a s!ru!ură poli!iă - "nă nu a dispăru! din Rom(nia>
Ce drau, 1ndrei, !e-ai an!ona! "n!r-o idee $i4ă> "n!r-un er &iios> 
.en!ru ă)ă $ugi>
şi eu amTe ş!iam un
"nera!0 alergă!or
+i am reuşi!,de ursă lungă,
"neară "neară
şi !u +i daă e să $ugi )ă !euneli#erezi
arunăm #lam, "n
legă!ură u !o*i !rădă!orii s!a!ului omunis! rom(n, aes!a ar !re#ui pus pe apul a!ualului
s!a! rom(n - aşa-zis demora!i - are "nă nu a produs o lege, a!(! de neesară, pen!ru
rea#ili!area lor000
/ar nu pen!ru hes!ia as!a se dusese 7a&era la /una +i dă-i, şi lup!ă, şi "n!inde-!e pe un (mp de
idei, şi &ino u argumen!e, u on!raargumen!e, despiă $irul "n pa!ru <umai /udu era
apa#il de aşa e&a0
- Ia mai
"nă dă-i
nu-şi "n mă-sarapor!ul
"nepuse de !rădă!ori se #urzului.epe,
ă!re generalul 1ndrei 7a&era,
de(! iri!a! mai
de disu*ia aia mul! de $ap!ul
u /udu, ă
despre
!rădare, "n al ărui leş!e piase a un $raier, ia mai lasă-mă, /udule, u !rădă!orii !ăi +i-
au asuma! un ris> )ă-l "n$run!e )-au &ru! eroi> Ps!a e #les!emul eroilor% (nd deza&ua*i,
(nd &enera*i <u oriine "şi poa!e asuma su#lima po&ară a unui erou
Iar "n eea e-l pri&eş!e pe el, pe 1ndrei 7a&era, nu are nii un $el de &elei!ă*i de erou0 El
nu-i de(! un meseriaş0 1!(! Un &(nă!or de riminali0 /e uigaşi0 Uigaşul răm(ne la $el
3

de prosris "n orie soie!a!e omeneasă0 Ce-i !re#uie lui 1ndrei poli!iă> .oli!iă să $aă
/udu0 1l draului, /udu 1re drep!a!e0 .o*i să spui ă nu are drep!a!e> 1re 5ai ales
hes!ia aia u a :-a par!e din!r-o seundă0 Cum să 6udei un om numai după o
$o!ogra$ie>
În aeas!ăRadu
unoaş!e pri&in*ă,
/una1ndrei
pe /anera lămuri!0
5irea 5ai+ipu*in
Kari!on0 "nă lămuri!
des!ul deera de"lunde
#ine şi dede&reme
unoş!ea, (nd "l
e, la "n!re#area lui 1ndrei%
- Tu e zii, /udule, să-l a#ordez $ron!al pe Kari!on>, /udu "i răspunsese ri!os%
- Tre#uia să $i $ău! pasul aes!a mai de mul!0 /u-!e la Kari!on şi &or#eş!e u el deshis0
Dran El !e poa!e a6u!a0 E$e!i& !e poa!e a6u!a0 .en!ru ă es!e unul din!re ei mai pu!ernii
oameni ai zilei0 )i, mai ales, are aes "n lumea in!erlopă a manşe!elor al#e0 /e e nu
mi-ai spus, p(nă aum, ă una din pis!ele !ale, "n eluidarea elor două rime, !ree şi pe
la Kari!on> /u-!e hiar m(ine la el0 O să-i dau şi eu un !ele$on, să-i spun ă eş!i prie!enul
meu0 /e e> .ăi, ai mai &ăzu! !u &reun poli*is! iu#i! de marii ma$io*i>
;ingoşi +i
arne dă-mi
oase, şi $ilme
nu "n mie osau
s(rmă,
ăr*i(nd
- "năprinzi
de peuigaşul,
&remea luiăR(maru000
n-am mai &ăzu! un asasin - "n
A!-itrion$l -ace c"rţile

/an 5irea Kari!on "l primise pe ăpi!anul 1ndrei 7a&era a pe ine&a "ndelung aş!ep!a!0
<u, nu era &or#a doar de !ele$onul da! de /udu0 1ş!ep!area dura de mai mul!ă &reme0
Criminalis!ul a&usese, din primul momen! al &izi!ei, aeas!ă senza*ie s!ranie% Kari!on "l
aş!ep!ase de $oar!e mul! !imp0 1!uni, de e nu-l hemase> /e e nu $ăuse el primul pas>
/e e nu-i !ele$onase> /an 5irea Kari!on pu!ea ori(nd să pună m(na pe !ele$on, pe
$irul sur!,peşi generalul
sau dire! să-l sune .epe,
pe generalul .a&el 1ron,
şe$ul Capi!alei, şe$ul pe
sau hiar Inspe!ora!ului =eneral
minis!ru şi să-i al .oli*iei,
spună sur!%
- Ia !rimi!e-l la mine pe 7a&era
1r $i $os! re$uza!> 1ş Vrerea #ă!r(nului onsilier preziden*ial ar $i $os! e4eu!a!ă

"n!omai0 +i imedia!0 Ca un ordin0 /e e Kari!on nu-şi mani$es!ase aeas!ă dorin*ă> Ce
aş!ep!ase> Tele$onul lui Radu /una> Tele$onul lui 7a&era> C(nd 1ndrei "i !ele$onase, "n
!ermeni o$iiali, solii!(nd respe!uos aeas!ă "n!(lnire, Kari!on răsu$lase a uşura! de
e&a, de aş!ep!are, după primul Halo glaial0 Voea i se "nălzise #rus, pară &or#ea
unui prie!en &ehi, pară s-ar $i unosu! de (nd lumea, Kari!on $ău He-ne, aşa, a un
semnal inon$unda#il de #uurie, de sa!is$a*ie, apoi "l luă repede-repede%
- )alu! riminalis!ule /e unde &or#eş!i> /e la poli*ie> În!r-un s$er! de oră, maşina mea !e
aş!eap!ă la poar!ă0 E un 1udi negru0 Unde &rei să ne-n!(lnim> La mine aasă> La
Co!roeni> "n al!ă par!e>
7a&era op!ase pen!ru aasă, s-a dus, s-au "n!(lni!, #ă!r(nul $usese un am$i!rion
desă&(rşi!0 1ndrei nu-i spusese nimi despre /una, aşa de-al draului, nu &rusese să $aă
3

uz de numele lui Radu /una, dar preis /udu "i !ele$onase lui Kari!on, ă prea drăgu* se
pur!ase e4elen*a sa domnul onsilier preziden*ial u un *(ş!i-#(ş!i de ăpi!an de poli*ie000
/upă onsumarea primelor minu!e de poli!e*uri, #anali!ă*i şi ama#ili!ă*i pro!oolare,

7a&era &ru să in!re numaide(! "n su#ie!, "n pro#lemele lui arză!oare, pro$esionale, dar
Kari!on "l opri u un ges! se0 )u&eran )puse pe un !on &oi! pre*ios%
- .en!ru ă eu sun! am$i!rionul, eu $a regulile loului /aă &rei, eu sun! rupierul% el e
$ae lourile 1şadar, eu "*i &oi spune pe numele el mi, adiă 1ndrei, iar !u o să-mi spui
/an0 Clar> <e &om !u!ui - on$orm prinipiului alge#ri% prie!enul prie!enului meu es!e
prie!enul meu - şi orie ne-am spune unul al!uia, #une sau rele, promi!em solemn să nu ne
supărăm0 Iar daă aum nu sun!em, "nă nu sun!em, eş!i de aord a, la !erminarea aes!ei
disu*ii, să de&enim prie!eni> Eu sun! pen!ru ridiă Kari!on două dege!e "n sus0 Vo!ul !ău
are es!e, 1ndrei> "n!re#ă apoi el gra&0
1ndrei 7a&era "l pri&ea nău0 <u-şi imaginase niioda!ă aeas!ă senă inredi#ilă%
riminalis!ul
rom(n, regele7a&era !u!uindu-se
ne"norona! al elorşi mai
#ă!(ndu-se
opulen!epea$aeri
#ur!ă u el mai
oul!e, !are din preziden*ial
onsilierul parare ma$io!
de
are "nsuşi .reşedin!ele se !emea, se $erea să-l a!ingă măar şi u o $loare din parul
Co!roenilor0 1ndrei in!ră rapid "n 6oul eluilal!, z(m#i, ohii "i s!iliră şmehereş!e,
răspunse deis%
- +i eu sun! pen!ru0 /an Kari!on o#or(se m(na, ridiase doar palma, se aplease "n!r-un
ges! de aş!ep!are ă!re 7a&era, riminalis!ul priepu ges!ul, ridiă şi el palma, şi le
poniră - pu!erni, u eou - după are se pri&iră "ndelung, sru!ă!or, a doi amarazi de
arme regăsi*i după o &ia*ă de run!e ău!ări000
1um,
"n!(lnirii(nd
u se
/anpregă!eş!e
5irea să reda!eze
Kari!on, rapor!ulsăă!re
"ner(nd generalul
sin!e!izeze .e!re
!oa!e .eniu, "na$la!e,
in$orma*iile urma
riminalis!ul 1ndrei 7a&era mai ă nu ş!ie e să srie0 /upă e s!a#iliseră regulile
6oului - um zisese Kari!on - 7a&era &rusese, pen!ru a doua oară, să in!re "n su#ie!, "n
$ondul pro#lemelor, să a!ae "n!re#ările are-l !ul#uraseră a!(! de mul!, dar, !o! pen!ru a
doua oară, Kari!on "l oprise u aelaşi ges! impera!i&%
- )!ai0 Înain!e de a porni "mpreună pe un drum, la apă!ul ăruia am ho!ăr(! să de&enim

prie!eni, !re#uie, mai "n!(i, să ne unoaş!em0 )ă ne unoaş!em "n in!imi!a!ea g(ndurilor,
$ap!elor şi speran*elor noas!re0 )ă nu răm(nem doar simple unoş!in*e0 Ci, prie!eni 1şa
um am &o!a! in unanimi!a!e, nu> În!r-o #ună măsură, eu !e unos, 1ndrei0 'i-am i!i!
po&es!irile poli*is!e
la !ele&iziune0 /e larisipi!e
.epe, amprina$la!
presa en!rală,
mul!e lururiin!er&iurile,
in!eresan!e!e-am
despre&ăzu!
!ine0 "n
/ar(!e&a r(nduri
nu numai de
la .epe0
Eş!i el mai #un riminalis! al poli*iei, 1ndrei Eş!i o ele#ri!a!e "n pro$esia !a0 Eş!i
neăsă!ori!0 <u ai ine ş!ie e a&ere, "n a$ară de ra#la aia de /aie şi un apar!amen! ia
#lo0 Eş!i inorup!i#il% $loare rară, "n &remurile de as!ăzi /e asemenea, eş!i un !ip
9:

gurmand, ai A9 de ani, grupa sanguină 1;-B Rh nega!i&, "n prezen! eş!i om#ina! u una
din ele mai $rumoase $emei din ;uureş!i - Liana .redesu0
Cam aes!a eş!i !u, 1ndrei% un !ip in!eligen!, e4!rem de in!eligen!, a!ins poa!e hiar şi de
aripa geniului, &or#eş!i $luen! două lim#i s!răine - engleza şi $raneza - ai i!i! un mun!e
de ăr*i, oriine s-ar pu!ea m(ndri u prie!enia !a0 /e pildă, Radu /una000
Tu "nsă despre mine nu ş!ii mai nimi, 1ndrei0 /oar eea e irulă prin ulisele pu!erii,
prin presă, prin!re oamenii de a$aeri, prin lumea in!erlopă de lu40 1diă, $leauri0
Dragmen!e din!r-un uriaş mozai pe are nu l-a &ăzu! nimeni, niioda!ă, "n "n!regime0
1um, !u să nu-*i "nhipui, dragul meu, ă eu aş rede um&a ă !u n-ai pu!ea a$la mai
mul!e lururi despre mine0 .oa!e hiar şi unoş!i0 .oa!e hiar ai "n $işe!ele !ale o ăpi*ă de
dosare despre mine, despre a$aerile mele murdare, dar as!a mea nu-*i spune nimi0
.en!ru ă eea e-*i &oi spune eu despre mine, aum, pes!e (!e&a lipe, nu mai ş!ie
nimeni0 <ii hiar prie!enii mei ei mai #uni0 Ca să $iu siner p(nă la apă! u !ine, mai
sun! !o!uşi (!e&a persoane - $oar!e apropia!e mie - are unos aes!e ade&ăruri0 /ar
aele persoane
din!r-un )is!em,*iedin!r-o
"*i &orlume
$i s!răine u desă&(rşire,
paralelă 1ndrei0
pe are n-ai s-o +i pen!ru
"n!(lneş!i !o!deauna Da par!e
niioda!ă0
/upă um nii eu nu &oi unoaş!e, poa!e, niioda!ă, anumi!e zone insonda#ile din $iin*a
!a, din lumea !a in!erioară0 /e e mă desonspir !omai *ie> /e e !re#uie să-*i
măr!urises lururi a$la!e su# pee!ea unui 6urăm(n!> .en!ru ă )is!emul pe are "l
ser&es are ne&oie de ade&ăr, iar !u eş!i unul din!re pu*inii oameni dărui*i u harul şi
pu!erea de a desoperi ade&ărul0 /e a $i "n ser&iiul 1de&ărului Cu o ondi*ie% să unoş!i
!u "nsu*i ade&ărul pe are "l ser&eş!i0 1de&ărul, mai presus de orie 1mmoniu, un $ilozo$
din 1le4andria an!iă, o#işnuia să spună ă "i es!e prie!en .la!on - pe are, de al!$el, "l şi
&enera - dar mai prie!en "i es!e 1de&ărul0 Ce &reau să su#liniez> Că 1de&ărul es!e el mai
#un prie!enade&ărul
in!angi#il, al !ău,supra-uman
1ndrei0 /ar
es!eade&ăr, "n sine, nu e4is!ă0 1de&ărul pur, suprem,
o inep*ie
O in&en*ie a unor idealiş!i, are au !rans$orma! $ilozo$ia din mi6lo, "n sop0 /in uneal!ă,
"n $e!iş0 /in me!odă, "n dogmă0 1de&ărul se re&elează a a!are, numai (nd slu6eş!e
oamenilor0 )pre #inele oamenilor <umai (nd răm(ne uneal!a lor0 Iar eu, a şi !ine,
slu6im #inele omenes0 Iu#im 1de&ărul şi ne-am $ău! din el ins!rumen!, mai #ine spus
armă de lup!ă spre #inele oamenilor, "n ul!imă ins!an*ă, pen!ru onser&area speiei
umane, "n numele aes!ui ;ine uni&ersal, !e &oi "mpo&ăra aum u sere!ele mele, are
hiar daă nu !e &or $ae mai $erii!, dar mai "n*elep! sigur &ei $i000
0on-esi$nea cr$pier$l$i
/an 5irea Kari!on se opri din monologul său energi, ra$ina!, se ridiă din $o!oliu,
dispăru "n spa!ele unei uşi, reapăru u o s!ilă şi două imense #oluri de ris!al0
Criminalis!ul reunosu imedia! renumi!a #u!elie $umurie de Cogna 5ar!el$, şap!e s!ele,
V)O.0 1&ea gus!uri su#*iri, #ă!r(nul Kari!on !urnă e4a! două dege!e "n $ieare #ol,
ioniră sur!%
9

- )ănă!a!e, 1ndrei
- <oro, /ane
1dulmeară o lipă, poa!e două, aroma rasa!ă a #ău!urii, după are o sa&urară "ne!,
prelung, a doi &iioşi "nrăi*i0 7a&era !ăea "ng(ndura!0 1ş!ep!a0 Kari!on reluă ordial0
-uriaşe
/ei,rule!e0
ine sun! eu> 1şa um6uă!orii
/e 6ur-"mpre6ur% *i-am maiIarspus, sun! elelemai
pe saunul $ae"nal!%
6ourile0 Crupierul
rupierul 1diă,unei
eu0
<umai ă "n aes! sinis!ru 6o, noroul nu-l mai "mpar!e /umnezeu0 Ci, rupierul0 El
"mpar!e 6e!oanele olora!e, sau ăr*ile, sau numerele% u noro, sau $ără de noro0 /aă
"nep să #a! (mpii - am aeas!ă slă#iiune - daă "nep să alune "n!r-un lim#a6 erme!i,
"n!r-un lim#a6 u parolă, şi !u nu "n*elegi, !e rog, 1ndrei, opreş!e-mă "n!rea#ă-mă E-n regulă
Dieare soie!a!e "şi are rupierul ei0 Uneori, mai deş!ep!M al!eori, mai pros!0 Uneori, mai
inspira!, u mai mul!ă imagina*ieM al!eori, doar e4eu!(nd or#eş!e, a un simplu solda!,
ordinele pia!e de sus0
Uneori, mai dis!ila!, mai elegan!, mai elo&en!M al!eori, ăl(nd "n s!răhini0 /ar e prezen!
- eminen*ă enuşie neesară - "n orie s!a!0 <u de ieri, nu de azi0 Ci de mul!ă, de $oar!e
mul!ă &reme0 Uneori, şi-a dus misiunea la #un s$(rşi!0 1l!eori, a ra!a!0 )au a !răda!0 /ar n-
a lipsi! niioda!ă de la rule!a is!oriei% el a $ău! 6ourile Oriunde, "n lumea i&iliza!ă, se
6oaă o rule!ă enormă, are "mpar!e pu!erea% (nd olo, (nd dinoloM (nd la unul, (nd
la al!ul0
/aă am lăsa pu!erea la &oia "n!(mplării, la min!ea poporului, sau doar "n seama
su$ragiului demora!i, daă am lăsa pu!erea suspenda!ă "n loul or# al hazardului, s-ar
pu!ea produe - şi hiar s-au produs - la un momen! da!, (nd ine&a aumulează prea
mul!ă
lo&i!uripu!ere,
de s!a!,uriaşe dezas!re
masare, na*ionale,
di!a!uri, on!inen!ale
sărăie sauepidemii,
generaliza!ă, plane!are%a!as!ro$e
răz#oaie,eologie0
re&olu*ii,
Is!oria es!e plină de asemenea duioase po&es!i0 Una din!re ele s-a "nheia!, pen!ru
Rom(nia, a#ia "n deem#rie 0 /upă 8 de ani răs!igni*i pe !rei di!a!uri% di!a!ura
regală, di!a!ura mili!ară, di!a!ura omunis!ă0 O 6umă!a!e de &ea pierdu!ă "n nean!,
smulsă din is!oria on!emporană a lumii şi aruna!ă pes!e #ord0
În deem#rie , s-a pe!reu! un miraol0 /umnezeies sau omenes, nu ş!iu0 /ar
miraol a $os! +!ii şi !u um se spune% Unde&a, aolo sus, ine&a ne iu#eş!e 1şa es!e,
1ndrei /ar şansa are *i se o$eră es!e una singură din!r-un milion de posi#ili!ă*i
perdan!e0 <u ne pu!em permi!e să mai risăm0 )ă lăsăm pu!erea "n &oia "n!(mplării0
<imeni, "n lumea
are !endin*a aeas!a,
na!urală a#solu!
de a se nimeni
s!r(nge in!eligen!
"n!r-un n-ar /e
singur lo0 proeda aşa0 .en!ru
a se aumula ă singură
"n!r-o pu!erea
m(nă0 /e a polariza "n 6urul ei, prin orie mi6loae şi u orie pre*, !oa!e elelal!e $or*e
soiale, de a a#sor#i, de a $ura pu!ere de pre!u!indeni0
.rimul semnal de alarmă, "n aes! sens, a $os! (nd Liga Renaş!erii <a*ionale a delara!,
la "nepu!ul anului :, ă se !rans$ormă "n par!id poli!i0 1 $os! un şo "n$rioşă!or0
92

Liga, năsu!ă a o speran*ă na*ională, a o năde6de populară, "n !impul Re&olu*iei, şi are
!re#uia doar să ges!ioneze pu!erea p(nă la apropia!ele alegeri demora!ie, ia!ă ă,
dedulindu-se la pu!ere, o!ră&indu-se u ea, drog(ndu-se u ea, nu mai poa!e !răi $ără de
ea0 +i &rea s-o păs!reze numai pen!ru sine0 1şa se nas di!a!urile Liga Renaş!erii
<a*ionale gu&ernează şi as!ăzi0 /upă şase ani Leon Lo!reanu de6a a $os! ales de !rei ori,
onseu!i&,
oară> ;a!emapalma
şe$ suprem al )!a!ului0<-o
ă &a andida> Crezi ă laăanul,
#a!em, "n 3,
pierzi nu &a andida
/eşi Cons!i!u*ia şi a pa!ra
limi!ează la
două manda!ele unui .reşedin!e, se &or $ae la anul !o! soiul de inginerii legisla!i&e, şi
Co!oroan*a aia de la Co!roeni - al ărei, $ără de onoare, onsilier personal sun! - &a
andida pen!ru a pa!ra oară0
/aă lăsăm Liga de apul ei, daă "l lăsăm pe Lo!reanu de apul lui, am pus de o nouă
di!a!ură0 /e6a unul din &iepreşedin*ii Ligii, )ion 5oanu, a delara! "n!r-un in!er&iu ă
sun! pregă!i*i şi ho!ăr(*i să gu&erneze "nă douăzei de ani0 Iar un al! &iepreşedin!e, )ile
/ogaru, a zis-o răspia!, "n!r-o adunare populară, ă "nsuşi /umnezeu $ae par!e din
Ligă )ă-i laşi de apul lor> )ă !e #izui doar pe #unul sim* al poporului> Înseamnă să !e
plim#i pe +!ii
#uzunare0 o $unie
(! suspenda!ă
a $ura! Liga,deasupra uneidin
p(nă aum, prăpăs!ii,
a&erea u ohii lega*i
pu#liă> şi m(inile
"n $ieare &(r(!e un
an, aproape "n
s$er! din ;uge!ul *ării0 ;ani &(r(*i "n #uzunare personale, dar şi "n puşuli*a par!idului0
;ani s!r(nşi "n on!uri sere!e0 Tezauriza*i Trans$orma*i "n pu!ere )e pregă!es, um a
zis ne#unul ăla, să gu&erneze "nă două deenii0 +i, a!uni, ne-am amin!i! de rule!a despre
are *i-am &or#i!0 E4perimen!a!ă de &eauri, "n !oa!ă lumea #ună0
<e-am amin!i! de rupierul are "mpar!e noroul0 Cel e $ae 6ourile "n!re .u!ere şi
Opozi*ie Iar misiunea as!a - sere!ă, in$ernală - mi-a $os! "nredin*a!ă mie0 Ce pu!eam
$ae> )un!em un popor săra0 1m supra&ie*ui! elor !rei di!a!uri, dar am ieşi! din ele,
um se spune, "ninşi u !ei0 )ărai, lipi*i păm(n!ului, "n!reaga a&ere na*ională s-a surs
doar "n (!e&a #uzunare% #uzunarele $os!ei nomenla!uri omunis!e0
1diă, oamenii Ligii de azi0 Ca să !e on!raarăm pu!erea, ne !re#uiau #ani0 /e unde
#ani> Cum şi-au s!r(ns a&erile $oş!ii nomenla!uriş!i> )implu% $ur(nd a-n odrul0 +i-au
rea! un )is!em o$iial şi $ură u legea "n m(nă0 +i, as!$el, am pus la ale şi noi !o! un
)is!em, un enorm )is!em neo$iial, paralel u )is!emul o$iial0 .aralel u regimul
Lo!reanu0 /e-aum, pen!ru noi, odrul "nsemna hiar )is!emul o$iial0
.ra!i, e $aem noi> Le dăm pes!e m(nă noilor po!en!a*i ai zilei0 +i mai onre!% nu-l
lăsăm să pună m(na pe !oa!ă pu!erea0 Doar!e onre!M )is!emul organiza! de noi es!e mai
pu!erni de(! )is!emul lui Leon Lo!reanu0 <oi $urăm mai mul! de(! $ură !oa!ă arma!a
lui de o$iiali,
/oroga "nerăm sro#i*i şi par$uma*i,
să-l a!ragem "n $run!e
de par!ea noas!ră,usă-i
/aion /orogaohii
deshidem şi Traian
spre o;ereiu0
al!ă lume,.eo
lume modernă, i&iliza!ă şi demora!iă, "n are ehili#rul pu!erilor es!e legea ei
$undamen!ală0 <u ş!im daă &om reuşi0 /eoamda!ă, "nerăm Lui Leon Lo!reanu "i
&om sugera să nu mai andideze, la anul, pen!ru un nou manda! de .reşedin!e0 Iarăşi, nu
ş!im daă &om iz#u!i0 Traian ;ereiu nu-i de(! un pion "n m(na lui /oroga0
9A

/aă "l "nlă!urăm pe Traian de pe !a#la de 6o, /oroga "l poa!e "nloui numaide(! u
oriare al!ul0 1re des!ui pioni de sari$iiu 1şa ă, mai #ine, "l lăsăm draului la loul lui,
la &edere, "l supra&eghem, "i mai ş!erpelim (!e-o hală din plăin!a de su# nas, "l pu!em
on!rola0 /ar, lurăm u oameni, 1ndrei0 Lurăm u oameni, nu u maşini <u u ro#o*i
Iar oamenii sun! impre&izi#ili0 )un! singurele $iin*e impre&izi#ile de pe păm(n!0 Tre#uie
să-*i iei o mar6ă
)is!emul0 de eroare
Ori(nd mare,gripa0
se poa!e $oar!e;les!emul
mare, (ndlui
lurezi
)isi$,uregele
ei0 Ori(nd ni se poa!e
Corin!ului, nu-i #loa
doar
mi!ologie0 Ci un ade&ăr ur(!, "ngrozi!or de ur(!, dar "m#răa! "n s!raie de legendă0 <oi
&ărsăm "n hasnaua o$iială sume enorme de #ani0 <umai &alu!ă $or!e0 /ar sume şi mai
mari le diri6ăm şi ă!re Opozi*ia poli!iă% li#erali, *ărăniş!i, demora*i0 <u dire!, i prin
in!erpuşi0 .rin oamenii noş!ri de a$aeri din *ară şi din s!răină!a!e0
Ei - o$iialii - ha#ar nu au ă nu sun! al!e&a de(! niş!e ro!i*e "n )is!emul nos!ru0 1s!$el
"n(!, .u!erea ne rede de par!ea ei0 Opozi*ia, "nsă, ne huleş!e rău de !o!0 Ea nu ş!ie ă $ără
)is!emul nos!ru, $ără #anii noş!ri, ar $i suom#a! de mul!0 Liga ar $i "nghi*i!-o şi ar $i
digera!-o "nă
ele#ri!a!e> /ardin primul anOpozi*ie,
ea, s!ima#ila de gu&ernare0
nu ş!ie01min!eş!e-*i de mineriadele
+i nii nu !re#uie de să
să ş!ie Las-o !ris!ă
ne
"n6ure )ă ne #ălăăreasă )ă ne $aă ma$io*i, orup*i, ho*i0 La urma urmei, hiar aşa şi
sun!em0 <u sun!em0 .ărem /ar ăs!a-i risul nos!ru0 Va "n*elege şi ea regulile 6oului,
(nd &a aede la pu!ere0 .(nă a!uni, "nsă, ne dele!ăm u !oa!e mizeriile ei, are $a
deliiul presei0 +i !ira6ele mari0 <e-am asuma!, de la #un "nepu!, aes! supliiu% să $im
ară!a*i u dege!ul, să $im lega*i la s!(lpul in$amiei, să arune lumea u pie!re "n noi0
Cel e $ae 6ourile nu es!e un om $erii!0 /ar es!e neesar0 .oa!e, u al! prile6, &om
a6unge şi la de!alii0 1um, "nsă, mă rezum la a!(!0 Oamenii $iind um sun!, $a lururi
$oar!e #une, dar şi lururi $oar!e rele0 )un! impre&izi#ili Uneori, a*ionează a niş!e
im#eili0 )au hiar
le spui !u!uror a niş!e
oamenilor uriminali0 +i nu
are lurezi, ş!iieş!i
ine (nd0 C(nd a$li,eeurmăreş!i,
"n reali!a!e, prea !(rziu0e<u po*i
$ai, "n să
e
rol ai $os! dis!ri#ui!0 <u po*i să le spui elor din 6urul rule!ei ă !u nu eş!i doar un rupier
are "mpar!e 6e!oanele, i eş!i şi el are "mpar!e noroul0 Cel e $ae 6ourile are,
adeseori, des!inul spionului0 /aă !rea#a lui urge #ine şi u $olos pen!ru *ara sa, es!e un
erou pen!ru *ara sa0 /ar un erou de are nu ş!ie nimeni, "n a$ară de doi-!rei oameni% şe$ii
lui0 Un erou anonim /aa, "nsă, es!e prins, nu de pu*ine ori propria lui *ară se leapădă de
el, nu-l mai reunoaş!e, nu-l mai apără, $iind lăsa! pradă legilor pedepsi!oare şi
opro#riului pu#li0 Loul pe are s!au eu, "n $run!ea unui )is!em are, deoamda!ă,
$un*ionează a un eas el&e*ian, loul unde mă a$lu aum es!e r(&ni! de mul*i din!re
ola#ora!orii mei0 E &(na!, u o neagră !enai!a!e, de aei oameni impre&izi#ili0 /aă
rezis!, disre*ionare0
pu!eri daă "mi $a #ine !rea#a, daă nu mă las do#or(!, )is!emul mă apără, "mi on$eră
.u!erea de a &eghea la ehili#rul pu!erilor0 /aă, "nsă, dau greş, daă lahez, daă de&in
o pro#lemă, de&in indezira#il0 1elaşi )is!em se leapădă de mine şi alege al! rupier0
1l!ine&a are să $aă 6ourile0 Via*a nu-i delo un #asm $rumos, dragă 1ndrei0 +i nii nu
!re#uie s-o iei prea "n serios, "n!r-o disu*ie, de anul !reu!, u prie!enul meu 1ndre
)an!ini, unul din marii oameni poli!ii ai Dran*ei, mi-a spus, la un momen! da!, u sur(sul
9B

lui hiera!i, "nghe*a! "n ol*urile gurii, i!ez din memorie% <u am lua! niioda!ă prea "n
serios &ia*a, pen!ru ă din aşa e&a nimeni nu iese &iu Ei #ine, 1ndrei, ine&a, nu ş!iu
ine, r(&neş!e de6a loul rupierului0 Es!e, sun! on&ins, ine&a din )is!emul meu0 Cine&a
su$iien! de pu!erni, su$iien! de is!e* şi su$iien! de ne#un, a să mă "n$run!e0 ;ru!al
+i-a $ău! din hes!ia as!a un *el haluinan!, "n numele aes!ui *el, să&(rşind de6a două
rime% asasinarea
+i u aeas!a omului
am a6uns de la
e4a! a$aeri 5ihai <egulesu
pro#lemele şi a 6urnalis!ului
are !e $răm(n!ă0 Vor#es prea1n!on )oroeanu0
repede, 1ndrei>
.rea elip!i> 5ă po*i urmări>000
M*n" de $ci#a( pro-esionist

Chipul lui 1ndrei 7a&era s!răluea de o lumină in!erioară0 O s!răluire "n!unea!ă0 Ca
!ăişul unui pumnal "n slipirea lunii Era "norda!0 Conen!ra! 1#ia aum i se desluşiseră
mul!e semnale mis!erioase pe are le perepuse, mai mul! sau mai pu*in &oala!e, "n
ul!imul !imp, "n soie!a!ea rom(neasă0 +i, deoda!ă, $ugi u g(ndul la Radu /una0
- 1l draului, /udu El ş!iuse e&a0 Dusese ini*ia!> O $ae şi el par!e din )is!em> O $i
omul lui Kari!on> )au am(ndoi au aelaşi s!ăp(n> /oamne-/umnezeule, pe e lume
!răim> /ar daă /an 5irea Kari!on "i "ndrugase &erzi şi usa!e, doar aşa a să-şi pună el
la adăpos! imensele a$aeri !iăloase>
/ar daă Kari!on "i "nropise o po&es!e dia#oliă, soasă din ine ş!ie e zonă
repusulară a min*ii lui> Kari!on ş!ie, desigur, ş!ie ă el, 7a&era, es!e un !ip inorup!i#il,
şi a!uni um să-l a!ragă de par!ea sa, um să-l $aă să nu-şi mai &(re nasul "n a$aerile lui
oneroase, "n!inse de-a lungul şi de-a la!ul unei *ări "n!regi, um să-l "m#ro#odeasă al!$el
de(! ser&indu-i un #asm demn de ele#rul serial /osarele >
-<u 1es!a nu-i un ra*ionamen! ore!0 E un so$ism "şi zise, preau!, 1ndrei0 Kari!on
mi-a lăsa! prea mul!e por*i deshise, pe unde po! in!ra şi &eri$ia !o! e mi-a spus el0 <u,
eu g(ndes &erzi şi usa!e, &eşni #ănui!or um sun!0 Kari!on spune ade&ărul0
1ndrei "şi "ndrep!ă ohii spre #ă!r(nul am$i!rion0 1&ea !răsă!urile gra&e, pri&ea "n păm(n!0
1poi, "şi $ău de luru u s!ila de 5ar!eil, mai !urnă iarăşi $i4 (!e două dege!e "n $ieare
din uriaşele #oluri de ris!al, ioniră, sa&urară "ndelung $aimoasa mară de onia
$ran*uzes, $onda!ă "n 980 Tăură "ng(ndura*i0 Re!ra!ili0 Ca niş!e gas!eropode0 .rimul
are "şi i*i oarnele $u 1ndrei 7a&era0
-a!en*ie0
Te-amTe-am
urmări!, /ane, um
asul!a!, spusen-am
el umai
o emo*ie
asul!a!greu reprima!ă0
pe nimeni Te-am
"n &ia*a mea0asul!a!,
+i mă !o!u"n!re#,
mare
şi-mi !o! reproşez% de e n-am &eni! la !ine, imedia! după rima de la )olaris> .e !raseul
in&es!iga*iilor mele, la un momen! da!, ai apăru! şi !u0 /upă Traian ;erelu, după
5ariana ;ereiu0 5ariana "*i $ăuse două &izi!e $ulger, aii, aasă la !ine0 +!iam ă
5ariana $usese aman!a lui 5ihai <egulesu0 /e la Tomi*ă, una din gorilele lui
<egulesu, am a$la! ă 5arianei i se mon!ase un şan!a6, ă ne&as!a sere!arului general al
=u&ernului $usese "nregis!ra!ă pe o ase!ă &ideo, !aman (nd "şi "nşelase şi so*ul şi
98

aman!ul, eşu(nd "n #ra*ele $rumosului #od@guard, dar ă!re e *in!ea şan!a6ul ăla nu ş!ie
nimeni0 Cu 5ariana nu am disu!a!, la Traian nu m-am dus, ia !ine n-am &eni!0
<-am &eni!, din ordin +!iam de6a ă !e-ai "n!(lni! u 5ihai <egulesu, &-a*i "n!(lni! "n
&ila de la )ango&, două "n!(lniri "n aeeaşi zi0 /upă are, <egulesu a dori! s-o
on!a!eze, a doua
să se onsume zi, pe ziaris!a
la res!auran!ul 1urora 5an!a,
)olaris0 /ar n-ade la apua!0
mai ;ulina5ihai
Verde, "n!(lnire ae$os!
<egulesu !re#uia
uis
u un $o de armă, u amor!izor, mană de uigaş pro$esionis!, imedia! e a in!ra! la
)olaris0
+i !o! la )olaris, ine&a, o silue!ă $eminină, pe are "nă nu am iden!i$ia!-o, s-a aplea!
iu!e asupra &i!imei, #uzunărind-o şi reuper(nd, pro#a#il, un ma!erial ompromi*ă!or0
.oa!e hiar &ideoase!a "n are 5ariana onsuma o par!idă de se4 u Tomi*ă0 .oa!e
al!e&a0 /e la al!ine&a> Orium, "*i sun! $oar!e
reunosă!or pen!ru !o! e mi-ai spus p(nă aum0
/aăa!uni
!ale, !u eş!i drumul
&iza!ul, pe
daă !u "leş!i
are &omel #a!e
amenin*a!, el şan!a6a!,
"mpreună, de aumaşa um am
"nain!e, &a dedus din spusele
due, implaa#il,
ă!re uigaş, ă!re el are l-a plă!i! pe uigaş0 Ei #ine, /ane, eu ş!iam, "nă de anul
!reu!, !oa!e aes!e lururi despre azul )olaris0 /e e n-am &eni! la !ine mai de&reme>
+!iu, de e Vrei să-*i spun, de e> .en!ru ă nu m-a lăsa! generalul .e!re .eniu0 )au
.epe, um "i spunem !o*i su#ordona*ii0 El nu mi-a permis să merg nii la Traian ;ereiu,
nii la 5ariana0 +i nii la !ine0 .en!ru ă se !eme de !ine, a de drau0 Eş!i spaima &ie*ii
lui .epe +i nu se !eme a!(! pen!ru pielea lui, (! pen!ru mine0 5i-a spus ă mă po*i s!ri&i
a pe o #ară0 +i eu l-am asul!a!0 .en!ru ă "l iu#es pe .epe, a pe !a!a0 )u# aripa lui
lurez, de (nd eram loo!enen!0 El m-a "n&ă*a! meserie0 El m-a $ău! inorup!i#il0 )un!
opera lui
I se păru lui Kari!on, sau 7a&era a&ea, "n!r-ade&ăr, larimi "n ohi> Lui 1ndrei "i ardeau
o#ra6ii, a&ea $run!ea !ranspira!ă şi ohii "no!(nd "n!r-o pro$undă !ul#urare0 Kari!on $u
uimi!, $u a!(! de uimi! de omul pe are "l desoperea "n riminalis!ul 1ndrei 7a&era - un
om de o rară sensi#ili!a!e -"n(! se ridiă repede din $o!oliul său, se apropie de elălal!
$o!oliu, se lăsă pe &ine "n $a*a lui 1ndrei şi spuse simplu%
- 1um ş!iu ă &om răm(ne prie!eni !oa!ă &ia*a +i, daă &rei să ş!ii, aeleaşi regre!e
!ardi&e mă "neară şi pe mine, aum, ă nu !e-am unosu! personal "nă de anul !reu!,
imedia! după rima de la H)olaris0 1r $i $os!, poa!e, mai #ine pen!ru !oa!ă lumea% şi
pen!ru 1n!on )oroeanu, şi pen!ru mine, şi pen!ru !ine0 .oa!e ă de6a am $i desoperi!
asasinul de la H)olaris şi am $i pre&eni! o nouă rimă0
1s!a &oiam să ş!ii, 1ndrei "nheie #l(nd /an 5irea Kari!on, se ridiă şi se reaşeză
umin!e "n $o!oliul său000
Tăerea &eni pară de la sine0 ;ine$ăă!oare, Rela4an!ă0 7a&era se reulese primul,
"n!re#ă se%
- Cine zii ă !e &(nează, /ane>
Kari!on răspunse la $el de se%
93

- <u ş!iu
/upă are, "şi on!inuă dez&ăluirile despre 5ariana ;ereiu, despre 5ihai <eguiesu,
despre anonimul de la !ele$on, po&es!ind se&en*ial, inema!ogra$i, "n imagini ample,
&i&an!e, !oren*iale000
E$ s$nt pa%nic$l l$pilor4

1ndrei 7a&era "l asul!ase a!en!, $oar!e a!en!, să nu sape nimi din $irul s!u$os al
po&es!irii0 Cum o să !reaă el "n rapor!ul o$iial ă!re generalul .epe !oa!e hes!iile alea
pian!e, şoan!e, a niş!e a&en!uri u mar*ieni> Tre#uia să rezume Tre#uia să re*ină a
inea esen*ă0 Chin!esen*a +i hin!esen*a era urmă!oarea% imedia! după uiderea lui
1n!on )oroeanu, are !omai pu#liase un serial de repor!a6e senza*ionale despre
enormele a$aeri u pe!rol ale lui Kari!on, a$aeri ilii!e, dei imedia! după asasinarea
ziaris!ului, domnul /an 5irea Kari!on primise un !ele$on anonim de amenin*are, !ele$on
are $ăea legă!ura "n!re ele două rime şi are, $ără ehi&o, dorea să le aşeze pe apul
#ă!r(nului onsilier preziden*ial0
5ai depar!e, lururile plu!eau "n deri&ă0 .ersona6ul male$i şi anonim de la !ele$on nu
solii!ase nimi, "n shim#ul !ăerii0 1 spus doar ă &a re&eni0 Era un şan!a6 lar0 Clasi0
În aş!ep!are0 Ori &a ere #ani, $oar!e mul*i #ani ash, ş!iind ă are de unde0 Ori &a ere
o!ă par!e din ine ş!ie e a$aeri !ene#roase a$la!e "n derulare0 Ori "i &a ere, pur şi
simplu, lui Kari!on, să se dea la o par!e, să lase loul li#er, să-i edeze pu!erea, "i a6unge
(! a s!r(ns, a &eni! &remea să se re!ragă, să-şi ron*ăie liniş!i! uriaşa a&ere, să renun*e la
pu!ere0 )ă nu mai $ie a!i&0 )ă nu mai $aă 6ourile0
1 zis ă &a re&eni0 Era ho!ăr(!0 Kari!on dedusese ă neunosu!ul de la !ele$on "l ş!ie
$oar!e
)is!em0#ine% "i !ele$onase
+i "nă pe apropia!0
unul $oar!e numărul sere!0 Ul!rasere!,
Cine> Kari!on "nseamnă
"i spusese lui ă era ine&a
7a&era din
ă 5ihai
<egulesu $usese implia! "n!r-o &as!ă a$aere u diaman!e, a$aere in!erna*ională, şi ă
$usese om#ina! u niş!e ma$io*i ruşi0 1ndrei 7a&era in&es!igase şi ei pis!a aeas!a, dar nu
a6unsese delo la onluzia ă <egulesu ar $i $os! asasina! de ruşi0 /impo!ri&ă, !ra$ian*ii
ruşi de diaman!e pierduseră imens prin dispari*ia su#i!ă a lui 5ihai0 1şadar, al!ine&a "l
omor(se pe <egulesu0
- Cine> 5is!eriosul de la !ele$on> To! el "l asasinase şi pe 6urnalis!> To! din ordinul lui>
Kari!on "i po&es!ise, apoi, despre grupul ma$io! 1RO, de la ;erlin, ondus de un rom(n%
1le4andru Ipsilan!i0 1$aerile lui Ipsilan!i &eniseră, "n!r-un anumi! momen!, "n !eri#ilă
onuren*ă u ele
To! "n a$aerile ale lui"şiKari!on%
u pe!rol on!ra#anda
&(r(se nasul şi 1n!onu maşini de lu4 şi !ra$iarea de pe!rol0
)oroeanu0
- )ă $i $os! )oroeanu omul lui Ipsilan!i> )ă $i 6ua! 1n!on )oroeanu rolul pros!ului,
rolul pionului de sari$iiu> E4lus 1ndrei "l unoş!ea prea #ine pe ziaris!, a să-şi
"nhipuie as!$el de măgării despre el0
- )ă $ie aes! 1le4andru Ipsilan!i el are doreş!e "nlă!urarea !o!ală şi #ru!ală a lui Kari!on
de pe eşihierul pu!erii oul!e> 1!uni, de e nu-l omoară> se "n!re#ă 1ndrei 7a&era0
99

- .en!ru ă ar $i o pros!ie răspunse !o! el0
C(nd omori pe ine&a din!r-o s!ru!ură, al!ine&a "i ia loul imedia!0 1l!ine&a es!e numi!
numaide(! "n loul lui, de apii aelei s!ru!uri0 /ar (nd ine&a se re!rage singur, su#
presiunea spaimei, su# presiunea şan!a6ului, loul rămas &aan! nu-l mai poa!e oupa
al!ine&a
organiza!e0de(! şan!a6is!ul0
/in aes! Es!e5irea
mo!i&, /an regula Kari!on
de $ier nu
a aes!ui !iălos
&a $i uis0 6o $iind,
Omor(! din s$era rimei
)is!emul &a
pune "n loul său un nou rupier0 1l!ine&a &a $ae 6ourile0 +an!a6a! "nsă $iind, presa!
psihi zi de zi, amenin*a! ă &a $i iremedia#il ompromis, Kari!on poa!e eda, iar
şan!a6is!ul "şi ulege !rium$ă!or roadele munii sale0
- Cine să $ie şan!a6is!ul> se "n!re#ă 7a&era, deru!a! de lunga lis!ă de rela*ii pe are Kari!on
i-o pusese la dispozi*ie0
/an 5irea Kari!on "i dăduse lis!a, "l pri&ise "n ohi, "l pri&ise e4a! "n ro!undul "n!unea!
al pupilelor, şi-i spusese doar a!(!%
- 1ndrei, să nu ui*i niioda!ă ă !răieş!i "non6ura! mereu de o hai!ă $lăm(ndă de lupi0 )ă
nu !e "nrezi "n nimeni /e(! "n /umnezeu şi In mine0 .en!ru ă eu sun! pazniul
lupilor000
CAPITOLUL 8
Motto:
/upă e4pulzarea grupului )E.1R1T din Ungaria, "n!reaga organiza*ie !eroris!ă a lui
Carlos, supranumi! +aalul, se ins!alează, u reşedin*a permanen!ă, "n Rom(nia0
+ire! şi rud, <iolae Ceauşesu "i permi!ea +aalului să $oloseasă !eri!oriul Rom(niei,
preum
şi opiosşiplă!i!e0
#azele =eniul
logis!iearpa!in
puse la dispozi*ie,
a&ea ne&oiepen!ru di$eri!e a*iuni
de ser&iiile riminale
+aalului, pen!ruomanda!e
a se ră$ui
u disiden*ii rom(ni, u Europa Li#eră, pen!ru neu!ralizarea ad&ersarilor poli!ii0
Vladimir Alexe
Mesa#er$l (i Monsenior$l
-000Vă a$la*i "n $a*a unei grandioase opere a spiri!ului uman, are "n$run!ă !impul de
aproape două mii de ani% Columna lui Traian Ceea e &ede*i es!e o opie per$e!ă0 /e
$ap!, un mula6 "n ipsos0 Originalul se a$lă la Roma, "năl*a! "n ele#rul Dorum al lui Traian0
Columna a $os! ridia!ă, "n anul A al erei reş!ine, de ă!re $aimosul 1polodor din
/amas, la ordinul "mpăra!ului Traian, "n amin!irea &i!oriilor repur!a!e asupra dailor000
=lasul ghidului - speialis! "n is!oria an!iă - răsuna pro$und şi plău!, "n re&er#era*ii
gra&e, persuasi&e, su# !a&anul "nal!, #ol!i!, din uriaşul hol al 5uzeului <a*ional de Is!orie0
Clădirea, "n ansam#lul ei, era super#ă0 =igan!iă0 Dos!, pe &remuri, sediul en!ral al
.oş!ei Rom(ne, mai apoi muzeul personal al .i!iului de la )ornieş!i, umplu! u !oa!ă
9

grandoarea s!r(nsă de pe unde "şi ălă!orise morga şi arogan*a, "n sinis!rele lui &izi!e de
pae şi prie!enie, $alniul edi$iiu de pe Calea Vi!oriei adăpos!ea, de &reo (*i&a ani,
5uzeul <a*ional de Is!orie al Rom(niei0 Cu !rei ni&ele !eres!re şi două su#!erane, imensa
ons!ru*ie se prezen!a &izi!a!orului a un la#irin! ilopi0 Das!uos "n are !e pu!eai
pierde uşor, a#sor#i!, "nghi*i! de $urniarul uman, dar "n are !e pu!eai asunde la $el de
uşor, ăs(nd
e au*i, ohii olo 1es!a
e urmăreş!i0 şi olo, easuri "n!regi, $ără
era şi mo!i&ul a săare
pen!ru !e iaLeopold
"n seamă5a&rodin,
ine&a, e alias
&rei,
5onseniorul, "şi dăduse "n!(lnire u un mesager neunosu!, !rimis de "nsuşi preşedin!ele
Ligii Renaş!erii <a*ionale, e4elen*a sa domnul /aion /oroga0 Consemnul era a
5a&rodin să-l aş!ep!e unde&a, "n apropierea Columnei lui Traian, din inin!a 5uzeului
<a*ional de Is!orie0 5esagerul &a sosi $i4 la orele A,::, (nd aglomera*ia umană a!inge
paro4ismul, omul a&(nd, a semne de reunoaş!ere, o re&is!ă "n m(na s!(ngă, iar "n m(na
dreap!ă un lăn*işor din me!al al# u are se &a 6ua, "n$ăşur(ndu-l şi des$ăşur(ndu-l pe
dege!ul ară!ă!or, pri&ind dis!ra! la #asorelie$urile Columnei0
)e &a $(*(i prin!re oameni e4a! zee minu!e, după are se &a aşeza pe una din anapelele
pluşa!e,
l(ngă el,r(ndui!e de-a"llungul
se &a aşeza, pere*ilor,
&a salu!a, aş!ep!(nd
"n!re#(ndu-l să -$ie
apoi aşaon!a!a!0 5onseniorul
um $a #ă!r(nii se &a due
singura!ii (nd
au!ă săm(n*ă de &or#ă - daă a i!i! edi!orialul din re&is!a respe!i&ă0 5esagerul "i &a
răspunde ă, desigur, l-a i!i!, e un edi!orial !răsne!, are meri!ă le!ura! u pi4ul "n m(nă,
lui nu-i mai !re#uie re&is!a, i-o poa!e o$eri u plăere, i-o dă, se ridiă, salu!ă şi dispare, "n
in!eriorul re&is!ei, Leopold 5a&rodin &a desoperi un pli, iar "n pli, $o!ogra$ia unei
!inere doamne0 )u# $o!ogra$ie, numele şi prenumele0 Chipul din $o!ogra$ie nu a&ea
a#solu! nii o rele&an*ă0 <umele şi prenumele, da Ele erau heia Ros!ul aelei "n!(lniri
onspira!i&e0 .en!ru ă reprezen!au - prin anagramare - numele al!ui om0 Iar pe ael om
!re#uia să-l supra&egheze 5onseniorul, "n el mai desă&(rşi! sere!, să-l $ileze, să-l
urmăreasă u !oa!ă droaia lui de de!e!i&i par!iulari0 +i zilni, seara, ori(! de !(rziu,
să-i rapor!eze,
Urmărirea &a $i"ne4eu!a!ă
sris, domnului
pe !ermenpreşedin!e
nelimi!a!0/aion /oroga,
.(nă (nd /oroga!oa!e
&ain$orma*iile
zie )!opo#*inu!e0
+i nu &a
$i !reu!ă "n e&iden*ele 1gen*iei0 <o!a de pla!ă &a $i ahi!a!ă la s$(rşi!0 Cash0
- Cine o $i>, se "n!re#a, de&ora! de uriozi!a!e, 5onseniorul0 /e ine se !eme /aion

/oroga> .e ine are piă> .e ine &rea să on!roleze> Vrea să dăr(me pe ine&a> )ă-l
ompromi!ă> )ă-l şan!a6eze> O $i &reun ş!a# poli!i> Vreun general de poli*ie are şi-o $i
&(r(! nasul unde nu-i $ier#e oala> Vreun minis!ru săpa! din hă*uri>
Leopold 5a&rodin murea de uriozi!a!e0 Venise la "n!(lnire, on$orm &ehilor sale

o#ieiuri, u o 6umă!a!e de oră mai de&reme0 )ă !a!oneze, să on!roleze, să &eri$ie
!erenul, oamenii,
im#a!a#il o#ie!ele0
l-ar $i de!e!a! u /aă ar $i5ahia!,
preizie0 e4is!a! un periolu- ori(!
!ra&es!i!, peruă,de#ar#ă
mi -şi$lerul său
periuni
s!u$oşi, grizona*i, u ohelari de &edere u rama din s(rmă su#*ire, u pălăria neagră din
$e!ru "n!r-o m(nă, u ealal!ă m(nă spri6inindu-se "n!r-un #as!on din a#anos lus!rui!, u
hainele ura!e, enuşii, de modă &ehe, de modă &ehe era şi la&aliera u piă*ele gri, a
şi ol*ul s!u$os al #a!is!ei din #uzunarul de sus, din s!(nga hainei - 5onseniorul ară!a a
un &enera#il pro$esor uni&ersi!ar, !reu! de 9: de ani, plim#(ndu-şi alm erudi*ia prin!r-o
lume super$iială şi &eşni gră#i!ă0
9

1 so!oi! u ohiu-i ager !oa!e ol*urile imensului hol, hipurile oamenilor, mersul lor,
ges!urile lor, "n&(r!indu-se agale "n 6urul Columnei, !ranşa!e "n uriaşe hali al#e, aşeza!e
"n er, pe pardoseala din marmură neagră a muzeului, Era da! "n mă-sa /oroga ăs!a
Vilean şi preau!0 +i pu!erni Ca un 7ăgan arpa!in0 <u s-a năsu! "nă prada are să-i
sape din ghiare0
- Ps!a, daă &a ş!i să-şi *ină "n $r(u păa!ele - ă are des!ule - &a a6unge depar!e "şi zise
5onseniorul, amin!indu-şi ă, la s$(rşi!ul disu*iei lor !ele$onie, /oroga "i sugerase sa
6oae la Lo!o, ă are el niş!e numere u mari şanse de (ş!ig, i le-a da! un prie!en, un
ma!ema!iian, o somi!a!e uni&ersi!ară, are a $ău! un alul al pro#a#ili!ă*ilor şi i-au ieşi!
e4a! unsprezee numere, &re*i să le no!a*i> I-auzi*i e numere in!eresan!e sun!% 9-8--
:---B-3-2--A0
/aion /oroga le di!ase rar, u o di*ie per$e!ă adăug(nd la s$(rşi! ă şansele ele mai
mul!e sun! la &arian!a 8 din 0 5onseniorul sur(se g(ndurilor0 Cele  numere
ons!i!uiau, de $ap!, un od - de o dezarman!ă simpli!a!e - u a6u!orul ăruia, $olosind
numele şi$orma!
<umele, prenumele
din 8 de su# prenumele
li!ereM $o!ogra$ia din
din pli, &a a6unge
30 /espre ine ola$inumele
&or#a>şiCeprenumele reale0
6ouri de ulise
$ae /oroga> /e ine se !eme e a!(! de !are, "n(! a reurs la ser&iiile 5onseniorului>000
Viaţa ca $n r"%&oi total

- 0001polodor din /amas - răsuna a&(n!a! glasul #ari!onal al ghidului - es!e aelaşi
arhi!e!, sulp!or şi ons!ru!or mili!ar roman, de origine greaă, unul din ilus!rele genii
ale lumii an!ie, are a ons!rui! şi &es!i!ul pod pes!e /unăre, de l(ngă /ro#e!a - Turnu
)e&erin000
În!o!deauna, lui Leopold 5a&rodin "i plăuse a&en!ura0
5is!erul .eriolul /ar şi pruden*a0 Era un !ip omple4, o personali!a!e $asinan!ă, un
ames!e #izar, o om#ina*ie !o4iă de pu!ere şi gingăşie, de #ru!ali!a!e şi gra*ie, de $or*ă şi
ne&olniie, un amalgam $ier#in!e "n!re "nredere, suspiiune, "n*elepiune şi ne#unie,
"n!re siguran*ă şi "ndoială, speran*ă şi disperare0 +i !oa!ă aeas!ă umpli!ă mi4!ură se a$la
su# semnul implaa#il al pasiunii, "şi !răise !oa!ă &ia*a, p(nă la ei 8: de ani "mplini*i de
ur(nd, u o pasiune arden!ă0 .eru!an!ă +!iuse e să eară de la &ia*ă0 +!iuse, la $el de
#ine, e să-i o$ere &ie*ii0 <u se poa!e numai să eri, $ără să dai e&a "n shim#, "n
on!rapar!idă Era regula de aur a "n&ingă!orilor0 Iar el - Leopold 5a&rodin, supranumi!
5onseniorul - era un "n&ingă!or0 Un "n&ingă!or predes!ina!0 .en!ru ă era un lup!ă!or
na!i&0
mereuUn răz#oini0 <ăsu!,
ia !empera!uri "nal!e,nu $ău!
"n!r-o /e (nd
lume se ş!ie,
&iolen!ă se răz#oise
1erul u !oa!ă lumea0
#l(nd, umin*enia, Trăise
!ihna nu-i
priau0 Cău!a u !o! dinadinsul prime6dia0 Doul on$run!ărilor pe &ia*ă şi pe moar!e /aă
nu ş!ii să !e $ereş!i, !e arzi0 /aă nu ş!ii să a!ai, lipa (nd !re#uie să a!ai, iarăşi !e arzi0
5onseniorul se a$la &eşni "n gardă, "n gardă, $a*ă de eilal*i oameni, "n gardă, $a*ă de
sine "nsuşi0 La un momen! da!, /an 5irea Kari!on, men!orul său, "l "n!re#ase urios - la
un pahar de &or#ă - de e i-a plău! să !răiasă mereu su# !ensiunea periolului>
:

- 1 $os! o ne&oie in!erioară ongeni!ală> O neesi!a!e> 1 $os! o#işnuin*ă> )au periolul a

$os!, pur şi simplu, doar o sumă de !eri$ian!e "n!(mplări>
5onseniorul "l pri&ise u ohi parşi&i, z(m#ise s!r(m# şi-i răspunsese, aşa, "n dungă,
para$raz(ndu-l pe ele#rul mareşal 5a-5ahon%
-+!iu,
+e$u, să ş!i*i
pen!ru ă ă
amne&oia de periol
a&u! Kari!on es!e o #oală
e4plodase "n r(s,!eri#ilă0
Kari!on)au !e rar,
r(dea omoară, sauui!ase
apoi se răm(igra&
idio!0
"n
ohii 5onseniorului şi shim#ase numaide(! &or#a0 /e a!uni, nu l-a mai "n!re#a!
niioda!ă nimi despre periol0 Era un !eri!oriu deopo!ri&ă aluneos şi $ier#in!e0 Era "nsăşi
&ia*a lui Leopold 5a&rodin0 Via*a a o po&ară Via*a a un răz#oi !o!al Un răz#oi !o!al
u şinele său0 Un răz#oi !o!al u lumea "n!reagă0
Cu sine "nsuşi se răz#oise "nă din ea mai $ragedă opilărie0 Un răz#oi rud0 <eru*ă!or
)ălăşluiau "n $iin*a lui două $ăp!uri ne"mpăa!e0 /uşmane <-a ş!iu! niioda!ă prea #ine
(! din el es!e #ăr#a! şi (! $emeie0
- Ce sun! eu> s!rigase dispera!, (nd&a, "n ad(na lui opilărie0 Ce sun!> ;ăia! sun!> Da!ă
sun!>
Era #ăia!, a&ea !oa!e a!ri#u!ele masulini!ă*ii, dar su$le!ul> )u$le!ul lui Leopold 5a&rodin
era su$le! de $emeie0 )e &isa $emeie0 )e dorea $emeie, "n prima lui opilărie, se 6uase
numai u $e!ele0 1&ea o &eină, o hema )o$ia, era o $e!i*ă dule, de-o seamă u el,
#londă a soarele0 Cu )o$ia se h(r6onea (! era ziulia de lungă0 1poi, niş!e #ăie*i au
"nepu! să r(dă de el, unul l-a s!riga! măi Dă!ălăule +i şi-a sos lim#a, al!ul s-a
s!r(m#a!, iar ine&a hiar l-a "m#r(ni! şi l-a !rimis la $e!e, să 6oae şo!ron, nu lap!e gros0
1!uni a "nepu! Leopold să se urasă pe sine0 O par!e din sine% $e!i*a +i a ur(! !oa!e
$e!i*ele din lume0 5ari şi mii0 În a$ară de mama0 5ama nu era nii $a!ă, nii #ăia!% era un
"nger )-a dus prin!re #ăie*i, s-au 6ua!, s-au #ă!u!, s-au "mpăa!, era de-aum unul de-al
lor0 Era #ăia!0
a eara0 1&eaEra $erii!0
$e#ră, 1poi,
delira, #rus,&ăz(nd
se !opea s-a "m#olnă&i!
u ohii0rău, rău de !o!, a ăzu! la pa!0 =al#en
5aiă-sa era "nne#uni!ă, a hema! do!orul, i-a da! mediamen!ele presrise, degea#a0
;oala opilului se agra&a0 /iagnos!iul nu era lar0 1prindere de plăm(ni> Răeală> O
#oală in$e*ioasă> 5ediul nu se pronun*ase0 /ispera!ă, mama i-a !ele$ona! lui Emil, !a!ăl
na!ural al #ăia!ului, Emil era unul din!re marii #arosani "n gu&ernul omuniş!ilor, s-au
perinda! pe l(ngă pa!ul de su$erin*ă al opilului al*i do!ori, somi!ă*i mediale,
mediamen!e aduse din impor!, puş!iul a $os! in!erna! la spi!alul Elias, analize,
!ra!amen!e, per$uzii0 7adarni Leopold se s!ingea de la o zi la al!a, $ără să i se poa!ă
preiza diagnos!iul, $ără să poa!ă $i &indea!0 .(nă "n!r-o diminea*ă, (nd, pl(ng(nd ă "i
e dor ade"ngenunhea!
$e!i*a Leopold, )o$ia a ruga!-opa!ului,
la ăpă!(iul pe mama l-a lui s-o duă
m(ng(ia! pe laLeopold
el, la spi!al0 C(nd#ăia!ul
pe $run!e, a a6uns,a
deshis ohii, a desoperi!-o pe )o$ia, pe hipul lui pară răsărise soarele0
- Vrei să ne 6uăm> a "n!re#a!-o, &ioi, #ăia!ul0

- Vreau răspunsese $e!i*a, u ohii "no!(nd "n larimi0 +i, spre s!upe$a*ia mamei, miu*ul
Leopold s-a ridia! din pa!, "m#u6ora!, $e#ra "i dispăruse a prin $arme, s-a da! 6os şi a
"m#ră*işa!-o pe )o$ia, zglo#iu şi sănă!os0 5iraol /upă (!e&a zile, a $os! e4!erna!,


semnele mis!erioasei #oli dispăr(nd u desă&(rşire0 Leopold a&ea numai op! ani, dar a
"n*eles a!uni un luru "ngrozi!or% ă $ără pri&irea şi &or#ele şi 6oaa $e!i*elor, el poa!e
muri, se poa!e s!inge a o lum(nare $ără aer0 1erul lui erau $e!i*ele0 De!ele din
adolesen*ă0 Demeile de mai !(rziu0 1 $os! lipa (nd s-a ur(! pe sine "nsuşi in!egral0 <u
doar o par!e0 )e delanşase "n el un răz#oi surd0 To!al El, "mpo!ri&a #ăie*ilor0 El,
"mpo!ri&a $e!i*elor0
"nr(nenare0 De!i*a
Cu aeeaşi din el, "mpo!ri&a
"nr(nenare #ăia!ului
"nsă se şi iu#eau0 din el0 )e urau
O dia#oliă !o*i u
osmoză "n!reo iu#ire
oar#ă
şi ură pusese s!ăp(nire pe el000
Ulti!a spiţ" a -anarioţilor

Voea ghidului, su# upola "nal!ă a muzeului, ăpă!ase in$le4iuni de saerdo!, are
"mplineş!e un ri!ual saru0 Era asul!a! de grupurile &izi!a!orilor, nu doar u a!en*ia
u&eni!ă, i şi u un $el de smerenie in!imă, nemăr!urisi!ă, preum neo$i!ul "n $a*a !ainelor
"nă nedez&ălui!e0 .en!ru 5onsenior, nu era "nsă de(! o #anală or!ină sonoră%
- 000"nal!ă de
#asorelie$ A de me!ri,
"n spirală, Columna
reprezen!(nd, lui Traian
"n imagini de oes!e aoperi!ă,
grandioasă $or*ădesuges!i&ă,
6ur-"mpre6ur, u un
!oa!ă is!oria
elor două răz#oaie romano-daie, inlusi& !rium$ul "mpăra!ului aorda! de )ena!ul
Romei000
5inodora 5a&rodin, mama lui Leopold, era spi*ă de #oieri &ehi, #oieri domneş!i,
$anario*i aduşi de &oie&odul Cons!an!in 5a&roorda! !omai din Chios0 )!ră#uniul ei,
1le4andru 5a&rodin, a&usese mai mul!e s$ori de moşie "n C(mpia ;ărăganului, pes!e
2::: de he!are, "n!emeind numeroase sa!e, prin!re are şi omuna 5a&rodin din 6ude*ul
Teleorman0 Ea, 5inodora, era ul!ima ramură a 5a&rodinilor0 .ărin*ii ei "nă mai
a&useseră moşii, "n!inse p(nă "n C(mpia ;urnazului0
Iar 5inodora moş!enise B:: de he!are, la sud de Vedea, p(nă "n malurile r(ului C(inele0
1 $os! uniul opil al părin*ilor ei, $ău! "n pragul #ă!r(ne*ii% la B de ani0 C(nd 5inodora
"şi !erminase Li!erele şi Diloso$ia, lu(ndu-şi lien*a 5agna um laude, "n aeeaşi zi,
i-au muri! am#ii părin*i% diminea*a, !aiă-său, generalul 5a&rodin, $ăuse omo*ie
ere#ralăM ă!re pr(nz, maiă-sa $usese seera!ă de un s!op ardia0
Jale mare "n pro!ipendada #uureş!eană, or!egiul de maşini şi !răsuri ă!re imi!irul ;elu
"n!inz(ndu-se pe mai mul*i Filome!ri0 /upă "ngroparea părin*ilor, 5inodora s-a re!ras la
mănăs!irea Cernia, de la marginea Capi!alei, unde a rămas ini ani, p(nă "n primă&ara
anului BB0 1 re&eni! prin!re oameni u o &igoare #ru!ală, dezlăn*ui!ă0 1!uni, imedia!
după 2A augus!,
uni$ormă o da!ă
de o$i*er, u &enirea
5inodora ruşilor,
!(n6ea dupăl-a unosu!
haina pe Emil
mili!ară, ;odnăraş,
$iiă de general era "m#răa!
$iind, "n
resuse
u aeas!ă imagine slipi!oare0 )-au unosu!, s-au iu#i! 5inodora a rămas grea0 Emil n-a
lua!-o de ne&as!ă0 Cum sa se "nsoare el u o moşiereasă> /ar a rămas !andru u eu !oa!ă
&ia*a0 +i generos 1 a6u!a!-o din um#ră - pe ea şi pe opilul lor, Leopold - u !oa!ă pu!erea
şi in$luen*a lui prin!re noii onduă!ori, plan!a*i de ruşi "n Rom(nia0
2

5inodora n-a $os! ares!a!ă, n-a $os! hăr*ui!ă de )euri!a!e, păm(n!ul şi asele le-a dona!
s!a!ului, şi-a opri! doar un apar!amen! de !rei amere pe #ule&ardul 5agheru, şi-a păs!ra!
p(nă la pensie a!edra de lim#i s!răine de la Uni&ersi!a!e0 <u s-a ăsă!ori! niioda!ă0 +i-a
resu! singura opilul0 Emil a $os! "n!o!deauna un al!ruis! u odrasla lor, lui Leopold
nelipsindu-i nimi0 Copilul era &ioi, era "nzes!ra! u o memorie $enomenală, u un spiri!
de o#ser&a*ie
ins!a#ili!a!e pene!ran!,
psihiă, dar a&ea,
propensiune ă!re!o!oda!ă,
&iolen*ă,şieraunele sensi#ili!ă*i
adeseori iuda!e,
prea e4plozi&, preaoe4pansi&,
anumi!a
al!eori prea re!ra!il, radia "nsă permanen! o energie !iraniă, de pară un demon ar $i s!a!
la p(ndă dinolo de pri&irile lui inoen!e0 5ai !(rziu, la gimnaziu, i se rele&ase şi o
ului!oare uşurin*ă de a "n&ă*a lim#i s!răine0
5inodora i-a e4ploa!a! u a#ili!a!e aeas!ă "nlina*ie, as!$el "n(!, la !erminarea Daul!ă*ii
de Dilologie, Leopold 5a&rodin &or#ea $luen! op! lim#i de largă irula*ie in!erna*ională,
"n anul 39, imedia! după a#sol&irea u #rio a s!udiilor uni&ersi!are, la numai 22 de ani,
"n urma suges!iilor impera!i&e ale lui Emil ;odnăraş, Leopold a $os! reru!a! "n apara!ul
de )euri!a!e, u gradul de loo!enen!, dire! "n ele#rul /IE% /epar!amen!ul de
In$orma*ii E4!erne, ondus de !emu!ul <iolae /oiaru0
1operirea legală era aeea de $un*ionar "n 5inis!erul Comer*ului E4!erior0 /e al!$el,
ini miniş!ri ad6un*i şi unsprezee dire!ori, din aes! minis!er, erau o$i*eri aoperi*i ai
/IE0 .e doi din!re ei - oloneii <iolae <iolae şi Cons!an!in )!aniu, am#ii ad6un*i de
minis!ru - Leopold 5a&rodin "i unoş!ea personal0 În e&iden*ele 5inis!erului Comer*ului
E4!erior, apărea onsilierul Leopold 5a&rodin, u da!ele lui de iden!i$iare realeM "n
e&iden*ele /IE, da!ele erau al!ele% aolo se numea =heorghe .a&elesu, u al! an de
naş!ere, al!ă lună, al!ă zi, al*i părin*i0
1şa era regula T(nărul o$i*er onspira! se $ăuse remara! din primele săp!ăm(ni%
poliglo!, energi,
ales un real perspiae
!alen! "n apreierea
"n !ra&es!iuri0 )u#*ire,oamenilor,
mlădios, ura6os,
u un imagina!i&, do&edind
piior $rumos arui!,mai
u
spr(nenele "nal!e, $run!ea #om#a!ă şi hipul uşor e$emina!, u glasul #l(nd, pri&irea
galeşă şi palmele delia!e, pu$oase şi mii a de oon #oieres, Leopold 5a&rodin pu!ea
"mprumu!a ori(nd alura unei !inere doamne aline, $rumoase şi senzuale, dar şi s!a!ura
unui #ăr#a! dur, &iril, ueri!or0 .u!ea de&eni, (nd &roia, un #ă!r(nel oareare, g(r#o&i!
de ani, dar "nă #ă*os, sau o #ă!r(niă $ira&ă, s$ioasă, u dege!ele !remur(nd, prinse "n
spasmul inura#il al domnului .arFinson0
=eneralul <iolae /oiaru - el are, pes!e ani, de&enind indezira#il, a&ea să $ie asasina!
"n!r-o s!ranie par!idă de &(nă!oare, aredi!(ndu-se ideea sinuiderii, dar să nu an!iipăm -
aşadarapă
"n!r-o şe$ul suprem"l al
!ul#ure, /IE "l pri&ise,
măsurase oda!ă,
u un aer u ohii
superior, lui negri,
s!ri&i!or #ul#ua*i
şi, mai şi "nghe*a*i
"n glumă, pară
mai "n serios,
"l pusese la pun!, "n $elul său, dur, grosolan, a un der#edeu de mahala pia! "n!r-un
ridiol ne#un%
- 5ă pu*ă, au !u să nu-mi $ai $i*e u !alen!ele !ale, ă eu şmeheriile as!ea le-am $uma!
de mul!0 Chiar daă !e-ai deghiza şi-n!r-un ăa!, eu !o! !e-aş mirosi de la o poş!ă0 )ă nu
ui*i niioda!ă e *i-am spus0
A

+i "nheiase sen!en*ios, u un u&(n! ş!erpeli! ine ş!ie de pe unde%

- /i4i!
5a&rodin a *inu! min!e0 /oiaru, "nsă, "şi ui!ase propriile-i aser*iuni0 C(nd şi le-a
reamin!i!,
spanioli a era !(rziu0
&izi!a! .rea !(rziu
Rom(nia, /upăde(!e&a
in!eresa!ă luni,rom(nes,
$ollorul o delega*ie"ndeaeeaşi
oameniperioadă,
de ul!ură
la
dispeera!ul /IE se primeş!e un !ele$on, "n lim#a spaniolă, prin are un persona6
masulin, mem#ru al delega*iei spaniole, solii!ă urgen! o "n!(lnire u generalul <iolae
/oiaru0 5o!i&ul> 1re in$orma*ii de la ET1, pen!ru )euri!a!ea rom(nă0 /oiaru, are,
"n!r-ade&ăr, era implia! "n niş!e on!a!e u aeas!ă organiza*ie !eroris!ă din *ara ;asilor,
sare a ars, dă urs solii!ării şi ordonă să $ie "nso*i! de loo!enen!ul =heorghe .a&elesu0
/ar !(nărul o$i*er nu era de găsi!, pară in!rase "n păm(n!0 Durios, generalul $ae apel la
ser&iiile al!ui o$i*er unosă!or al lim#ii spaniole, şi pleaă &al-&(r!e6 la "n!(lnire, la
ho!elul 1m#asador0 )paniolul, un !ip ro!o$ei, răăna!, helios, uşor ghe#os, u o mus!a*ă
enormă, ş!erg(ndu-se !o! !impul de o !ranspira*ie a#unden!ă, "i spune generalului ă el
es!e pro$esorul
5onseniorii uni&ersi!ar
5adridului Juan 7aragoza,
- a$l(ndu-se "n rela*ii !o!oda!ă
s!r(nse uşiaripa
episop de 5adrid
poli!iă - unulET10
a organiza*iei din
+i ă are un mesa6 oral pen!ru domnul general <iolae /oiaru0 5esa6ul es!e urmă!orul%
Trimi!e*i, de urgen*ă, un speialis! "n on$e*ionarea de #om#e ar!izanale, pe #ază de
)em!e40 1!(!0 1es!a era mesa6ul, prela!ul era numai ape-ape, a $ău! o pleăiune şi a
dispăru! din ameră u mare iu*eală0 =eneralul /oiaru 6u#ila0 1&ea ordin personal de la
Ceauşesu să in!re "n legă!ură dire!ă u unele organiza*ii !eroris!e din s!răină!a!e0 Dăuse
(!e&a !a!onări, !rimisese mesageri, #ani, promisiuni de spri6in, şi ia!ă ă ghea*a se
spărgea u ET10
=eneralul "şi $rea mul*umi! m(inile0 Cum a6unge la sediu, apare a o năluă, "n #iroul
său, Leopold 5a&rodin, url(nd din !o*i #o6oii%
- )ă !răi*i, !o&arăşe general, sun! loo!enen!ul =heorghe .a&elesu, m-am prezen!a! la
ordinele dumnea&oas!ră
- .e unde drau um#li, mă> se răs!ise generalul la el0 C(nd !e au!ă ine&a, a!uni dispari0
/e e n-ai &eni!, (nd am !rimis după !ine>
- ;a am &eni! răspunsese ri!os Leopold0
- Unde> La drau> Unde ai &eni!> 1l!ăda!ă, să-mi rapor!ezi personal ori de (!e ori
părăseş!i sediul 1i "n*eles> se hol#ase /oiaru la el0
- 1m "n*eles, !o&arăşe general "şi ponise ăl(iele loo!enen!ul Leopold 5a&rodin,
adăug(nd !ranşan!% /ar nu pu!eam să $iu, "n aelaşi !imp, "n două louri - şi la sediu şi la
ho!elul 1m#asador0
!ransmis .en!ru
un mesa6 din ăET10
par!ea !omaiEuam a&u!
sun! aolo o "n!(lnire
5onseniorul, u şe$ul
!o&arăşe /IE,şop!ise
general ăruia i-am
sua&
Leopold 5a&rodin0 +i, de a!uni, aşa "i rămăsese supranumele% 5onseniorul000
Leopold 5a&rodin se pu!ea $ae remara! imedia!, "n ea mai sele!ă soie!a!e, dar pu!ea
$i şi #anal0 Un nimeni0 Era omul ideal pen!ru /IE, iar /IE loul ideal pen!ru Leopold0
/upă numai !rei ani, "n 9:, era de6a ăpi!an0 Iar "n 93, (nd a muri! Emil ;odnăraş,
a6unsese olonel0 <u se ăsă!orise0 1&usese (!e&a e4perien*e homose4uale0 )(r#oase0
B

Ra!a!e0 /in perioada aeea !ul#ure, "l unosuse pe /aion /oroga0 Dusese şi el un re$ula!0
Un &(nă!or de noro "n pus!iu0 1m(ndoi omple4a*i şi senzuali, ră!ăi*i prin!re sim*uri
"n&ol#ura!e, greu, $oar!e greu de s!runi!, eşuaseră "n lumea imundă a ga@-ilor0 +i !o!
am(ndoi - po!oli*i de iluzii &iserale, #laza*i, dar &indea*i - iz#u!iseră să esaladeze
zidurile aelei puşării din su$le!ul lor, redesoperind splendorile din pri&irea unei $emei0
Leopold
$rumoase%5a&rodin a&usese
$rumoase şi (!e&a
a!(! 5ai legă!uri
depar!e, pasagere
dădeau "n gropiu $emei $rumoase,
de proas!e răpi!or doi
e erau0 Leopold de
#ani nu dădea pe in!eligen*a lor0 Toa!e $emeile le ompara u 5inodora0 5ama lui era o
s$(n!ă0
Era e4ep*ia% şi $rumoasă, şi deş!eap!ă0 /ragos!ea ma!ernă "i era su$iien!ă0 Res!ul nu erau
de(! simple 6ouri e$emere
La un an, "nsă, după moar!ea lui Emil, 5inodora se prăpădi şi ea, deoda!ă, "n!r-o noap!e,
murind "n somn% in$ar!0 1 pl(ns-o, a un opil, u larimi (! #o#ul de mazăre, şi-a lua! o
lună de onediu, "şi pe!reea !oa!e zilele la imi!irul ;elu, l(ngă morm(n!ul mamei0 /e
aolo l-aam(ndoi0
pul#ere smuls "nsuşi generalul
1!uni <iolae
se "m#ă!ase, /oiaru,
pen!ru l-a !(r(!
prima da!ă "n!r-o
"n &ia*a lui,(riumă
Leopold şi s-au $ău!E
5a&rodin0
#ună şi #e*ia la e&a0 Ui*i )au *i se pare ă ui*i0 E$e!ul "nsă e aelaşi% re&ii u piioarele
pe păm(n! 1nul urmă!or, "n 9, s-a ăsă!ori! u Virginia 5ari, pro$esoară de lim#a
rom(nă la un lieu, nepoa!a unui al! general de seuri!a!e, o $a!ă z&ăpăia!ă, $rumoasă şi
in!eligen!ă% l-a su#6uga! "n numai (!e&a zile0 L-a o!ropi!0
El i-a eru! m(na "n genunhi0 )-au ăsă!ori!, s-au iu#i!, se mai iu#es "nă şi as!ăzi, u
!oa!e ruperile şi pleările lui Leopold prin *ări s!răine, uneori o lună, al!eori (!e&a luni la
r(nd, dispari*ii mis!erioase, dispari*ii pro$esionale pe are Virginia le aep!ase u
s!oiism, "n numele iu#irii /in dragos!ea lor, un an mai !(rziu, a răsări! o $e!i*ă u ohii
şi
mai!răsă!urile 5inodorei0
s$(n! şi mai +i 5inodora
sump Leopold au #o!eza!-o0
pe lume0 În!re ele, Virginia şi 5inodora
se a$la singurul erauel!o!
lo unde see a&ea
sim*ea
om0 Om "n ade&ăra!ul sens al u&(n!ului% aolo nu mai ura, nu se mai răz#oia u nimeni,
i iu#ea, su$erea, pl(ngea, $iind apa#il de orie sari$iiu pen!ru #uuria lor0 Le răs$ă*a0
Le di&iniza0
- /oamne, de e-mi amin!es !oa!e aes!e lururi !omai aum> se "n!re#a 5onseniorul,
!răg(nd u urehea doar u o 6umă!a!e de urehe, la monologul #ari!onal ai ghidului de
muzeu000
8$!e de cod: 9ei!ar

- 000Op!sprezee suluri de marmură de Carrara "n$ăşoară Columna lui Traian de 2A de ori,
pe o lungime de 2:: de me!ri, reprodu(nd B: de sene de răz#oi0 Chipul "mpăra!ului
Traian apare de : de ori, "n ele mai &aria!e si!ua*ii000
/upă de$e!area generalului .aepa, "n &ara anului 9, /epar!amen!ul de In$orma*ii
E4!erne $usese reorganiza! din !emelii, olonelul de seuri!a!e Leopold 5a&rodin, alias
8

=heorghe .a&elesu, !re(nd dire! su# m(na $or!e a generalului <iolae .leşi*ă şi pus "n
$run!ea =rupului 7, din adrul /IE0 =rup speializa! "n solu*ia $inală% lihidarea
marilor oponen*i ai regimului omunis! din Rom(nia0 Lui Leopold i se "mplinise unul din
arză!oarele şi sere!ele &isuri% să-i ia loul lui /oiaru, pen!ru ă /oiaru $usese primul
şe$ al =rupului 70 +e$ al /IE de&enise mai !(rziu0 În!o!deauna 5onseniorul şi-a dori! u
pa!imă să ia loul
UTC0 1poi, şe$ deşe$ului0
grupă,1şa a6unsese şe$
"n s!uden*ie0 de lasă
1um, "n lieu0
de&enise 1poi,
şe$ul sere!ar7,al ea
=rupului ;O;mai
al
pu!erniă s!ru!ură din /IE, a$la!ă "n su#ordinea dire!ă a unui minis!ru ad6un!%
generalul <iolae .leşi*ă0 Urmă!oarea *in!ă% onduerea supremă a /IE0
Era "n !oamna anului 90 /e a!uni, !imp de pes!e zee ani, 5onseniorul #ă!use !oa!e
drumurile lumii, su# ele mai insoli!e iden!i!ă*i, e4eu!(nd misiuni periuloase, misiuni
s(ngeroase, ordona!e dire! de Ca#ine!ul nr0 % <iolae Ceauşesu0 <u personal, i prin
in!ermediul =iselei Vass, ad6un!a şe$ului )e*iei de Rela*ii In!erna*ionale a CC al .CR0
O $ana!iă a .i!iului, are *inea legă!ura u marile organiza*ii !eroris!e ale
mapamondului0 În augus! :, generalul .leşi*ă i-a $ău! unoş!in*ă lui Leopold u un
o$i*er
de areaoperi!,
nu ş!iauolonelul
de(! !rei5ihai <i*esu,
oameni% şe$ulTudor
5inis!rul U5 :8BBR, o uni!a!e
.os!elniu, s!ri! sere!ă
generalul a /IE,
Vlad Iulian şi
generalul <iolae .leşi*ă0 1um ş!ia şi olonelul Leopold 5a&rodin, alias =heorghe
.a&elesu0
5ai !(rziu, (!e&a săp!ăm(ni mai !(rziu, 5onseniorul a&ea să a$le ă pe <i*esu "l hema,
de $ap!, )ergiu <ia0 El l-a pus "n legă!ură, la .raga, "n o!om#rie :, u +aalul%
)ergiu i l-a prezen!a! sinis!rului Carlos, drep! el mai #un speialis! "n solu*ii $inale,
$iind hiar şe$ul Compar!imen!ului u aeas!ă speiali!a!e din )euri!a!ea rom(nă, unul
din!re pu*inii o$i*eri personali ai generalului .leşi*ă are, generos, i-l pune la dispozi*ie,
u menirea unei $ru!uoase ola#orări0
<oua iden!i!a!e a 5onseniorului% pro$esor .e!re ;uzesu0 <ume de od% eimar0 1lin!a!,
mai !(rziu, de Carlos u apela!i&ul ;uz0
La "nepu!, "nsă, +aalul l-a primi! u re!ien*ă, l-a s!udia! "ndelung, l-a &eri$ia!, l-a
supus unor !es!e dure, "nerări demen*iale, p(nă s-a on&ins de loiali!a!ea lui0 L-a lua!,
"n!r-o zi, "n #ra*e, l-a săru!a! pe $run!e şi i-a spus gra& aes!e u&in!e pe are Leopold şi le
amin!eş!e şi azi, u&(n! u u&(n!%
- ;uz, de aum "nain!e, eş!i unul din loo!enen*ii mei0 5ai mul!, eş!i unul din prie!enii
mei0 Îngenunhează i-a ordona! el se0
.ro$esorul .e!re ;uzesu "ngenunhiase supus, ş!ia ri!ualul, a "ngenunhia! şi Carlos, $a*ă
"n $a*ă, şi-au pus m(inile pe umeri, $ieare pe umerii eluilal!, au rămas, aşa "nremeni*i,
(!e&a lipe lungi, apoi şi-au 6ura! redin*ă p(nă la moar!e, "nheind reipro u aes!
legăm(n!% /aa mă &ei !răda, !e &oi uide u m(inile mele Era un !ip rasa! Ilii Ramirez
)anhez, alias Carlos, alias +aalul0 +i deose#i! de in!eligen!0 +i rud0 1 $os! el mai
$ioros !eroris! al &eaului douăzei /ar un $ioros ra$ina!0
3

Diu al unui $ana!i a&oa! omunis! din Caraas, Venezuela, are mai dăduse şi elorlal*i
opii ai săi, unuia prenumele de Vladimir, eluilal! prenumele de Lenin, +aalul a&ea un
aer de #urghez dis!ins, ul!i&a!, edua!, &or#ea ursi& (!e&a lim#i s!răine, "n!re are rusa,
ara#a şi $raneza, era o prezen*ă ele&a!ă, ges!iula elegan!, disu!a u eloin*ă şi spiri!
anali!i despre marile pro#leme ale lumii on!emporane, i!ea u $renezie presa, rei!a
adeseori pagini
mai !răsni!e "n!regiudin
anedo!e ;i#lie,
!upeul sau din
şarman! Coran, sau de
al ozeurului dina$enea,
Capi!alul
darlui
şi 5ar4, de#i!a
lururile ele ele
mai
sinis!re u aplom#ul marilor riminali0 Orium, "n prea6ma +aalului nu !e pli!iseai
niioda!ă0 Era prie!enos, generos dar şi răz#ună!or0
Toa!ă lumea din an!ura6ul +aalului ş!ia e pă*ise, "n 98, la .aris, unul din $oş!ii săi
loo!enen*i% 5ihel 5uFar#al0
.en!ru o sumă enormă de #ani - un milion de dolari - aes!a "l &(nduse /)T-ului $ranez,
are "l &(na de mul!ă &reme0 Capana a $os! organiza!ă "n!r-o lădire din .aris, pe Rue
Toullier - 0 1olo, "n iunie 98, /)T !re#uia să-l ares!eze pe Carlos0 /ar +aalul a a&u!,
a de o#iei,
)oie!a!ea o in!ui*ieare-şi
de !ele$oane, genială% i-a "mpuşa!
$ăeau de luru u$ulgeră!or pe ei
niş!e a#luri, doi !ehniieni
pe holul de s-a
lădirii, apoi la
ui!a! *in!ă "n ohii lui 5uFar#al0 5onseniorul "şi amin!eş!e şi as!ăzi, nu $ără un $rison
glaial, um "i po&es!ise +aalul oda!ă, la o par!idă de poFer, um săpase el din ursa
!rădării%
- Cei doi lură!ori de la !ele$oane "şi &edeau umin*i de !rea#a lor, pe holul asei0 Tomai
"n apă!ul holului0 Eu şi 5ihel ne a$lam "n!r-un salonaş, u uşile mari, din glas&and, prin
are se pu!ea supra&eghea !o! holul, $leăream, #ăusem a$elele, apoi niş!e su de
por!oale0 <e pregă!eam să ieşim "n oraş0 Era o a!mos$eră de !ihnă, de rela4are, 5ihel
ş!ia să "n!re*ină o on&ersa*ie agrea#ilă, pen!ru ziua aeea nu a&eam nii un plan, nii o
"n!(lnire,
umseade0 "l rugasem să măpară
)i, deoda!ă, "nso*easă la o hoinăreală
a e4ploda! "n mine o prin oraş0/e!e!asem
#om#ă0 .e 6os0 Ca doi
un oameni
periol
iminen!0 .rime6die de moar!e Cunoş!eam $oar!e #ine semnalul meu in!erior0 1larma mea
ne&ro!iă <u mă !rădase niioda!ă0 5-am ridia! alm din $o!oliu şi mi-am lua!
re&ol&erul de pe masă0 Era un ToFare& ruses de 9,320 1m deshis uşa şi am !ras pa!ru
$ouri "n dire*ia $alşilor !ele$oniş!i0 /ouă şi două0 L-am do#or(!0 +!iam ă &or muri "n
(!e&a seunde0
În salonaş, nu mai eram de(! noi doi% eu şi 5ihel0 El "nain!a spre mine, aoperindu-şi
nasul u m(inile0 Cunoş!ea regulile 6oului% un !rădă!or !re#uie să moară )e a$la la doi
paşi "n $a*a mea0 1m !ras de două ori la rădăina nasului, "n aes! $el, moar!ea e
ins!an!anee0
!rădase, l-am/ar,
maipen!ru ă eram
"mpuşa! purşişi "n
o da!ă simplu ons!erna!
!(mplă0 /e $ap!,ăal!omai
!reilea5ihel
glon* 5uFar#al
per$orase mă
un
ada&ru0 1poi, am sări! pe $ereas!ră +i am $ugi!0 1m săpa!0 <u, dragă ;uz, nu sun! un
uigaş pro$esionis!0 Eu sun! un ideolog0 +i nu e uşor sa "mpuş!i pe ine&a "n nas, "n plină
$igură, a!uni (nd !e pri&eş!e "n ohi, mai ales daă pe omul aela l-ai rezu! prie!enul
!ău000
9

)ri%onier$l ne&$niei
Era un !ip loial +aalul0 +i al!ruis!0 .rin m(na lui !reeau su!e de milioane de dolari0 Co!a
ea mai mare o &ărsa "n !rezoreria organiza*iei sale, are a&ea un nume de od #izar%
)E.1R1T0 O par!e o oprea pen!ru on!urile iui personale, res!ul "l "mpăr*ea loo!enen*ilor
săi0
- .ăs!ra*i-i, ă nu se ş!ie e &remuri apuăm la #ă!r(ne*e, o#işnuia el să spună, (nd le
preda pliurile u dolari0 Cash <u $ăea, hiar, nii o di$eren*ă "n!re iu#i!a lui,
5agdalena Ceilia Gopp$, alias Lil@, şi loo!enen*ii lui0 Dieare a&ea par!e egală la
"mpăr*irea prăzii0 În!o!deauna +aalul a&usese "n 6urul său !rei loo!enen*i0 Trei ad6un*i0
/upă !rădarea şi uiderea lui 5ihel 5uFar#al, rămăsese u doi0 .rin &enirea
pro$esorului .e!re ;uzesu, se "nheiase iarăşi !riunghiul magi al loo!enen*ilor0
- /oamne, e &remuri $asinan!e am !răi! "şi spuse 5onseniorul u o e4al!are delo

enzura!ă0 Ce !impuri ap!i&an!e )e s!reura prin!re oamenii din muzeu a o um#ră0 Ca
un duh male$i0 .lu!ea pară prin aer, spri6inindu-se "n #as!onul său "n!unea!, nu
spri6inindu-se i agă*(ndu-se de el a de un (rlig "n$ip! ad(n "n păm(n!, "şi "mpl(n!eM
suresi!a! pri&irile negre "n &iziunile lui, "n amin!irile lui, se răsuea ă!re !reu! u
ohi "n&ăpăia*i de ne#unie 5onseniorul era prizonierul ne#uniei
- Cine - se "n!re#a el, #(n!ui! #rus de o $urie is!eriă - ine sun! im#eilii are ondamnă
!erorismul> Ce ş!iu ei e e !erorismul> Cum po*i să ondamni e&a e nu unoş!i> E #un
!erorismul> E rău> <u-i nii rău, nii #un0 Ci, neesar0 /ureros, dar neesar .eriulos,
dar neesar Ca o opera! pe ord deshis0 1l!$el, inima &eaului &ii!or nu &a mai #a!e
delo0 Terorismul e rea*ia oamenilor, arma lor ul!imă de a se apăra de ei "nşişi0 O armă
ine$a#ilă0 Ca un poem s(ngeros0 Toa!e marile ăr*i sare ale omenirii mus!es de s(nge0
/e a!auri !eroris!e0 )odoma şi =omora n-au pieri! din prea mul!ă iu#ire0
Ci pen!ru ă "nsuşi /umnezeu a az&(rli! asupra lor (!e&a olosale #om#e !eroris!e0
Înseamnă ă /umnezeu a greşi!> "nseamnă ă )odoma şi =omora nu !re#uiau să piară>
Înseamnă ă ;i#lia nu e o ane s$(n!ă> Cum po! gus!a niş!e laşi im#eili poezia su#limă a
!erorismului> .en!ru ă doare> .en!ru ă !aie "n arne &ie> )u#lim e şi paloşul
arhanghelului =a&ril0 +i el !aie "n arne &ie0 Es!e arhanghelul un !eroris!> Ei, aeş!i
im#eili "n$ăşura*i "n !oga #ulimiei, nu &ăd de(! moar!ea0 <u se !em de(! de moar!e0
/ar !erorismul nu "nseamnă doar moar!e, "nain!e de !oa!e, !erorismul "nseamnă pu!ere0 O
pu!ere !eri$ian!ă, desigur0 /ar o pu!ere are !e !rans$igurează "n rea!or, "n au!or al is!oriei0
Is!oria es!e sopul Oamenii, doar simple mi6loae "n a!ingerea sopului0
Terorismul e ar!ă "şi spunea 5onseniorul, e4!azia! "n $a*a sum#relor sale amin!iri0 E ar!a
Răului suprem Răul are &indeă0 Răul are dera!izează is!oria uprinsă de somnolen*ă0
Răul are &arsă prea-plinul, are !aie ramurile parazi!e ale !runhiului soial, are !ul#ură
apele pen!ru a le o4igena0 .en!ru a isa s(n!eia Renaş!erii0 Terorismul e ar!a Renaş!erii,
dezlăn*ui!ă "n ghi$!ui!ul &ea douăzei, "n &eaul douăzei, !erorismul a a6uns la apogeul
său% !erorismul de s!a! Terorismul omunis!0 Terorismul $asis!0 Terorismul


$undamen!alii0 .en!ru a "n &eaul urmă!or, umani!a!ea să renasă din propriu-i s(nge0
Is!orie şi #ăr#ă*ie şi s(nge
Toa!e renaş!erile s-au $ău! u s(nge0 Cura6ul s(ngelui Ce ş!iu ei, aeş!i sărmani im#eili
are ne gu&ernează şi are ondamnă !erorismul din $o!oliile lor oro!i!oare, e ş!iu ei
despre
asupra $iorul ura6ului>
mor*ii> 
<u /espre
&or să pu!erea de a .en!ru
ş!ie nimi0 deide, ă
su&eran, asupra &ie*ii
"i paralizează şi
$ria0
Laşi!a!ea es!e zeul lor suprem0 Lui i se "nhină - su$iien*i şi să!ui - ondamn(nd !o! e le
s!(rneş!e spaimă0 Terorismul are un rez0 Un ideal0 O speran*ă0 Terorismul se des$ăşoară
"n numele unei speran*e de mai #ine0 /e li#era!e0 /e a$irmare0 /e iz#ă&ire0 1l!$el, nu-i
de(! o in$ra*iune de drep! omun0 Ceilal*i e speran*e au> )peran*a #ur*ilor pline>
)peran*a pala!elor lu4oase> )peran*a sineurilor>
)ingurul lor $ior su#lim !ree prin in!es!inul gros0 /oamne, "n e lume ne&olniă !răim
C(*i !r(n!ori de lu4 duem "n spinare .e &remuri - ah, e &remuri de aur - onduă!orii de
oas!e, sau onduă!orii de s!a!e ieşeau "n arenă, ei singuri, şi se lup!au #ăr#ă!eş!e, p(nă
(nd
"n unulpu$oase,
6il*uri ieşea "n&ingă!or0 )i di$erendele
iar arma!ele, uneori hiarsepopoarele
!ranşau peselo0 1um,"n!re
ăsăpes onduă!orii
ele, p(nă se lă$ăie
(nd un
onduă!or, pli!isi! de-a!(!a arnagiu, a de la pae0 +i !oa!ă lumea es!e "n(n!a!ă0
)ingurii are pro!es!ează sun! mor*ii, dar ine s!ă să-i mai asul!e> +i e $el de "n(n!are e
aia re&ărsa!ă pes!e milioanele de mor*i> Un !eroris!, "n numele unui ideal, arună "n aer o
lădire şi es!e &(na! apoi, de ohor!e de poli*iş!i, pe "n!reg păm(n!ul, p(nă (nd es!e prins,
6udea!, ondamna! şi e4eu!a!0 +aalul a $os! ares!a! anul !reu!, "n )udan, a pia! p(nă la
urmă "n apana /)T-ului şi adus "n Dran*a0 Va $i, desigur, 6udea! şi ondamna!0 C(nd&a,
ine ş!ie (nd, "mi &a &eni r(ndul, poa!e, şi mie0 <u mă !em 1ş!ep! Tre#uie, la urma
urmei, să plă!es şi eu0 To*i ne plă!im, !re#uie să ne plă!im, mai de&reme sau mai !(rziu,
poli*ele
&or plă!ipeeiare
e le-am risipi!
&in după noi0prin &ia*ă0 <imi
.ră#uşirea nu răm(ne
!ru$aşului neahi!a!0
imperiu roman /aă
a $os!nu plă!impoli*ă
ul!ima noi,
plă!i!ă de urmaşii asasinilor de pe !ronul Romei0 1şa um 5ihail =or#aio&, ul!imul *ar al
imperiului so&ie!i, a ahi!a! no!a de pla!ă a unui lung şir de asasini zei$ia*i la Gremlin%
Uniunea )o&ie!iă a de&eni! doar o !ris!ă amin!ire0 =or#aio& a $os! ul!imul ei plă!i!or0
+i +aalul !re#uie să plă!easă0 Doar!e #ine0 1sasinii - de orie mo!i&a*ie ar $i ei -

!re#uie 6udea*i şi ondamna*i0 <imeni nu are drep!ul - indi$eren! de ideal, de *el, de sop
- să ridie &ia*a al!ui om0 .(nă aii, ra*ionamen!ul e ore!0 Logi0 +i drep!0 C(nd "i &a
&eni, "nsă, r(ndul la 6udea!ă şi lui <apoleon> /ar !u!uror regilor şi "mpăra*ilor are ne
pri&es r(n6ind din pos!eri!a!e> C(nd "i &a &eni r(ndul "mpăra!ului Traian - unul din ei
mailos(ngeroşi
"n asasini ainoi
să-i ondamnăm, an!ihi!ă*ii
le "năl*ăm- să $ie 6udea!>
s!a!ui, În lo să-i
şi ne "nhinăm 6udeăm
aes!or s!a!ui0pe marii asasini,
.reum aeas!ă Columnă, la are ăsăm gura a niş!e !roglodi*i0 5ai es!e aes!a un
ra*ionamen! ore!> )-a shim#a! e&a "n două mii de ani> <imi Un şe$ de s!a!, "n
&remurile noas!re, arună "n aer un oraş "n!reg, sau o *ară "n!reagă, iar la urmă, es!e
$elii!a! pen!ru !oa!ă aeas!ă #ra&ură0 +i i se aga*ă pe piep! medalia &ir!u*ii0 Cine pe ine


$ae !eroris!> /aă !erorismul e un păa! de moar!e, ine e mai păă!os, el e-si
reunoaş!e păa!ul, sau el e-şi $ae din el o &ir!u!e>000
8itropental pentr$ E$ropa Li&er"

=lasul ghidului a&ea inan!a*ii pro$esorale0 .ară ar $i perora! "n!r-o aulă s!uden*easă,
din "nal!ul a!edrei%
-Columna "mpăra!ului Traian reprezin!ă, pes!e milenii, a!ul de naş!ere al poporului
rom(n, mai ales ă "n$ă*işează, "n!r-o amplă senă, u rigoarea spei$iă romanilor,
delega*ia dailor are s-au supus şi au aep!a! s!ăp(nirea romană0 1sigur(ndu-şi, as!$el,
păs!rarea &e!relor, a $amiliilor, a păm(n!urilor0 Es!e un argumen! ho!ăr(!or la on!inui!a!ea
dao-ge!iă su# romani000
1deseori, Leopold 5a&rodin a&ea momen!e de ăpiere, de e4al!are, de ne#unie, "n

numele unei idei $i4e are i se "nşuru#ase "n ap, pu!ea g(ndi orie pros!ie, ş!ia "nsă saşi
enzureze magis!ral
măş!i0 In!er&enea al!erpornirile paranoie0
ego-ul, elălal! )ă le$iin*a
EU din "ngroape,
lui, aresă"lleso!ea
asundă
din "n spa!eleare
*ineală, unei"l
!răgea de m(neă sau hiar "l plesnea pes!e #o!, url(ndu-i la urehe%
-)!op Trezeş!e-!e Dii luid
Era &eşniul său răz#oi in!erior0
1şa i se "n!(mplase şi aum, la muzeul de is!orie, glos(nd u g(nduri "n$ier#(n!a!e, u

g(nduri sr(n!i!e, pe marginea unui $lagel mons!ruos% !erorismul )e reulese u greu,
sur(se o#osi!, spăşi!, pară şi-ar $i eru! ier!are sie "nsuşi, "şi ro!i ohii pes!e &iermuiala
umană din 6ur, nu desoperi nimi alarman!, "şi onsul!ă easul-#ră*ară de la m(na s!(ngă,
un 1!lan!i
/oroga0 dinnuargin!
1ş!ep!a $ără omasi&% "n el#olnă&iioasă0
uriozi!a!e mul! zee minu!e, &a !re#ui să apară mesagerul lui
Era un urios inura#il C(nd a&ea un mo!i& au! de uriozi!a!e, de&enea au!oma! mai
#ezme!i0 5ai emo!i&0 1ş!ep!area se omprima a un ar, seundă u seundă, p(nă (nd
de&enea $ior0 Emo*ie 1şa aş!ep!ase şi s(m#ă!a aia de neui!a!, "n holul ho!elului HEuropa,
din 5unhen, mesagerul olonelului )ergiu <ia, alias 5ihai <i*esu, mesager are
!re#uia să-i aduă, din ;uureş!i, o ase!ă u B Filograme de e4plozi& <i!ropen!al0
Era s(m#ă!ă, 2 $e#ruarie , orele  şi A: de minu!e0 5esagerul sosise la !imp, a&ea
asupra lui o ase!ă enuşie, #anală, !ip diploma!0 1elaşi !ip de ase!ă "l a&ea şi
5onseniorul, are 1
aşezase mesagerul0 aş!ep!a alm "n!r-unul
lăsa! ase!a 6os0 l(ngădin $o!oliile
ealal!ă de 1poi,
ase!ă0 l(ngă a$ereas!ră0 1lă!uri, un
sos din #uzunar se
plian! olora!, l-a onsul!a!, a z(m#i! mul*umi!, s-a ridia!, a lua! ealal!ă ase!ă, goală, şi
a dispăru! $ără un u&(n!0 L(ngă Leopold rămăsese ase!a mesagerului% B Filograme de
<i!ropen!al0 )u$iien! (! să arune "n aer ho!elul HEuropa0 /ar nu pen!ru HEuropa
aeas!a era des!ina! e4plozi&ul, i pen!ru o al!ă HEuropă% pos!ul de radio HEuropa
Li#eră0 5ai preis% reda*ia rom(nă0 +i mai preis% şe$ul aes!ei reda*ii, domnul Emil
=eorgesu0 /uşmanul de moar!e al lui <iolae Ceauşesu0 El ordonase asasinarea
:

ziaris!ului, on!ra unui omision de zee milioane dolari, pe are +aalul "i şi "nasase0
.ro$esorul .e!re ;uzesu, alias 5a&rodin, !re#uia să e4eu!e misiunea pedepsi!oare0
+i a e4eu!a!-o ireproşa#il, on$orm shemelor !opogra$ie $urniza!e de Carlos0 Di4 la

orele 2 şi B9 de minu!e, "n aeeaşi s(m#ă!ă de 2 $e#ruarie , maşina in$ernală a
e4ploda!
a $ău! o l(ngă impozan!a
spăr!ură lădirepă!ra*i
de  me!ri are adăpos!ea pos!ul
"n zidul gros al de radio Europa
edi$iiului, Li#eră0
a $ra!ura! ;om#a
s!(lpi din
#e!on arma!, a dis!rus in!egral mai mul!e #irouri, rănind gra& op! persoane0 .agu#e
ma!eriale% pes!e pa!ru milioane de mări0 Eşeul a $os! "nsă !o!al0 Diaso a#solu! )hema
!opogra$iă, după are $usese amplasa!ă #om#a, a $os! greşi!ă0 În lo să indie reda*ia
rom(nă, a india! reda*ia ehă0 Emil =eorgesu a săpa! ne&ă!ăma!0 Eroarea "i apar*inea,
"n e4lusi&i!a!e, +aalului0 1 "n*eles şi el aes! luru, şi s-a ui!a! rugă!or "n ohii
pro$esorului ;uzesu%
- )oa!e-mă din raha!ul ăs!a, ;uz0 .o*i> +!iu ă po*i 1i ini milioane de dolari, daă-l
neu!ralizezi (! mai repede, pe =eorgesu0 1l!$el, &oi pierde pa!ru on!ra!e u
Ceauşesu0
5ă "n*elegi,/ar nu a!(! pierderea on!ra!elor mă "nne#uneş!e, (! pierderea redi#ili!ă*ii0
;uz>0
+i Carlos i-a "nm(na! pe lo un CEC u suma respe!i&ă0 ;uzesu şi-a "m#ră*işa! şe$ul şi
a plea!0 C(nd a re&eni!, (!e&a luni mai !(rziu, (nd a da! u ohii de el, +aalul radia de
sa!is$a*ie0 Era ă!re mi6loul &erii, "n 2 iulie 0 Cu o zi "n urmă, Emil =eorgesu
$usese "n6unghia! de 22 de ori, "n gara6ul louin*ei sale din mia loali!a!e Kaar, din
apropierea 5unhenului0 /oi #or$aşi de origine $raneză, pesui*i "n!r-o spelună din
5unhen - Con!aneau şi La@ani - on!ra unei sume derizorii de zee mii de dolari, "l
hăuiseră, u şişurile pe repu!a!ul dar inomodul 6urnalis!0 =ra*ie, "nsă unui miraol, Emil
=eorgesu supra&ie*uise şi aes!ui s(ngeros a!en!a!0 Chirurgii germani $ăuseră ade&ăra!e
minuni u ele"mplini!%
Carlos $usese 22 de răni0 Trupul
ele#rul supra&ie*uise
ziaris! /oar a!(! .en!ru ă, de $ap!, ordinul lui
era neu!raliza!
5onseniorul sur(se iarăşi amin!irilor, sur(se sum#ru, sur(s "nghe*a!, a un pro!es! din
Ca!ilinarele lui Ciero% O, !empora O, mores0 În aelaşi an, , pe 2A augus!, $usese
a&ansa! general0 Răspla!a .i!iului La A3 de ani, general Era el mai !(năr general
rom(n0 /esigur, şi el mai !(năr milionar din Rom(nia aelor ani0 5ilionar "n dolari0 O
a&ere uriaşă0 /ar, e $olos> Cui se pu!ea on$esa> Cui să se laude> Cu ine să "mpar!ă
#uuria> Cine să-l asul!e> <ii măar ne&es!ei nu-i pu!ea spune aşa e&a, deşi o iu#ea pe
Virginia a pe ohii din ap0 De!i*a era miă, era prea miă0 Ei, daă ar $i !răi! 5inodora,
maiă-sa, ar $i $os! al!e&a0 Ei pu!ea să-i măr!uriseasă orie0 Ea l-ar $i "n*eles0 /ar aşa000
)uesele.leşi*ă,
generalul spionilor
iar elsun! a a&erile
nu ui!ase $araonilor%
niioda!ă o!ră&i!e,
aele u&in!e pline as!$el
de !(l0"iCaspusese,
un e!ern (nd&a,
semnal
de alarmă000
al/area #eneral$l$i )acepa


5onseniorul rămăsese "n grupul )E.1R1T p(nă "n , e4eu!(nd solu*ii $inale "n
di$eri!e ol*uri ale lumii, &(r(nd groaza, adeseori hiar şi moar!ea, prin!re disiden*ii lui
Ceauşesu $ugi*i pes!e grani*ă0 /isiden*i> Leopold 5a&rodin "i de!es!a pe !o*i% o !urmă de
re$ula*i, ple&uşă, $rip!uriş!i, $un*ionari de am#asade ademeni*i de le$uri mai mari,
ziaris! de !rei parale, o$i*eri de seuri!a!e are laau din auza aumulărilor de spaimă,
srii!ori
respe!a% are r(&neau
generalul să srie
Ion 5ihai mai mul!e
.aepa0 ăr*i generalului
1d6un!ul de(! i!iseră0 .e un
<iolae singur disiden! "l
/oiaru0
.aepa "şi surlasase, "nsă, şe$ul nu numai prin in!eligen*ă, prin ul!ură, prin pro$esie, i
şi prin ara!er% un anume mod, pro$und luid şi drep!, de a 6udea lururile,
e&enimen!ele, oamenii0 Un singur e4emplu% .aepa !rădase şi el, a şi eilal*i, un sis!em
poli!i odios, dar nu-şi alomniase niioda!ă $oş!ii olegi0 /eşi mul*i din!re ei "l "n6uraseră
pen!ru ă $ugise ia ameriani0 To*i "nsă "l in&idiau0 Îl apro#au, "n sere!0 Iar .aepa ş!ia
aes! luru0 C(nd Ceauşesu ordonase, !ur#a! de $urie, asasinarea lui .aepa, apel(nd ia
ser&iiile lui EdNin .0 ilson - &ia +aalul - 5onseniorul se in!erpusese rapid, u
disre*ie, dar şi u ho!ăr(re, lans(nd un semnal de a&er!izare ă!re CI1, *es(nd apoi u
a#ili!a!e un)esenariu
)haFle@0 dia#oli0
unoş!eau "nă deEdNin "l a&ea
pe &remea a asoia!,
răz#oiului din la ;ana <ugan
Vie!nam, EdNin Kand, pe Ted
$iind unul din
omandan*i TasF Dore - 890
În , EdNin de&enise prinipalul !ra$ian! de arme al olonelului 5oamer El

=adda$i, preşedin!ele Li#iei0 5onseniorul ş!ia ă =adda$i, pe are "l unoş!ea personal,
es!e un !ip $oar!e suspiios, $oar!e irumspe!, nu a&ea "nredere "n nimeni0 Ei #ine, "n
aeas!ă zonă, e4!rem de sensi#ilă, in!er&enise 5onseniorul, suger(ndu-i iui =adda$i ă
mis!er EdNin 6oaă la două ape!e, "n aelaşi !imp, l-a asmu*i! şi pe Ted "mpo!ri&a lui
EdNin, lăs(nd să-i sape in$orma*ia ă aes!a ar a&ea legă!uri u CI10
1s!$el
li&rărileamorsa!,
de arme mai
ă!reales ă Ted
Li#ia, p(ndea de mul!ă
s-a dus &reme
imedia! prile6ul
u !oa!ă să pună
po&es!ea el monopolul
la =adda$i0 pe
Colonelul
- şe$ de s!a!, $iind de6a mon!a! "mpo!ri&a lui EdNin, a ordona! să $ie a#andona! "n #ra*ele
poli*iei ameriane, !aman (nd organiza un !ranspor! landes!in de arme0
Luru are s-a şi "n!(mpla! "n iulie A0 1s!$el "n(!, uigaşul pro$esionis! EdNin .0
ilson, omul lansa! de Ceauşesu pe urmele generalului .aepa, a eşua! "n #eiurile unei
puşării ameriane0 Înura!e mai sun! ăile des!inului
- Va a$la &reoda!ă generalul Ion 5inai .aepa e ser&iiu i-am $ău!> se "n!re#a
5onseniorul, $remă!(nd de neră#dare, $(*(indu-se prin imensul hol al 5uzeului de
Is!orie,
5ai erauău!(nd u pri&irile
ini minu!e p(nă laun!impul
#ăr#a!sosirii0
şi un lăn*işor dinzee
1poi, "nă me!al al#0"n<u
p(nă lipa<uon!a!ării0
&enise "nă0
Ce
ane&oios !ree &remea (nd aş!ep*i "n general, nu-i plăeau "n!(lnirile organiza!e de al*ii%
po! asunde un periol po!en*ial0 Tre#uie să !e aş!ep*i la orie0
2

/aion /oroga "i spusese doar ă &a &eni un mesager, are "i &a adue un nume i$ra!0 /e
$ap!, o simplă anagramă0 1poi, "i di!ase la !ele$on niş!e numere de Lo!o% heia i$rului
Ce urmărea /oroga> .e ine urmărea> /e ine se !emea> /e e apelase !omai la
ser&iiile lui Leopold 5a&rodin, despre are nu s-ar pu!ea spune ă-i era hiar un prie!en>
1&useseră, (nd&a, "n !reu!, "mpreună, niş!e a&en!uri ur(!e, niş!e zile ur(!e0 In!eresan!
1deseori, lururile
i mai degra#ă un ur(!e "nheagă
soi de rela*ii mai
omplii!a!e !rainieTele$onul
per&ersă0 de(! elelui$rumoase0
/oroga , o "n!re#ase sur! Leopold 5a&rodin0

1da =enaru era una din agen!ele sere!e, agen!ele s!ri! personale, ale 5onseniorului -
ne!reu!e pe s!a!ele o$iiale de pia*ă ale 1gen*iei Gondor )euri!@ - pe are le m(nuia u
de4!eri!a!ea pro$esionis!ului, le manipula u ar!ă, le e4ploa!a, le s!orea de in$orma*ii, dar
le şi plă!ea regeş!e0 Uneori, pen!ru o singură in$orma*ie pre*ioasă, o agen!ă primea (!
lea$a ei pe un an de zile0
1h, $emeia Era una din marile slă#iiuni pro$esionale ale 5onseniorului% nu lura de(!
u $emei Îşi !rans$ormase "nsă slă#iiunea "n!r-o !eri#ilă $or*ă0 1gen!ele lui erau in$il!ra!e
"n =u&ern, "n .arlamen!, "n par!idele poli!ie, "n presă0 .e !rei din!re ele de6a ie-am mai
"n!(lni! "n aes!e pagini% 1da =enaru, #od@guardul lui /aion /orogaM 1urora 5an!a,
6urnalis!ă la H;ulina VerdeM +i Draga /orneanu, !eri#ila şe$ă de a#ine! a elor doi
preşedin*i ai Ligii Renaş!erii <a*ionale0
1pela!ă prin surprindere, aseară !(rziu, 1da =enaru "i răspunsese 5onseniorului !o!
prin!r-o "n!re#are%
- Ce $el de nou!ă*i>
.reizarea
- Orie lui Leopold 5a&rodin ponise dur%
1da $ău o pauză, "n*elese ă presiunea e mare, e urgen!ă, "şi adună g(ndurile şi !urui
şnur%
- Ce po! să spun> .ară a in!ra! drau "n ei0 E o aiureală pes!e !o!0 .lu!eş!e aşa "n aer o
"nordare0 To*i se ui!ă la !o*i u ohi isodi!ori0 ;ănui!ori0 /oroga a lansa! de ur(nd !eza
ă n-ar $i rău să pierdem alegerile de anul &ii!or0 +i, de a!uni, pară !oa!ă lumea a
"nne#uni!0 )ăge*i o!ră&i!e &in şi de la Co!roeni, dar şi din $ilialele 6ude*ene ale Ligii0 Unii
sun! $rus!ra*i, al*ii a#andona*i, al*ii puşi sa desalee "n plin galop0 Cum să pierdem
alegerile> z#iară !o*i prin şedin*e0 Toa!ă lumea e sidera!ă0 /oroga, !o!uşi, "i *ine "n $r(u0 Îi
on!rolează0
/eşi )ingurul
pare ino$ensi&, de săpa! din /oru
el se !eme hă*uriel
e =ăman%
mai mul!0um#lă
În $a*ău"*i!urnă!orii pe la Co!roeni0
sur(de somnoros, inoen!,
"*i (n!ă "n s!rună, dar "n spa!e $ae &aluri ur(!e0 Cam a!(! "nheiase 1da =enaru,
adăug(nd% /aă &rei e&a anume, spune-mi e, mă in!eresez, o zi-două, şi !e au! eu la
!ele$on0
- <u, mă in!er&eni promp! şi ree 5onseniorul, <u "năla regula noas!ră de $ier0 <u mă
au*i !u la !ele$on0 Te au! eu +i "nhise numaide(! reep!orul000
A

Glorie 3ndoliat"
Lui Leopold 5a&rodin nu-i răm(nea de(! să aş!ep!e sosirea mesagerului0 1ş!ep!ase de
a!(!ea oripe
"n!(lnire "nare
&ia*an-ai
luiorganiza!-o
+i um să nu
!u>!e #(n!uie !o! soiul de g(nduri $is!ihii, (nd aş!ep*i o
1şa aş!ep!ase şi-n !oamna anului :, la ;udapes!a, "n $oaierul unui s!a#ilimen! sordid%
ho!elul .es0 'ine min!e $ieare amănun!, u o preizie maladi&ă0 1&ea o memorie de
ele$an! Era su$erin*a lui gene!iă% nu pu!ea ui!a nimi Doaierul ho!elului .es era s!r(m!,
meshin şi murdar0 Linoleumul &ernil, o6i!, 6egos, era aoperi! u o mohe!ă de doi #ani0
.u!ea a na$!alină şi muegai0 1ii "i ordonase generalul .leşi*ă să on!a!eze un mesager0
L-a aş!ep!a! rispa! C(nd nu pu!ea on!rola o si!ua*ie, 5onseniorul de&enea ner&os0
.rin!ru-un re$le4 de ompensa*ie, se lăsa pradă amin!irilor0 Ca şi aum, la 5uzeul
na*ional de is!orie0 /ar a!uni, la ho!elul .es, $i4 la ora h, $usese on!a!a! de un
neunosu!% mesagerul
o#ra6ii ol*uroşi, 5onseniorul
negriioşi "l permanen!0
şi un z(m#e! s!udie a!en!0Ree0
Da*a <eu!ru0
omului Drun!ea
nu !răda"ngus!ă
nimi0 era
1&eape
6umă!a!e aoperi!ă de un #re!on da! u #rian!ină0 .ur!a ohelari de &edere are re$le!au
iuda! lumina găl#uie, aproape hioară, a #eurilor ele!rie risipi!e prin $oaierul
ho!elului0 1&ea !enul $oar!e pă!a!0
- .ro#a#il ă su$eră roni de $ia! g(ndise a!uni Leopold 5a&rodin0 5esagerul "i
dăduse pur şi simplu un pli, i-l "nm(nase $ără nii un $el de preau*ii, $ără nii un u&(n!,
după are dispăruse a din puşă0 Leopold s-a liniş!i! a#ia după e a i!i! on*inu!ul
pliului0 5esa6ul era sur!, dar edi$ia!or% <ine!a $ae nun!ă pes!e două săp!ăm(ni0 Te
aş!ep!ăm u drag0 1du şi di*ionarul de engleză, pe are i l-ai promis <ine!ei0 Te săru!ă,
mama0
Lui Leopold, "i &enea să sară "n sus de #uurie0 Era o &es!e !răsne!0 O &es!e pe are
+aalul, "nar!irui! !emporar la ;udapes!a, o aş!ep!ase şi el u su$le!ul la gură0 =eneralul
.leşi*ă alias mamaW "i omunia $erm ă Ceauşesu alias <ine!aW $usese de aord a
grupul lui Carlos alias di*ionarul de englezăW să-şi !rans$ere ar!ierul general de la
;udapes!a, la ;uureş!i0 +aalul s!ă!use "n ul!imele luni a pe 6ar, pen!ru ă au!ori!ă*ile
maghiare "i solii!aseră impera!i& părăsirea (! mai repede a Ungariei0 /oamne, um a
mai z#ura! !impul C(! de iu!e 1proape doi ani s!ă!use +aalul la ;uureş!i0 /oi ani,
an!ona! "n!r-o asă onspira!i&ă, ele#ra &ilă )ă$!ia, din oas!a aeropor!ului
in!erna*ional O!openi0
Duseseră anii ei mai $er!ili "n ola#orarea u Carlos0 1ni de ne#unie0 /e ura60 /e
pu!ere0 1ni de glorie0 O glorie neagră, desigur0 O glorie "n a$ara legii0
/ar srie unde&a, "n ăr*ile de is!orie, ă gloria se on$eră numai prin dere!> se "n!re#a
insolen! 5onseniorul, pri&ind pro&oa!or pes!e puzderia de &izi!a!ori ai muzeului0 1poi,
"nep(nd din 2, se delanşase #rus delinul0 1#rup!0 .răpăs!ios, "n seara zilei de 3
$e#ruarie 2, "n 6urul orele 2:,::, "n parFingul de pe 1&enue =eorge V, la .aris,
B

$useseră ares!a*i 5agdalena Ceilia Gopp$, alias Lil@, iu#i!a lui Carlos, preum şi
el&e*ianul ;runo ;regue!, unul din loo!enen*ii +aalului0 Cu Lil@, Carlos a#ia se
ăsă!orise, de (!e&a luni, "n !aină, la 1m#asada li#aneză de la 5adrid0 1nul urmă!or, "n
A, ăzu şi Chris!a 5argo! Drohlih, !rezorierul grupului )E.1R1T0 În 8, $usese
ares!a! ai doilea loo!enen! al +aalului% germanul Johannes einrih, alias )!e&e0 Carlos
mai rămăsese/eu$ap!,
.a&elesu0 un singur loo!enen!
Leopold rom(nul
5a&rodin, alias.e!re ;uzesu, alias
5onseniorul0 <ume;uz0de1diă, =heorghe
od -eimar0
5onseniorul i-a rămas redinios +aalului, are "l $asinase, "nă de la "nepu!, u
pu!ernia sa personali!a!e0 I-a rămas supus p(nă "n !oamna anului  (nd, la .aris, a
urmare a unei de$e!ări "n grupul )E.1R1T, era ga!a-ga!a să $ie ares!a! de agen*i ai /)T-
ului0 +aalul a săpa! şi el, deoamda!ă, a prin urehile aului, $ugind "n )udan0 1&ea să
$ie ares!a!, pes!e (*i&a ani şi adus "n Dran*a, pen!ru 6udeare0
5onseniorul "nsă $usese reupera! e4a! de su# nasul /)T-ului, $usese pra!i răpi!, u
(!e&a easuri "nain!e de ares!are, de ă!re un persona6 mis!erios, pia! a din senin, un
#ă!r(n &enera#il, energi şi de o so#ră dis!in*ie, are se reomandase alm% /an 5irea
Kari!on0
Cu aelaşi aer imper!ur#a#il "l sosese, apoi, din Dran*a, u a&ionul, o ursă Char!er, seara
erau pe aeropor!ul ;ăneasa, din ;uureş!i0 1olo "i aş!ep!ase, la sară, un au!o!urism0 Un
super# 1udi )-, negru0 Dără şo$er0 Kari!on se so!oise după niş!e hei, le găsise,
desuiase am#ele por!iere din $a*ă, in!rară "n elegan!ul ha#i!alu al maşinii0 Kari!on i-a
"nm(na! !rei paşapoar!e, u &izele neesare, o ar!e de &izi!ă şi i-a spus !ranşan!%
- /ragă Leo, "n el mul! !rei zile, "*i iei ne&as!a şi $e!i*a şi dispari "n I!alia0 În I!alia, nu !e
unoaş!e nimeni0 Te dui, !e plim#i, !e odihneş!i, !e dis!rezi, $ai e &rei, dar nu !e "n!ori
"n Rom(nia, p(nă "n zee ianuarie, anul &ii!or0 O$iial, eş!i !rimis, a reprezen!an! al
5inis!erului Comer*ului
are se *ine la Torino0 ÎnE4!erior,
reali!a!e,la!euna$li
urs"n in!erna*ional de managemen!
&aan*ă0 E &aan*a omerial,
!a ea mare .e zee
ianuarie, aş!ep! !ele$onul de la !ine0 Îl ai pe ar!ea de &izi!ă0 <u anun*i nimi la /IE, nii
la minis!er0 <u disu*i u nimeni )i pen!ru ă !e ui*i la mine "nne#uni!, "*i spun aşa,
pen!ru liniş!ea !a su$le!easă, asigur(ndu-!e ă "n!reg dosarul !ău de la )euri!a!e - (!e&a
Filograme zdra&ene - se a$lă "n $işe!ul meu0 eimar nu mai e4is!ă <ii pro$esorul .e!re
;uzesu0 <ii generalul de seuri!a!e =heorghe .a&elesu0 E4is!ă doar un onsilier
Leopold 5a&rodin, speialis! "n omer*ul u ma!eriale s!ra!egie, are a lura! şi lurează
e4lusi& "n 5inis!erul Comer*ului E4!erior0 1!(!0 Cine sun! eu> Vei a$la la momen!ul
opor!un0 /e e !e so! din *ară> Vei a$la, singur, ă!re s$(rşi!ul lunii deem#rie0 Vaan*ă
plău!ă, Leo
În!re !imp, Kari!on pornise maşina, rulase lin, pro$esionis!, de-a lungul #ule&ardelor,
a6unsese "n .ia*a Romană0
- 1, şi "nă e&a, ui!e niş!e #ani0 1i aii $i4 ::0::: de lei0 )ă-*i a6ungă p(nă "n I!alia0
5i-i res!i!ui !u (nd !e "n!ori0 Dără do#(ndă r(se #ă!r(nul ree, on!uos0
5onseniorul o#or", iar Kari!on dispăru "n !rom#ă pe Căderea ;as!iliei0 Leopold se a$la
a "n !ransă0 .ri&ea $i4, "n $a*ă, "n lungul #ule&ardului 5agheru, a un somnam#ul0 .ară
8

era hipno!iza!0 )au mai degra#ă #ea!0 ;e*ia a&en!urii Dără #aga6, "m#răa! su#*ire, "n!r-un
os!um de asă le6er, u pan!o$i moi, ară!a de pară ar $i ieşi! pen!ru (!e&a minu!e, la
plim#are, prin $a*a #loului0 1&ea depuşi la ;ana U;) din =ene&a şi la ;ana Credi!
)uisse din ;erna, "n on!uri anonime - $ie u parolă, $ie su# i$ru sere! - pes!e douăzei
de milioane de dolari, iar aum a6unsese la mila unui neunosu!% /an 5irea Kari!on0
)e su!ură a de $riguri, "şi re&eni, se lăsă in&ada! de o #uurie enormă% se a$la la doi paşi
de asă0 1asă Virginia şi 5inodora )e &a pierde, pes!e (!e&a lipe, "n #ra*ele lor0
)!a!ura impună!oare a #ă!r(nului "i s!ăruia "nă pe re!ină0 .en!ru prima da!ă, ine&a "i
spusese Leo0 1ela $usese Kari!on0 5aiă-sa "l s!rigase, p(nă la moar!e, Ti!i0 Virginia "l
m(ng(ia u apela!i&ul e4o!i .o0 5inodora, $e!i*a, din papa nu-l so!ea0 Colegii "i
spuneau !o*i, "n or, 5onseniorul0 C(*i&a prie!eni, din $aul!a!e, "i zieau .uiu0 Curios,
Leo nu-i spusese nimeni niioda!ă p(nă aum0 Kari!on $usese primul0 În!o!deauna
Leopold 5a&rodin se dăduse "n &(n! după sene !ari, emo*ii &iolen!e, suspans, dar eea e
!răise a!uni, aolo, "n .ia*a Romană, $usese de-a drep!ul năui!or0 Ca o lo&i!ură de !ea!ru,
"nain!e de gongul $inal0 .ri&ea perple4 "n 6urul său şi nu-i &enea a rede ă se a$lă "n
;uureş!i0 )e su!ură iarăşi de marasmul unor g(nduri on!radi!orii şi porni ă!re asă000
Mesa+$l este decodat

/ouă zile mai !(rziu, plea, "mpreună u ne&as!a şi $e!i*a, "n I!alia0 În!r-ade&ăr, aolo nu-l
unoş!ea nimeni0 .rin!r-un 6o al hazardului, "n I!alia nu $usese niioda!ă0 )-a re"n!ors pe
: ianuarie :, i-a !ele$ona! lui Kari!on, #ă!r(nul l-a pus la uren! u e&enimen!ele
ruiale din *ară0 1poi, l-a "nsris "n Liga Renaş!erii <a*ionale - noul par!id de
gu&ernăm(n! - "ndemn(ndu-l, !o!oda!ă, să deshidă un )RL de de!e!i&i par!iulari0
1şa a apăru!,
Comer*ului su#"nnumărul
&ara lui JXB:XB93X:0
:, $irma Gondor
.rima )euri!@,
agen*ie de "nregis!ra!ă la Regis!rul
de!e!i&i par!iulari şi
#od@guarzi din ;uureş!i0 /eşi n-au !reu! de-a!uni de(! ini ani, i se pare un &ea0
)u# aripa pro!e!oare a lui Kari!on, &ia*a lui ăpă!ase un nou sens0 E4a! (nd rezuse ă
l-a părăsi! noroul, urm(nd să $ie ares!a! din lipă "n lipă de poli*ia $raneză, apăruse
#ă!r(nul aes!a pro&iden*ial0 )al&a!or0 Kari!on, u pres!an*a şi elegan*a lui desă&(rşi!e, l-a
in!rodus "n noua soie!a!e #uureş!eană "n noua pro!ipendadă0 .rin!re noii po!en!a*i ai
zilei0 +i pen!ru ă Leopold "nă "l mai pri&ea, uneori, pe Kari!on, u un aer rispa!, u
ohi "ng(ndura*i, u "n!re#ări de !eamă "nă neros!i!e, #ă!r(nul l-a lua!, oda!ă, din sur!%
- 1sul!ă, Leo )ă-*i $ie lar un luru0 <u ai a !e !eme de nimi0 /oar !rei oameni "*i
unos
!ăerea !reu!ul%
elorlal*igeneralul
doi0 Iar "n<iolae .leşi*ă,
mine, să oloneluloar#ă0
ai o "nredere )ergiu1şa
<ia şi eu0
um am Eu garan!ez
şi eu "n !ine0pen!ru
Clar>
<u &reau să mai disu! aes! su#ie! niioda!ă000
5onseniorul se sim*ea iarăşi pu!erni, "i re&eniseră, nă&alni, &ehile am#i*ii, dorin*i,
impulsuri0 Dirma, al ărei pa!ron era, prospera "n!r-un ri!m ame*i!or0 Comenzile urgeau,
se ampli$iau, se "n&(r!ea numai prin!re oameni u #ani0 1#ia aum a "n*eles, "n
ade&ăra!ul sens, pu!erea #anilor0 Dor*a lor !eluriă /in 2 - gra*ie aeluiaşi Kari!on
3

-de&enise sere!ar de s!a! "n 5inis!erul Comer*ului E4!erior0 Era, de $ap!, o sineură are
"i permi!ea aesul prin!re oamenii pu!erii% rela*ii, prie!eni, unoş!in*e0 To! a!(!ea
pro$i!a#ile opor!uni!ă*i0 <u se sim*ea delo s!răin prin!re aei oameni0
Timpurile se shim#aseră, "n!r-ade&ăr, dar oamenii pu!erii erau aeiaşi% $oş!i a!i&iş!i de
par!id, $oş!iaiminiş!ri,
$oş!i o$i*eri $oş!i o$i*eri
/IE, onspira*i de seuri!a!e0
"n diploma*i, 1eiaşi,
onsilieri, pe are "i6uriş!i,
eonomiş!i, unoş!ea de-o &ia*ă%
pro$esori0 Unul
din!re ei se a$la hiar "n $run!ea unui minis!er0 1l!ul era mare sulă la Co!roeni0 .e un
al!ul "l depis!ase "n $un*ia de şe$ de adre al Ligii0 Vreo (*i&a "şi roiseră niş!e par!ide de
!oa!ă $rumuse*ea, agă*(ndu-şi pe $run!e, a pe o $irmă, două u&in!e magie% na*ional şi
demora!0
1l*i $oş!i olegi "şi !răseseră (!e&a ziare, re&is!e, de&eniseră mari edi!orialiş!i, $orma!ori
de opinie, "n&(r!eau #anii u lopa!a0 1l*ii se &(r(seră "n a$aeri #anare0 .rosperau
16unseseră miliardari Dieare u imagina*ia lui0 Cu
noroul
&ia*a0 lui0el,<oroul
Dără 5onseniorului
ar $i pu!rezi! şi aum "nse numea
ine ş!ie e/an 5irea$ran*uzeasă000
puşărie Kari!on0 1es! om "i sal&ase
Kopa, ia!ă şi mesagerul "şi "n&(r!e lăn*işorul pe dege! am prea os!en!a!i&0 /esigur, "şi dă
impor!an*ă0 Unul din miii !repăduşi ai lui /oroga0 În m(na s!(ngă, re&is!a, "n dreap!a,
lăn*işorul0 )-a aşeza! pe anapea0 1ş!eap!ă0 5onseniorul a !reu! la a!a, l-a on!a!a!, a
spus parola, a primi! re&is!a, mesagerul a salu!a! şi s-a !opi!0 C(!e&a minu!e mai !(rziu, a
plea! şi el0 1$ară, după ol*, "l aş!ep!a şo$erul u maşina0 )-a ura!, şo$erul a demara!
imedia!, Leopold a des$ău! pliul găsi! "n re&is!ă, "n pli, $o!ogra$ia unei !inere $emei0
)u# $o!ogra$ie, un nume% =ina 5ădu&oi0 i-a aplia! repede heia i$ra!ă, şi a rămas
"nmărmuri! "n $a*a numelui o#*inu!% O&idiu =ăman .rim-depu!a!ul Rom(niei>
.reşedin!ele e4eu!i& al Ligii Renaş!erii <a*ionale>
- 1 draului 1da - "şi zise u ohi răi 5onseniorul - sin!e!izase !oa!ă po&es!ea "n (!e&a
u&in!e% =ăman a "nepu! să $aă &aluri ur(!e000
CAPITOLUL 9
Motto:
C(nd, "n :, &eni! de la .aris, /umi!ru 'epeneag mi-a spus ă periolul are amenin*ă,
"n mod real,
urehe, Rom(nia
"n ealal!ă nu e neoomunismul
răsun(ndu-mi, pe a!uni,i z&onurile
neo$rip!urismul,
.ie*ei l-am auzi! numai
Uni&ersi!ă*ii, u o
proaspă!
demola!e de plan!a!orii de $lori aduşi din Valea Jiului de Ion Iliesu0 Toa!ă e&olu*ia
poli!iă pos!-deem#ris!ă a *ării "i dă drep!a!e $os!ului opozan! al lui Ceauşesu0 <u de
dragul res!aurării omunismului s-au repezi! a!uni "n $run!ea #ua!elor !o*i ei din
amarila s!r(nsă #rus "n 6urul lui Iliesu li se arise şi lor, !o&arăşilor, de omunismul u
hip de )ornieş!iW, i pen!ru ă, *inu*i "n hingi de $amilia domni!oare, sili*i la un $el de
9

s!a!u-?uo "n pri&in*a a&erilor şi a pu!erii reale, au realiza! #rus ă se po! "m#ogă*i
nelimi!a!, ă po! a&ea !oa!e p(rghiile eonomio-$inaniare "n m(nă0
Ioan Groşan
'ntre&"ri pentr$ c"pitan$l Za/era

.rimul drum pe are riminalis!ul 1ndrei 7a&ere "l $ăuse - după disu*ia densă u /an
5irea Kari!on - $usese la reda*ia re&is!ei Violen*a - alarmă de gradul zero0 /e $ap!
re&enise, "narma! u al!e g(nduri0 Cu al!e "n!re#ări0 /isu!ase "ndelung u olegii
ziaris!ului 1n!on )oroeanu, dialoguri s!u$oase, u "nrengă!uri aiuris!ie, u !rimi!eri
şoan!e la personali!ă*i din &(r$ul piramidei poli!ie a$la!e la gu&erna%re0 7a&era primise
de la Kari!on un pomelni lung de reia*ii du#ioase, "l des$ăşurase su# nasul ziariş!ilor,
aeş!ia hol#aseră la ăpi!an u ohii (! epele, s$(rşind prin a-şi da drumul la gură0
7iariş!ii au $ler +!iu (nd ine&a poa!e să "noa!e prin apele lor, nu doar se pre$ae0
7a&era era un "no!ă!or reunosu! de #reasla lor, riminalis!ul pu#li(nd, el "nsuşi, "n
re&is!a HViolen*a (!e&a po&es!iri poli*is!e are $ăuseră arieră0 )u!e de de!alii au
"nepu! să se "n!rupeze din delara*iile 6urnaliş!ilor, amănun!e, $ap!e, oameni, e&enimen!e,
legă!uri din lumea in!erlopa, 7a&era şi le-a no!a! onş!iinios pe !oa!e, glos(nd mai !(rziu
pe marginea lor, ompar(ndu-le de $ieare da!ă u hai!a de lupi $urniza!ă de Kari!on0 1
răsoli! apoi u pense!a, u ohiul "norda!, prin!re lururile &i!imei rămase in!a!e la
reda*ie, #iroul ziaris!ului asasina! nu $usese oupa! de nimeni, onser&(ndu-se ad-ho
"n!r-un muzeu dureros şi !ris!0 1 eru! permisiunea reda!orului-şe$ să ridie (!e&a #lo-
no!esuri, (!e&a ase!e de repor!o$on, (!e&a dishe!e .C, a plea! "ng(ndura!000
Re&enise, o săp!ăm(nă
sin!eze, $o!ogra$ii0 mai
.en!ru !(rziu,
$oar!e "năra!
mul!e u al!ede-aum
săp!ăm(ni, h(r!ii, mape, sheme,
"nain!e, p(nă la"nsemnări,
prinderea
uigaşilor - pra!i, p(nă "n prea6ma alegerilor parlamen!are şi preziden*iale din !oamna
anului 3 - $os!ul #irou al ziaris!ului a&ea să de&ină en!rul de opera*iuni al ăpi!anului
1ndrei 7a&era0 1ii, "n!re pere*ii a$uma*i de !u!un, prin!re lururile $olosi!e (nd&a de
"mpă!imi!ul gaze!ar, la masa de luru pe are aes!a "şi reda!ase inendiarele lui anhe!e
de presă, "n $a*a .C-ului de are nu se mai a!insese nimeni de la asasinarea lui 1n!on
)oroeanu, riminalis!ul "şi aduna mai #ine g(ndurile, 6udea!a "i era pară mai limpede,
imagina*ia mai pă!runză!oare0
Ce legă!uri iuda!e &or $i $os! "n!re 1n!on )oroeanu şi 5ihai <egulesu> /e e aelaşi
asasin pen!ru
unoş!in*ă am(ndoi>
apropia!ă )implă oiniden*ă>
a ziaris!ului> 1mpren!ele)au onluzie
digi!ale de pe erona!ă> )ă $i $os!
rama por!ierei uigaşul o
au!o!urismului
are a e4ploda! să $i $os!, oare, lăsa!e aolo de un persona6, unosu! lui )oroeanu drep!
un om umseade, pe are ziaris!ul "l luase (nd&a u el, "n maşină> 1eleaşi ampren!e
$useseră reol!a!e şi de pe paharul u =rasă de Co!nari de la )olaris% urmele aeluiaşi
asasin Ce&a se rupe "n !o! aes! ra*ionamen!0 +i nu se leagă0 )apă de su# on!rol0 )ă-i $i
asuns e&a Kari!on, riminalis!ului>


- Dără să mă agă* de aeas!ă "n!re#are, "şi zisese #ănui!or 7a&era, nu !re#uie !o!uşi s-o
e4lud ;ă!r(nul .rior ai Ca&alerilor de 5al!a e, orium, un !ip are şi a!uni (nd !e
săru!ă, are aerul ă musă000
1r!ur Ionesu, zis Cămaşăneagră, "i po&es!ise riminalis!ului, mai zilele !reu!e - aşa um
al!ăda!ă
nără&aşa "ine&as!ă
rela!ase, suresi!a!, ă
a sere!arului 5işual<egulesu
general =u&ernului$usese aman!ul 5arianei
-, ă desoperise, ;ereiu,
pur "n!(mplă!or,
"n adrul unei al!e anhe!e a&oă*eş!i ah, a&oa*ii ăş!ia se s!r(m#ase dispre*ui!or
ăpi!anul 1ndrei 7a&eraW aşadar, 1r!ur "i spusese, pe un !on os!en!a!i& - sere!os, ă
ziaris!ul )oroeanu a&usese, u pu*in !imp "nain!e de a $i $os! uis, (!e&a on!a!e
on$iden*iale u pa!ronul unei $irme de de!e!i&i par!iulari% Leopold 5a&rodin,
supranumi! 5onseniorul0 To!oda!ă, domnul 5a&rodin $iind şi sere!ar de s!a! la
5inis!erul Comer*ului E4!erior0
- Ei, şi> ridiase, mai !(rziu, din umeri riminalis!ul0 )ă-i ares!ez pe !o*i e!ă*enii u are
s-a "n!(lni! )oroeanu, "nain!e de a $i omor(!> /ar $lerul lui Cămaşăneagră> 1r!ur a&ea un
nas de opoi "nnăsu!0
7a&era disu!ase u domnul sere!ar de s!a! Leopold 5a&rodin, disu*ie le6eră, rela4a!ă,
5onseniorul reunos(nd, din prima lipă, ă, da, "i unosuse personal pe 1n!on
)oroeanu, ă "i mai $urnizase uneori (!e un pon! pen!ru repor!a6ele lui, (!e o in$orma*ie
on$iden*ială, ziaris!ul ş!iind să se $aă plău!, să $ie un ompanion agrea#il0 În!r-ade&ăr,
"n ul!imele săp!ăm(ni, rela!ase u dezin&ol!ură 5onseniorul, se "n!(lnise "n (!e&a r(nduri
u )oroeanu, ziaris!ul um#l(nd după un sandal are !omai se oea la ;anore4%
redi!e neper$orman!e, inginerii $inaniare, "mprumu!uri da!e pe spr(neană - "n $ond,
mi!uire masa!ă - anumi!or VI.-uri, u do#(nzi meshine% miliarde din #anul pu#li,
&ărsa!e "n on!uri personale
5onseniorul
el ă a sări! "n"iaer
maiuspusese
maşină (!e e&a,
u !o!0 ziaris!ul
;om#ă "i mul*umise,
u e$e! "n!(rzia!0 please, apoi auzise despre
- 1s!a-i m(nă de pro$esionis!, remarase şi domnul Leopold 5a&rodin0 1dăug(nd e4per!%
<umai marii ma$io*i "şi po! permi!e aes! lu4>
Cam a!(! a$lase ăpi!anul 1ndrei 7a&era de la pa!ronul 1gen*iei Gondor-)euri!@, pis!a
"nhiz(ndu-se de la sine0 Chiar daă şi 5onseniorul $igura pe lis!a lui Kari!on0 Orium,
riminalis!ul "şi propuse să mai disu!e u domnul Leopold 5a&rodin, !ipul $ă(ndu-i o
impresie e4!raordinară, de om are ş!ie să pri&easă lururile şi oamenii u un ohi
in!erior pene!ran!, sond(nd ad(nuri a#isale000
1l!e#urla
de drumuri, 7a&era
"nrăi!0 /eşi le $ăuse
#ă!ea aasă
ă!re la )oroeanu%
B: de ani, 1n!on o)oroeanu
garsonieră"nă
du#lă,
nu elegan!ă, ohe!ă,
se "nsurase0 Ca şi
riminalis!ul, $usese un singura!i0 Damilia lui - a şi a riminalis!ului - $usese pro$esia0
- Ciuda! g(ndi !ul#ura! 1ndrei 7a&era0 Cu (!ă "nsingurare şi amărăiune, u (!e
renun*ări şi risuri ne plă!im suesele Tari$ul gloriei e sump0 .rea sump +i, nu de
pu*ine ori, !ragi0


7a&era "i "n*elegea pro$und des!inul0 Erau plămădi*i din aeeaşi ma!erie #izară% un
ames!e $ulminan! de pasiune demen*ială pen!ru meserie, in!eligen*ă, imagina*ie, ura6 şi
o uriaşă pu!ere de mună0 Iar, uneori, mi4!ura aeas!a e4plozi&ă nu era doar o simplă
me!a$oră0
Veinii, pu*inii prie!eni,

despre gaze!arul dispăru!0rudele &i!imei
;anali!ă*i0 nu ş!iau
1deseori, să spună şi
"i o#ser&ăm prea mul!e lururi
"i "n*elegem in!eresan!e
a!(! de pu*in pe
ei din 6urul nos!ru Unii "neraseră să $a#uleze, ăpi!anul 1ndrei 7a&era "i oprise u un
ges! sur!, le mul*umise, salu!ase, please, "no!ro>
Criminalis!ul "şi amin!i ă Leopold 5a&rodin "i spusese, la un momen! da!, ă )oroeanu
se in!eresase de ru$ele murdare ale ;anore4-ului0 +!ia şi 7a&era ă din mas!odon!ul
$inaniar se surg enorme sume de #ani "n #uzunare personale, "n #uzunare poli!ie0 )ă
$ie uigaşul uneal!a &reunui #arosan ne#un de la ;anore4> )au hiar uigaşul sa $i $os!
un ne#un pi!i! prin!re ro!i*ele uriaşului meanism #anar> =ăseş!i ne#uni pes!e !o!0 Unde
nu !e aş!ep*i delo0 Cine&a hiar srisese o ar!e de un sues enorm% O lume ondusă de
ne#uni0
mai <e#uni,unnuaz
solu*ionase proş!i +i, deoda!ă,
de rimă, 1ndrei
"n lumea 7a&eraTo!
$inan*elor0 "şi amin!i ă, "n+iurmă
u ne#uni !o! uumiliarde
doi ani,
risipi!e aiurea000
0ri!a de la /ila 8e#roponte

Era seară, era !(rziu, erul era "nal! şi al#as!ru0 1l#as!ru "n!unea!0 Vila 1legropon!e,
din ar!ierul .rimă&erii, era sălda!ă "n lumini şi liniş!e0 Dos!ă reşedin*ă de am#asador,
umpăra!ă "n urmă u (!e&a luni de proaspă!ul miliardar =eorge Caraiman .e!rini,
supranumi! Rehinul,
*esu! din &i!ralii super#a neagră,
şi marmură asă u două ni&ele,
respira u !erasă,
opulen*ă marhiză,
şi pu!ere0 pisină şi $usese
1m#asadorul $oişor
desoperi! de gărzi, "n!r-o diminea*ă, sp(nzura! de #ra*ele imensului lampadar din #ronz
pa!ina!, pe !erasă, 6ale, sandal, noul am#asador re$uzase a!egori reşedin*a
sinuigaşului, &ila $usese &(ndu!ă la lii!a*ie, o umpărase .e!rini0 1şa um mai
umpărase, "n al!e r(nduri, !rei ho!eluri, ini res!auran!e, un magazin uni&ersal şi (!e&a
o$e!ării de lu40
Înal!, pie!ros, u mus!a*a pe oală şi ohelari u rama din aur, =eorge Caraiman .e!rini
era "m#răa!, "n seara aeea de primă&ară !(rzie, "n!r-un pulo&er elegan! gri-pearl din
aşmir, pan!aloni $umurii, u dunga impea#ilă, şi pan!o$i =ui0
Criminalis!ul "şi amin!eş!e

aum easul Role4, de la !oa!e
m(naaes!e amănun!e
s!(ngă, din aur u o dia#oliă
masi&, aura!e*e0
#ă!u! u .ară-i
diaman!e0 &ede şi
5ă!ăhălos,
ol*uros şi $udul, miliardarul ară!a, mai degra#ă, a un salahor are dăduse lo&i!ura la
unul din ele#rele magazine )!eilmann0
Era !reu! de orele zee seara, .e!rini sa&ura o ha&ană su#*ire, lungă, ra$ina!ă, se răăna
(! pu!u, răs!urna! "n!r-unul din ele !rei $o!olii de pe !erasă, gemu uşor, prelung, u o
plăere neenzura!ă, era lipa lui de liniş!e !o!ală0 /e răgaz a#solu!0 1lă!uri, pe o măsu*ă
::

din lemn de !eF, o#işnui!a upă de ris!al u Kannesse@0 Rehinul a&usese o zi in$ernală
u (*i&a inspe!ori de la =arda Dinaniară, "i plesnise zdra&ăn pes!e #o!, "i "n$run!ase, "i
"n&insese% .e!rini mi!uise doi sena!ori şi un minis!ru, inspe!orii se iz#iseră de un zid
poli!i periulos, "n6uraseră a niş!e #ir6ari din pia*a Chirigiu, dar se re!raseră numaide(!0
.e!rini se ş!ia pu!erni0 +i rău Lo&ea $ulgeră!or0 Dără srupule0 Dără milă0
1um, "şi digera &i!oria a pe o pradă0 Era singur pe !erasă, era rela4a!, ne&as!a urase
de (!e&a minu!e "n dormi!or, "l aş!ep!a, ser&i!orii pleaseră de mul!, a$ară, prin grădină,
prin ur!e, susur(nd doar paşii #od@guarzilor "nso*i*i de do#ermani ner&oşi0 =eorge
Caraiman .e!rini era păzi! a un prim-minis!ru% ziduri a de e!a!e, !ele&iziune u irui!
"nhis, sis!eme ul!raso$is!ia!e de alarmă, limuzină #linda!ă şi gărzi "narma!e p(nă-n din*i0
- 1eas!a es!e pu!erea "şi zisese, rumeg(nd oaree g(nduri, domnul .e!rini, ro!indu-şi
leneş pri&irile uşor a#uri!e pes!e ur#ura !erasei, apoi mai depar!e, prin ur!ea &as!ă u
risipă de ar#ori seulari, şi mai depar!e, dinolo de ziduri, "n noap!e, "n #uriul marelui
oraş, unde s!ră6uia, slipi!or şi $an!oma!i, uriaşul !urn de s!ilă al #ănii .a4 Romana0
1eas!a es!e pu!erea repe!ase, u o enormă sa!is$a*ie, miliardarul0
.u!ere% aare!uri sumpe, haine sumpe, m(năruri sumpe, maşini sumpe, rela*ii
sumpe, respe! sump, in$orma*ii sumpe "n!r-un singur u&(n! - #ani Doar!e mul*i
#ani0
<imănui nu-i pasă um o#*ii #anii, daă nu eş!i prins $ur(nd0 Impor!an! es!e să ai #ani0 Cu
(! mai mul*i #ani, u a!(! mai mul!ă pu!ere0 Res!ul sun! po&es!i ele!orale +i .e!rini r(se
prelung, r(se homeri, r(se hoho!i!or, r(sul său aprig adu(nd mai degra#ă a urle!
lugu#ru, pre&es!i!or de moar!e000
.es!e
pe drum deerului
ana&aua &ila <egropon!e, (!e&a
$orme geome!rie #louri &ehi,
"n!unea!e, de me!ereze
a niş!e pa!ru şi şap!e e!a6e, /e
ilopie0 proie!au
aolo,
răz#ă!u, "n!r-una din lipele aelei nop*i, un &aier se, un şuiera! sur!, aspru, a &(6(i!ul
unei nuiele spin!e(nd aerul0 1poi, ine!ul "n$unda! al iui =eorge Caraiman .e!rini, din
piep!ul ăruia răsărise, #rus, oada su#*ire a unei săge*i0 1!(!, ine!ul şi ga!a00
Ori de (!e ori "şi amin!eş!e de rima de la &ila <egropon!e din ar!ierul .rimă&erii,
ăpi!anului 1ndrei 7a&era "i răsare &iolen! pe re!ina memoriei hipul s!raniu al unui om%
Iorgu ;ran0 Un om soli!ar0 )ingur /e 6ur-"mpre6urul său, un pus!iu plane!ar0 Ce un popor
poa!e &ege!al0
po&es!i Cum po*i
oamenilor omunia
un ar#ore> u un
"l aude ar#ore> /ar daă ar#orele era el
ine&a>
Iorgu ;ran $usese, !oa!ă &ia*a lui, un singura!i0 Un !ai!urn Era neăsă!ori!, misogin
on&ins, a#ia săl!a! pes!e pa!ruzei de ani0 Cu !alia adolesen!ină, #lond, slă#u*, $ira&,
părea şi mai !(năr0 ;anali!ă*i> T(mpenii>
;anurile u $emei "i $ăeau grea*ă0 <u-i plăea să #ea, nu-i plăea să se plim#e, poli!ia
era o ur&ă #ă!r(nă, "n alo&ul ăreia nu se mai "nghesuiau de(! idio*ii, re$ula*ii şi mani
:

&iioşi0 .resa min*ea, la !ele&izor ăsai ohii degea#a, la !ea!ru se 6uau niş!e pros!ioare
siropoase, parurile erau pline de golani, #ule&ardele de erşe!ori, muzeele de&eniseră
niş!e grămezi de h(r#uri pră$ui!e, nimi nu-i plăea, nimi "n 6urul său nu era in!eresan!0
;a nu, e4is!a !o!uşi un re$ugiu0 Unul singur 1şa um gra&i!a!ea es!e ul!imul re$ugiu al
mediorilor, ul!imul re$ugiu al lui Iorgu ;ran era muzia0 )ingur, "n imperiul muziii0
/aă n-ar $i $os! muzia, ar $i "nne#uni! de singură!a!e0
<imeni nu-i deshidea uşa0 <imeni nu-i !reea pragul asei0 1asă la Iorgu ;ran n-a &eni!
niioda!ă nimeni0 <-a aş!ep!a! niioda!ă pe nimeni0 Louia de pes!e douăzei de ani pe
s!rada T(rna&elor, din ar!ierul .rimă&erii, pes!e drum de &ila <egropon!e, "n!r-un #lo
de şap!e e!a6e0 1&ea, la e!a6ul ini, un apar!amen! ompus din două amere şi dependin*e,
ura!e, ordona!e, prea ordona!e, de unde şi aerul aela azon0 Ree Rigid ;urla
in&e!era! )ingur C(nd liniş!ea "l dăr(ma, *iuindu-i de&ora!oare "n urehi, se repezea la
ase!o$on şi punea ;ah, sau Vi&aldi, sau Enesu0 1poi, muzia murea şi ea "n!r-un pli!is
"ngrozi!or, Iorgu ;ran "nhidea s(r#i! ase!o$onul0 Îi răm(neau doar g(ndurile0 )e 6ua,
a!uni, u propriile-i g(nduri0 Era un 6o iuda!0 O plăere #izară0 1deseori, g(ndurile i se
"nurause"nrupe
Uneori, min!e0 )e "năierau0
$ilmul )au dispăreau0
şi apare eranul al#0 1diă,1şa $usese din!o!deauna0 Era a la $ilm0
nimiul0
 Ce se "n!(mpla u ele> Iorgu ;ran "şi ro!ea ohii
pe !a&an, să-şi au!e g(ndurile, şi a!uni &edea oroana imensă a ireşului0 1elaşi ireş,
#ă!r(n, "năra! u ireşe duli0 Cireşe mari, luioase, zemoase, a "n!r-o pi!ură de 1man0
+!ia ă e o pros!ie, ş!ia ă nu era de(! o amin!ire din ad(na lui opilărie, prăpăs!ios de
ad(nă0 +i r(dea singur, r(dea araghios, r(dea u gura a#ia deshisă, a o răpă!ură
su#*ire, r(dea de el "nsuşi% Cum să-*i au*i g(ndurile pe !a&an> Cireşul, "nsă, pe are "l
&edea aolo era magni$i000
.e (nd era mi, mi de !o!, dar nii hiar a!(! de mi "n(! să nu-şi amin!easă, Iorgu
;ran se suise "n!r-un ireş uriaş, plin u ireşe, şi se "ndopase aolo, p(nă seara, a un
ăpăun0 C(nd să se dea 6os, u #ur!a !o#ă de ireşe, alunease pe o rengu*ă, se pră#uşise
"n gol, se răsuise prin aer şi ăzuse "n ap0 7ăuse (!e&a săp!ăm(ni0 /in ăză!ura aia,
de&enise al! opil0 1poi, al! om0 5ara! de o singură!a!e inura#ilă000
Far!ec$l a(tept"rii
C(nd riminalis!ul 1ndrei 7a&era "i po&es!ise, la un pahar de =am#rinus, prie!enului
său Radu a!en!,
asul!ase /unaudespre
un soiaes! !ragi şi insoli!
de impliare az,
a$e!i&ă, /udu
după are$ăuse ohii mari-mari,
"i rela!ase, la r(ndu-i, "lo
"n!(mplare - de o s!ranie asemănare - gre$a!ă hiar pe ar#orele său genealogi0 /una
desoperise (nd&a, u mul*i ani "n urmă, pe &remea s!uden*iei, prin!re h(r!iile #uniului
său, un aie! u "nsemnări, un $el de 6urnal de on$esiuni, al $os!ului pro$esor uni&ersi!ar
<iolae .aulesu, in&en!a!orul insulinei, &ăr primar u #uniul lui /udu0 Ei #ine,
.aulesu "nerase "n aie!ul aela, u "nsemnări !(rzii, am de pe la "nepu!ul &eaului
:2

nos!ru, el murind "n A, la &(rs!a de 32 de ani, "nerase aşadar saşi e4plie o !răsă!ură
!eluriă a ara!erului său% singură!a!ea <e&oia maladi&ă de singură!a!e0
)ingură!a!ea de&enise, pen!ru el, o o#sesie0 O #oală $ără de lea0 /e unde i se !răgea> /in
opilărie răspunsese sa&an!ul "nsuşi0 E4pli(nd% la &(rs!a de nouă ani, ăzuse "n ap,
din!r-un nu imens0
moar!e0 /ar, 7ăuse
rămăsese u (!e&a săp!ăm(ni,
un handiap "n!r-open!ru
enorm, omă !o!
pro$undă0
res!ul )ăpase !o!uşi de
&ie*ii% ne&oia de
singură!a!e <umai ă pro$esorul "şi !rans$ormase handiapul "n pro$i!% a i!i! un mun!e de
ăr*i 1 de&eni! erudi!0 )a&an!0 In&en!a!or0 Trans$ormarea unei slă#iiuni "n geniu *ine,
"nsă, e4lusi& de pu!erea dumnezeiasă, "n des!inul lui <iolae .aulesu, aşa ho!ăr(se
/umnezeu0 Cum &a ho!ăr" "n &ia*a lui Iorgu ;ran>
+i Iorgu ;ran ş!iuse despre sine ă era un !ip e4en!ri0 Dis!ihiu0 )ui!0 /ar nu idio!0
/impo!ri&ă La şoală, $usese !o! !impul premian!ul lasei0 1ademia de ş!iin*e
Eonomie o !erminase u #rio, $usese repar!iza! hiar "n 5inis!erul de Dinan*e, de&enise
un $un*ionar desă&(rşi!, un $inan*is! redu!a#il, după Re&olu*ia deem#riş!ilor "şi luase
!rans$erulsălase#ana
"nerase .a4
lipeasă de Romana0
&reun spor!,Unş!iagigan! "n lumeasingură!a!ea
ă "l a#soar#e $inan*elor0 a
În o!inere*e, Iorgu
apă !ul#ure şi
ad(nă, ş!ia ă e&a mor#id din $iin*a lui "l "mpinge ine4ora#il ă!re o singură!a!e
a#solu!ă şi &roia să lup!e "mpo!ri&a ei, se "n&erşuna să i se "mpo!ri&easă, s-o "n$run!e, să
se apropie (! mai mul! de oameni, să le &or#easă, să-i asul!e, să $aă e $a şi ei%
spor!uri, plim#ări, o #ere, un !ai$as0
<-a mers nimi0 /in !oa!e spor!urile "nera!e, se alesese u arul0 Tir medie&al .oa!e şi
pen!ru ă es!e un spor! silen*ios, pe are po*i să-l pra!ii şi de unul singur0 1poi, s-a
s(r#i! şi de ar, re$ugiindu-se, (nd şi (nd, "n muziă000
1asă
"n!r-unera singur0
#irou (! oLa #ană,
elulă iarăşi singur0
de puşărie0 Toa!eCu#irourile
desă&(rşire singur,
#ănii Iorgu ;ran$useseră
.a4 Romana lura singur,
roi!e
a niş!e arere moderne, ul!ramoderne, do!a!e u o logis!iă so$is!ia!ă0 Celule din #e!on
arma!0 =here!e u !a&anul enuşiu, pere*ii suri, mo#ilierul gri, a şi !ele$onul, a şi $a4ul,
a şi .C-ul, a şi impriman!a u laser, a şi oper*ile dosarelor #olna&e de o#ezi!a!e,
r(ndui!e mili!ăros, "nghesui!e pe ra$!uri me!alie &opsi!e "n aelaşi plum#uriu o!ropi!or0
1esul "n $ieare #irou nu se pu!ea $ae de(! pe #ază de ar!elă magne!iă, personală,
ne!ransmisi#ilă0 Era s!ri! in!erzisă plim#area prin #irouri, &izi!area al!or #irouri Unia
legă!ură se realiza prin in!er$on0 /e pes!e !o!, p(ndeau len!ilele de 1rgus ale amerelor de
lua! &ederi, are supra&egheau olosul $inaniar000
Toa!ă &ia*a
pus!iu0 lui Iorgu
Un des!in ;ran
ra!a!0 Dărănuorizon!0
$usese de(! !ăere Dără
Dără ieşire0 şi singură!a!e0 Un urle!
săpare0 1poi, mu!0 &ia*a
deoda!ă, Urle! lui
"n
"nepuse să ape!e un ros!0 Un sens nespera!0 O menire are implia, "n sine, un sop
6us!i*iar O a*iune pedepsi!oare )e i&ise, "n s$(rşi!, pre!e4!ul dispera!, de a da u !i$la
singură!ă*ii0 /upă are, &a să&(rşi ges!ul eli#era!or de su# !irania umilirii0 Umilire şi
singură!a!e /ouă !iranii erau prea mul!e, pen!ru o &ia*ă de om0 Cu singură!a!ea se
"mpăase0 O de!es!a0 O #les!ema0 1um "i &a da u !i$la0 /ar umilirea> /e e "nă o
!iranie> Iorgu ;ran nu mai unosuse niioda!ă, p(nă a!uni, despo!ismul umilirii0 Dusese
:A

un $un*ionar de o e4emplară pro#i!a!e% şi morală, şi pro$esională Ce a&usese u el

domnul =eorge Caraiman .e!rini>
/e e-l umilise> /e e se ui!ase la el, a la un gunoi> /e e "i porunise să semneze niş!e

a!e are se puneau de-a urmezişul legii> Iar dire!orul #ănii, de $a*ă $iind, de e !ăuse
m(l,
rău, iarşidire!orul
laş, şi omplie> Înseamnă
se a$lă su# pu!ereaăluidomnul =eorge Caraiman .e!rini es!e un om $oar!e
demoniă0
În!(mplarea dezonoran!ă piase a un !răsne! din senin, Iorgu ;ran &i#ra "nă su# arsura
amin!irii, "n!r-o diminea*ă, dire!orul #ănii "l hemase la el "n a#ine!, era a*os, era
ar*ăgos, de $a*ă se mai a$la şi un domn "nal!, elegan!, mus!ăios, pu!ea a Channel a un
s!a#ilimen! de ur&e0 )e reomandase răguşi!, prin!re din*i% =eorge Caraiman .e!rini0
1poi, "nepuse să urle la ;ran%
- 5ă pi*i$elniule, de e-mi $ai greu!ă*i, mă> Un-!e rezi> .e !arlaua lu !a-!u> 1s!a-i
#ană de s!a!, mă, haznaua u dolari a *ării, nu oală de noap!e Vrei să $ai pe deş!ep!ul u
mine>nu-i
Ps!a /e#uzunarul
e mi-ai respins a!ele>
!ău, să $ai 1i&rei
!u e or#ul
u găinilor> <-ai &ăzu!
el0 E #uzunarul isăli!ura
s!a!ului dire!orului>
Iar s!a!ul, "n aeas!ă
#ană, e dire!orul 1, nu ş!ii ine sun! eu> /a de Liga Renaş!erii <a*ionale ai auzi!>
1ii, "n aes!e a!e, eu sun! Liga Iar !u mi !e-aşezi on!ra> /e e, oare> Tu ş!ii e-i aia
inginerie $inaniară> 1ud> 5ă, prăpădi!ule, ai mare noro ă io-s #ăia! milos şi ier!ă!or0
+i nu prea *iu min!e !oa!e a$ron!urile0 Ui!e, *i-am pregă!i! un al! se! de a!e, u !oa!e
semnă!urile de rigoare, lipseş!e numai a !a0 Kai, isăleş!e, şi &alea, ă !impul os!ă parai
=eorge Caraiman .e!rini !uruise a un Galaşnio&, ;ran se hol#ase nău la dire!orul

#ănii, apoi la .e!rini, dire!orul !ăea u nasul "n 6os, supus şi pieri!, .e!rini se ui!a la el
a la un raha!, Iorgu ;ran ar $i &ru! să le s!rige "n $a*ă !oa!ă ho*ia din aele a!e, n-a a&u!
ura6ul,
umilire -s-a g(r#o&i!,
"n elula a semna!
lui de la e!a6ula!rei
"nal!ransă, a salu!a!
i!adelei şi s-aUmili!
$inaniare0 re!ras,$usese
re&enind
doar- "ns!ri&i! de
primele
lipe0
/upă are, "l in&adase $uria0 <eagră 1!roe 5ai !(rziu, $uria se !rans$ormase "n ură0 Iar
ura, "n g(nd asasin0 =eorge Caraiman .e!rini, miliardarul !ru$aş are louia pes!e drum de
#loul lui ;ran, !re#uia să ahi!e poli*a umilirii u pre*ul suprem% moar!ea
.oa!e ă aes!a hiar şi $usese pre!e4!ul, pe are Iorgu ;ran "l aş!ep!ase o &ia*ă "n!reagă,
pen!ru a se eli#era de singură!a!e0 Răul $usese delanşa!0 +i g(ndul uigaş "nepuse să
urgă de6a ă!re o *in!ă preisă% &ila <egropon!e0 Iar la apă!ul g(ndului, un ada&ru%
=eorge Caraiman .e!rini0
C(nd ăpi!anul 1ndrei 7a&era sosise la loul rimei, .e!rini nu se răise "nă0 Teri#ilul
om de a$aeri =eorge Caraiman .e!rini, spaima #ănilor, #ossul unei organiza*ii
riminale u !en!aule "n!inse p(nă dinolo de grani*ele *ării, omul $or!e al Ligii de are se
!emeau, deopo!ri&ă, sena!orii orup*i, poli*iş!i şan!a6a*i, miniş!ri mi!ui*i şi lideri poli!ii
&enali p(nă "n mădu&a oaselor, unul din naşii ma$io*ilor de /(m#o&i*a, supranumi!
Rehinul, pen!ru $eroi!a!ea neru*ă!oare, se a$la pră#uşi! pes!e marmura umedă şi ree a
:B

!erasei, u hainele mo!o!oli!e, u #ra*ele hiri!e şi piep!ul per$ora! de săgea!a $a!ală, u

gura larg ăsa!ă şi hipul li&id, a o masă de spaimă "nghe*a!ă0 Era mor!0 +i 6alni0
- 5oar!ea es!e lipsi!ă de orie demni!a!e, g(ndise riminalis!ul, a!uni, şi g(ndul "i
re&enise, aum, o da!ă u amin!irea aelei umpli!e "n!(mplări0
Dinalul azului
spa*iu al# de la"n&ila
şi pus!iu, <egropon!e,
are 7a&eraa"loresim!e
min!ea i se "n&(r!e şi as!ăzi
morişă, a pe
"n #ă!aia un gol
!u!uror imens% un
"n!re#ărilor,
inapa#ilă să găseasă răspunsul aş!ep!a!0
Iorgu ;ran, omul are lihidase un miliardar, pu!red p(nă "n $i#ra su$le!ului, !rimi*(ndu-i
adou de 6er!$ă o săgea!ă o!ră&i!ă - a "n $rumoasele &remuri ale lui 'epeş Vodă - i se
măr!urisise ăpi!anului de poli*ie u o sineri!a!e dezarman!ă, u o !ris!e*e "mpăa!ă şi
gra&ă, imedia! e riminalis!ul "i !reuse pragul asei0
- V-am aş!ep!a!, domnule ăpi!an, "l "n!(mpinase Iorgu dinolo de uşa larg deshisă0 1m
aş!ep!a! să a6unge*i şi la mine0 E a!(! de plău! să aş!ep*i pe ine&a Eu n-am aş!ep!a! pe
nimeni, şiniioda!ă,
anhe!a p(nă
la mine0 Eu sun!aum0 +!iam
s$(rşi!ul ă, anhe!e
aes!ei mal de&reme sau mai !(rziu, &e*i a6unge u
Iar dumnea&oas!ră, un poli*is! ele#ru0 .u!eam să mă predau singur, dar a!uni s-ar $i
spul#era! !o! $armeul aş!ep!ării0 Eu l-am uis pe =eorge Caraiman .e!rini, domnule
ăpi!an /e e l-am omor(!> Răspunsul plu!eş!e unde&a, la grani*a din!re ne#unie şi
disperare0
Vede*i dumnea&oas!ră, domnule ăpi!an, eu sun! un om singur0 Doar!e singur0 ;olna& de

singură!a!e0 Ca un lup singura!i0 Oamenii, a şi lupii, !răies "nsă "n hai!ă0 Lupul
singura!i es!e un lup #olna&0 Ca şi omul are $ae um#ră păm(n!ului de unul singur0 To*i
ne !emem de singură!a!e%
singură!a!ea, şi oameni,
a şi moar!ea, "şi alegeşiealupi Te&i!imele0
"nsăşi po*i "mpo!ri&i des!inului>
+i a!uni, aş!ep*i0<u .en!ru)au
)ingur ă
au*i un pre!e4! să $ugi de singură!a!e0 1ş!ep*i să se "n!(mple e&a0 /ar nu se "n!(mplă
nimi0 <u !e au!ă nimeni0 +i e mai #ine să $ii ău!a! hiar şi de poli*ie, hiar şi pen!ru
rimă, de(! să răm(i singur0 +i să nu !e au!e nimeni0 <iioda!ă .en!ru ă singură!a!ea e
mai rea de(! moar!ea000
Ma-ioţi c$ papion
- )ă $i $os! asasina! şi 1n!on )oroeanu !o! de un ne#un singura!i> se "n!re#ă ăpi!anul
1ndrei 7a&era, amin!indu-şi
"n $a*a singură!ă*ii ă Emil
+i, deoda!ă, Cioran
"l !răzni unsrisese unde&a% 
+i 6urnalis!ul $usese un !ip singura!i0 Kol!ei !omna!i, se răz#oia u niş!e himere "n lungi
oloane !ipări!e0 )e rezuse un 6us!i*iar0 Ca şi Iorgu ;ran0 +i, &ăz(nd ă &er#ul !ipări! "n
pia*a pu#liă nu poa!e opri 6a$ul "n 'ara Rom(neasă, se ho!ăr(se să $ie el "nsuşi
e4eu!orul sen!in*ei api!ale0 .rima &i!imă% ma$io!ul 5ihai <egulesu0 1 doua &i!imă%
:8

el "nsuşi, "n urma unui #anal aiden!, "n !imp e !ranspor!a o #om#ă pedepsi!oare ine
ş!ie unde0
- Ei, nu, ă am "nepu! să $a#ulez a &einii ăia ai lui 1n!on )oroeanu "şi zise, su!ura!
de un $rison ree, riminalis!ul0 )oroeanu, asasin> /ar ampren!ele digi!ale de pe paharul
de la )olaris> /ar aeleaşi ampren!e de pe rama por!ierei de la maşina ziaris!ului>
/ar 6umă!a!ea aeea de silue!ă, semipro$il, a uigaşului din sele!ul res!auran!> <-a&ea
nimi din on$orma*ia generală a orpului lui )oroeanu /ar ealal!ă silue!ă, uşor
es!ompa!ă, $eminină, are o!ro#ăise $ulgeră!or prin #uzunarele &i!imei> /e unde
apăruse> Cine era> 1 ui rela*ie oul!ă era> 1 uigaşului desigur0 Ea ş!ia preis ine es!e
uigaşul, ine se a$lă "n spa!ele lui - eminen*a enuşie are apelase la un pro$esionis! al
rimei - preum şi mo#ilul ges!ului asasin0 Ce să au!e )oroeanu prin!re aeş!i monş!ri>
O senza*ie iuda!ă "i zg(ria pe memorie, ori de (!e ori, mai ales "n ul!ima &reme,
riminalis!ul 1ndrei 7a&era "şi amin!ea de silue!a neagră a aelei $emei neunosu!e, de
la res!auran!ul
super#ă )olaris0
a umerilor, din Era şi, !o!oda!ă,
ur#ura spor!i&ă pară nu eradin
a !orsului, neunosu!ă0 Ce&a din
mişările $eline liniao
şi de
e4!raordinară rapidi!a!e ale aelei $emei are se aplease, u mare iu*eală, asupra
&i!imei, e&a din !oa!e aes!ea se aduna unde&a, "n!r-un ol* de memorie, şi se
suprapunea per$e! pes!e al!e&a0 .es!e e> .es!e ine> /e unde &eneau aele palide
eouri de asemănare> /e $ieare da!ă, senza*ia aeea s!ranie dispărea, se !opea "n nean!,
a o reas!ă de nor are on$igurase, pen!ru o seundă, pe #ol!a erului, un pro$il
unosu!, apoi se !opise "n al!e $orme a#eran!e, după apriiul &(n!urilor sau a
imagina*iei000
Lepăd(ndu-se de g(nduri $is!ihii, părăsind gra#ni !erenul e4!ra&agan! al speula*iilor,

1ndrei
după e 7a&era re&eni
"i "n*elesese - "nme!odi, me!iulos, asupra
!oa!ă omple4i!a!ea ziaris!ului 1n!on
ei - personali!a!ea !ragiă)oroeanu0 +i a#ia
şi re#elă, aprigă şi
inongruen!ă, e4al!a!ă şi sagae, "ner(nd să pereapă &ia*a şi "n!(mplările lumii a şi
$os!ul ziaris!, să g(ndeasă la $el, să sim!ă la $el, re"ndu-şi aelaşi uni&ers in!erior
popula!, deopo!ri&ă, u "ngeri şi demoni, dar !u!ela! de spiri!ul 6us!i*iar, a#ia a!uni
riminalis!ul 1ndrei 7a&era a#ordase dire!, #ru!al, $ără mena6amen!e, (rdul aeia de
persona6e al!era!e, u su$le!ul s!ria!, u 6udea!a s!r(m#ă, arse de $iorul "m#ogă*irii u
orie pre*, ipohimeni siniş!ri are $ăuseră, ani de zile, o#ie!ul unor senza*ionale
anhe!e de presă, semna!e de un 6urnalis! !alen!a! şi !emerar% 1n!on )oroeanu0
O sum#ră galerie de ma$io*i u papion0
Tahe Ispiresu, de la #ana /aia Deni4, $os! $un*ionar superior la ;<R, părăseş!e
a$aerile de s!a! şi in!ră "n a$aeri personale0 To! u #ani0 ;ani de la /aia Deni4
Com#ina! u un general gre, "n s$era negus!oriei u gr(u, Tahe o#*ine garan*ii
gu&ernamen!ale, pune m(na pe #ani şi dispare, de&aliz(nd sei$urile #ănii u aproape o
6umă!a!e de miliard de dolari0 Valu!ă $or!e Trans$era!ă, 6umă!a!e, "n on!uri s!răine0
Jumă!a!e, răsplă!ind omplii!a!ea unor miniş!ri0 Toa!ă lumea era mul*umi!ă0 +i, deoda!ă,
iz#uneş!e sandalul% re&is!a Violen*a pu#liă un #ru!al rehizi!oriu de presă, di&ulg(nd
:3

"n!reaga a$aere ilii!ă0 Tahe Ispiresu es!e da! "n urmărire generală0 =ra*ie In!erpolului,
es!e ares!a! "n Dilipine, adus "n *ară şi !rimis "n 6udea!ă0 Judea!a #ăl!eş!e de &reo doi ani0
/aă n-ar $i $os! ziaris!ul 1n!on )oroeanu, ine ş!ie pe unde şi-ar $i ron*ăi!, liniş!i!,
Tahe Ispiresu dolarii mă!răşi*i u gir gu&ernamen!al0
Lulu 1n!onesu,
#ăr#a! a#ia săl!a! un #ăia!
pes!e un$inu*,
me!ruele&a!, şoli! pe
şi 6umă!a!e, $os!la*uălar
(!e&a laolegii s!răine,
Co!roeni o pi!ianie
p(nă "n A, de
se
lansează "n a$aeri pe piior mare u armamen!, u ma!eriale s!ra!egie0 )e &(n!ură a un
paşă prin *ările ara#e0 .(nă (nd, !o! din auza lui 1n!on )oroeanu, a$aerea Darah
$ae e4plozie0 )u# aoperirea legală de omer* speial u ma!eriale s!ra!egie, Lulu
1n!onesu !ree pes!e grani*ă, $ără a $i !a4a!e, zei de mii de #a4uri u *igări, !one de
a$ea, su!e de he!oli!ri de #ău!uri sumpe0 )im*ind periolul, Lulu dispare u !rei su!e de
milioane de dolari, unde&a prin 1meria La!ină0 /ispăru! e şi as!ăzi0 ;un de pla!ă% s!a!ul
rom(n0
Viorel .a$!an, $os! o$i*er de seuri!a!e la 1m#asada Rom(nă din .or!ugalia, reapare "n
;uureş!i,/eş!ep!,
poli!iă0 după răzmeri*a deem#riş!ilor
sro#i!, ară!os dinsrupule
- dar $ără , !a!onează, adulmeă
- se impune şi in!ră
"n (!e&a luni0rapid
To! "n
"n
(!e&a luni, Viorel lansează şi una din ele mai mari esroherii pos!-deem#ris!e%
a$aerea )1DI0
Un $el de soie!a!e mirauloasă, are de*ine sere!ul magi de a mul!iplia #anii "n!r-un
!imp sur!, e4!rem de sur!0 ;anii e!ă*enilor rom(ni, ademeni*i de posi#ili!a!ea unui
(ş!ig rapid0 Rapid şi gras0 /egea#a s!riga 1n!on )oroeanu, "n re&is!a lui, ă as!a es!e
ho*ie pu#liă0 <u-l auzea nimeni0 <u-l asul!a nimeni0 <imeni a $os!, "nsă, doar la
"nepu!0 .en!ru ă, p(nă la urmă, oamenii l-au "n*eles0 1măr(*ii ăia de depună!ori +i au
da! nă&ală la ghişeele )1DI - ozi Filome!rie - să-şi reupereze #anii0 5ăar #anii
depuşi
&ia*ă )e/ă-l draului dea(ş!ig0
&ola!ilizaseră, /arla!o!
#enzina draului
soare0 <umaise ă
duseseră şi #anii
)oroeanu lor0 Eonomii
săpărase de-o
un hi#ri!, şi
!oa!ă a$aerea $ăuse #uum0 .(r6olul se "n!insese p(nă "n .arlamen!0 +i !o! aolo $usese
"ngropa!0 /in "nal!e ra*iuni poli!ie
=igi <aipu, $os! &iepreşedin!e al uneia din!re organiza*iile de )e!or ale Ligii, din
Capi!ală, pune la ale o a$aere de o $ilis!ină simpli!a!e% Ininera!orul /e e să ardem
&agoane de *igări e4pira!e> /e e a$eaua, u !ermenul de garan*ie depăşi!, să ia drumul
$oului> /e e s!upe$ian!ele on$isa!e să $ie aruna!e "n gura rema!oriului o$iial> Toa!e
aes!e lururi "nseamnă #ani O groază de #ani0 +i um $ieare o$iial "şi are pre*ul său,
=igi <aipu a ş!iu! să $ie generos, imagina!i&, in!reprid0 /upă nii un an de zile, de&enise
na#a#%şi-a
(nd unul dinnasul
&(r(! miliardarii
presa0 Rom(niei0 1$aerea
E!erna !oă!oare prospera "ndinprogresie
de miliardari geome!riă0
ar!on 1n!on .(nă
)oroeanu
dăduse "n &ileag "n!regul eşa$oda6 al opera*iunii Ininera!orul0 Cu amănun!e, u
doumen!e, măr!urii, $o!ogra$ii, a!e0 .oli*ia, greu-greu, a !re#ui! !o!uşi să se miş!e0
Jus!i*ia s-a mişa!-şi ea0 Ieşise un !ăm#ălău na*ional, u mul!e ape!e re!eza!e0 La originea
aes!ui arnagiu 6udiiar, aelaşi 6urnalis!% 1n!on )oroeanu0
:9

tare ecepţional"
- Cine-i, mă, ăs!a> se "n!re#ase, desigur, ine&a din spa!ele unei uşi api!ona!e, la mai dă-l
"n mă-sa )ă-i pună are&a o #om#ă su# ur şi să-l $aem ma!erial s!ra!egi0 E la modă0
E4eu!area
+i ordinul riminal se "mplinise u o promp!i!udine "n$rioşă!oare0

- Cine dăduse poruna> Cine o e4eu!ase> se "n!re#a ăpi!anul 1ndrei 7a&era, ş!iind,
!o!oda!ă, ă "n asemenea si!ua*ii operează legea !ăerii0 Omer!a0 Oamenii - posi#ilii
mar!ori - sun! "nspăim(n!a*i de ges!ul răz#ună!or al rimei organiza!e0 .re$eră !ăerea, "l
iau pe nu "n #ra*e, nu ş!iu, n-am &ăzu!, nu unos, ridiă din umeri şi erul se "nhide0
)!are e4ep*ională 1ii nu po*i opera de(! u me!ode e4ep*ionale0 <onon$ormis!e În
$a*a rimei organiza!e, laşi draului !oa!e armele !radi*ionale la #irou, "n!re soar*ele
!omurilor inu!ile, "n dosare u le*ii !oi!e de mul!, şi "*i organizezi &(nă!oarea de
riminali, "ner(nd să g(ndeş!i a un riminal0 .en!ru ă orie s!ru!ură de !ip riminal
"şi !rage pu!erea din slă#iiunea legilor0 /in $ormalismul osi$ia! al #irora*iei penale0 /in
ru!ină /in la#irin!ul s!u$os al a!elor norma!i&e normale, #une pen!ru &remuri normale0
/ar pen!ru &remuri de e4ep*ie> Legea penală nu-i de(! un drum neesar, 6alona! u
ar!iole, u paragra$e, pe are riminalis!ul !re#uie să-l parurgă "n demersul său o$iial0
Res!ul se a$lă e4lusi& "n min!ea lui% imagina*ie, dedu*ie, spiri! in&en!i&, $ler /aă n-ai
aşa e&a, !e apui de al!e !re#uri, nu de prins riminali0
Căpi!anul 1ndrei 7a&era sur(se amar aes!or g(nduri, "n!re#(ndu-se re!ori%

- La urma urmei, e es!e rima organiza!ă> Ce urmăreş!e o s!ru!ură de !ip riminal> Cum
po*i pene!ra o as!$el de urzeală dia#oliă> Cum !e po*i in$il!ra "n!r-un !eri!oriu a$la! su#
on!rolul paramili!ar al unor riminali de pro$esie>
În!re#ări, a un e4eri*iu
1diă, in$orma!orul0 de g(ndire0
1gen!ul Răspunsul
sere!0 1l!$el spus% are unde
sursa singur nume 7a&era
"nredere0 re&ela!or% isoada
urmărea, de
(!&a !imp, un $ir sinuos, dar rup!0 1&ea sen!imen!ul au! ă "i săpase e&a, ă ui!ase
e&a, ă nu-şi pusese o "n!re#are po!ri&i!ă la !impul po!ri&i!0 Ce surse de in$ormare o $i
a&u! 1n!on )oroeanu "n s(nul rimei organiza!e> +i, deoda!ă, a6ung(nd u ra*ionamen!ul
aii, 1ndrei 7a&era !resări neplău!, !resări pu!erni, "n!re#(ndu-se um de nu se
in!eresase, p(nă a!uni, u ine anume urma să se "n!(lneasă ziaris!ul "n diminea*a aeea
de noiem#rie>
)oroeanu lăsase &or#ă olegilor ă a primi! un !ele$on !eri#il şi ă se due la o "n!(lnire0

Cu ine &or#ise la !ele$on> Cu ine !re#uia să se "n!(lneasă> Cine era omul pe are nu a
mai
doarapua! să-l mor!ală>
o apană on!a!eze> +i e in$orma*ii aşa de presan!e a&ea să-i $urnizeze> )ă $i $os!
/e aii, "nepe !raseul nonon$ormis! al ăpi!anului 1ndrei 7a&era, prin apele "n&ol#ura!e
ale rimei organiza!e .e aes! şenal, doar $lerul şi imagina*ia sa mai po! $ae arieră0
Res!ul nu-i de(! ru!ină0 1diă, #alas!0 Ru!ina presupune o des$ăşurare uriaşă de e$or!uri,
pen!ru un pro$i!, adeseori, iluzoriu0 )u!e de dosare penale, u au!ori neunosu*i, za
:

"ngropa!e su# o imensă grămadă de s!eril% ru!ina Un pro$esionis! al rimei nu g(ndeş!e

niioda!ă prin prisma ru!inei0 1!uni, de e ar g(ndi aşa un riminalis!>
CAPITOLUL 10
Motto:
5arile !radi*ii religioase ale omenirii ne a&er!izează la unison, ă #oala are ne maină
*ine de proas!a noas!ră aşezare "n e4is!en*ă% on$uzia spiri!uală şi inonsis!en*a morală0
Trăim prea mul! su# semnul lui 1 1VE1 şi prea pu*in su# semnul lui 1 DI0 Dor*ăm
ordinea $ireasă a lumii pe pa!ul prous!ian al ideilor sau apriiilor noas!re, su#min(nd
sis!ema!i !emeiurile e!erne ale e4is!en*ei umane0 Iar apoi ne mirăm ă lumea, "n lo să se
pre$aă "n .aradis, adue !o! mai mul! a In$ern0
Răsvan Codrescu
0asa ,enedictin$l$i
;ă!r(nul pro$esor uni&ersi!ar ;enedi! 1&eresu - supranumi! ;enedi!inul, pen!ru $irea
sa e4!rem de la#orioasă, me!iuloasă şi hi#zui!ă - louia pe Calea Vi!oriei, "n inima
marii me!ropole, s!ăp(nind, de pes!e inizei de ani, una din aele super#e ase zidi!e la
"nepu! de &ea0 Vila apar*inuse unui medi i!alian, =ian$rano Lo!!i, are o &(nduse, "n
2:, generalului /umi!ru Do!ino0 7ee ani mai !(rziu, asa - par!er şi e!a6 - es!e
umpăra!ă de ele#rul mareşal şi om poli!i 1le4andru 1&eresu0 În A, după moar!ea
mareşalului, lădirea !ree "n proprie!a!ea +!e$aniei 1&eresu, o mă!uşă a de$un!ului, iar
"n BB, prin!r-un apriiu al des!inului, o moş!eneş!e !(nărul pro$esor de psihologie
;enedi! 1&eresu0 Unul din nepo*ii mareşalului000
1#solu! !oa!e amerele, saloanele şi holurile de la par!erul $alniului edi$iiu erau pi!a!e
somp!uos, u lu4urian!e deora*ii $lorale şi $rize, după modelul elor a$la!e "n săpă!urile
de la .ompei şi Kerulanum% ompozi*ii mi!ologie, animale $an!as!ie, su!uri şi $asii
romane, medalioane u semne zodiaale0 .ar!erul - "nal!, spa*ios - era domina! de un
salon imperial, u pere*ii pi!a*i "n roşu pompeian0 Dieare din ei doi pere*i la!erali
in!rării "n uriaşul salon era "mpăr*i!, u o rigoare geome!riă, "n două regis!re% superioare
şi in$erioare0 Regis!rele superioare a&eau, "n en!ru, (!e un ompar!imen! #roda! u un
henar la!, *esu! din mo!i&e spa*iale şi $lorale "n di&erse nuan*e de oru, iar (mpul
prezen!a ample elemen!e ompozi*ionale, amin!ind de urne, gri$oni şi al!e animale
$a#uloase0 /e o par!e şi de al!a, s!ră6uia un pilas!ru adosa! pere!elui, "norpor(nd pe
&er!ială o #andă "n relie$ u mo!i&e deora!i&e &ege!ale, pi!a!e u oru pe $ond negru0
Regis!rele in$erioare uprindeau, "n aria en!rală, un al! ompar!imen! u mo!i&e
an!ropomor$e şi zoomor$e, domina!e de *apul săl#a!i0 )u# #anda deora!i&ă a pilaş!rilor
se a$la (!e o ase!ă, a ărei #ordură din $runze de &i*ă "non6ura un persona6 imaginar, de
asemenea pi!a! u oru pe $ond negru0
:

.la$onul salonului era s!ru!ura! "n pa!ru imense medalioane u semnele zodiaale0 O
senă "l "n$ă*işa pe Jupi!er ondu(nd un ar !ras de !rei ai, u !rei semne zodiaale%
;alan*a, )orpionul şi )ăge!ă!orul, "n al doilea medalion era reda!ă Junona s!(nd "n!r-un
ar !ras de !rei păuni, u semnele% Raul, Leul şi Deioara0 Cel de-al !reilea medalion "l
reprezen!a pe <ep!un ondu(nd un ar !ras de !rei del$ini, u semnele zodiale%
Capriornul, .eş!iiu
!ras de !rei le#ede, şi semnele%
Vărsă!orul0 Ul!ima
Taurul, imagineşi "i;er#eul0
=emenii "n$ă*işa pe Venus şi 1mor "n!r-un ar
În prima ameră din dreap!a salonului, pi!urile de pe pla$on a!(rnau greu, aproape
solemn, "nhipuind o $riză de-a lungul pere*ilor, ompusă din mai mul!e #orduri la!e,
"n!unea!e, u gri$oni a$ron!a*i0 În ele pa!ru ol*uri, (!e un mi medalion "n$ă*işa o
senă mi!ologiă, iar "n en!rul pla$onului un episod din legenda lui ;ahus - opil
aapara pri&irile u o $or*ă #izară0
Camera din s!(nga salonului se dis!ingea nu a!(! prin pere*ii popula*i de aeleaşi $an!asme
an!ie, (! pla$onul zugră&i!, "n!ruhip(nd upola erului no!urn, senin, u !oa!e
ons!ela*iile din emis$era #oreală0
1es!a era par!erul% un ansam#lu deora!i&, "n s!il Empire0 Drumos, dar s!ri&i!or de greu0
5agni$i, dar apăsă!or0 Un in!erior, deopo!ri&ă $asinan! şi aus!er, are predispunea la
medi!a*ii pro$unde, la disu*ii sa&an!e, oprind orgoliile să z#urde, spre #uuria spiri!ului
eli#era! de po&ara !ru$iei000
)us, la e!a6, Romul .e!rean nu $usese niioda!ă0 Curios <iioda!ă #ă!r(nul pro$esor
;enedi! 1&eresu nu-l in&i!ase sus, pe sara imperială, e ura din spa!ele salonului ă!re
"năperile de la e!a60 Era una din !ainele ;enedi!inului
-rămăsese,
Oare, e asundea pro$esorul
"nsă, "n s!adiul la e!a6>
lar&ar, de se "n!re#ase
g(nd Romul
neros!i!0 /oar"nohii
repe!a!e
lui,r(nduri,
$rumoşii"n!re#area
ohi ai
ilus!rului lider poli!i, preşedin!ele 1lian*ei /emora!e, după are se dădeau "n &(n! !oa!e
ne&es!ele ele!ora!ului soial-demora!, doar ohii lui Romul .e!rean măr!uriseau, (nd şi
(nd, "n!re#area mu!ă0 O da!ă, numai o singură da!ă, a!adisise #ă!r(nul pro$esor să
mormăie niş!e e4plia*ii "n!or!ohea!e, dungoase, "n legă!ură u odăile de la e!a6%
- 1olo, dorm, măn(n, mă odihnes şi lurez0 1olo, sun! doar eu0 1olo, nu mă g(ndes
de(! la mine şi la g(ndurile mele0 1olo, nu-mi pasă de nimeni0 1olo, nu iu#es, nu
urăs, mi se $(l$(ie de res!ul lumii 1olo, sun! un mons!ru Un mons!ru pe o plane!ă
pus!ie0 /e (nd mi-a muri! ne&as!a, iaă m(ine-poim(ine se $a !reizei de ani de (nd
ammine0
de dus-o1şape 5arela la )$(n!a
ă, .uş!iule, nu !e Vineri,
mai ui!a aolo,
u 6indsus, la e!a6, nu
"n!r-aolo, uaohii
mai ura!
ăia ainimeni, "n a$ară
!ăi languroşi şi
oda*i, a de $a!ă-do#rogeană, ă !e ui*i degea#a000
Di; (i )$(ti$l
:

Teri#il, ;enedi!inul /e pes!e pa!ruzei de ani, numai aşa "i spunea% .uş!iule .uş!iule "i
zie şi aum, (nd Romul .e!rean mai are pu*in şi "naleă o 6umă!a!e de &ea0 Es!e
singurul om are "i alin!ă u aes! apela!i&% al!ă iudă*enie de-a ;enedi!inului Vehe de
mai #ine de pa!ru deenii0 Era "n lasa a !reia, "n primă&ara anului 88, Romul &enise de
la şoală, in!rase "n asă, aolo se a$la !aiă-său, Vaier .e!rean, "mpreună u un nene
neunosu!, u hipul
su$le!ului0 )pusese #la6in, luminos,
săru-m(na, darsău!reaă
&rusese niş!e ohi are !e găureau
mai depar!e, p(nă-nlui,$undul
spre amera (nd
nenea ala neunosu! "l s!rigase u un glas deose#i! de melodios, dar şi poruni!or%
- .uş!iule, nu !rei de mine, p(nă (nd nu-mi spui o poezie )ă ş!ii ă nu glumes delo0
Te asul!
Romul .e!rean nu se $(s!(i, z(m#i u ohi parşi&i, ş!ia poezii "nă de la &(rs!a de !rei
ani, i!ea şi sria de la ini ani, aum a&ea aproape zee, puse ghiozdanul 6os, &eni mai
"n $a*ă, $ău o sur!ă pleăiune şi "nepu să rei!e iu!e, dar şi u sim*ire, u o di*ie
per$e!ă, poemul eminesian Luea$ărul0 Edi*ia 5aioresu0 1 $os! $enomenal Ului!or
<ouăzei şi pa!ru de s!ro$e0 +nur0 Dără nii o ezi!are0 Dără nii o #(l#ă0 Romul !ermină, se
"nlină iarăşi şi &ru să plee0
/in!r-un sal!, ;enedi!inul "l prinse "n #ra*e, "l s!r(nse la piep!, "l "năl*ă ă!re !a&an, apoi
iarăşi "l aduse la piep!ul său, "l săru!ă pe $run!e, "l lăsă 6os şi-i spuse rar, u ohii "nroura*i
de emo*ie%
- .uş!iule, să *ii min!e !oa!ă &ia*a, ă as!ăzi mi-ai $ău! un dar nepre*ui! 5-ai $ău! $erii!
Iar eu ş!iu să apreiez un dar0 Vrei să $im prie!eni> "l "n!re#ă apoi gra&0
- Vreau răspunse alm Romul0 /upă are "l hes!iona u aerul el mai serios din lume%
Cum !e heamă>
- ;enedi! 1&eresu răspunse mili!ăros neunosu!ul0
- ;enedi!>
pronun*i0 Eu orepe!ă, s!r(m#(ndu-se
să-*i spun /iF0 Cu HF uşor, opilul0 .$ui,
de la Filogram0 pară "*i "nghi*i lim#a (nd "l
E #ine>
Vaier şi ;enedi!inul iz#uniră "n r(s, opilul "şi săl!ă ghiozdanul şi o !uli ă!re amera
lui0 +i aşa se s!rigau şi as!ăzi, unul pe elălal!% /iF şi .uş!iul Unul a "m#ă!r(ni!, elălal! a
resu!0 1u rămas prie!eni0 /e (!e ori se re&ăd, Romul .e!rean nu se poa!e sim*i al!$el, "n
prezen*a ;enedi!inului, de(! opil0 Deri! de gri6i0 /e g(nduri ur(!e0 /e enzura adul*ilor,
"n prezen*a lui /iF, .uş!iul "şi re"nară #a!eriile pen!ru mul!ă &reme0 L(ngă el, de&ine
mai pur0 )e spală de !oa!e păa!ele, pe are adul!ul es!e ons!r(ns să le $aă0 Ins!ala!
omod "n!r-unul din $o!oliile negre, risipi!e prin salonul popeian, Romul .e!rean "l aş!ep!a
pe ;enedi! 1&eresu să re&ină din ad(nul pi&ni*ei, u $aimosul şi dulele &in de
5alaga, singurul
s(ngeroasă şi inu!ilănăra& s!a!orni
- spul#era!ă rămas
"n!r-un dina#surd
răz#oi !inere*ea
on!ralui hispaniăDrano000
generalului - $ur!unoasă,
'nţelepci$ne2 -orţ" (i -r$!$seţe

;enedi! 1&eresu "l unoş!ea pe Vaier .e!rean, !a!ăl .uş!iului, "nă din A90 Dăuseră
par!e din aeleaşi #rigăzi in!erna*ionale, s!r(nse din 8B de *ări, are să a6u!e !(năra


repu#liă spaniolă să supra&ie*uiasă, "n urma re#eliunii arma!e, onduse de generalul

Draniso Drano, /e $ap!, un hidos răz#oi i&il, "n!ins pes!e !rei ani, din A3 p(nă "n
A0 O s(ngeroasă orgie poli!iă /aă spaniolii ar $i $os! lăsa*i "n pae, să-şi rezol&e ei
singuri priinile lor in!erne, n-ar $i urs a!(!a s(nge inu!il0
+i ne&ino&a!0
omunis!ă /ar in!er&eniseră
şi =ermania - imedia!
$asis!ă0 )!alin şi #ru!al
şi Ki!ler - două
)!alin pu!eri plane!are%
"i alimen!ase Rusia
pe repu#lianii
spanioli u pes!e A80::: de aşa-zişi &olun!ari, ole!a*i din 8B de *ări, "n o&(rşi!oarea lor
ma6ori!a!e !ineri idealiş!i, dornii de a&en!ură, de spiri! 6us!i*iar, de a*iuni !emerare0
Ki!ler pompase "n !a#ăra lui Drano armamen! şi maşini de răz#oi "n &aloare de aproape
un miliard şi 6umă!a!e de mări0 1u "n&ins, p(nă la urmă, Drano şi !ehnia de lup!ă
germană0 .re*ul a $os!, "nsă, enorm0 7ei de loali!ă*i spaniole $ău!e zo#, opere de ar!ă
ines!ima#ile dis!ruse, iar pe (mpul de lup!ă, delo u!opi, se "năl*ase un mun!e de
ada&re% pes!e un s$er! de milion de oameni uişi /in #rigăzile in!erna*ionale - nai&ă
arne de !un - mai supra&ie*uiseră doar (!e&a mii0 C(nd ;enedi! şi Vaier şi-au da!
seama de enorma $arsă is!oriă "n are $useseră a#sor#i*i, era prea !(rziu0 Răz#oiul era pe
s$(rşi!e,
după l-au da! draului
Re&elionul din A0şiTrei
pe )!alin şi zile
luni de pe Ki!ler şi pe Drano
mai !(rziu, mareleşirăz#oi
au re&eni! "n *ară, imedia!
i&il spaniol se &a $i
!ermina! şi el0 Dără glorie O e4perien*ă sinis!ră Vaier a&ea 23 de ani0 ;enedi!, 2B0
1m(ndoi, !i!ra*i uni&ersi!ari0 ;enedi!, "n psihologie0 Vaier, "n soiologia ş!iin*ei0 )-au
apua! iarăşi de ar!e, de s!udiu, şi-au lua! do!ora!e, au sris ăr*i, s-au ăsă!ori!, au $ău!
opii0 Vaier, doi% un #ăia! şi o $a!ă0 ;ăia!ul era .uş!iul0
Lui ;enedi!, 5arela nu-i dăruise de(! un opil% o $a!ă, 1n!oane!a0 1um, 1n!oane!a e
mări!a!ă !omai la ;o!oşani, u un medi hirurg, au asa lor, opiii lor, se re&ăd o da!ă
pe an, &ara, "n onediu0 5arela murise "nă din 38, "n urma unei leuemii galopan!e0
Es!e e4a! şi anul (nd $usese oop!a! - ală!uri de ;aron şi de .ro$e! - "n Trium&ira!ul
)eniorilor0 Cruiala
ael an, (nd se mai !urnură din &ia*a
"m#l(nziseră ;enedi!inului
"n!ru(!&a "nepuse, de
rela*iile Rom(niei $ap!, "năudin
omunis!e 3:0 În
Oiden!ul,
;enedi! 1&eresu, proaspă! mem#ru al Comi!e!ului Cen!ral al .CR, es!e !rimis de
=heorghiu /e6, "n Dran*a, la .aris, "n adrul unui simpozion in!erna*ional de psihologie0
;enedi! pu#liase de6a, "n Rom(nia, ini !ra!a!e pe di$eri!e ramuri ale psihologiei,
preum şi su!e de ar!iole "n *ară şi s!răină!a!e0 La .aris, a s!a! o săp!ăm(nă% (! a *inu!
simpozionul0
În aeas!ă perioadă, "nsă, $usese on!a!a!, u disre*ia neesară, de 5arel )hapira, un

a&oa! rom(n ele#ru, om u "n!inse rela*ii "n s$era pu!erilor oiden!ale, dar şi 5are
Comandor
.aris0 )u# al )upremului
sep!rul Consiliu al !o*i
său, oagulaseră Ordinului 5asonirom(ni
$ranmasonii Rom(nre$ugia*i
"n e4il, "nuOiden!,
sediul la
spul#era*i de pu!erea omunis!ă ins!ala!ă la ;uureş!i, "n răs!impul aelei săp!ăm(ni,
;enedi! 1&eresu $usese ini*ia! de 5arel )hapira "n !ainele 5asoneriei şi primi! "n lo6a
Rom(nia uni!ă0 /upă A8 de ani, ;enedi!inul *ine min!e şi as!ăzi primele u&in!e de
ini*iere ros!i!e de 5arel )hapira, "n!r-un deor deopo!ri&ă $asinan!, solemn şi
mis!erios% )ă nu ui*i niioda!ă, ă 5asoneria es!e o soie!a!e $ră*easă, un ordin
uni&ersal, o pu!ere ons!i!ui!ă e4lusi& din oameni li#eri şi de #une mora&uri, un en!ru
2

de g(ndire are se spri6ină pe !rei oloane $undamen!ale% "n*elepiunea, $or*a şi

$rumuse*ea0 Regula de aur a masoneriei $iind% unoaş!e-!e pe !ine "nsu*i, iu#eş!e-*i
aproapele şi a6u!ă-l, respe!(ndu-i demni!a!ea0
/e a!uni, lumea ăpă!ase pen!ru ;enedi! noi dimensiuni0 O lumină nouă0 O "n*elegere
nouă0 )uperioară
de spri6in, un reper"şilagăsise,
are să"nses$(rşi!, ehili#rul0
poa!ă rapor!a Toa!ă+i
ori(nd0 &ia*a ău!ase
nu le găsiseun reazem,.(nă
niăieri0 un pun!
(nd
hazardul, sau noroul, sau /umnezeu i-l sosese "n ale pe 5arel )hapira0 Toa!e
lururile au "nepu! să urgă, de a!uni, al!$el0 Cu ros! Cu un sens Cini ani mai !(rziu,
"n 38, &ia*a ;enedi!inului $usese pro$und mara!ă de al!e două !eri#ile e&enimen!e%
oop!area lui "n Trium&ira!ul )eniorilor şi moar!ea 5arelei0 Rămăsese doar u $e!i*a,
1n!oane!a era s!uden!ă, după doi ani !erminase /rep!ul, se ăsă!orise şi dispăruse,
"mpreună u !(nărul ei hirurg, unde&a prin nordul 5oldo&ei0 1s!$el, "n(!, din 3, "n
super#a şi sum#ra asă a mareşalului 1&eresu, ;enedi!inul louieş!e singur, "n!r-o
singură!a!e a#solu!ă
/ar $er!ilă0
in!ens0 +i nii prin
Cu "n!regul g(nd nu-i
ei !umul!0 !reedeărela*ii
/ispune are :"n!inse0
de ani,Rela*ii
#ă!u*i sus-puse0
pe muhie0In$orma*ii
Trăieş!e &ia*a
la zi0
)ăp!ăm(nal, se "n!(lnes !o*i !rei% Ion .opesu, alias ;aronulM )il&iu ;ărăgan, supranumi!
.ro$e!ulM şi el, ;enedi! 1&eresu, zis ;enedi!inul0 /isu!ă, $a shim# de in$orma*ii, "şi
asul!ă reipro părerile, 6udeă*ile, $a proie!e0 Uneori, apare un pahar u #ere, al!eori o
upă u şampanie sau u &in de 5alaga, şi rar, $oar!e rar, (!e un dege!ar u palină de
7alău0 C(nd es!e neesar, iau şi ho!ăr(ri0 /eiziile se supun &o!ului li#er şi nu de&in
e4eu!orii de(! daă &erdi!ul es!e unanim0 1şa es!e regula 1ii şi aum - "n prezen! -
legă!urile lor sun! mul!iple şi !ainie0 .(nă la Consiliul )uprem al Ilumina*ilor0 Legă!uri -
$or*ă /e $ap!, $or*a prezen!ului se a$lă "n m(inile lor0 /e prezen! sun! upla*i prin mii de
prize0 /ar de !reu!> ;enedi! 1&eresu sur(de !ris! "n aerul uşor o#sur şi ree al
pi&ni*ei, ău!(nd o s!ilă de 5alaga0
/e !reu!, nu-l mai leagă de(! Romul .e!rean0 .uş!iul /ureros, dar ade&ăra!% es!e ne&oi!
să ons!a!e ă 1n!oane!a se "ns!răinează, de la un an a al!ul0 <u s-au er!a! niioda!ă, se
respe!ă reipro, se iu#es, dar, parado4al, de&in !o! mai s!răini0 )ingurul $ir are "l mai
leagă de !reu! es!e .uş!iul0 In!eligen!, sensi#il şi !andru0 C(nd "l s!rigă, /iF, &ino să-*i
ară! e&a, spune /iF "n!r-un $el anume, inimi!a#il, plin de o ăldură in!imă, duioasă
a o m(ng(iere $ilială0 1şa $usese din!o!deauna .uş!iul% un ames!e #izar de ra*iune ree
şi spiri! sensi#il /eşi era om de ş!iin*ă, speialis! "n lumea $luidelor, "n $orul său in!erior
s!ă!ea pi!i! un mare poe!0
Un a#ent <G,
Vaier .e!rean se prăpădise de !impuriu, piase "n dizgra*ia .i!iului, a&ea .i!iul o hi#ă
enormă% nu su$erea să $ie on!razis Vaier a&ea gura am mare, spunea e4a! e g(ndea,
.i!iul i-a op!-o şi l-a !reu! pe linie moar!ă0 L-a "ngropa! de &iu% "n (*i&a ani, Vaier
.e!rean se prăpădise de inimă rea0 ;enedi! "nerase din răspu!eri să-l a6u!e, să-l sal&eze,
dar zadarni, Ceauşesu era de6a in!o4ia! de propria-i pu!ere% din 9, "nepuse sa nu
A

mai asul!e de nimeni, se "non6urase de proş!i, de lingăi, de oameni are "i spuneau doar
eea e &roia el să audă0
)u# sa!(rul dizgra*iei, umili! şi "ngrozi!, Vaier se !opea pe piioare, murea "ne!, se
s!ingea pu*in (!e pu*in, p(nă "n 98, "n!r-o noap!e, (nd please "n 5area Călă!orie
dire! din somn0
5oar!ea .i!iului a&ea să &ină şi ea !(rziu, $oar!e !(rziu, a#ia după ele !rei a&er!ismen!e
ale Ilumina*ilor, iurui!, "n!r-o zi de Crăiun, l(ngă zidul T(rgo&iş!ei0 /ar, p(nă a!uni,
(*i nu pieriseră din!re ei e u!ezaseră să-l "n$run!e> <umai grupa mare uprindea
(!e&a nume sonore "n epoă% Chi&u )!oia, Virgil Tro$in, Ion Ioni*ă, Vasile .a!iline*,
Ionel =al, ul!imul $iind generalul Vasile 5ilea0 To*i o mierliseră "n ondi*ii e4!rem de
suspe!e /ar grupa miă> Un şir nes$(rşi! de &i!ime0 În!r-o &reme, "l "n*epase u niş!e
&or#e şi Leon Lo!reanu, dar (nd se z#(rlise o da!ă .i!iul la el, !ăuse m(l0 Lăsase ohii
"n 6os, spăşi!, "n$rioşa!, a un ele& prins u $i*uia la e4!emporal0
/e $ap!,
şe$ul u su$lase
/IE, Lo!reanu "npo&es!ea
urehea era mai "n(li!ă0
.i!iului ă musiu+iLeoniă
mai ur(!ă0
ar =eneralul <iolae
am $i agen! /oiaru,
al G=;0 Că a
$os! reru!a! "n !oamna anului 82, pe (nd se a$la la s!udii, la 5oso&a, ă a&ea numele
de od Ilia şi ă, reen!, "nsuşi generalul )aharo&sFi "i spusese la un pahar de &odă%
- Gremlinul ar $i mai $erii! u Lo!reanu "n $run!ea .ar!idului Comunis! Rom(n0
Toa!ă disu*ia lui Leon Lo!reanu u )aharo&sFi $usese "nregis!ra!ă de #ăie*ii lui /oiaru,
iar ase!a preda!ă .i!iului0 Ko*, "nsă, .i!iul0 Ko* mare Ca să nu-şi pună Gremlinul "n
ap, se mul*umise doar să-i !ragă lui Lo!reanu un şu! "n $und, p(nă "n pro&inie, la mama
draului, "n!r-un apă! de *ară0 <u-l sosese din )is!em, "i ordonase, "nsă, lui /oiaru, u
&oe de ălău%
-V-&reau să ai#ă mi-gro$oane şi n -gur
Orium, de-a!uni, Leoniă nii "n somn nu mai "ndrăznise să (r!easă "mpo!ri&a şe$ului
suprem0 1şa !reem prin is!orie <u ş!ii niioda!ă (nd *i se deshide o !rapă su# !ălpi şi
!e pră#uşeş!i "n hău, sau, dimpo!ri&ă, *i se dă o sară să uri0
Lui Leon Lo!reanu, "n , Ilumina*ii "i o$eriseră sara Cu&(n!ul ho!ăr(!or "l a&usese
5ihail =or#aio&, un in$luen! mem#ru al !emu!ului lu# Ro!ar@, are primise ordinul de
a da lo&i!ura de gra*ie unui muri#und% Uniunea )o&ie!iă Cum să-i re$uzi un apriiu>
Cum să nu-i $ai pe pla> .lăerea lui =or#@ - $ran e4prima!ă - $usese să-l pună pe
Lo!reanu "n loul .i!iului0 Trium&ira!ul )eniorilor am s!r(m#ase din nas, pu!ea să nu $ie
de aord,
ine să $ie"n"nloui!
u!umele Ilumina*ilor
Ceauşesu> /ee4is!a
#ine,şideaeas!ă posi#ili!a!e,
rău, Leon Lo!reanu dar$usese
şi un ris
de6aenorm,
propusCu
şi
aep!a! de !rei mari pu!eri% 5ihail =or#aio&, Dranois 5i!!erand şi .apa Ioan .aul al
doilea0
;enedi!inul "l unoş!ea pe Lo!reanu de $oar!e mul!ă &reme% am(ndoi, nomenla!uriş!i

Unul mai "n*elep!, al!ul mai *($nosM "n*elep!ul se re!răsese singur din &ia*a poli!iă, "n
plină glorie, imedia! după :M re&enise la a!edră, prin!re ăr*ile lui, prin!re s!udiile lui,
B

prin!re s!uden*ii lui% aes!a era ;enedi! 1&eresu0 '($nosul $usese sos din 6o u
aproape zee ani mai "nain!e, prin 9, nu hiar de !o!, i doar marginaliza!, e4ila!
"n!r-un 6ude* peri$eri, de unde $ăea un slu6 e4era#il "n $a*a di!a!orului% aes!a era Leon
Lo!reanu0
Colegi de !arla
din on!ra0 poli!iăse$useseră,
.rie!enii dar prie!eni,
on!rolează reipro0;enedi!
)e a6u!ăşireipro0
Leon nu )e
$useseră niioda!ă
oro!es0 Dieare;a,
"l
pro!e6ează pe elălal!0 .rie!enul es!e "n!o!deauna pre&izi#il şi al!ruis!0 Leon Lo!reanu era
"nsă un !ip eminamen!e impre&izi#il şi egois! O om#ina*ie iuda!ă de orgoliu şi laşi!a!e,
de a&(n! şi nepăsare, de ho!ăr(re şi ezi!are, dorind pu!erea u pa!imă0 Vindia!i& şi dis!ra!,
rău, ree şi ingra!, se ener&a repede, iar (nd se ener&a, de&enea măgar0 Cum să uri un
măgar pe !ronul preziden*ial> Cum să-l on!rolezi> Cum să-i !emperezi &er#ul gro#ian>
+i a!uni ;enedi! 1&eresu s-a g(ndi!, s!rălumina! de un g(nd sal&a!or, la Romul
.e!rean0 1 disu!a! şi u ;aronul, şi u .ro$e!ul, au $os! de aord% ga!a, i-l impunem a
prim-minis!ru pe !(nărul om de ş!iin*ă Romul .e!rean ;aronul se dusese u propunerea0
- Cine-i ăs!a>
;aronului0 "n!re#ase
=laial suspiios, aproape $urios, Leon Lo!reanu, pri&ind hipul glaial al
şi aspru0
- Un om a şi dumnea&oas!ră, domnule preşedin!e răspunsese alm şi se ;aronul,
o#or(ndu-si numaide(! ohii pe easul de la m(nă0 )un!e*i preşedin!ele *ării de e4a! 8
ore0 Chiar nu dori*i să &ă "nheia*i ziua a preşedin!e> "n!re#ase el $ioros a o #es!ie, "n(!
Lo!reanu se al#ise la $a*ă a &arul0
- )-a "n!(mpla! e&a> "n!re#ase, "n !reere, generalul Vi!or 1!anasie )!ănulesu0 )-a
"n!(mpla! e&a> repe!ase el, &ăz(nd paloarea ada&eriă a proaspă!ului preşedin!e0
- 1-a&em un n-nou pre-premier se #(l#(i Leon Lo!reanu, "ner(nd să depăşeasă
groazniul momen! de s!upe$a*ie0
=eneralulerau
poli!ie ridiase din umeri,
pro#lemele !reuse )ă
i&ililor0 mai se
depar!e, ei eraeimili!ar
desure "n!re deei0arieră,
<u-i pro#lemele
!rea#a lui
.ropun(ndu-i-l a prim-minis!ru pe Romul .e!rean, ;aronul "i s!riase !oa!e soo!elile lui
Leon Lo!reanu0 El a&ea aran6amen!ele lui, oamenii lui - unul era <iolae 5ili!aru, al!ul
<ae Coroiu, al!ul Vasile Ionel, - e să au!e gigolo-ul ăla de Romul .e!rean "n $run!ea
=u&ernului> /ar pri&irile ;aronului nu-l slă#eau a din ghiare0 Leon nu pu!ea să-şi $aă
mendrele um ar $i dori! el0 1l*ii ho!ărau El "nsuşi, a preşedin!e, era $ru!ul unei
asemenea deizii0 Cine ho!ăr(se pen!ru el, Lo!reanu ş!ia0 Cine se a$la, "nsă, "n spa!ele
aes!ui ilus!ru neunosu!% Romul .e!rean> ;aronul> +i mai ine> +i de e> "n!o!deauna,
Leon Lo!reanu se !emuse de neunosu!0 La urma urmei, $ria ne gu&ernează pe !o*i0
Unde e4is!ă pu!ere, e4is!ă şi $riă0 Driă şi pu!ere Teama, a o suli*ă "n oas!a pu!erii0
Cu aes!e g(nduri su#&ersi&e, l-a aep!a! Leon Lo!reanu pe Romul .e!rean0 1&ea să-l
de#are, doi ani mai !(rziu, u a6u!orul minerilor, organiza*i de oamenii lui din Ligă0
Lo!reanu nu-l su$erise niioda!ă pe Romul .e!rean0 <u-l "nghi*ise "i s!ă!use, de-a
urmezişul, "n g(!0 Cum să-l suipi a$ară> Era neesar un ges! redi#il0
Tre#uia in&en!a! un pre!e4!0 O presiune0 Un momen! $or!ui!0 +i, a!uni, a pus ia ale,
asis!a! de +arpele u ohelari, sinis!rul 6o ai mineriadelor0 5inerii, prin !radi*ie, sun!
8

onsidera*i e4ponen*ii poporului0 Iar daă poporul - prin e4ponen*ii săi - nu-l &rea pe
Romul .e!rean, nu-l &rea şi ga!a Te po*i "mpo!ri&i poporului> Vo4 populi, &o4 dei,
sur(se şire! şi !ul#ure Leon Lo!reanu0 1şa săpase de Opozi*ie, aşa săpase de presa
inomodă, aşa săpase şi de Romul .e!rean% asmu*ind ohor!ele negre asupra lor0 1me*i!
de pu!ere, in!o4ia! de aerul o!ră&i! al pu!erii, Leon Lo!reanu - a şi mul*i al*i preursori
ai săi din!r-o
după sum#ră
alegerile is!orie
din 2, plane!ară
(nd - ui!ase
o#*inuse ine 8
aproape "l suise pe din
la su!ă !ronul preziden*ial0
su$ragiile 5ai ales
ele!ora!ului0
;olile is!oriei sun! inura#ile
- Ieşi din gaşa as!a şi $ă-*i propriul !ău par!id "i spusese, a!uni, ;enedi! 1&eresu lui
Romul .e!rean0
- Cum să $a /iF> "n!re#ase nesigur .uş!iul0
- )implu "i răspunsese ;enedi!inul, "*i iei oamenii de "nredere şi-*i $ai propria !a
$orma*iune poli!iă0 Ieşi din Ligă, .uş!iule, ă aii !e "ngropi sigur <ii eu n-am #ănui!
ă Liga Renaş!erii <a*ionale, din eea e s-a dori! să $ie "n , &a alunea, &a in&olua
ă!re rip!oomuniş!i0 /eşi ar $i !re#ui! sa mi dau seama ă Lo!reanu se &a "non6ura doar
u !ali#ani
aum, şoli*i
s-o rupi ia la$ugă0
Gremlin0 Dugi
Te &or urmaEumul*i
!e-amoameni%
"ndemna!, al!ăda!ă,
şi din Ligă,săşi!edin
dui, eu ei0
a$ara !e "ndemn,
Dă-*i o
alian*ă, spune-i, de pildă, 1lian*a /emora!ă, şi &ei de&eni unul din marii lideri poli!ii ai
aes!ei *ări0 /oamne-/umnezeule, "şi zise ;enedi!inul, &izi!a! #rus de niş!e g(nduri mira!e,
dar sun!em de6a "n 30 .rimă&ara Luna &ii!oare, &or $i alegerile loale0 La !oamnă,
alegerile parlamen!are şi preziden*iale0 1diă, maazul pu!erii0 C(! mai e p(nă la !oamnă>
O lipă O lips ele!orală, iar eu "nă n-am găsi! s!ila aia de 5alaga, ah, #a nu, ia!-o
s!rigă el &i!orios, e4!răg(nd din!r-o $iridă ad(nă mul! r(&ni!ul !ro$eu0
1i "m#ă!r(ni!, ;enedi!inule se mus!ră el "n g(nd0 .uş!iul #a!e s!ep de neră#dare, sus "n
salon, alegerile #a! la uşă, iar !u um#li după ai &erzi pe pere*i, amin!iri, po!ineli,
regre!e, iz#(nzi0
Îşi luă 5alaga su# #ra* şi dispăru din pi&ni*ă iu!e, &ioi, u pasul sprin!en şi ohiul ager, u
hipul spuzi! de o lumină in!erioară - $os$oriă, ree, !ransluidă - dez&ăluind, pen!ru o
lipă, enormele energii ale unui g(ndi!or de pro$esie000
Indicatori pentr$ detectarea !inci$nii

Romul .e!rean pesuise de pe unde&a, din uriaşul salon, un al#um de ar!ă, se nimeri să
$ie H.i!ura hineză lasiă, "l răs$oi u o reală uriozi!a!e0
- /aă marile ul!uri ale 1siei, g(ndi el, pia! "n apana aelor imagini are iradiau o
!eri#ilă $or*ă de sedu*ie, sun! ău!a!e, sun! "ndrăgi!e şi s!udia!e !o! mai pro$und, a niş!e
pu!eri !auma!urgie, "n s!are să leuiasă &ehile răni spiri!uale ale europenilor, aeas!ă
3

ne&oie de su#lim, mis!erios şi aesi#il "n aelaşi !imp, ne spune ă por*ile #ă!r(nei
Europe - ur&ă de lu4 la por*ile Orien!ului, um i-ar zie /iF u un aer inhizi!orial -
răm(n "nă deshise, "nă mai sun! speran*e0 Unii in!ră şi se pierd0 1l*ii pleaă şi se pierd0
Răm(n, parado4al, doar ei e &or desoperi Orien!ul, nu uerindu-l, i lăs(ndu-se
ueri*i de el0 1meria ne-a "n&ă*a! um să $aem #ani şi ne-a da! gus!ul pen!ru a&en!ură0
1$ria
imperiune-a
de "nzes!ra! u !ainele
ar!e plas!ie0 Vomanes!rale ale muziii
de&eni supuşii şi aleimperiu0
aes!ui dansului0Iar1sia ne &a primului
numele dărui un
european supus a $ău! de la "non6urul plane!ei% =auguin0 Cini milenii de ar!ă plas!iă,
s!r(nsă, aduna!ă, !ezauriza!ă "n!r-un sipe! grandios, $erea! "n!r-un #r(u şi mai grandios%
5arele zid hinezes0
.uş!iului "i plăea să disu!e adeseori, u /iF, despre ul!ura hineză, despre ar!a hineză,
despre g(ndirea hineză0
- China e un imens !ezaur de "n*elepiune, "nă nee4plora!, "i spusese (nd&a

;enedi!inul0 1poi adăugase, pro$esoral, ă "nseşi rădăinile psihologiei moderne se !rag
dinnu
să s!ră&ehile ere!ări
spun ruşine, hineze asupra
să reunoaş!em psihiului
aes! uman0
luru, "*i dau <u
un de pu*ine ori,
e4emplu0 La ne es!e 6enă,
grani*a a
din!re
psihologie şi psihia!rie, un speialis! european "n ompor!amen!ul uman, es!e &or#a de
Drederi .a4!on, a desoperi! şi pu#lia!, "n adrul unui ongres in!erna*ional *inu! la
.aris, "n :, nu mai pu*in de 2A de india!ori pen!ru de!e!area miniunii0 Ia!ă numai
(*i&a% sărpina!ul, repe!a! şi ner&os, la #aza nasuluiM #(l#(ială &oalelor, u preădere a
sune!elor Ha şi HoM mărirea $re&en*ei lipi!ului din ohiM pipăirea şi presarea uşoară a
!(mplelorM iu$ulirea părului din reş!e!ul apuluiM a!ingerea in&olun!ară u dege!ele a
lo#ului urehiiM rărirea de#i!ului &er#alM oglindirea unei $i4i!ă*i spei$ie a pri&iriiM
s!r(ngerea #uzelor, u !endin*ă spre *uguire, a!uni (nd mininosul "nhide gura şi al!e
asemenea ara!eris!ii, "n !o!al, 2A0
1u!orul a a&u! un sues enorm "n adrul aelui ongres0 Ei #ine, anul urmă!or, "n ,
la un al! ongres al psihologilor, de as!ăda!ă *inu! la Roma, o somi!a!e hinezeasă "n
ma!erie, pro$esorul Ciu Guo-Den, a &eni! u doumen!e şi a demons!ra!, negru pe al#, ă
$ilozo$ul lor Lao-Tzi, !răi!or "n seolul şase, "nain!ea erei noas!re, desoperise A9 de
india!ori pen!ru depis!area miniunii, "n!re are se regăseau, desigur, şi ei 2A ai
speialis!ului european0 /ar as!a nu "nsemna delo ă domnul .a4!on "l opiase,
iresponsa#il, pe domnul Lao-Tzi0 <u Ci, pur şi simplu, "l redesoperise0 .ar*ial0 1l!$el
spus, rein&en!ase !es!ul miniunii, după e hinezii se $olosiseră de el !imp de 208:: de
ani0 Un $lea, nu> )au al! e4emplu% psihanaliza se "n$ier#(n!ase ;enedi!inul0
Originala
"n A, udo!rină a lui Dreud0
un an "nain!e Originală,
de a muri, pe draul "nsuşi
ă a desoperi! Dreudpsihanalizei
s(m#urele a reunosu! la Londra,
"n!r-un &ehi
!ra!a! hinezes despre #olile psihie, "n*elegi, .uş!iule> )(m#urele Esen*a Res!ul sun!
haine0 )!raie de paradă, pe la ongresele europenilor0 /upă um ş!im, psihanaliza se
de$ineş!e a $iind ansam#lul aelor onep*ii pri&ind &ia*a psihiă onş!ien!ă şi
inonş!ien!ă, on$orm ărora dorin*ele pro$unde ale indi&idului, &enind "n on$li! u
on&ingerile sale morale, sun! alunga!e, re$ula!e "n su#onş!ien!, de unde "nsă reapar, mai
!(rziu, "n onş!ien!, dar su# o $ormă !ra&es!i!ă, "m#răa!ă "n al!e &eşmin!e0 Teoria se
9

regăseş!e "n ar!ea Lunii, srisă u o 6umă!a!e de mileniu "nain!e de era reş!ină, !o! de
un $ilozo$ hinez% Cung Du-Tzi0 .e are europenii, "n !radi*ia lor egois!ă, l-au #o!eza!
Con$uius0
<imi nou su# soare, .uş!iule

Ps!a erani/iF%
- To!ul se $ermeă!or
!rage de la şihinezi
e4lusi&is!
o#işnuia el să-i spună uneori, pe 6umă!a!e so#ru, pe
6umă!a!e muali!0 Care par!e s-o iei> .ar!ea hazlie> .ar!ea gra&ă> Era o al!ă iudă*enie a
lui0 +i poa!e ă !omai aes!e iudă*enii ale #ă!r(nului ;enedi!in reau a!mos$era aeea
de &ra6ă din 6urul său0 Cum să nu-i iu#eş!i>
Romul .e!rean "i da!ora "n mare măsură lui ;enedi! 1&eresu s!udiile uni&ersi!are $ău!e
"n s!răină!a!e, ele două do!ora!e lua!e, unul la .aris "n meania $luidelor, al!ul la
Kam#urg "n $ilozo$ie, lui "i da!ora ariera uni&ersi!ară şi !o! lui s!rălui!a arieră poli!iă
pos!-deem#ris!ă0 5aiă-sa, 1na#ela .e!rean, pro$esoară la Conser&a!orul din ;uureş!i,
!i!ulara ursului de Is!oria ar!elor, ar $i &ru! a Romul să a6ungă srii!or, un au!or proli$i
şi pro$und,sris,
u&(n!ului $iul dispunea
ei a&(nddereale "nlina*iie4u#eran!ă0
o imagina*ie spre #ele!ris!iă, era$iesensi#il,
<-a $os! să a&eadorea
aşa0 Romul sim*ul
u
!o!ul al!e&a0 1&ea hemare pen!ru al!e&a% ere!area ş!iin*i$iă
.rimul are "n*elesese aes! luru, $usese ;enedi! 1&eresu0 El a spri6ini! ade&ăra!ele
propensiuni ale opilului0 +i nu se "nşelase0 Romul .e!rean de&enise, pes!e ani, un rea!or
de ş!iin*ă0 1pliase, pen!ru prima da!ă "n lume, me!odele s!udiului $ilozo$i la ere!area
meaniii $luidelor0 Rezul!a!ul% pes!e douăzei de in&en*ii #re&e!a!e pe plan in!erna*ional0
La &(rs!a de A8 de ani, Romul a&ea de6a pu#lia!e ini ăr*i de +!iin*ă, !rei de $ilozo$ie,
de*inea două do!ora!e şi un !i!lu dida!i% pro$esor uni&ersi!ar0 La B9 de ani, i s-a mai
adăuga! un !i!lu% şe$ de par!id0 .reşedin!ele 1lian*ei /emora!e
/iF a&usese drep!a!e, s$ă!uindu-l s-o rupă u Liga Renaş!erii <a*ionale0

- Lasă-l draului pe dinozaurii ăia s!rigase ;enedi!inul impera!i&0 În mar!ie 2, s-a
produs rup!ura, )epararea <ii nu-şi "nhipuise &reoda!ă Romul .e!rean ă "i &or urma
a!(! de mul*i oameni, "n marea lor ma6ori!a!e, oameni !ineri0 Lupii !ineri, um le ziea
/iF0 Kai!ele #ă!r(ne - alin!a!e de presă u apela!i&ul de rip!oomuniş!i rămăseseră "n
Ligă0 1u !reu! de a!uni pa!ru ani0 O legisla!ură0 5(ine-poim(ine, &in alegerile loale0
La !oamnă, ele generale şi preziden*iale0 Cum &a ară!a lumea rom(neasă, după alegerile
din !oamnă>
5(na! de aeas!ă agresi&ă "n!re#are, &enise să disu!e u ;enedi!inul0 /a de e nu mai

&ine /iF usalon
$as!uosului 5alaga aia$igura
apăru a lui> 6o&iala,
În aeeaşi lipă, a "n!r-un
!rium$ă!oare, spe!aol1&eresu
a lui ;enedi! de magie,
- la"nos!um
mi6loul
şi
papion - "mping(nd &oinieş!e o măsu*ă de ris!al, u ro!ile, de pară s-ar $i opin!i! u
a$e!ul unui !un0 .e pla!oul !ransluid al măsu*ei, hiar !rona un !un "n minia!ură, din #ronz
şle$ui!, a&(nd drep! năprasni o#uz o s!ilă de 5alaga0 <edes!upa!ă0 .ri&ilegiul de a-i
smulge dopul apar*inuse, din!o!deauna, .uş!iului0 /upă are /iF, maies!uos şi gra&, "şi
desă&(rşea ser&iiul de am$i!rion0 Era un ri!ual are se năsuse "nă de pe (mpurile
răz#oiului i&il din )pania0


În lumea aeea aridă şi azonă, a #rigăzilor in!erna*ionale, "n are "l az&(rlise ne#unia
unei ideologii $ana!ie, ;enedi! 1&eresu "nerase să ul!i&e o a!mos$eră rela4an!ă,
in&en!(nd 6ouri deopo!ri&ă hilare şi so#re, dar u e$e!e ad(n liniş!i!oare0 E$e!e
păs!ră!oare de ehili#ru, "n!r-o lume demen*ială, "mpinsă "n!r-o maa#ră deri&ă0
;enedi!inul
u spiri!ul săunuin&en!i&
era, !o!uşi, un repere
(!e&a a#o!in, nu urmărea
solide, doar
dura#ile, pe e$e!e
are !e$aile,
pu!eaipasagere, i plan!a
spri6ini ori(nd "n
&(r!e6ul aela apoalip!i0 Unul din aes!e repere era pur!area, s!ri! o#liga!orie, a
papionului, (nd ine&a din an!ura6ul lui des!upa o s!ilă u &in de 5alaga0 +i ;enedi!
1&eresu, şi Vaier .e!rean, şi al*i prie!eni de-i lor a&eau !o! !impul la "ndem(nă, prin
#uzunarele lor soldă*eş!i, (!e un papion sal&a!or0
C(nd ap!urau o s!ilă de 5alaga, se re!răgeau "n noroiul &reunui şan* spul#era! de o#uze,
"şi puneau papioanele, Vaier des$unda s!ila şi, "n!r-o solemnă !ăere, o goleau u
parimonie, !re(nd-o din m(nă "n m(nă, a un !o!em $a#ulos0
/upă e se
Ri!ualul murise Vaier,
păs!rase loul pro!oolar,
aelaşi% lui l(ngă s!ila de elegan!
$es!i&, 5alaga, To!uşi,
ală!uri de
u /iF, "l luase
o mia .uş!iul0
shim#are "n
regia de senă% .uş!iul nu &enea u papionul de aasă, i i-l aduea, pe e!erna lui măsu*ă
de ris!al pe ro!ile, "nsuşi am$i!rionul0
.uş!iul se ridiă mar*ial, "şi puse papionul, $ău o sur!ă re&eren*ă, se aşeza0 /iF se aşeză
şi el "n!r-un $o!oliu ală!ura!, măsu*a de ris!al se a$la "n!re ei, pe măsu*ă s!ila de 5alaga,
l(ngă s!ilă !rei pahare0 1l !reilea era paharul mor*ilor "n el se &ărsau, de $ieare da!ă,
(!e&a piă!uri din #ău!ura e se onsuma, spre pomenirea răposa*ilor0 Era o#ieiul asei0
)aru000
L$!ea e -"c$t" de ne&$ni2 pentr$ ca 3nţelepţii so poat" loc$i

- Vrei să ş!ii um &a ară!a Rom(nia după alegeri, nu>, "l luă prin surprindere ;enedi!inul0
Romul .e!rean "l pri&i onen!ra! (!e&a lipe lungi, nu răspunse - um de "i ghiise
g(ndul "ngri6ora!> - !ău, sa&ura "ndelung lioarea ru#inie u par$um de 1ndaluzia0 +!ia
ă "n!re#area lui /iF era pur re!oriă0 1ş!ep!ă0
- Lumea de după alegerile de la !oamnă - on!inua ;enedi!inul, u o siguran*ă

molipsi!oare - &a $i o al!ă lume, .us!iule0 O al!ă repu#liă0 Va $i a !reia repu#liă din
is!oria Rom(niei0 .rima repu#liă - "n regim omunis! - a $os! a lui <iolae Ceauşesu0 1
doua
regim-demora!i
"n regim demora!i
- &a $i $ără -Lo!reanu0
a $os! a lui LeonLiga
)i $ără Lo!reanu0 1 !reia
Renaş!erii repu#liă
<a*ionale0 Va $i- "n aelaşi
repu#lia
unui eminen! pro$esor uni&ersi!ar, pe are, desigur, "l ş!ii şi !u şi "l &ei spri6ini şi !u0 .en!ru
ă şi !u &ei $ae par!e din ea de a !reia repu#liă, "mpreună u al*ii0
Cu li#eralii, u *ărăniş!ii, u al!e s!ru!uri poli!ie0 /emora!ie0

- /e unde eş!i a!(! de sigur> iz#unise Romul .e!rean0 /e e eş!i aşa de sigur ă #inomul
roşu &a pierde alegerile, ă Lo!reanu şi Liga lui &or $i soşi din ăr*i> /oar sun! alegeri


li#ere, nu> 1legeri demora!e Vrem să $ăurim un s!a! de drep!0 Vrem să ne #azăm pe lege
şi pe op*iunile ele!ora!ului, e4prima!e "n ea mai deplină li#er!a!e0 1l!$el, eşuăm iarăşi "n
$undă!ura unei di!a!uri0 1!uni, de unde şi um de ş!ii !u, /iF, e &a &rea ele!ora!ul la
!oamnă> se aprinse Romul .e!rean, pri&ind e4eu!or "n ohii #ă!r(nului0
+i, pen!ru ă
- 1legeri ;enedi!inul
!rua!e, măslui!e,!ăea, on!inuă
hiar e4plozi&0
"n $a&oarea noas!ră, nu admi! În rup!ul apului, nu
admi! Voin*a poporului, e4prima!ă la urnele de &o!, !re#uie să $ie legea noas!ră supremă0
Es!e legea noas!ră supremă Ca şi Cons!i!u*ia Ca şi ;i#lia 1ii nu "nape nii un $el de
!(rguiala0 /e "ndoială0 /e ehi&o0 /ar, hai să ziem ă poporul s-a să!ura! de Lo!reanu şi
&a &o!a pe al!ul0 Crezi ă Leon Lo!reanu &a eda pu!erea> Crezi !u ă "l &a lăsa inima să
$aă !rans$erul pu!erii ă!re noul ales>
<u ui!a, /iF, se dezlăn*uise .uş!iul, nu ui!a ă Lo!reanu *ine s!r(ns, "n pumnul său,
1rma!a, .oli*ia, Jandarmeria şi )RI-ul0 Toa!e aes!e ins!i!u*ii - $or*ă sun! onduse de
generali $ău*i de Leon Lo!reanu0 1ser&i*i lui Crezi ă z#urdă &reunul din ei, de #uurie,
la g(ndul
uriaşă ă &a pierde
di&ersiune, pu!erea>
la sară Crezigen
na*ională, ă &or s!a u m(inile
mineriadele0 )e po!"npune
s(n>la.o! mon!a,
ale ori(nd,
!ul#urări o
loale%
geamuri spar!e, inendii, &ărsări de s(nge In!er&ine arma!a, anulează alegerile,
urmă!oarele alegeri se &or $ae u pis!olul pe masă0 )i &or $i (ş!iga!e !o! de Ligă0 To! de
Leon Lo!reanu0 La aeas!ă posi#ili!a!e, !e-ai g(ndi!, /iF> 
- <u, răspunse ri!os ;enedi!inul, re!ez(nd u un ges! sur! iz#unirea .uş!iului0 <u mă
!em de aeas!ă posi#ili!a!e /ar, eea e spui !u es!e e4a!0 E4a!, "nsă, nu "nseamnă şi
ade&ăra! Osar ilde srie unde&a aeas!ă genială aser*iune% Lumea e $ău!ă de ne#uni,
pen!ru a "n*elep*ii s-o poa!ă loui0
Lumea noas!ră pos!-deem#ris!ă a $os! $ău!ă de aeş!i ne#uni% a$la*i aum la pu!ere0 /e
loui!, "nsă, o &e*i loui &oi0 /aă &e*i ş!i să $i*i "n*elep*i, după preluarea pu!erii0 /aă nu,
&e*i "ngroşa şi &oi r(ndurile ne#unilor dispăru*i su# pra$ul is!oriei0 Liga Renaş!erii
<a*ionale &a pierde alegerile, din mai mul!e mo!i&e% nu a răspuns nii măar aspira*iilor
propriului ei ele!ora!M es!e perepu!ă, după şap!e ani de gu&ernare, drep! un lu# de
"n!(lnire a orup*ilorM de*inerea pu!erii produe aea uzură, sal&a!oare, are ondue la
al!ernan*a la gu&ernare a par!idelor poli!ie, "n!r-un s!a! demora!0 Ei, aii e "n!re#area
heie% es!e Rom(nia un s!a! demora!>
În esen*a lui, răspunsul es!e% /a /e aii, o al!ă "n!re#are are !e-a &izi!a! şi pe !ine% &a
preda
ă &a Liga pu!erea,
pierde "n mod
alegerile0 )-ademora!i> Răspunsul
"mpăa! de6a es!eg(nd
u aes! aelaşi%
greu/a .en!ru ă5ai
digera#il0 Ligamul!%
ş!ie
onduerea Ligii es!e ho!ăr(!ă să piardă alegerile +i-a $ău! un alul pe (! de meshin,
pe a!(! de ingenios% daă un pleăm aum de la gu&ernare, pes!e pa!ru ani, "n anul 2:::,
&a $i o a!as!ro$ă pen!ru LigăM p(nă a!uni, &om pierde şi ul!ima #rumă de redi#ili!a!eM a
&eni!, dei, momen!ul să lăsăm Opozi*ia să-şi $r(ngă singură g(!ul, gu&ern(nd dezas!rul
pe are i l-am $ău! adouM iar noi, după pa!ru ani de re$aere pe #ănile Opozi*iei, &om
re&eni spăla*i, par$uma*i, şi mai ales, ura*i a larima0 1es!a hiar a şi $os!
2:

ra*ionamen!ul pe are /aion /oroga l-a ser&i!, u $arme şi persuasiune, /elega*iei

.ermanen!e a Ligii, u (!e&a luni "n urmă0 1s!a es!e, "nsă, doar $a*a lururilor, a$la!ă la
&edere0 Da*a ne&ăzu!ă es!e aeea ă lui /oroga i s-a indus aes! mesa6 $erm% preda*i
pu!erea Iar el, in!eligen! şi su#!il - ahies(nd la mesa6ul nos!ru - l-a "m#răa! "n
mo!i&a*iile per$e! asimila#ile de ă!re olegii săi din onduerea .ar!idului0 1s!$el,
mesa6ul
$ilialelor s-a !rans$orma! "n deizie, iar deizia "n omunia! adus la unoş!in*a !u!uror
6ude*ene0
1 ieşi!, desigur, !ăm#ălău mare, dar, p(nă la urmă, a "n&ins disiplina de par!id0
/eşi ş!iu ă nu-l "nghi*i, deşi ş!iu ă din poponar şi $ă!ălău nu-l so*i, &reau !o!uşi să-*i
spun ă, "n reali!a!e, /aion /oroga es!e un /O5<0 Cu ma6usule0 Es!e prin!re pu*inii
"n*elep*i din !urma de ne#uni, are ne gu&ernează as!ăzi /esigur, nu e un s$(n!, "i plae
pu!erea0 1doră paraii0 Dură şi el0 Corupe şi el0 Îşi &inde in$luen*a pe #ani grei0 Es!e
omple4ul mor#id al elor năsu*i sărai, dar "mpinşi de ursi!ă pe reas!a &alului0 To*i din
6urul lui $ură0 Care um poa!e0 +i (! poa!e0 Ce s-ar "n!(mpla u /oroga, daă n-ar pune şi
el #o!ul>,apoi
pira*ilor, ridiă ;enedi!inul
"l o#or" dege!ul
onluzi&, ară!ă!or$ără
impera!i&, drep!, "l $lu!ură,
drep! de apei0aolo sus, a pe un s!eag al
La primele alegeri de par!id, ar $i mazili!0 Ras Or, /aion /oroga &rea Liga0 O &rea u
orie pre* .en!ru ă aolo, "n Ligă, a unosu!, pen!ru prima da!ă, $iorul o!ră&i! al pu!erii,
O &rea, "nsă, numai pen!ru sine0 Dără =ăman0 Dără Lo!reanu0 )e &rea şe$ul a#solu! al
Ligii +i, daă &a "n*elege ore!, !oa!e semnalele noas!re, are şanse mari0 .en!ru ă nu e
pros!0 <umai un !ip a /oroga "i poa!e &eni de ha unui &ulpoi per$id, &ersa!il şi
Faghe#is!, de !alia lui Leon Lo!reanu0 1m(ndoi ş!iu aes! luru0 La "nepu!, Lo!reanu se
!emea de !ine0 1um, de /oroga0 Că es!e sau ă a $os!, (nd&a, ga@> Ei, şi>  1i ui!a! de orgiile se4uale prin are !e-ai !ă&ăli!, "mpreună u
$(şnea*a aia de 7oe, $a!a .i!iului> 1i ui!a! sandalurile - de un des$r(u ne#un - de la
.aris> Ce, !u nu eş!i orgolios> Eş!i hiar mai !ru$aş de(! /oroga 1i şi !u mul!e păa!e0
/ar, pes!e !oa!e, ai un ap lumina! şi deş!ep!, eş!i in!eligen! şi isusi!, ai spiri! de
onduă!or şi agerime de lup!ă!or rasa!, ai deopo!ri&ă harul imagina*iei şi al ra*iunii0 1şa,
ă nu !e mai ui!a ur(! la /aion /oroga0 Un ad&ersar in!eligen! nu-l dispre*uieş!i0 Ci "n&e*i
de la el um să-l "n&ingi0 Ches!ia as!a n-o spun eu, i a sris-o aelaşi Lao-Tzi, din *ara
Fi!ailor, u 28 de &eauri "n urmă0
E !eri#il #ă!r(nul
;enedi!inul /iF
şi, #rus, "şi zise
i se $ău $rig0 Romul .e!rean,
/iF pri&ea amin!indu-şi
prin !ine a prin s!ilăaeas!ă
şi &edeadisu*ie
um eş!i0u
E4a! um eş!i <u um ai $i &ru! să $ii +i !ăia "n arne &ie, spun(ndu-*i (! de #un eş!i şi
(! de rău eş!i0 Te disea su#!il, u preizie de hirurg0 Iar unde !ăia /iF, rana se &indea
repede, miraulos de repede0 +i loul răm(nea ura!0
2

- C(! despre e4elen*a sa domnul Leon Lo!reanu -on!inuase ;enedi!inul - !e asigur ă

&a s!a "n #ana lui0 +!ie şi el ă nu &a mai $i reales preşedin!e0 Idio! nu e, a să nu prieapă
ă a 6ua! rolul maurului0 5aurul si-a $ău! da!oria, maurul !re#uie să plee )ur! I s-a
sugera! şi lui, să nu se $oloseasă de pu!ere, pen!ru a răm(ne la pu!ere0 <-a $os! un ra$ina!
a /oroga, a zis doar a!(!% )ă aş!ep!ăm rezul!a!ele sru!inului preziden*ial +i a z(m#i!
s!r(m#0 .ros!ii,
$el de #ine ş!ie şi"nsă,
ă, nu &a!imp,
"n!re $ae0 lururile
+!ie um s-au
şi ine l-a "năl*a!
shim#a! pe !ronul
radial0 Co!roenilor0
Timpul /ar la
a urs "mpo!ri&a
lui Lo!reanu0 5ihail =or#aio& a dispăru! din is!orie, o da!ă u gigan!ia lui &i!imă%
Uniunea )o&ie!iă0 Dranois 5i!!erand se a$lă pe pa!ul de moar!e0 )upremul ons!ru!or
de poduri - .on!es 5a4imus - adiă, .apa Ioan .aul al doilea, nu-l mai are la inimă,
"n!ru(! 5ă!uşa de la Co!roeni, "n!r-o lipă de izmeneală poli!iă, s-a delara! li#er
uge!ă!oare0 /ei, nu mai are nii un spri6in pu!erni, .us!iule0 Iar a să $aă pe durul, pe
di!a!orul, e4lus 1min!irea zidului de la T(rgo&iş!e e prea proaspă!ă +anrul pu!erii nu-
i &a roade şi #unul sim* na!ural0 Vol!aire spunea ă unii oameni "şi pierd din*ii, al*ii părul,
murim !o*i, de!aliu u de!aliu0 Leon Lo!reanu "şi &a pierde, "nain!e de !oa!e, pu!erea0 1poi,
din*ii, părul, Liga şi al!e de!alii000
Do!ni (i !itocani
Era on&ingă!or ;enedi!inul0 +i aus!i +i, a de o#iei, e4lusi&is! Era o ali!a!e> Romul .e!rean se "n!re#a doar, lăs(nd răspunsul pe seama
&ii!orului0 Iar &ii!orul &enise "n!o!deauna e4a! um "l zugră&ise ;enedi! 1&eresu0
.uş!iul se ui!a la /iF u o &ie uriozi!a!e, nu era numai uriozi!a!e, i şi nemul*umire, şi
un s!rop de iudă era, şi admira*ie, şi !eamă, dar şi o s!a!orniă nedumerire%
/e unde ş!ie /iF a!(!ea lururi> Cine i le spune> /e unde le a$lă> C(nd spune uneori
noi, are noi> Cine sun! aeş!i noi> )ă $ie doar o in&en*ie a #ă!r(nului ;enedi!in>
Un su!, pen!ru a-şi pro!e6a propriile-i păreri> )au o reali!a!e paralelă, are sapă elor
neini*ia*i>
/e mul!ă, de $oar!e mul!ă &reme, Romul .e!rean #ănuise ă "n spa!ele lui ;enedi!
1&eresu se a$lă un zid oro!i!or, o s!ru!ură, o organiza*ie sere!ă pu!erniă, redu!a#ilă,
are a6u!ă lumea să urgă pe un $ir normal, <ormali!a!ea% aes!a es!e &isul de aur al
umani!ă*ii /ar e anume era> Cine erau aei noi> /e unde &eneau> Romul n-a ş!iu!
niioda!ă, "n (!e&a r(nduri, u mul*i ani "n urmă, "l "n!re#ase pe !aiă-su, e $el de om
es!e /iF,şi de
nimeni de e es!e aşa de pu!erni, de unde ş!ie a!(! de mul!e lururi, de e nu se !eme de
nimi>
Vaier .e!rean ridiase din umeri, se eshi&ase de un răspuns !ranşan!, lămuri!or, nu zisese
nu ş!iu, dar nii nu spusese e ş!ie, aerul aela iuda! are "l "non6ura pe /iF
răm(n(nd, pe mai depar!e, la $el de mis!erios0
22

/oamne, /iF, daă ai ş!i (! de mul! !e iu#es "şi zise "n g(nd .uş!iul, u nasul &(r(! "n
paharul u 5alaga0 Cu !oa!e iudă*eniile !ale0 Cu !oa!e mis!erele !ale0 +!ii e&a, /iF> <ii
nu-mi mai pasă de eea e-mi spui aum0 5i-e dea6uns a mi-ai spus ă Liga şi Lo!reanu
se &or due pe apa s(m#e!ei0 Că &or pierde alegerile0 /aă aşa spui !u, aşa &a $i0 /e unde
ş!ii, !rea#a !a Ps!a e $armeul !ău irezis!i#il% să spui lururilor pe nume +i #une0 +i rele0
)ă spui- de
eilal*i i "iunde
&ezi&enim şi "no!ro
şi &isurile ne duem0
şi "n!re#ările .oa!e ă
şi ău!ările0 Tu!uş!iinue&ezi
&readoar lumea
lumea0 - a noi,
+!ii um es!e
lumea0 +i ş!ii pe e drumuri să ali, a să-i "mplineş!i ne&oile0 Ca o plim#are prin!r-o
uriaşă e!a!e, "n are !u ş!ii dinain!e e răsp(n!ii &in, e #ule&arde se &arsă "n pie*ele
aelei e!ă*i, e s!răzi se "ngroapă "n ar!ierele ei peri$erie, e grădini se deshid ă!re
oglinda $eres!relor0 1şa unoş!i şi lumea0
Î*i mai amin!eş!i, /iF, de plim#ările noas!re, de al!ăda!ă, prin ;uureş!i> Eu eram ele& de
lieu, !u mare grangur pe la Comi!e!ul Cen!ral, &eneai "n (!e-o duminiă şi mă ărai
după !ine, prin !o! ;uureş!iul, pe 6os, easuri nes$(rşi!e, !ropăind pe ele mai insoli!e
s!rădu*e, si-mi po&es!eai, şi-mi po&es!eai000
5ai *ii min!e, /iF, e-mi po&es!eai> <ii eu nu mai *in min!e, u&(n! u u&(n!0 /oar
$r(n!uri, s(n!ei, se&en*e dispara!e, "mi po&es!eai ă ;uureş!iul e un oraş domnes, ă
#uures!eanul ş!ie să $ie domn, aşa um neam*ul ş!ie să $ie lăă!uş, şi amerianul om de
a$aeri0 /omn u sine, dar şi u al*ii0 /e aii i se !rage ;uureş!iului şi supranumele de
5iul .aris0
+i-mi mai spuneai ă ine nu e domn, e mi!oan0 /omni şi mi!oani% aeş!ia sun!
#uureş!enii <e#unia on!ras!elor0 Un ames!e $ulminan! de mahala şi umseădenie, de
mi!i!ei u #ere şi a&iar u şampanie0 Vile somp!uoase şi slums-uri pu!rede0 Cinism şi
$arme demen*ial0 ;ule&arde ample, pie*e enorme şi ura!e a-n palmă, &i!rine luminoase,
paruri
răs$ă*a!ă,lu4urian!e, inema!ogra$e
i şi #un de larg onsum0şi/ar
!ea!re şi muzee
şi mun*i "n are erşe!ori,
de gunoaie, ana nu es!e
(inidoar regină
de pripas,
gropi pu!uroase0 Un oraş adula! şi #les!ema!0 Un oraş $ără de are nu po*i !răi0 1şa um nu
po*i !răi $ără de lume0 O lume &olun!ară, spon!ană, luneoasă, prie!enoasă, $leară0 O
lume de mo$!angii0 O lume slipi!oare, dar şi sum#ră0 =eneroasă, dar şi plină de *($ne0
<ii #oemă, nii #urgheză, uneori ipori!ă, ranhiunoasă, #uimaă sau dispera!ă, al!eori
per&ersă, preipi!a!ă sau aprigă, "n!o!deauna "nsă $rumoasă000
Romul .e!rean "şi pri&ea am$i!rionul u o admira*ie delo enzura!ă, !ăea, "l asul!a%
oare, despre e &or#ea /iF> 1, !o! despre poli!iă, !o! despre Ligă, !o! despre Lo!reanu,
i-auzi e luru in!eresan! spune% 5a6ori!a!ea lasei noas!re poli!ie es!e ons!i!ui!ă din
$un*ionari0 1es!a es!e el mai mare handiap al nos!ru000
;enedi! 1&eresu, la ei op!zei de ani ai săi, era "nă un #ăr#a! $rumos, &iguros,
energi0 Energia iradia, mai ales, din pri&iri0 Cu&in!ele, "năra!e u o !ainiă $or*ă de
sedu*ie - !o! o $ormă de energie ap!i&an!ă - apăreau a#ia mai !(rziu, a o proie*ie
sonoră a pri&irilor0 )!a!uar, #ine lega!, u alură de solda! e!ern, #rune!, mai mul! şa!en
de(! #rune!, $ără nii un $ir de păr al#, u dege!ele $ine, a de pianis!, "n os!umul său
negru, u dunguli*e argin!ii, u papionul sro#i!, !o! u dunguli*e argin!ii, plan!a! u ar!ă
2A

"n en!rul unghiului asu*i!, res!a! "n gulerul ămăşii de un al# or#i!or, u aerul său uşor
de!aşa!, uşor "ng(ndura!, dega6(nd o pu!ere in!erioară o&(rşi!oare, ;enedi! 1&eresu,
alias ;enedi!inul, ară!a e4a! eea e era% un om $oar!e pu!erni0
CAPITOLUL 11
Motto:
/ezas!ru0 /ezordine0 )ărăie0 Corup*ie, 5iniună0 <esiguran*ă0 1es!ea sun! u&in!ele pe
are ma6ori!a!ea rom(nilor le găses ele mai po!ri&i!e pen!ru a ara!eriza Rom(nia, su#
=u&ernul Văăroiu0 )onda6ul de opinie pu#liă, realiza! de Cen!rul de )oiologie Ur#ană
şi Regională, es!e năui!or0 Rom(nii "şi ara!erizează *ara a pe un pus!iu0 Un lo unde
speran*a a muri!0
Adrian Pătruşcă
Le#i$nea str"in"
Era un !ip soli!ar, !ai!urn, minion0 <umai $i#ră şi muşhi0 Tenul palid, $ără &(rs!ă, $run!ea
"nal!ă, #ăr#ia &olun!ară şi pri&irea !ul#ure0 Cu ges!uri ul!i&a!e, dar de o manieră glaială0
<u z(m#ea niioda!ă0 Tăie!ura gurii, su#*ire0 Ca lama unui pumnal0 )e "m#răa elegan!,
u disre*ie0 Radia o dis!in*ie nepre$ău!ă0 /isu!a rar0 Ele&a!0 1&ea alura unui erudi!,
#(n!ui! de sa&an!e &iziuni, "n reali!a!e, nu era de(! un resă!or de peş!i e4o!ii, "n!(lni!,
aproape zilni, "n pia*ă, la O#or, la !ara#a u a&arii, undi*e, r(me şi purii de #al!ă, "l
hema Romeo en!ura0 1de&ăra!a lui pro$esie - "n!r-o al!ă reali!a!e - era, "nsă, aeea de
uigaş0 Giller
O meserie, pe are o $ăea de inisprezee ani0 7ee ani, uigaş pe s!a!ele de pla!ă ale
unei organiza*ii de sum#ră repu!a*ie% Legiunea )!răină "n ul!imii ini ani, "şi $ăuse
meseria pe on! propriu0 /e unul singur0 Cu preizia maes!rului are "şi !rans$ormase
pro$esia "n ar!ă0 1r!a de a uide Cu mi6loae minime şi pro$i! ma4im, "şi găsise hiar şi
lien!ul pe măsura lui% pu!erni, rud, al!ruis!0 .i!i! "n spa!ele unei $un*ii o$iiale% unul
din "nal*ii demni!ari ai Rom(niei0 Comanda rimele, plă!ea generos0 Cini omenzi
$useseră de6a e4eu!a!e% un pa!ron de onsigna*ii de pe s!rada <egus!oriM doi hinezi
implia*i "n !ra$iul u armeM un diploma! ara#M azul de la res!auran!ul )olarisM şi un
ziaris! de la re&is!a Violen*a - alarmă de gradul zero0 Cini omenzi onora!e ireproşa#il0
Cura! şi rapid Romeo Ven!ura nu ra!ase niioda!ă0 <u punea "n!re#ări0 <u-l in!eresa
mo!i&ul uiderii0 .unea "nsă o ondi*ie% să $ie plă!i! an!iipa! In!egral +i nu $usese
re$uza! niioda!ă0 Ven!ura nu a&ea un mod de operare dis!in!0 Un modus operandi
personal0 Ci u!iliza o gamă largă de $orme, mi6loae şi me!ode0
1&ea o imagina*ie $eundă0 <u-i plăea să se repe!e0 /e aeea nu $usese prins niioda!ă0
Omora u pumnul, u pis!olul, u o!ra&a, u s!ile!ul, u maşina in$ernală0 <iioda!ă,
aelaşi !ip de maşină in$ernală0 <iioda!ă, aeeaşi o!ra&ă0
2B

<iioda!ă, aelaşi pis!ol0 Dieare lo&i!ură a&ea personali!a!ea ei0 Uniă <ii măar
ampren!ele nu era aeleaşi0 /ispunea de un se! opios de mănuşi hirurgiale, mănuşi
on$e*iona!e din La!e4, $ieare perehe de mănuşi u ampren!ele ei digi!ale0 Imprima!e
"n!r-unul din $aimoasele a!eliere landes!ine RaNar, din TaiNan, on!rola!e de Triadele
hinezeş!i0
pen!ru 1!eliere repu!a!e
per$e*iunea "n lumea
şi rezis!en*a largă
măş!ilor şi amănuşilor
rimei organiza!e
din la!e40- Î*i
lumea in!erlopă
!răgeai de pes!e
o masă lu4 -
hip, de&enea ins!an!aneu al! om0 1l!ă imagine0 1l!ă iden!i!a!e, "*i puneai mănuşile, are
se mulau "n!omai pe "nheie!urile dege!elor, a&eai al!e ampren!e papilare0 Romeo
Ven!ura nu $olosise niioda!ă aeleaşi mănuşi0
O singură săpare a&usese, !o!uşi, anul !reu!, "n noiem#rie, (nd mon!ase o maşină
in$ernală - la omandă - pe au!o!urismul ziaris!ului 1n!on )oroeanu0 /ar omanda
$usese presan!ă, pripi!ă, plă!i!ă promp!, "n aeeaşi diminea*ă u pla!a !re#uia asasina!
ziaris!ul0 Romeo Ven!ura se gră#ise, nu &eri$iase a!en! seriile mănuşilor, o#ser&ase
săparea a#ia (nd re&enise aasă% aeleaşi mănuşi le mai $olosise, u un an "n urmă, şi
pen!ru lihidarea
au!o!urismul lui 5ihai
ziaris!ului, <egulesu0
"n urma e4ploziei,/arnii
nu-şi
urmă$ăea pro#leme,
de &opsea nu pen!ru ă din
mai rămăsese,
darămi!e niş!e ampren!e digi!ale0 In!eresan!, "nsă, $oar!e in!eresan! aes! lien! al său0
.lă!ea enorm% de pes!e !rei ori pre*ul pie*ei0 +i promp! 1&ea "nsă un usur% "n!o!deauna se
gră#ea )olii!a să-i $ie e4eu!a!ă omanda "n!r-un !imp sur!, e4!rem de sur!0 1şa se
"n!(mplase şi la res!auran!ul )olaris, (nd "l "mpuşase pe 5ihai <egulesu0 La $el şi "n
azul ziaris!ului )oroeanu0
Iar gra#a nu-i plăuse niioda!ă lui Romeo Ven!ura0 Îi rea un sen!imen! de dison$or!0
5ai mul!, de nesiguran*ă0 +i sen!imen!ul aes!a asu*i! i se aen!uase, mai ales, "n ul!ima
&reme, desoperind - alarma! - ă !eri#ilul riminalis! 1ndrei 7a&era "nepuse să-i dea
!(roale lien!ului )au
rela*ie asunsă> său0 7a&era
;a hiarodepis!ase o "n!(lnire
$i mirosi! "n!re ei"n!re
&reo legă!ură doi0 Oniş!e
$i e&a "n!reuei>au!ori
rime Vreo
neunosu*i şi dis!insul om de s!a!>
Romeo Ven!ura &a !re#ui să &eri$ie u a!en*ie, u ma4imă a!en*ie, aes!e "n!re#ări, să
&adă e e, e se "n!(mplă, pen!ru a nu risa0 .en!ru a in!er&eni la !imp0 .ro$esionis!, "n
anumi!e irums!an*e - drama!ie, periuloase - lien!ul "nsuşi, poa!e de&eni &i!ima
uigaşului !omi!0
/ar, să nu e4agerăm )ă nu drama!izăm "şi zise alm, Romeo Ven!ura, "n &reme e
"mprospă!a apa "n!r-unul din uriaşele a&arii ins!ala!e de 6ur-"mpre6urul pere*ilor0 )a nu
ădem "ns!ăp(nul
nos!ru, pania0 /eoamda!ă,
nos!ru z(m#i$un*ionează
el su#*ire şi"nă
rău,regula
z(m#idenumai
aur a oriărei a$aeri%
din pri&iri, guraClien!ul
lui nu
z(m#ise niioda!ă, ohii doar iradiau, (nd şi (nd, un slipăr "nghe*a!0 Era sur(sul său
)aras!i
Romeo Ven!ura "şi umpărase măş!ile şi mănuşile dire! de la sursă, din TaiNan, u
prile6ul unei misiuni ordona!e de Legiunea )!răină0 Toa!e, s!r(nse "n!r-o ase!ă de dur-
aluminiu, "m#răa!ă "n piele neagră, ase!a era de mărimea unei ăr*i, de $orma unei ăr*i,
28

imi!(nd per$e! o ar!e ele#ră% ;i#lia0 .e oper!ă şi supraoper!ă, sria u li!ere aurii%
;i#lia sau )$(n!a )rip!ură a Vehiului şi <oului Tes!amen!0 Cu !rimi!eri0 ;i#lia aeea "l
"nso*ise pre!u!indeni, ani la r(nd, su# $lamura Legiunii )!răine0 <-o a#andonase nii (nd
re&enise "n *ară, aasă, "n :, după epuizarea on!ra!ului000
.ară $usese
plu!ea "nă "nieri0
el, "n/eşi !reuseră,lui,
s!ră$undurile de a
a!uni,
un aermai #ine To4i
#olna&0 de iniCrezuse
ani0 Diorul
ă &are"n!oarerii
muri, ă nu
&a mai ieşi &iu din po&es!ea aeea !ris!ă, "ngrozi!or de !ris!ă% re"n!oarerea aasă Vrusese
hiar să moară, ş!ia um să se sinuidă, oprindu-şi pulsa*iile ordului, ăpă!ase aeas!ă
pu!ere u mul*i ani "n urmă, "n la#ora!oarele de ins!ru*ie ale Legiunii )!răine0 1olo,
"n&ă*ase să supra&ie*uiasă "n orie "mpre6urare% $ără arme, $ără mediamen!e, $ără hrana
/ar "n&ă*ase să-şi induă şi lipa supremă, pu!erea ul!imei lipe, (nd, prin $or*a
g(ndului, "şi pu!ea pro&oa un s!op ardia0 Ire&ersi#il <-o $ăuse "n diminea*a aeea
sum#ră, prima lui diminea*ă după re&enirea aasă% nu din laşi!a!e, nu din $riă, i din
răz#unare 
Cum s-o ui!e> Um#ra aelei umpli!e nop*i "i urmăreş!e şi as!ăzi0 Ca un aer #olna&0
To4i
5ripla cri!" din cartier$l Ferentari

Re&enise aasă noap!ea0 T(rziu0 .ară ar $i in!ra! "n ;uureş!i pe $uriş0 1&usese
sen!imen!ul au!, aapara!or, ă se s!reura pe s!răzile marelui oraş a un $ur, a un paria,
a un risipi!or re&eni! să-şi pl(ngă ispăşirile "n pragul asei părin!eş!i0 L(ngă !(mpla
opilăriei, are murise de mul!000
Dusese o noap!e de !oamnă pu!redă0 <oap!e 6ila&ă şi ree0 Cu aerul păs!os, u erul
purulen!, din are zemuia o #urni*ă o!ropi!oare0 <oap!e pur!(nd "n &iserele ei un
ames!e s!raniu, !ul#ură!or, gre*os% aromele ărnurilor &ege!ale al!era!e de muegaiuri,
duhoarea #ăl*ilor s!ă!u!e, izul aru-asu*i! de #enzină arsă, a#urul aspru şi rud şi
pes!ilen*ial al gurilor de anal re&ărsa!e0 /easupra păm(n!ului ră#dă!or, !oamna lepădase
nepăsă!oare un er #olna& şi mohor(!0 Oraşul "l "n!(mpinase os!il
C(nd o#or(se din !ren, "n miezul aela de noap!e ne&ro!iă, se sim*ise #rus lua! "n
răspăr de o maree umană in$ernală, apoi - "nghesui!, "m#r(ni!, s!ri&i! - pur!a! "n deri&ă
de-a lungul
no!urn /e imensului peron
6ur-"mpre6ur, şi e4pulza!
lumina găl#uie a$ară, "n s!radă0
şi hioară )uipa!
a #eurilor "n rigola+i !ro!uarului
ele!rie0 sr(şne!ul
pneurilor la sema$or0 +i $oşgăiala de şo#olani a oamenilor0 +i aerul supuran! al nop*ii000
Cu un geaman!an miu* şi lu4os "n m(na dreap!ă - pe are il pur!ase de-a lungul şi de-a
la!ul păm(n!ului, su# s!eagul oul! al ele#relor ohor!e din Legiunea )!răină - slă#u*,
elegan! şi par$uma!, u două ghiuluri din aur, masi&e, la m(na s!(ngă, !o! la s!(nga un
eas greu, din pla!ină, mara Rolle4, "n!r-un os!um Versae, ul!imul răne!, argin!iu, u
23

pă!ră*ele negre, u pan!o$i Y&es )ain!-Lauren!, negri, din piele de roodil, u un diaman!
la aul de ra&a!ă (! un #o# de s!rugure, u hipul #la6in şi pri&irea &ioaie, părea mai
degra#ă un prosper om de a$aeri, paşni şi umseade, de(! un răz#oini de pro$esie0
)e &(n!urase "nolo şi "noae, pe enorma esplanadă din $a*a gării, desoperind !(rziu,
"n!re două1rşiruri
g(ndi!or0 de desigur,
$i pu!u!, #louri lua
sum#re,
un !a4is!a*ia
p(nă $or$o!i!oare a !ram&aiului0
aasă, "n ar!ierul Deren!ari, )e
dar apropiase
un re$le4
pro$esional, $ra!e geamăn u lus!ro$o#ia, "l "mpingea neon!eni! şi impera!i& să $ugă de
spa*iile "nhise şi mii şi neunosu!e, pre$er(nd aglomera*ia mi6loaelor de !ranspor! "n
omun0
Înain!e de a lua primul !ram&ai, silue!a $an!oma!iă, e&es!ră, a uriaşei s!a!ui din $a*a gării
"i amin!ise &iolen! de lipa pleării0 /oamne, (! amar de &reme a !reu! de a!uni +i
!o!uşi, nu !reuseră de(! zee ani0 .lease "n :, primă&ara, şi re&enise "n :,
!oamna0 7ee ani> <u Ci, o &ia*ă de om0 O &ia*ă a un roman-$lu&iu0 În zee ani, "şi po!
$ae şenal prin apele !ale !oa!e "n!re#ările păm(n!ului0 +i e es!e al!e&a o "n!re#are, de(!
e4presia onen!ra!ă
plăerea, sau spaima, asau
uneia#surdul
e4perien*e
uneide"n!(mplări,
&ia*ă> 1#ia
se !răind
naş!e lap(nă la apă!
apă!ul durerea,
aelei sau
"n!(mplări
"n!re#area0 E!erna "n!re#are R(&nind, de $ieare da!ă, răspunsul $undamen!al0 To!al0
1#solu!0 .en!ru ă "n!re#ările urg numai din!r-o !răire ma4imală a lipei, din!r-o
impliare pro$undă "n urgerea ei, on!emplarea negermin(nd al!e&a de(! semnul
e4lamării0
1!mos$era !ram&aiului era aeeaşi a pre!u!indeni% zgomo!ul $ierului rula! pe $ier, mirosul
de ulei mineral "nins, răeala #arelor me!alie, !ranspira*ia usa!ă a oamenilor, lopo!ul
mono!on al &a!manului0 O lume zămisli!ă su# impa!ul unei gigan!ie s(n!ei ele!rie0
)e urase
două, !rei000"nÎnprima garni!ură0
ur(nd, Lume
&a a6unge rela!i&
aasă0 pu*ină, era
Va rede&eni !reu!
iarăşi de miezul
el% Romeo nop*ii0<u
Ven!ura0 O &a
s!a*ie,
mai
$i doar un număr% :BBB0 India!i&ul numeri pe are "l pur!ase zee ani "n Legiunea
)!răină0 Ci, din nou, un nume0 
Con!ra!ul $usese "nheia! pen!ru zee ani0 Treuseră zee ani0 .a!ul u dia&olul se
!erminase0 .redase plău*a din pla!ină u apela!i&ul său numeri - :BBB - "şi reluase
numele, a!ele şi please, "şi &(nduse zee ani din &ia*ă, pen!ru e> 1&ere> 1&en!ură>
)e!ea de neunosu!> <e#unie> <e&oia de e&adare> .lăerea de a se #a!e> Duga după un
ideal>(!e
pu*in Diorul peru!an!
pu*in, al mor*ii>
din $ulgerul )au"n!re#ări0
$ieărei să $i $os! doar şansa hazardului> Răspunsul urge,
)!a*ie $inală0 Uşile !ram&aiului se deshiseră u un pone! se0 Romeo Ven!ura se ridiă
de pe saun, $ău (*i&a paşi, o#or", a6unse a$ară0 /easupra, erul pu!red al nop*ii0
;ule&ardul pus!iu "l "n!(mpină u !ăerea palidă a unui #e singura!i0 Tra&ersă
#ule&ardul, se a$undă "n!r-un păien6eniş de s!rădu*e, era o liniş!e desă&(rşi!ă, asa
părin!easă nu era prea depar!e0 +i, deoda!ă, sim*i &iolen! prime6dia000
29

Romeo Ven!ura se opri alm, la in!erse*ia a două s!răzi, "n!r-o par!e, o &i!rină uriaşă,
plină u a&arii "n are $or$o!eau peş!i e4o!ii0 /e ealal!ă par!e, alanul "nal! şi sum#ru
al unei ase0 În $a*ă, gardurile unor grădini0 Tăerea *iuia "n urehi0 Lumina era !ul#ure0
/in !rei dire*ii opuse, se apropiară de el, amenin*ă!oare, !rei silue!e negre0 5ă!ăhăloase0
)e opriră la
răăna!e, (*i&a paşi0
"norda!e, Erau !reiasunse
u hipurile #ăr#a*isu#
ro#uş!i, u umerii
$aimosul zdra&eni,
iorap !ras u piioarele
pes!e ap0 To*i !rei,
ga!a de a!a, u şişurile soase% a niş!e lim#i $os$oresen!e Romeo Ven!ura "i ere!ă,
r(nd pe r(nd, u a!en*ie de pro$esionis! rasa!% erau !rei #ăr#a*i !ineri - doi *igănoşi şi unul
#lond - pu*in ame*i*i de alool0 T(lhari de drumul mare )e lăsă, la r(ndu-i, ere!a! de ei0
Le adulmeă de la dis!an*ă ohii răi0 Reunosu speia in!erlopă% ele#rii u*i!ari din
ar!ierul Deren!ari
- Va să ziă, nu le-a pieri! săm(n*a remară pruden! şi !ris! Romeo Ven!ura, "n &reme e
!ipul din $a*ă, desigur şe$ul #andei, i se adresă u un glas zgrun*uros, şop!i!, pe un !on
a&ernos, de răguşeală !a#agiă%
- ;ă, gagiule, lasă 6os &aliza aia, pune pes!e ea ghiulurile, Role4-ul şi aul de ra&a!ă şi
ară-!e 7i mersi, ă noap!ea as!a sun!em generoşi şi-*i $aem adou por!o$elul0 Kai, ărei,
ă ne gră#im
- +i daă nu &reau> ros!i alm şi ree Ven!ura0
- Kă, hă $ău #ăşălios !ipul din $a*ă, apropiindu-se şi spin!e(nd aerul u şişul0 1poi,
dur% "nseamnă ă n-ai auzi! de .u*u )e0 1olo "i lepădăm noi pe !o*i "n6unghia*ii şi
sp(nzura*ii de prin par!ea as!a de lume0
Romeo Ven!ura "şi amin!i, "n!r-ade&ăr, de .u*u )e, de la marginea ar!ierului, unde se
arunau, pe &remuri, &i!ele moar!e de molimă grea, dar se mai as&(rleau aolo şi !rupuri
omeneş!i,
"năierări0 are u apul spin!ea!, are u #erega!a re!eza!ă "n ine ş!ie e s(ngeroase
- +i daă *ip> "n!re#ă, la $el de alm, Ven!ura0
- 1ii po*i să (n*i şi /eş!eap!ă-!e rom(ne ă nu iese nimeni a$ară din asă riană, se
şi duşmănos, elălal!0 /upă are, poruni!or, ă!re amarazii săi% ;ă, ăs!a ne *ine de
&or#ă0 .e el
+i #rus, "n!r-o $ra*iune de seundă, ei !rei !(lhari no!urni se az&(rliră, u şişurile
slipind, asupra lui000
/ar Romeo Ven!ura dispăruse u desă&(rşire0 1păruse ins!an!aneu, din !ene#rele Legiunii
)!răine, numărul :BBB0 +i eea e se pe!reu aolo, la in!erse*ia aelor s!rădu*e liniş!i!e,
şi alme,
u şi o#sure,
g(!ul rup!, al!ul unuoas!ele
&a pu!eadespia!e
e4plia nimeni,
"n$ip!e niioda!ă0
"n ord, alRezul!a!ul
!reilea u -oloana
!rei ada&re% unul
&er!e#rală
$r(n!ă0 Răz#oiniul :BBB "şi aşeză &i!imele la marginea !ro!uarului "ngus!, rezema!e de
&i!rina u peş!i e4o!ii, nu se sinhisi de hipurile lor asunse "nă dinolo de iorapul
aela mizer, "şi aran6a hainele uşor #o*i!e, "şi "ndrep!ă ra&a!a, Rolle4-ul de la m(nă, apoi
"şi luă geaman!anul şi pleă, !ău! şi "mpăa!, mai depar!e, pe drumul re"n!oarerii sale0
Rede&enise Romeo Ven!ura0
2

Un !ecanis! in-ernal
Casa #ă!r(neasă "l aş!ep!ase umin!e, u s!orurile !rase, u lumina s!insă, "n a#urul de
somn al nop*ii, "l sim*ise doar (inele, aelaşi dulău enuşiu şi $loos de al!ăda!ă, aum
#ă!r(n şi ramoli!% <ero0 Lă!rase o singură da!ă - sur! şi gros - după are, adu(ndu-şi
amin!e de &remuri apuse de mul!, "şi reunosu s!ăp(nul, gudur(ndu-se supus la
piioarele lui0 Romeo Ven!ura se apleă, "i uprinse apul "n palme, "l săru!ă pe $run!e,
apoi sunase la uşă0 +i, a şi um l-ar $i aş!ep!a! ne"n!rerup!, "n $ieare din nop*ile elor
zee ani de a#sen*ă, #ă!r(na mamă "i deshise numaide(!0
Iar noap!ea aeea de !oamnă !(rzie nu mai păru delo ur(!ă0 +i nii aerul pu!red0 +i nii
erul purulen!000
În!(ia noap!e "n asa părin!easă $usese noap!e al#ă0 <oap!e de alin! ma!ern0 <oap!e de
amin!iri0 <oap!e de regăsire% mama şi $iul ei ră!ăi!or0
)ul!ana Ven!ura, $emeie &enind ă!re şap!ezei de ani, &ădu&ă din anii !inere*ii, se ui!a
aum la Romeo - prin p(nza larimilor - a la /umnezeul #ă!r(ne*ilor sale0 În s$(rşi!,
aasă Romeo şi Ilie, opiii ei, &or $i iarăşi "mpreună, su# aelaşi aoperiş ma!ern0
- Ilie unde-i> se in!eresă Romeo0
- Cu prie!enii, prin oraş, "i răspunse liniş!i!ă mama0 /ar Romeo desluşi "n ohii ei o undă
de amărăiune grea0
La $ra!e-său, Ilie, şi la maia lui, )ul!ana, se g(ndise u iu#ire şi "nr(nenare, zee ani la
r(nd, Romeo Ven!ura, "n !oa!e pă!imirile lui su# ruea Legiunii )!răine0
În numele aelui g(nd saru se &(nduse, lup!ase, de&enise uigaş de pro$esie, merenar,
sim#riaş, u o singură
ăpă!ase re$le4e des!ina*ie%
noi, g(nduri răz#oi on!ra
noi0 Răz#oiul răz#oiului
e s(ngeros, desigurM)edar,an!renase
la $el de "ndelung,
s(ngeros
es!e şi răz#oiul on!ra răz#oiului0 Cine mai poa!e despăr*i ada&rele plane!ei, (nd
răz#oiniii şi an!irăz#oiniii "şi adună mor*ii de pe (mpul lui 5ar!e>
Cu !impul, Romeo Ven!ura de&enise o maşină mons!ruoasă, un meanism in$ernal, un

ins!rumen! or# "n m(na mor*ii are, "n numele &ie*ii, semăna ia r(ndu-i moar!e pe păm(n!0
Un des!in a#surd0 Ca şi lumea "n are !răim000

Romeo Ven!ura $usese ins!rui! nu să lup!e, i să uidă, "n urma lui, nu răm(neau
prizonieri, i ada&re0 1*iona $ulgeră!or şi implaa#il, a un ro#o! dezlăn*ui!, regla! să
ripos!eze mor!al, "n orie si!ua*ie po!ri&niă0
Îşi amin!i, de pildă, ă oda!ă, la .aris, pe s!radă, "mpiedi(ndu-se, ălase #ru!al pe pi!or
o $emeie0 Demeia *ipase s!riden!, #ăr#a!ul are o "nso*ea ridiase m(na asupra lui, ga!a
să-l plesneasă, onsider(ndu-l un der#edeu oareare0 =es!ul re$le4, de răspuns, al lui
Romeo Ven!ura $usese "nsă ges! de moar!e pen!ru elălal!0 Omul ăzuse a $ulgera!, u
g(!ul $r(n! "n!r-o lo&i!ură #li!z, pe are n-o &ăzuse nimeni% nii $emeia, nii oamenii din
6ur şi, mai mul! a sigur, nii hiar &i!ima nu mai a&usese &reme să "nregis!reze lo&i!ura
2

$a!ală0 Romeo Ven!ura dispăruse rapid de la $a*a loului, se re!răsese a o pan!eră, se

asunsese de lume, $ugise la azarmă0 /e a!uni, ieşea "n oraş rar, $oar!e rar0
La "nepu!ul perioadei de ins!ru*ie, un indian mi!i!el, negriios, slă#u*, u o $igură

ş!earsă, #anală şi ohii goi, are se nimerise să-i $ie ins!ru!or de ar!e mar*iale, "i spusese
lui RomeoUn
i &i!eza0 Ven!ura, "n!r-o
$ulg !rimis $ran*uzeasă
asupra unui zidimpea#ilă, ă, "ngros
de #e!on arma!, orie
delup!ă, nu $or*a
un me!ru, pre&alează,
lansa! u &i!eza
de 8:0::: de Filome!ri pe seundă, s!răpunge zidul de la un apă! la al!ul0
- Iar $ulgul răm(ne in!a! "i e4pliase imper!ur#a#il indianul0 Con!inuase re$le4i&% "n
eea e ne pri&eş!e, &i!eza m(inii !re#uie să $ie mai mare de(! &i!eza de perep*ie a0
ohiului0 +i, pen!ru demons!ra*ie, "i "n!inse un pahe! de ăr*i de 6o0
- Trage o ar!e, ui!ă-!e la ea, memoreaz-o, apoi aşeaz-o unde &rei !u, "n aelaşi pahe!, "i
eru alm indianul0
Romeo Ven!ura $ău "n!omai, după are "i res!i!ui, urios, pahe!ul de ăr*i0 Ins!ru!orul
pri&i
sla#e,ăr*ile
su#*iri,de
pe6o, le aşeză
piep!ul pe şiol*ul
os!eli& spusemesei,
#l(nd%$ără să le pri&easă, "şi "nruişa #ra*ele
- 7ero-pa!ru-pa!ru-pa!ru, au!ă, !e rog, "n #uzunarul s!(ng al &es!onului !ău Ven!ura

&(r(se numaide(! m(na "n #uzunar, găsise aolo o ar!e de 6o, o e4!răsese, o pri&ise
rispa!, nău% era hiar ar!ea lui )e ui!ă "n!re#ă!or la ins!ru!or0 Iu*eala de mişare a
m(inii mele a $os!, după um &ezi, mai mare de(! pu!erea de o#ser&are, de sesizare a
ohilor !ăi, "i e4pliase, u aerul său uşor apa!i, indianul0
/upă are, on!inuase pe un !on se, solas!i, dar $oar!e on&ingă!or%

- 1ii se a$lă !o! sere!ul, "n &i!eză /ar, pen!ru aes! luru, "*i !re#uie an!renamen!0 +i,
mai ales, onen!rare0
de pară de mişarea O onen!rare
aeea a m(iniienormă
!ale, ar Oa!(rna
onen!rare a g(ndului
propia-*i &ia*ă0 Cua!(! de pu!erniă,
!impul, daă ai
noro, onen!rarea min*ii de&ine re$le40 Ins!in! Ca şi mişarea $ulgeră!oare a m(inilor0
1#ia a!uni &ei $i reuşi! să părăseş!i aeas!ă azarmă, pe piioarele !ale0 /aă nu, &ei
răpa "n!r-o zi de e$or! zadarni, de e$or! inu!il, şi &ei s$(rşi "ngrăş(nd (mpul de
mormin!e din spa!ele azărmii% aolo se a$lă imi!irul "n$r(n*ilor
Indianul !ăuse #rus şi se "ndepăr!ase "ne!, agale, uşor răăna!, u mersul său şleampă!,
de !ăn!ălău inura#il0 5ai !(rziu, nu prea !(rziu, Romeo Ven!ura a&ea să a$le ă !oa!e
genera*iile de merenari are !reuseră, "n ul!imul s$er! de seol, prin m(inile lui, "l
unosuseră su# un singur nume% 5angus!a .en!ru ă ges!urile sale erau mai iu*i de(!
ale o#reia#solu!ă
s!ăp(nire regale0 Cu !impul,
pe !oa!e după luni
g(ndurile lui0 de an!renamen!
.ară epuizan!,
in!rase "n el indianul
şi se ins!alase aela pusese
de$ini!i&, aolo,
"n s!ră$undurile su$le!ului său0 Romeo Ven!ura "şi egalase maes!rul0 1*iona la $el de
rapid0 /ar daă 5angus!a ş!ia şi pu!ea să-si reprime magis!ral ges!ul re$le4, a!uni (nd
&roia, ş!ia şi pu!ea să şi-l on!roleze, să şi-l su#ordoneze in!egral min*ii sale, &oin*ei sale,
Romeo Ven!ura nu realiza dezas!rul pe are "l să&(rşise - uiderea unui om - de(! după
onsumarea ges!ului inonş!ien!0 Ven!ura de&enise ro#ul aelui meanism in!im, insidios,
A:

prime6dios, pe are 5angus!a "l asam#lase, "l implan!ase, u minu*ie de magis!ru, "n $iin*a
lui0
1ea $iin*ă are pur!a india!i&ul :BBB0 O $iin*ă periuloasă a un glon* are a porni! de6a
ă!re !ine0 )ăpare nu e4is!ă
Romeo Ven!ura "şi amin!i de o al!ă "n!(mplare !ragiă0 )e a$la la Casa#lana, "n 5aro,
singur, seara, !(rziu0 )e plim#a rela4a!, după e4eu!area unei misiuni0 5ai a&ea o noap!e
la dispozi*ie0 5(ine &a !re#ui să plee "n al! apă! de lume0 Cu al!ă misiune0 /ar, p(nă
m(ine, mai era o noap!e "n!reagă, iar el se plim#a hai-hui prin ap!i&an!ul /ar El-;eida,
um "i spuneau ara#ii lu4urian!ului por! la Oeanul 1!lan!i0 )e &(n!ura pe marile lui
#ule&arde, $ermea! de $eerii no!urne0 /eoda!ă, un mula!ru $ălos, elegan!, pus la pa!ru
ae, l-a opri! şi i-a eru!, respe!uos, un $o pen!ru *igară0 Romeo Ven!ura a sos #rihe!a,
(nd şi-a ridia! ohii spre mula!ru, aes!a a*in!ea se&er gura unui pis!ol asupra lui,
solii!(ndu-i impera!i& por!o$elul u #ani0 =es!ul lui Ven!ura $usese mai iu!e de(!
apăsarea dege!ului pe !răgai, mula!rul pră&ălindu-se mor!, u inima s!ri&i!ă su# impa!ul
năprasniei
ges!urile "n lo&i!uri0 Romeo Ven!ura
!impul a!aului0 a*ionase or#
/upă "n!(mplarea şi re$le4,
aeea nu mai$ără pu!in*a
ieşise de a-şisingur
niioda!ă enzura
"n
oraş000
Le#ea talion$l$i
Cum să-i po&es!easă Romeo, #ă!r(nei lui mame !oa!e aes!e groză&ii> I-a desris lumea
largă, lumea #(n!ui*i de el, "n!r-ade&ăr, a pe un imens (mp de lup!ă, dar i-a desluşi!
numai $rumuse*ile $asinan!e, "n!(lni!e pe nes$(rşi!ele lui drumuri, plan!ele şi animalele
e4o!ie de pes!e mări şi *ări o#ieiurile iuda!e ale oamenilor de pre!u!indeni, hainele ş
asele şi redin*ele lor000
7ee ani #ă!u*i pe muhie, se "n&(r!ise prin!re lumii% păm(n!ului, se z#uiumase, su$erise,
lup!ase, răz#ise, supra&ie*uise% $usese un noroos In&es!ise, apoi, niş!e #ani "n omer*ul
u arme0 +i aii, noroul $usese de par!ea lui0 )!r(nsese (!e&a milioane de dolari, "n!r-un
on! u parolă% o a&ere enormă La e4pirarea on!ra!ului de zee ani, a&usese pu!erea să
se opreasă0 .u*ini reuşeau să se smulgă din !ene#rele naro!izan!e ale Legiunii
)!răine0 El reuşise
/ragos!ea de mamă şi de $ra!e "l readusese "n pa!rie0

1asă000
)ul!ana Ven!ura n-a&ea să ş!ie, "nsă, niioda!ă, ă aasă nu re&enise doar Romeo, $iul ei,
i şi numărul :BBB% adiă, uigaşul de pro$esie
Că!re s$(rşi!ul aelei nop*i, "n re&ărsa!ul zorilor, "m#ăia! şi hrăni!, m(ng(ia! de pri&irile
mamei, risipindu-se "n amin!iri $r(n!e, "n po&es!iri !ăia!e razan! şi "n!(mplări s!ranii
nemăr!urisi!e p(nă la apă!, Romeo Ven!ura a săru!a! dreap!a )ul!anei, s-a "n!ins pe
A

anapea şi a adormi! #rus, aşa um $ăea şi "n pădurile eua!oriale, "n aele omandouri
pedepsi!oare, lansa!e la grani*a din!re &ia*ă şi moar!e0
Romeo Ven!ura ăpă!ase deprinderea să adoarmă ins!an!aneu şi să se !rezeasă "n!r-o

lipă anume, dinain!e ho!ăr(!ă0 1olo, "n la#ora!oarele ul!rasere!e al Legiunii )!răine, i
se dez&ăluiseră
.u!ea !oa!e
să ra#de zile !ainele
"n!regi de!rupului
$oame şiomenes, pun!ele
de se!e, $ără lui şi&i!ale
a $or*a şi pun!ele
aui!a!ea lui mor!ale0
sim*urilor să-i $ie
diminua!e0 .rin e4eri*ii "ndelungi, gra*ie unor !ehnii speiale de au!oon!rol, do#(ndise
pu!erea mirauloasă de a-si modi$ia !empera!ura orporală şi ri!mul ardia0 +i nu pu*ine
au $os! azurile de sinuidere prin!re $oş!ii săi amarazi, (nd aeş!ia, "n!r-o lipă de
neagră depresiune, "şi omandau singuri s!opul ardia, moar!ea ins!al(ndu-se ire&esi#il000
)u# pri&irile ma!erne, deopo!ri&ă duioase şi !ris!e, Romeo Ven!ura dormea somnul
prunului0 Tris!e*ea )ul!anei "şi a&ea iz&orul "n esapadele no!urne ale lui Ilie, "n
he$urile lui prelungi!e u prie!eni du#ioşi, "n $ap!ul ă, de la o &reme, nu o mai asul!a,
"şi părăsise ser&iiul, "nhăi!(ndu-se u !o! soiul de huligani gălăgioşi, periuloşi, #e*i&i şi
răi0 )ul!ana nu-i mai pu!ea s!runi0 Ilie o luase razna, #ine ă &enise !omai la !imp
Romeo000
Cu aes!e idei am "n(li!e "şi pe!reuse )ul!ana Ven!ura !oa!ă diminea*a aeea de
!oamnă !ul#ure, (nd deoda!ă o smulsese din g(nduri zurui!ul me!ali al soneriei de pe
hol0 O $i Ilie, "şi zise ea u su$le!ul ia gură şi $ugi spre uşă0
/eshise0 În prag, doi poli*iş!i u $run!ea "n păm(n!0 )puseseră #ună-diminea*a u o

gra&i!a!e o$iială, se legi!imară, "n!re#ară apoi daă d(nsa es!e doamna )ul!ana Ven!ura0
.resim*ind o nenoroire, #ă!r(na $emeie dădu din ap, a$irma!i&0 .ălise Unul din
poli*iş!i, după e !uşi de (!e&a ori, dreg(ndu-şi glasul, "i aduse la unoş!in*ă ă, pe !impul
nop*ii !reu!e,
mor!, u u*i!ul$iul ei, IlieuVen!ura,
"n m(nă, un iorap"mpreună
!ras pes!euap,
al*irezema!
doi u*i!ari
de o din ar!ier,
&i!rină $usese
u peş!i găsi!
e4o!ii0
)ul!ana soase un *ipă! s$(şie!or - prelung - şi se pră&ăli grămadă pes!e o&oraşul din hol0
În aeeaşi lipă, se !rezi şi Romeo Ven!ura, deshise uşa dormi!orului, pri&eliş!ea din hol
era maa#ră% doi poli*iş!i, a două s!ane de pia!ră $umurie, "nremeni*i "n pragul uşiiM "n
$a*a lor, seera!ă, )ul!ana0 /in!r-o singură pri&ire, Romeo "şi dădu seama ă era moar!ă0
Inima #ă!r(nei mame nu pu!use supra&ie*ui groazniului şo0 C(nd Romeo Ven!ura a$lă,
de la unul din poli*iş!i, sopul &izi!ei lor ma!inale - !o!oda!ă şi auza su#i!ei suom#ări a
)ul!anei - primul impuls, primul său g(nd $usese să sară la #erega!a aelor oameni
o$iiali, neunosu*i, să le rupă g(!ul, apoi să piară şi el, !o! aolo, "n pragul asei, a un
&is ur(!0 Ca o piază rea
/ar se oprise la !imp0 .en!ru ă al doilea g(nd $usese a un urle! in!erior, un imens s!rigă!
mu!% s!ai Era pen!ru prima da!ă (nd se pu!use on!rola, "n urma unei pro&oări a
hazardului0 .en!ru prima da!ă, "şi enzurase ges!ul asasin, "n aeeaşi lipă, "nsă, se
năsuse "n el o pus!ii!oare dorin*ă% răz#unarea Cine&a !re#uia să plă!easă pen!ru
moar!ea lui Ilie0 .en!ru moar!ea )ul!anei0 Cine&a !re#uia să spele, u &ia*a lui, urmele
A2

răului uigaş, "n numele unei legi anes!rale% legea Talionului Cine &a plă!i> +i (*i &or
plă!i> Unul> 5ai mul*i> Va ho!ăr" numai #unul /umnezeu0
El, Romeo Ven!ura, nu &a $i de(! e4eu!orul &oin*ei sale0 Călăul <iş!e oameni răi "i
!rans$ormaseră, (nd&a, "n!r-un asasin per$e!, "n!r-o maşină de omor(! oameni0 1es!a &a
$i, de aum
uigaş "nolo, ros!ul
pro$esionis! &ie*ii sale%
O meserie să omoare
a oriare al!a,oameni 1şa "i
"şi zisese, u$usese lui ne#une,
g(nduri meni!% săRomeo
de&ină
Ven!ura0
Cine&a !re#uia s-o $aă0 /e al!$el, "n!o!deauna meseria de ălău a $os! $oar!e #ine plă!i!ă0
+i !emu!ă0 )u# pu!erea anonima!ului, su# !aina ele#rei măş!i negre pe are şi-o !răgea
ălăul pes!e hip, meseria aeas!a !eri$ian!ă au pro$esa!-o prin*i, on*i şi hiar regi,
oameni de ş!iin*ă, $ilozo$i, ere!ă!ori ai mis!erelor omeneş!i0 Is!oria es!e plină de
e4emple sinis!re% prin*ul de )a4a, Eduard =re@, supranumi! Cel Drumos, o#işnuia
adeseori să-şi !ragă gluga pe ap şi să $aă pe ălăul "n pia*a pu#liăM "mpăra!ul Ti#erius,
so*ul 5esalinei - ea mai $rumoasă ur&ă a Ce!ă*ii E!erne - era nelipsi! de la e4eu*iile
pu#lie, dara nu
o somi!a!e "n ali!a!e
)or#onei, de "mpăra!,eli"nsuşi,
a reunosu! de ălăuM pro$esorulsale,
"n memoriile uni&ersi!ar .ierre $un*ia
ă a e4eri!a! Cherlau4,
de
ălău "n ser&iiul pu#li, &reme de pes!e !reizei de ani0
- )ă mai adaug şi al!e e4emple> se "n!re#ase a!uni, u pri&iri demen*iale, Romeo

Ven!ura, s!(nd "nă *eapăn, "n holul asei, u )ul!ana la piioarele lui0 5oar!ă .oli*iş!ii
pleaseră de mul!, "şi eruseră ier!are pen!ru !ragedia delanşa!ă $ără de &oie, "şi $ăuseră
semnul ruii, salu!aseră şi dispăruseră a două nălui "n!unea!e0 Romeo Ven!ura s!ă!use
aolo, "n hol, "n piioare, l(ngă !rupul iner! al )ul!anei, !oa!ă diminea*a0 .(nă spre pr(nz000
/in prăpădul aelei dureri, nu şi-a mai re&eni! niioda!ă0 Ce&a se $r(nsese de$ini!i& "n
$iin*a lui0de
!eroriza! Ire&ersi#il
o singură/e&enise
imagine% al! om0 5uşa!
o uriaşă &i!rinădeplină
ol*iideo!ră&i*i
a&ariiaiu
smin!elii0 Un ne#un
peş!i e4o!ii, !rei
ada&re rezema!e de geamul &i!rinei şi, "n!re ele, Ilie0 Dra!ele lui0 Omor(! de el, de Romeo
Ven!ura0 Cum să lup!e "mpo!ri&a aes!ei imagini de&ora!oare> Cum să i se "mpo!ri&easă>
Cum să sape de !irania ei de&as!a!oare>
- Cui pe ui se soa!e, "şi amin!ise Ven!ura un pro&er# aiuri!or0 +i a de&eni! resă!or de
peş!i e4o!ii0 V(nză!or de peş!i e4o!ii0 7ilni, "n pia*a O#or, la !ara#a u undi*e, r(me şi
purii de #al!ă0 1eas!a era $irma% a un ui repara!or, "n$ip! "n memorie, "n spa!ele $irmei
- uigaşul% a un g(nd răz#ună!or, "n$ip! "n !ene#rele su$le!ului său0 1l!$el, Romeo
Ven!ura n-ar $i pu!u! supra&ie*ui, "n!re &(nză!orul de peş!i e4o!ii şi asasinul pro$esionis!
nu e4is!a nii o legă!ură0
1#solu! nii una )e ignorau reipro0 /oi oameni radial di$eri*i0 )!răini0 La drep!
&or#ind, nii măar nu se unoş!eau0 Ka#ar nu a&eau ă louiau, simul!an, "n aelaşi !rup
omenes0 Cine era unul> Cine, elălal!> "mpăr*eau aeeaşi louin*ă, dar plă!eau hirii
di$eri!e% unul plă!ea pre*ul ui!ăriiM elălal!, pre*ul răz#unării +i daă pe &(nză!orul de
peş!i e4o!ii, aşa um era el, "l ş!ia !oa!ă lumea, hipul uigaşului nu-l unoş!ea nimeni0
AA

Uigaşul nu lăsase, "n urma lui, nimi al!e&a de(! un şir de măş!i0 +i de $alse ampren!e
digi!ale0 La $el de $alse a şi g(ndurile lui0
- /ar daă "nsăşi &ia*a mea nu-i de(! un $als mons!ruos> se "n!re#ase zăpăi!, umili!,
adeseori, Romeo Ven!ura0 /ar daă eu nu sun! nii uigaşul, nii &(nză!orul de peş!i
e4o!ii> /aăda!,
mea şi mi-a al!ine&a mi-a&ia*a
m shim#, $ura!lui>
min*ile,
/aămi-a
eu nu$ura!
maisu$le!ul
sun! eu>şi Cine
numele,
sun!mi-a $ura! &ia*a
ade&ăra!ul> +i
ine, $alsul> Cine mi-a $ura! iden!i!a!ea> Cine mi-a $ura! mama> Cine mi l-a $ura! pe Ilie>
<-a $os! un singur ho* <u un singur $ur
Ci o onspira*ie enormă0 Oul!ă0 O organiza*ie rea, popula!ă e4lusi& de oameni răi,

oameni are l-au momi!, l-au a!ras "n !emplul lor sere!, "n la#ora!oarele lor !ainie,
repezindu-se apoi a hienele asupra &ie*ii lui, hăuind-o, rup(nd-o "n #uă*i s(nger(nde,
"nghi*i!e de ei, digera!e, disipa!e apoi "n min*ile aelor oameni răi, dizol&a!e "n &ie*ile lor,
"n(! aum el, Romeo Ven!ura, nu mai ş!ie ine es!e0 Es!e &(nză!orul de peş!i e4o!ii>
Es!e uigaşul pro$esionis!> )au es!e (!e e&a din $ieare din aei oameni răi are i-au
$ura! su$le!ul
au!ă, dispera!,şionumele
păr!iiăşi din
min*ile>
el0 +i, +i de a!uni,aş!eap!ă
negăsind-o, "n $ieare om uis,
ră#dă!or Romeo
o nouă Ven!ura "şi
&i!imă0
CAPITOLUL 12
Motto:
Rom(nia are ne&oie de asanare morală, pen!ru a pu!ea ieşi din haosul şi nenoroirile "n
are se z#a!e0 .en!ru ă, a!(!a &reme (! men*inem "n $run!ea s!a!ului sau "n &(r$urile
par!idelor poli!ie oameni are, prin !reu!ul lor, sun! şan!a6a#ili şi manipula#ili, *ara
noas!ră &a $i o !ară #olna&ă00
Constantin icu !umitrescu
Un ro!an scris de alţii

/aion /oroga se a$la la o răsp(n!ie0 Uriaşă Ko!ăr(!oare "no!ro> Cum şi unde să pună
pasul urmă!or> 5ai e4is!ă un pas urmă!or> +i e-l aş!eap!ă, mai depar!e> /oar nisipurile
mişă!oare ale poli!iii> )e sim*ea manipula!0 'inu! "n $r(u0 Călări! Era iu!e, şi m(ndru,
şi $rumos, a un armăsar de rasă0 /egea#a unele aria!uri din presă "l prezen!au u
$us!i*ă, #luzi*ă şi su!ien0 Era o imagine alpă0 5izeră0 .lăsmui!ă din mizerii re&olu!e0
1um, era al! om .u!erni0 )e ş!ia pu!erni0 Era un lup!ă!or0 Un armăsar - lup!ă!or
1l!ine&a, "nsă, *inea hă*urile0 C(nd mergea "n galop sau "n #ues!ru sau la !rap, nu era
&oin*a lui0 Ci &rerea al!ui&a0 /e e "şi amane!ase li#er!a!ea pen!ru un #lid din ne!arul
pu!erii> 1şa &rusese el> 1şa au &ru! al*ii> /e (!&a !imp, !o!ul se s!riase "n &ia*a lui%
$amilia, pro$esia, liniş!ea, speran*a0 Cea mai s!ria!ă, "nsă, era li#er!a!ea
AB

/e $ap!, li#er!a!ea lui nii nu mai e4is!a0 )e al!erase, pu!rezise, dispăruse> <u O
&(nduse Dăuse un !ro "ngrozi!or% "şi dăduse li#er!a!ea, pe pu!ere /ar - e sinis!ră
on!radi*ie - poa!e e4is!a pu!ere $ără de li#er!a!e> I*i po*i imagina, o lipă numai, ă eş!i
pu!erni, $ără să $ii li#er> .u!erea> <u-i de(! o mons!ruoasă iluzie> O iluzie are !e
a#soar#e "n marasmul ei !o4i, o!ră&indu-*i !reu!ul, prezen!ul şi &ii!orul0 <imi nu mai e
din e-ai $os!, "nain!e de a muşa din $ru!ul pu!erii0
- Ce a de&eni! &ia*a mea>, se "n!re#a de#usola! /oroga, se "n!re#a deopo!ri&ă umili! şi
orgolios, se "n!re#a e4aspera!, mai ales după ul!ima disu*ie a&u!ă u O&idiu =ăman0
- Ce mai "nseamnă &ia*a mea> <imi /e unde a "nepu! aeas!ă "ngrozi!oare
degringoladă> /e (nd> Treu!ul es!e prologul0 Epilogul se ons!ruieş!e "n &ii!or0 Iar "n!re
prolog şi epilog, un roman !eri$ian!% &ia*a mea Un roman sris de al*ii0 <u de mine0 Eu
nu sun! de(! unul din persona6e0 <ii măar persona6ul prinipal0 Tris!ă onluzie% "n
propria-mi &ia*ă, persona6ul prinipal nu sun! eu
Ci ;aronul0 )au Kari!on0 )au Lo!reanu0 Ei &in u suges!iile0 1diă, hă*urile0 In!eresan!%
oare, "nse&ia*a
mine> ;aronului,
"n!re#a, ine o/oroga0
"nrăi!, /aion $i persona6ul prinipal> Ce, mama draului, se "n!(mplă u
În $amilie, se sim!e !o! mai s!răin0 /arda, ne&as!ă-sa, are &ia*a ei, prie!enii ei, olegii ei,
şi-o !răieş!e um &rea ea0 )e "ndepăr!ează de ei, "ne!-"ne!0 <-o spune0 7(m#eş!e la $el0 li
săru!ă la $el0 Îi spune o mie de nimiuri, a şi al!ăda!ă0 +i !o!uşi, de la o &reme, el se
pierde !o! mai des "n golul din pri&irile ei0 .e opii "i &ede doar o da!ă sau de două ori pe
săp!ăm(nă0 Cu soră-sa se "n!(lneş!e şi mai rar0 Cu umna*ii Jugureanu, din (nd "n (nd0
Cu !a!a-soru n-a mai s!a! la un pahar de #ere, de (!e&a luni0 .ărin*ii nu şi i-a mai &ăzu!
de pes!e un an0 La e se redue &ia*a lui> Ce-a mai rămas din &ia*a lui> La urma urmei, e
$ae el> 1ha, $ae poli!iă, aumulează pu!ere, s!r(nge a&ere0
- ;uun "şi ziea el $als onesi&0 /upă are, e4ploda agresi&0 +i pen!ru ine> .en!ru
mine> Îmi $oloseş!e mie poli!ia la e&a> /ar pu!erea> /ar a&erea> .en!ru ine,
/umnezeii mă-sii de &ia*ă, s!r(ng eu a!(!a a&ere> )ă ai#ă e risipi, mai !(rziu, opiii>
<eamurile>
/e pe-aum se ui!ă u !o*ii la el, a la o posi#ilă pradă% se ui!ă u ohi de hiene $lăm(nde
La Uni&ersi!a!e, unde şi-a $ău! ros! de o a!edră, e !i!ularul aelei a!edre, se due pe
$ugă, "n!re două şedin*e, on$erin*e, ongrese, "n!re două "n!(lniri o$iiale, reuniuni u
negri, u hinezi, u al#anezi, nu s-ar mira prea !are daă ar pia, "n!r-o zi, hiar şi o
delega*ie de mar*ieni0 /e e, nu> "n lumea poli!iă rom(neasă - o lume ar!i$iială p(nă "n
săm(n*a ei - orie e posi#il0 /aă nu um&a s!uden*ii se ui!ă de6a la el a la un mar*ian0
/aion /oroga ş!ie ă nu are nii o legă!ură u s!uden*ii, nu-i sim!e apropia*i, nu se
"n*eleg, nu &or#es aelaşi lim#a6% !răies "n lumi paralele La )ena!, nu are nii olegi,
nii su#al!erni, pe ad&ersari "i ignoră !o!al, ei nu e4is!ă de(! pe h(r!ie, de(! pen!ru a da
uloare pluripar!idis!ă .arlamen!ului, de prie!eni nii nu poa!e $i &or#a0
A8

O t$r!" de contradicţii
)ena!ul "i apare a un enorm inu#a!or, "n are pu!erea "şi loeş!e ouăle ş!erpeli!e de prin
urnele de &o! ale irumsrip*iilor ele!orale, din aele ouă au ieşi! de6a sena!orii
#inomului roşu, are asă aum, ă!re er, plisurile lor &eşni nesă!ule0 Iar el, prim-
sena!orul Rom(niei, !re#uie să aşeze, "n $ieare plis, hala de pu!ere u&eni!ă0 5ai miă
sau mai mare0 /ar nimeni, din ui#ul pu!erii, nu răm(ne u plisul gol0 1l!$el, iese
!ăm#ălăul draului La par!id, de6a !ără#oiul s!ă ga!a-ga!a să rape0 Liga Renaş!erii
<a*ionale - par!idul de gu&ernăm(n! al ărui preşedin!e es!e - a de&eni! o !urmă de
on!radi*ii0 Una din $ra*iuni se a$lă aproape, $oar!e aproape, de rup!ură0 /aă nu anul
ăs!a, anul &ii!or mai mul! a sigur $ra*iunea aia poli!iă din Ligă "şi &a lua lumea "n ap0
+i, as!$el, &a mai răsări un nou par!id prin!re #uruienile poli!ie din Rom(nia0
În Ligă, nu poa!e mul*umi pe !oa!ă lumea0 Dieare &rea a hala lui să $ie (! mai mare0 În
1=1, "n Consilii de 1dminis!ra*ie, sau $un*ionari de #ăni, $un*ionari la CEC,
$un*ionari de Regii au!onome, &(ră-i prin minis!ere, prin )ere!aria!e de s!a!, prin
Consilii loale, dă-le pe m(nă primării, pre$e!uri, 1gen*ii na*ionale, #aşa Dondul
.roprie!ă*ii de )!a!, de unde urge lap!ele el mai dule0 Dieare se ui!ă "n s!rahina
eluilal! şi urlă a un ne#un ă lap!ele lui e apă hioară0 +i e su$iien! să urle unui singur,
ă !o*i oamenii din Ligă - Ligăi, um le zi ziarele - "nep să urle "n or, să "n6ure "n or,
să la!re "n or% preum (inii din!r-un ar!ier, are se "n!ăr(!ă unii pe al*ii0 Cum să $ii
oleg u o hai!ă de (ini> O&idiu =ăman, preşedin!ele e4eu!i& al Ligii, are drep!a!e%
- Ia mai dă-i "n mă-sa şi nu-*i mai $ae a!(!ea gri6i0 +!ii are e greşeala !a, /oroga> Că le
dai Ei la!ră şi !u le dai <u Că "mpăr*i, !u, $ieăruia, iolanul aş!ep!a!0 <u, dragă
/oroga 1rună-i la grămadă0 Lasă-i pe ei să se lup!e, să se s$(şie "n!re ei, pen!ru #ua!a
aia de pu!ere0 Iar !u "*i &ezi, liniş!i!, de !re#urile !ale0 Vezi e simplu e>
- 1l draului, =ăman g(ndi admira!i&, dar şi pizmaş, /aion /oroga0 I-o zisese O&idiu%
alm, olegial, $ără rău!a!e /oroga ş!iuse din!o!deauna ă, su# masa aia de idio!
adormi!, "n O&idiu =ăman p(ndeş!e un !ip de o !eri#ilă in!eligen*ă0 =ăman "şi unoş!ea
per$e! in!eresele0 El nu mima pu!erea0 Ci, !răia u ade&ăra! pu!erea, "n (*i&a ani,
de&enise un om $oar!e #oga! şi, realmen!e, se #uura şi se $olosea de #ogă*ia lui0 Era
$erii! şi "n $amilie0 5ai mereu, O&idiu =ăman găsea un prile6 să po&es!easă o is!orioară
pian!ă
$or!e, nusau !andrăniioda!ă
$useseră din $amilia lui0 sandaluri,
a!(!ea Iar la Camera
(!e/epu!a*ilor,
iz#uniserăpe
"n are o onduea u m(nă
)ena!0
O&idiu =ăman nu se lăsa manipula!0 .ro&oa doar aeas!ă impresie, "n reali!a!e, ş!ia să se
6oae u oamenii0 Cu am#i*iile lor0 Cu orgoliile lor0 Cu des!inele lor0 /aion /oroga "l
pri&ise adeseori u ohi plini de in&idie% =ăman $ăea !o! eea e $ăea u o nepre$ău!ă
plăere0 El "şi !răia &ia*a lui0 În &ia*a lui, el era persona6ul prinipal Chiar şi a!uni (nd
se plia pes!e părerea eluilal!, (nd adop!a pun!ul de &edere al eluilal!, n-o $ăea
A3

rispa!, i se mani$es!a 6o&ial, "n*elegă!or, de pară aeleaşi g(nduri şi păreri şi opinii se

năsuseră şi "n min!ea lui0
E4a! aşa se pe!reuseră lururile şi (nd /aion /oroga - la "ndemnul ;aronului - "i
sugerase lui =ăman ă n-ar $i rău a Liga Renaş!erii <a*ionale, după alegerile din
!oamnă,
pe să !reaă
g(nduri, "n opozi*ie0
nu ezi!ase, )ă părăseasă
nu se ară!ase surprins,pu!erea0 O&idiu
i preluase din=ăman nu s!ă!use
z#or părerea nii o lipă
lui /oroga, şi-o
"nsuşise in!egral, reion(nd hiar (!e&a e4plia*ii per!inen!e, su#!ile, de #un sim*0
)urprinsul, şi de as!ă-da!ă, $usese !o! /oroga0
- Ce drau o $i "n apul lui =ăman> se "n!re#ase el ului!, &ăz(nd ă O&idiu ahiesase $ără
de rezer&e la suges!ia lui de a pierde alegerile0
5ai mul!, "i $urnizase şi niş!e argumen!e in!eresan!e, logie, luide, la are, de $ap!, "n
!aină, se g(ndise şi /oroga0
În primul r(nd, ro!a*ia par!idelor la pu!ere &a adue un #ene$iiu de populari!a!e, prin!re
poli!iienii Oiden!ului,
de a$aeri s!răini ă şi "npen!ru Ligă0sis!emul
Rom(nia În al doilea r(nd, seaindue
demora!i on&ingerea
"nepu! "n oamenii
să $un*ioneze, "n al
!reilea r(nd, a&erea pe are am s!r(ns-o, !imp de şap!e ani, !re#uie adminis!ra!ă, !re#uie
"ngri6i!ă, "nmul*i!ă, or s!area de opozi*ie es!e ideală pen!ru a ne ges!iona a&erile personale,
"n al pa!rulea r(nd, dar nu "n ul!imul, redi#ili!a!ea poli!iă a Ligii, e4!rem de şi$ona!ă la
ora a!uală, se &a re$ae rapid "n opozi*ie, "n!ru(! noua pu!ere nu &a a&ea resursele
neesare - noi ş!im preis e prăpăd lăsăm "n urma, nu> - a să reasă ni&elul de !rai al
popula*iei0 Oamenii o &or due din rău, "n mai rău, memoria ole!i&ă es!e $oar!e su#*ire,
şi &or "nepe să ne regre!e0 1s!$el "n(!, pes!e pa!ru ani, "n anul de gra*ie 2:::, &om
re&eni la pu!ere0 .e ai mari
O&idiu
/oroga0=ăman
Îl iri!a, $usese
"i a*(*ae4!rem de on&ingă!or0
imagina*ia0 Iar hes!ia
+!ia ă "n spa!e =ămanas!a "l ăla
"l sapă pe ner&i"lpe
u "nd(r6ire, /aion
!oarnă la
Co!roeni0 Ce hram poar!ă O&idiu =ăman> 1l ui om o $i> 1l ;aronului> 1l lui Kari!on>
1l lui Lo!reanu> /aion ş!ia ă O&idiu "l apai!ase pe Leon Lo!reanu, in!rase pe su#
pielea 5ă!uşii, de&enise (r!i*a Co!roenilor "n Ligă0 /ar daă O&idiu =ăman asundea şi
al!e legă!uri prime6dioase> .rime6dioase pen!ru /oroga .rime6dioase pen!ru pu!ere
+i, a!uni, /aion /oroga apelase la ser&iiile sere!e ale 5onseniorului% să-l *ină,
permanen!, su# s!ri!ă supra&eghere pe O&idiu =ăman Treuseră mai mul!e luni de zile0
Rezul!a!ul% o sumă imensă de in$orma*ii, unele mărun!e, al!ele palpi!an!e, al!ele
domes!ie, in$orma*ii despre &ia*a ea de !oa!e zilele, in$orma*ii din $amilie, de la Camera
/epu!a*ilor,
pre*ioase in$orma*ii
despre din Ligă,
a$aerile in$orma*ii
lui =ăman, despre
despre prie!eni, neamuri,
slă#iiunile &eini,lui,
lui, !a#ie!urile in$orma*ii
despre
a&en!urile lui #ahie, despre esapadele lui amoroase, in$orma*ii despre on!urile lui
sere!e, despre a&erea aumula!ă, in$orma*ii despre duşmăniile lui, #(r$ele lui, şan!a6ele
lui, in$orma*ii despre !ele$oanele lui on$iden*iale !urna!e "n urehea lui Lo!reanu,
in$orma*ii u!ile şi inu!ile, ulese u ar!ă, u !alen!, u măies!rie de oamenii
5onseniorului0
A9

Un &olum uriaş de in$orma*ii0 Care &or $i e4ploa!a!e la momen!ul opor!un0 .(nă a!uni,
"nsă, ohii "n on!inuare pe =ăman Ciuda!% "n po$ida !u!uror aparen*elor, O&idiu =ăman
era un !ip siner0 Chiar daă !răia ur(!, era siner "n !oa!ă ur(*enia &ie*ii sale0 E4!rem de
in!eligen!, $in o#ser&a!or al soie!ă*ii rom(neş!i, ul!rasensi#il la osila*iile din lumea
poli!iă, !răia u o plăere nedisimula!ă "n!reg aes! oşmar0 <u se pre$ăea0 Era de o
sineri!a!e
alegerilor de#ru!ală0 Ca şi aum, (nd "i argumen!a - logi şi luid - a&an!a6ele pierderii
la !oamnă0
- /ar daă noua pu!ere &a s!r(nge şuru#ul, &a "nepe prigonirea noas!ră, &a delanşa
&(nă!oarea de &ră6i!oare> "l "nol*ise /aion /oroga u niş!e !emeri sum#re0
- 1!uni &om 6ua şi noi rolul lui )aul din Tarsul "i răspunsese promp! şi alm O&idiu
=ăman0
/oroga "l pri&ise deoner!a!0

- 1, nu ş!ii po&es!ea lui )aul> se mirase prie!enos O&idiu =ăman0 E un api!ol $oar!e
in!eresan! din is!oria primelor "nepu!uri ale Creş!inismului0 O paradigmă plină de !(l0
a$l din 5ars$l

/aion /oroga "l asul!ase urios, nu doar urios i, pur şi simplu, ap!i&a! de
personali!a!ea omple4ă a olegului său din onduerea #ie$ală a Ligii0 O&idiu =ăman
"şi des$ăşurase miul e4pozeu pe un !on de po&es!i!or "mpă!imi!%
- În anul 38, "nain!e de Chris!os, regele din Iudeea moare, iar ei doi $ra*i moş!eni!ori
"nep să se er!e pen!ru !ronul părin!es0 /upă o &reme, ear!a se !rans$ormă "n răz#oi0
Unul din $ra*i "i ere a6u!or lui .ompeius, un general roman, are se a$la u legiunile sale
la /amas0 .ompeius "n Iudeea, "l !rimi!e "n e4il pe elălal! $ra!e, "n $run!ea s!a!ului
aşez(ndu-şi pro!e6a!ul0 /ar, nu a rege0 Ci, doar, ra#in0 In!en*ia generalului era dară% &roia
să des$iin*eze
Ce!ă*enii s!a!ului!ronul regal"nsă,
s-au opus, şi să
din!rans$orme
răspu!eri0 Iudeea e&reiasă "n pro&inie romană0
1 urma!, apoi, un lung şir de re&ol!e, răsmeri*e, răsoale "mpo!ri&a s!ăp(nirii romane0
Răz#oiul in!ern se generalizase0 .opula*ia sărăea de la o zi la al!a, oamenii mureau de
$oame, de epidemii, de sa#ia romanilor0 .oporului, "n s!are de permanen!ă re#eliune, nu-i
mai rămăsese de(! speran*a0 )peran*a "n!r-un 5esia, "n!r-un onduă!or sal&a!or, are
să-i sape de asupri!orii romani 1proape simul!an, "n aes!a perioadă, au apăru! !rei
onduă!ori% Iudas din =alileea, Ioan ;o!eză!orul din regiunea Iordanului, şi lisus din
<azare!0 To*i !rei, "n!r-un isusi! "n&eliş !eologi, $oloseau sin!agma% Timpul a sosi!,
"ndemn(nd poporul la re&ol!ă şi eli#erare de su# s!ăp(nirea romană0
Iudas şi Ioan ;o!eză!orul au $os! prinşi, rela!i& repede, de au!ori!ă*ile romane, 6udea*i
pen!ru "nal!ă !rădare, ondamna*i la moar!e şi e4eu!a*i0 <u in!răm aum "n amănun!e
despre in!rigile şi !rădările are se !eşeau la ur!ea gu&erna!orilor romani000
Iisus din <azare!, mai a#il, mai su#!il, mul! mai in!eligen! şi #ene$iiind de harul său
di&in, şi-a on!inua! opera re&olu*ionară, "ndemn(ndu-şi one!ă*enii să-şi eli#ereze
pa!ria de asupri!orii romani, "şi rease o imensă populari!a!e0 Era un ora!or desă&(rşi!,
A

&or#ea mai ales "n e4emple şi pilde, era pro$und si, !o!oda!ă, aesi#il oamenilor simpli0
/ispunea de o e4!raordinară pu!ere de persuasiune0 Cu !impul, şi-a per$e*iona! şi o
anumi!ă !ehniă de suges!ie, de hipnoză ole!i&ă0 Era "nal!, $rumos, "n*elep!, ul!i&a!0
E4!rem de in!eligen! $iind, şi-a da! "nsă seama, des!ul de repede, ă nu &a repur!a
niioda!ă &reo &i!orie "mpo!ri&a romanilor o!ropi!ori0 1!uni, u un geniu pra!i, şi-a
shim#a! auza,
de "nerările "nep(nd
grele pe aresănipredie idei populis!e, pai$is!e, de umilin*ă şi supunere $a*ă
le dă /umnezeu0
1eas!ă radială shim#are de program i-a adus, "nsă, ura laselor #oga!e au!oh!one, a
negus!orilor, a ăr!urarilor, a preo*ilor, a marilor proprie!ari de !erenuri şi !urme de &i!e0
To*i aeş!ia nu se "mpăau niideum u g(ndul supunerii $a*ă de s!ăp(nirea romană,

ăreia "i plă!eau !ri#u! greu0 L(ngă Iisus au rămas doar oamenii $oar!e sărai,
dezmoş!eni*i ai soar!ei, erşe!orii, #olna&ii, sla&ii $ugi*i de la ur!ea s!ăp(nilor, "n $ond,
oameni ins!i*i, e&la&ioşi, dar $ără pu!ere poli!iă, mili!ară sau adminis!ra!i&ă0 /upă
(*i&a ani, lipsi! de pro!e*ia laselor onduă!oare, Iisus a $os! ares!a! de au!ori!ă*ile
romane, 6udea!
/oroga, e s-ar $işi "n!(mpla!
ondamna!ulanoi
moar!e prin
daă ar rui$iare0
$i $os! Te-ai1um,
sp(nzura!> "n!re#a! &reoda!ă,
pro#a#il, dragă
ne-am $i
"nhina! "n $a*a unei sp(nzură!ori0 /ar, să re&enim la is!orie0
/upă moar!ea lui Iisus, apos!olii săi s-au uni! "n!r-o asoia*ie de !ip omuni!ar,
promo&(nd (!e&a prinipii% ei e su$eră pe păm(n! &or $i $erii*i "n raiM ne&oile,
nepu!in*a şi umilin*a sun! ridia!e la rangul de &ir!u*iM se propagă supunerea oar#ă "n $a*a
grelelor "nerări pe are ni le !rimi!e /umnezeuM es!e propo&ădui! pai$ismulM se prediă
resemnarea0 1şa s-a năsu! o nouă grupare religioasă are, "n epoă, s-a numi! )e!a
E#ionimilor, ons!i!ui!ă "n e4lusi&i!a!e din e&rei sărai0
.en!ru
se!an*iredin*a lor să
au "nepu! de$e!is!ă, dede
$ie &(na*i resemnare şi supunere
"nseşi au!ori!ă*ile $a*ă de e&reieş!i0
au!oh!one, o!ropi!orii
Iarromani,
unul dinnoii
ei
mai duri şi aprigi duşmani ai E#ionimilor a $os! )aul din Tarsul0 Tradus, mai !(rziu, de
europeni, u numele de .aul0 )au .a&el0 Es!e aelaşi #ăr#a! are, al!ăda!ă, adolesen!
$iind, a par!iipa! la omor(rea u pie!re a )$(n!ului +!e$an0 1 păzi! hainele uigaşilor0
5ai !(rziu, )aul din Tarsul a a6uns un e&reu $oar!e "n&ă*a!, $oar!e #oga!, u o edua*ie
aleasă, #aza!ă pe ul!ura greaăM s!udiase $ilozo$ia, dar şi ar!a răz#oiului, era un pa!rio!
"n$lăăra!, dorind să-şi eli#ereze *ara de su# ueri!orii romani0 /ar E#ionimii - urmaşii
lui Iisus - propo&ăduiau resemnarea, umilin*a şi supunerea0 /ei, pe ei !re#uia, mai "n!(i,
să-i dis!rugă0 +i a delanşa! o lup!ă s(ngeroasă "mpo!ri&a lor0 /upă aproape !rei ani de
zile deprin!re
hiar masaru, a a&u!
r(ndurile "nsă re&ela*ia
romanilor unei idei geniale% să răsp(ndeasă noua redin*ă
oupan*i0
.en!ru a le dis!ruge moralul răz#oini0 .en!ru a le inoula de$e!ismul şi nepăsarea "n $a*a
des!inului0 E$e!ul a $os! e4!raordinar şi rapid0 Ideile )e!ei E#ionimilor, răsp(ndi!e u
pasiune şi !alen! prin!re ohor!ele romane, au prins rădăini, su#min(nd ara!erul
mili!ăros, agresi& al aes!ora0
A

)aul din Tarsul a $os!, desigur, primul s!ra!eg are a in!ui! uriaşa $or*ă de sedu*ie a
propagandei "n!r-un răz#oi de !ip lasi0 1şa s-a !ran$orma! )aul din Tarsul, din el mai
"n&erşuna! prigoni!or al urmaşilor lui Iisus, "n apos!olul .aul, on&er!i!orul păg(nilor0
/e-a#ia de aum "nolo, se pune !emelia unei noi religii - Creş!inismul - are a&ea,
"n!r-ade&ăr, să duă la pră#uşirea imperiului roman0 /ar, as!a-i al!ă po&es!e spuse, după
oanul,
sur!ă pauză,
(nd O&idiu
ne &om a$la=ăman0 Ceea e
"n opozi*ie0 ne in!eresează,
E4a! aum,
a şi )aul din pe noi"nes!e
Tarsul% lo e
sa &om $ae la
om#a!em
orup*ia, po$!a de "na&u*ire u orie pre*, #e*ia de pu!ere, le &om propaga - su#!il, dar
!enae - prin!re r(ndurile, des!ul de $ira&e, ale noilor gu&ernan*i0 Le &om ară!a unde-i oala
u sm(n!(nă "i &om ademeni u &i*elul de aur
+i să nu-mi spui !u, /oroga dragă, ă se &a găsi &reunul are să rezis!e ispi!ei0 Ten!a*ia
es!e uriaşă0 Iar su$le!ul omenes, des!ul de sla#0 +i plin de păa!e, are germinează "n
ad(nuri0 <oi nu !re#uie de(! să le zg(ndărim un pi0 Vor "n$lori singure0 1#ia a!uni,
după doi sau !rei ani, (nd &ii!oarea pu!ere &a $i &(r(!ă p(nă-n g(! "n !o! soiul de a$aeri
ilii!e, oneroase, grase, &om sări şi noi u gura, demas(nd-o, ară!(nd-o u dege!ul,
*in!uind-o
&om la s!(lpul
soa!e oameniiin$amiei Va ieşi
"n s!radă, &om#alamuul draului,
ere alegeri &a $i sandal,
an!iipa!e0 &aarm popular,
<oii po!en!a*i &or $i
ompromişi, disredi!a*i, iar Liga &a prelua pu!erea e4a! de unde a primi!-o şi e4a! prin
aeleaşi mi6loae% alegeri demora!ie0 1şa-i ă e $rumoasă demora*ia, domnule
preşedin!e> "nheiase O&idiu =ăman, uşor dungos, uşor ordial, "n&ăluindu-l pe /aion u
o pri&ire #l(ndă0 1paren! #l(ndă0 .en!ru ă, dinolo de a$işul #l(nde*ii, /oroga ş!ia de
mul! ă s!ă pi!i! un pumnal u lama o!ră&i!ă0
Un cada/r$ politic
-e-i
1l due
draului, =ăman,
min!ea> )aulare
dindrep!a!e g(ndise, de
Tarsul Răz#oiul !o!uşi, nu $ără unVi*elul
propagandă a#ur dedeadmira*ie,
aur la !e ui!ă,
Orium, O&idiu =ăman era un !ip per$id0 Un oleg periulos0 <u, oleg0 Ci, ad&ersar0 +i
nii măar ad&ersar, "n "n*elesul reş!ines al u&(n!ului0 Ci, un ri&al prime6dios0 Un
inami redu!a#il, pe arena a!(! de aluneoasă a pu!erii poli!ie0
/aion /oroga se "n$iora la un g(nd%

- Oare, pe ine &a alege Leon Lo!reanu, a prim-lo*ii!or al său, (nd &a prelua, după
alegerile din !oamnă, preşedin*ia Ligii Renaş!erii <a*ionale> .e /oroga> .e =ăman> .e
al!ine&a>
<u-i greu de ghii!0 O&idiu =ăman e de6a "n gra*iile Co!roenilor0 /aion /oroga, nu0
=ăman "i !rage !o! !impul lopo!ele lui Lo!reanu, "i şop!eş!e "n urehi po&eş!i $rumoase,
po&eş!i sere!e, despre /oroga, despre /elega*ia .ermanen!ă, po&eş!i in!eresan!e de la
=u&ern, al!e po&eş!i din ulisele .arlamen!ului0 Ce, o $i pros! Leon Lo!reanu să renun*e la
un om de !alia lui =ăman> )ă nu-l răsplă!easă pen!ru ser&iiile lui speiale> Ia!ă arma
in$orma*iilor, um "şi do&edeş!e in$aili#ila-i pu!ere /e6a /aion /oroga sim!e um i se
B:

!rage preşul de su# !ălpi0 /e6a Leon Lo!reanu se ui!ă la el, uneori, lung-lung, u ohi
isodi!ori, şi rei, şi răi0
/e el, de /oroga, se !eme /e =ăman, nu /oroga are un aer de "n&ingă!or, !upeu de
"n&ingă!or, aplom# de "n&ingă!or0 Es!e !(năr, es!e ul!i&a!, es!e energi, ş!ie să apai!eze
presa u (!e&a
a un #ou #ă!r(n,#anuri
mo*ăie#une, suulen!e,
!o! !impul, spuse
&or#eş!e rar,e4a! la momen!ul
pu#liul po!ri&i!0
"i repugnă% =ăman
el e omul ara!ă
uliselor0
/oroga, dimpo!ri&ă, e omul senei0 Un om u un şarm personal ueri!or, dar $ără
srupule0 <-are srupule nii =ăman, dar el nu r(&neş!e, u !o! dinadinsul, pu!erea, aşa
um o r(&neş!e /oroga0 Cum să *i-l $ai prim-lo*ii!or pe unul are &rea pu!erea u orie
pre*>
/aion /oroga se u!remură la aes! g(nd0 In!uia u preizie ă aes! g(nd !reuse şi prin
min!ea lui Leon Lo!reanu0 /ei, periolul &ine din două păr*i% =ăman şi Lo!reanu Cu
O&idiu =ăman se &a desura uşor% in$orma*iile $urniza!e de 5onsenior - $oar!e mul!e
ompromi*ă!oare - "şi &or demons!ra uriaşul po!en*ial de e$iien*ă0 =ăman &a srie, la
&remea po!ri&i!ă
e4eu!i& - uum(nu*a
al Ligii0 /ar lui 1ii
Lo!reanu> - delara*ia de renun*are
!re#uia ela#ora! la $o!oliul
un al! plan de preşedin!e
- minu*ios, ingenios -
u mai mul!e &arian!e0
- O &arian!ă, de e4emplu - "şi zise /aion /oroga - ar $i mon!area, "n (!e&a $iliale
6ude*ene, a unor senarii de respingere a re&enirii lui Leon Lo!reanu "n $run!ea Ligii
Renaş!erii <a*ionale0
Va $i simplu% o şedin*ă de analiză pe o pro#lemă #anală, de ru!ină, prile6 u are doi sau
!rei &or#i!ori se &or repezi la #erega!a lui Lo!reanu, ă nu mai are e ău!a a preşedin!e
"n Ligă, ă a pierdu! alegerile, ă e #ă!r(n, ă mare #r(nză n-a $ău! nii la Co!roeni, ă
se sim!e ne&oie de s(nge !(năr "n $run!ea par!idului0 )hema as!a se &a repe!a, pes!e
(!e&a
Va ieşizile, "n al!"n6ude*,
u elan, $or*ă,apoi
şi-i "l&aal!ul0 1um e momen!ul
lua apărarea a /aion "l/oroga
lui Leon Lo!reanu0 să iasă
&a ridia la rampă0
"n slă&i, "i &a
om#a!e &irulen! pe (ro!aşi0
Va amin!i hiar şi u&in!ele lui Emil Cioran% /e mul!ă &reme, ş!iam ă singura sal&are a
Rom(niei es!e Leon Lo!reanu0 Ce impor!an*ă mai are $ap!ul ă ilus!rul sa&an! "şi
re!ra!ase, mai !(rziu, aes!e apreieri> Consumăm de pe pia*a ideilor numai eea e ne
on&ine, iar niideum eea e ar dori produă!orii de idei0 Ei produ e po!0 <oi
onsumăm e &rem0 E un so$ism> Ei, şi e> /e aia au $os! in&en!a!e so$ismele, a să le
$olosim pun!ă, ri!os şi ini, /aion /oroga, plim#(ndu-se de olo-olo, prin imensul
#irou de la )ena!, u hipul s!rălumina! de o slipire per&ersă, u ohii s!ilind de un
neas!(mpăr
1#solu! $ier#in!e,O ner&os,
de nimeni aproape
e4pediase hiar şidrama!i0 Ordonase
pe 1da =enaru să nu $ieluideran6a!
- $rumoasa gardă dedeorp
nimeni0
- u
un ges! #ru!al, impera!i&, dinolo, "n #iroul sere!arei0 )im*ise ne&oia să $ie singur -
singur0 )ingur, la una din marile răsp(n!ii ale &ie*ii sale0 Cu aeeaşi "n!re#are o#sesi&ă%
- Îno!ro> /rum de "n!oarere nu mai e4is!ă "şi spuse el gra&, au!ori!ar0
/e Ligă şi-a lega! "n!regul său des!in% arieră, pu!ere, pro$esie, $amilie, a&ere0 Vii!orul iui
se a$lă an!ona! e4lusi& "n Ligă0 Iar "n &ii!orul Ligii se regăseş!e şi pe sine0 .(nă la urmă,
B

Liga Renaş!erii <a*ionale !o! a lui &a $i0 E4is!ă o predes!inare Leon Lo!reanu, "nă de pe
aum, nu mai e al!e&a de(! un ada&ru poli!i0 /ar u a!(! mai periulos0 .e el !re#uie
deoamda!ă să-l măguleasă, să-l linguşeasă, să-l $la!eze0 )ă-i (ş!ige deplina "nredere0
.e el !re#uie să-l apere, să-l oro!easă, să-l "m#ălsămeze0 Ca să ara!e "nă $rumos, "nă
&iu
O al!ă &arian!ă ar $i Ion .aul Rogo6anu de la .ar!idul Rom(nia .i!oreasă, "n po$ida
aparen!elor, Rogo6anu es!e $oar!e uşor de mane&ra!0 /e in$luen*a!0 Il &a pune să la!re la
Lo!reanu0 )ă-l "n6ure0 )ă-l $aă al#ie de pori0 )au *igan0 )au (rpă Faghe#is!ă0 To! e i-o
&eni mai ur(! la gură0
Rogo6anu "l alomniase, "l hulise (nd&a şi pe el, pe /oroga, "l !ă&ălise prin noroiul
pu#li, arunase pes!e el !oa!e zoaiele de pe /(m#o&i*a0 /aion a&usese "nsă "n*elepiunea
să nu se supere şi, la suges!ia lui Radu /una, hiar "l in&i!ase pe Ion .aul Rogo6anu la o
#ere, la un res!auran! sele!, se "mpăaseră, !ri#unul r(dea u gura p(nă la urehi, r(dea
lui$eri%
- 'i-am $ău!-o, ai> 'i-am $ău!-o /aă nu !e-ai şuări!, "nseamnă ă eş!i un #ăr#a!
ade&ăra!0 Kai, #a!e palma, s!rigase u ohi de ălău Rogo6anu, iar /aion /oroga "i
$ăuse pe pla, "şi #ă!useră palmele, se "m#ră*işaseră, rămăseseră prie!eni0
1um, "l &a asmu*i "mpo!ri&a lui Lo!reanu0 +i, după (!e&a păruieli zdra&ene,
adminis!ra!e .reşedin!elui, /aion /oroga "şi &a ridia &oea, a un leu-paraleu, "n
apărarea lui Leon Lo!reanu0 Rogo6anu &a răm(ne, desigur, u gura ăsa!ă, a proas!a-n
!(rg, dar e impor!an*ă mai are aes! amănun!> /aion "şi &a $i a!ins *in!a% &a in!ra "n
gra*iile 5ă!uşii0 Iar la alegerile din Ligă, din &ara anului &ii!or, ghii ine &a $i ales prim-
lo*ii!or al e4elen*ei sale domnului preşedin!e Leon Lo!reanu> .ăi ine al!ine&a, de(!
!o! o e4elen*ă, adiă domnul /aion /oroga>
/a, "n!r-ade&ăr, demora*ia es!e admira#ilă 1&usese drep!a!e O&idiu =ăman0 /aion
/oroga "i desi$rase "nsă sensul e4a!% demora*ia e &aa sară a poli!iiiM depinde numai
ine o mulge
- 1l draului, =ăman repe!ase u o admira*ie neagră /oroga0 <umai la ;aron mai

"n!(lnise aes! !ip de in!eligen*ă &iperină, superioară, pă!runză!oare0 /ar ;aronul era de
rasă0 Un ins ra$ina!0 .ur =ăman nu era de(! o ori!ură0
- ;aronul, !resări /oroga, $ugind pe $irul al!ui g(nd0 Oare, de e-l ărase, a!uni, ;aronul
u el, prin şimun*i>
on$esiuni /oar a)ăsă-i
"n ;uureş!i0 spună
$i $os! o po&es!e
numai ap!i&an!ă>
un apriiu .u!ea să-i
al #ă!r(nului> Un $aă
mo$!>aele
)au
;aronul a dori! sa-l ini*ieze "n e&a> În e>
;ănuieş!e el, /oroga, "n e, sigur ă #ănuieş!e, dar plu!eş!e "nă "n!re g(nduri ne#uloase0
.en!ru ă ;aronul nu-i spusese nimi lar0 <imi limpede0 <u-i eruse nimi "n mod
e4pres0 +i de e !omai pe el> /e e i-a o$eri! "nrederea lui> 1re um&a ne&oie ;aronul
de el> /ar daă /oroga &a a&ea &reoda!ă ne&oie de ;aron> /aă "i &a arde #uza de &reun
B2

neaz> Va $i a6u!a!> )pri6ini!> Va răspunde el solii!ărilor sale> /eoamda!ă, doar /aion

/oroga răspunsese unei suges!ii &eni!e din par!ea ;aronului% pierderea alegerilor Ce &a
primi "n shim#> /oroga hiar "l "n!re#ase, oda!ă, "n!re pa!ru ohi, aşa u un aer
prie!enos, u un sur(s şmeheros, pe /an 5irea Kari!on0 Consilierul preziden*ial se
ui!ase la el al#, ree, "l pri&ise "ndelung, după are "i răspunsese u un glas neu!ru%
- /omnule /oroga, noi n-am $ău! niioda!ă nii un !(rg u nimeni <u &indem nimi0
<u umpărăm nimi0 <u $aem negus!orie0 /ar, "n!o!deauna ne-am a6u!a! prie!enii0 C(nd
&e*i a&ea ne&oie de a6u!or, răspunsul nos!ru &a depinde de eea e &e*i $i pen!ru noi%
prie!en sau negus!or0 /oroga sim!e şi as!ăzi peni#ilul umpli! al aelei si!ua*ii, (nd
Kari!on se ui!ase la el a prin!r-o ea*ă al#ă, u pri&iri "n are nu pu!eai i!i nimi al!e&a
de(! $rig0
)"cat$l con#enital
1elaşi $rig orgoliu,

dispre*, nii "l sim*ise,
nii"nm(ndrie
(!e&a r(nduri, şi "n $rig
nu era0 /oar ohii1!(!
;aronului0
mai *ine<u era /aion
min!e duşmănie, nu
/oroga
din plim#area aia #ezme!iă prin mun*ii ;uegi% $rigul din pri&irea ;aronului0 +i
ului!oarea lui po&es!e0 Drigul pară, !o!uşi, se mai es!ompase, po&es!ea "nsă o *ine min!e şi
as!ăzi0 Cu&(n! u u&(n!0 .o&es!e> <iideum Ci un noian de in$orma*ii inedi!e0 Un
puhoi de oameni, $ap!e şi idei0 Lumea, "n!r-o al!ă lumină0 Inredi#ilă 1u !reu! de a!uni
aproape doi ani0 /aion /oroga nu se inhi#ase, nu s!ă!use u m(inile "n s(n, &eri$iase
mul!e, $oar!e mul!e in$orma*ii ulese din gura ;aronului% !oa!e se ade&eriseră0
/aion desoperise - u uimire, dar şi u !eamă - o lume sere!ă şi pu!erniă, iuda!ă şi

in$luen!ă, o#sură şi neru*ă!oare, o lume de o s!ranie solemni!a!e are "nera, uneori u
disperare,
"nsă, nu sesă men*ină
lăsaseră &ia#il ehili#rul
&eri$ia!e0 speiei
/rumul umane0 Ehili#rul
ău!ărilor, pu!erilor
al ere!ărilor 1l!e in$orma*ii,
la#orioase, drumul
in&es!iga*iilor "năpă*(na!e se pierdea, la un momen! da!, "n!r-o $undă!ură0 5ai depar!e,
nean!ul0 <imiul .opula! doar de "n!re#ări0 Cine sun! Ilumina*ii> Chiar e4is!ă u
ade&ăra!> Ce $el de oameni sun!> Cum !răies> Cum sun! organiza*i> Cum a*ionează>
E4is!ă $or*e - "i spusese (nd&a ;aronul - e4is!ă anumi!e $or*e, are a*ionează asupra
noas!ră, $ie ă &rem, $ie ă nu &rem, $ie ă ş!im, $ie ă nu0 1şa, a gra&i!a*ia0 )au
magne!ismul0 )au radia*ia osmiă0 Ei #ine, una din aes!e $or*e sun! Ilumina*ii0
;aronul "i re&elase (!e e&a, "i dez&ăluise (!e e&a, după are, spre s$(rşi!, "l as&(rlise
pe /oroga "n!r-o p(lă densă0
-am.oa!e
spus,ăpoa!e
am $a#ula!,
ă !oa!e"i aes!ea
şop!ise ;aronul, poa!e$an!asmele
nu sun! de(! ă nu-i nimi
unuiade&ăra! din !o! eea
#ă!r(n răsop!, e *i-
dorin*ele
lui, ne"mplinirile lui, 6ourile lui ne#une, "n are, !imp de !rei zile, !e-a a!ras şi pe !ine,
/aion0
Ce po! să-*i mai spun> Eu *i-am zis e-am &ru!0 Tu rezi e &rei0 Cine sun! ilumina*ii> /e
unde &in ei> Ce &or> Ce $el de oameni sun!> Unde louies> Cum !răies> Cum ondu
lumea> <u ş!ie nimeni preis0 /oar presupuneri0 ;ănuieli0 .ăreri0 Jumă!ă*i de ade&ăr0
BA

<ii măar de oamenii pe are *i l-am numi! eu a $iind Ilumina*i, nu po*i $i sigur
&reoda!ă ă şi sun!0 /aă l-am in&en!a!> /aă, &r(nd să su#liniez o idee, o !eză, un
prinipiu, am reurs la e4emple năsoi!e> Te-am min*i!> 1min!eş!e-*i,
/aion, de grani*a din!re um#ră şi lumină0 /in!re #ine şi rău0 1olo, la grani*a din!re
plăsmuire şi ade&ăr, se a$lă !oa!e răspunsurile pe are se spri6ină umani!a!ea de pes!e ini
mii de ani0
Teri#il, ;aronul )u# pri&irile lui, !e sim*eai mi, mi de !o!0 <u pu!eai să !e pre$ai0 <u
pu!eai să-*i asunzi g(ndurile0 Ci!ea "n !ine, a "n!r-o ar!e deshisă0 Iar uneori, (nd
&roia, hiar sria el "nsuşi (!e&a pagini "n ar!ea proprie-*i &ie*i, "i spusese, "n!r-un sur!
răgaz, pe prundişul unui !ăpşan din ;uegi%
- +!iu ă $uri, /aion, ş!iu ă s!r(ngi a&eri neins!i!e, ş!iu ă eş!i un hrăpăre*0 Un !ip rapae0
Laom Es!e păa!ul !ău ongeni!al0 <u-*i spun să nu $uri, pen!ru ă ar $i o pros!ie%
oameni de soiul !ău, (nd au pu!erea "n ghiare, primul lor, g(nd es!e să se priopseasă0
Cu orie pre*0 'ine de esen*a !a gene!iă0 5arii ho*i, a şi marii riminali, se nas0 <u
de&in0 luru,
singur +i nu pu*ini
/aion%#ăr#a*i
$ură şi de s!a! *ara
pen!ru - "n is!oria lumiial!e
!a Înşeală - au $ura!
*ări, sprede-au s!ins0
$olosul *ării/ar
!ale0nuVinde-le
ui!a un
nimiuri pe dolari0 Dă-*i, de pildă, din !urism, $a#riă de #ani0 Iar din ul!ura neamului
!ău, umple haznaua *ării u aur0 <-o da de pomană, primului musa$ir s!răin u srisori de
aredi!are0
Toa!e ilus!rele *ări ale Oiden!ului, are as!ăzi se ui!ă la noi u nasul pe sus - *in(ndu-ne
prelegeri despre ins!e, onoare, demni!a!e - au $os!, la &remea lor, niş!e *ări-hoa*e0
1u $ura! o$iial şi neo$iial0 În &eaul !reu!, Coroana ;ri!aniă "n!re*inea, neo$iial, o

lio!ă de orsari are 6e$uiau pe mările şi oeanele Terrei, "mpăr*ind apoi uriaşele prăzi u
=u&ernul
"n primul 5a6es!ă*ii sale0 Rusia,
răz#oi mondial, nii p(nă
"n al doilea aum,
răz#oi n-a a!adisi!
mondial0 să res!i!uie !ezaurele
+!ii e măr!urisire şoan!ă a$ura!e
$ău!
#ă!r(nul RoFe$eller - "n!emeie!orul dinas!iei de miliardari ameriani - la o on$erin*ă de
presă> 1 spus ă din $ieare dolar $ura!, nu oprise de(! 6umă!a!e, ealal!ă 6umă!a!e
&ărs(nd-o "n !ezaurul s!a!ului0
.o*i să-mi spui şi mie, /aion, (! din a&erea s$e!erisi!ă de !ine, "n ul!imii ini ai, a a6uns
şi "n rezer&a de &alu!ă a Rom(niei> <u-mi răspunde, ă ş!iu răspunsul0 1min!eş!e-mi să !e
mai "n!re# o da!ă, pes!e un an, sau pes!e doi, sau (nd &rei !u0 /ar nu prea !(rziu0 Căi
s-ar pu!ea să $ie prea !(rziu, pen!ru mine0 Ceea e n-ar $i ine ş!ie e mare păa!, sun! om
#ă!r(n, n-o să !răies o su!ă de ani0 .ăa!ul el mare &a $i, "nsă, pen!ru !ine0 .en!ru ă, &ei
pierde !o!%!ranşan!
"nheiase şi pu!ere, şi a&ere, şi onoare0 Ei, hai să mergem, ă ne apua noap!ea pe drum
;aronul
)e ridiase !ău!, "ng(ndura!0 )e ridiase şi /aion /oroga0 +i a&u, deoda!ă, despre sine,
s!rania impresie ă es!e repe!en!ul lasei000
BB

!inteala p$terii
<iioda!ă nu-şi "nhipuise e4elen*a sa, domnul prim-sena!or al Rom(niei, ă &ia*a poa!e
$i, poa!e de&eni a!(! de omplia!ă0 +i umpli!ă Ca o po&es!e u ne#uni0 /e nimi nu mai
eş!i sigur% nii de $amilieM nii de pu!ereM nii de a&ere0 To!ul de&ine perisa#il0
Impondera#il0 Toa!ă &ia*a !a !inde ă!re haos0 Ca "n min!ea unui ne#un0 <ii (nd
măn(ni, nu mai ai siguran*a ges!ului !ău personal0 1l!ine&a "*i *ine $uruli*a0 +i
al!ine&a, u*i!ul0 Oamenii din ulise0 Eminen*ele enuşii0
5arele ill &edea &ia*a a pe o enormă senă, iar oamenii a!orii ei0 /e $ap!, el ne-a
asuns esen*ialul% regizorii +i poa!e ă !omai "n aeas!ă !eri#ilă !aină rezidă nemurirea
operei sale0 R(dem sau pl(ngem, ur(m sau iu#im, uidem sau ne lăsăm uişi - o da!ă u
eroii genialului ar!is! - dar nu &om ş!i niioda!ă u preizie de e0 Ci doar &om in!ui ă
ine&a - ne&ăzu!, neunosu! - a ho!ăr(! aşa pen!ru noi0 5is!erul aes!a a !ra&ersa! !oa!e
&eaurile, neal!era!000
/aion /oroga a&ea aeas!ă apai!a!e e4!raordinară de a $ugi u min!ea după g(nduri
dispara!e, aparen! dispara!e, de a "n!reprinde la#orioase asoia*ii men!ale, de a se a&(n!a
"n ra*ionamen!e s!u$oase, de a $ae !rimi!eri şi analogii epa!an!e, de a se lăsa pur!a! pe
aripile unei imagina*ii lu4urian!e - a şi aum - apoi se răsuea #rus, "n!r-o $an!as!iă
pirue!ă, pe $irul su#*ire, !ăios al unei onluzii #izare, are ădea a o ghilo!ină%
=or#aio& a $os! omul Ilumina*ilor
;aronul doar "i sugerase lui /aion, ă 5ihail =or#aio& nu $usese de(! o #ilă diri6a!ă, la
rule!a omunismului% se "n&(r!ise, se !o! "n&(r!ise &reo (*i&a ani, după are, la momen!ul
opor!un, se oprise e4a! unde !re#uia - "n ăsu*a pe $ron!ispiiul ăreia sria u ma6usule%
.RP;U+IRE /oroga &eri$iase, "nsă, in$orma*ia ;aronului, plă!ise #ani grei, "şi pusese
"n priză "n!rega arsenalul
on$iden*ială Comisieirela*iilor e4!erne,
Trila!erale, ă!rerezul!a!ul
Va!ian, a$la!
sria $usese
(! se s!upe$ian!, "n!r-o no!ă
poa!e de elo&en!% "n
da!a de  ianuarie , 5ihail =or#aio&, "n numele UR)), şi /a&id RoFe$eller, "n
numele =rupului ;ilder#erg, au "nheia! şi para$a!, la 5oso&a, un aord sere!, prin are
s-a ho!ăr(! pră#uşirea omunismului0 )ur!, pe doi Re&ela!or
- 1şadar, lumea nu es!e eea e &edem, iar noi nu sun!em eea e redem ă sun!em0 Ei,
nu, "şi zise, $urios, răz&ră!i!, /aion /oroga0 <ii hiar aşa 1s!a e o idee de$e!is!ă0
T(mpi!ă0 )un!em, !o!uşi, eea e sun!em <u !re#uie sa generalizăm0
<u !re#uie să ames!eăm lururile0 <u !re#uie să punem unele lururi "n loul al!ora0 <ii
să adunăm
a#solu! lururi di$eri!e0
al op*iunii0 Via*a)oar!a
1l alegerii0 noas!ră,
doar!o!uşi, ne apar*ine
ne o$eră "n e4lusi&i!a!e
&arian!ele0 1&emnoi
Op*iunea o $aem drep!ul
C(nd Liga Renaş!erii <a*ionale s-a rup! "n două, năs(ndu-se 1lian*a /emora!ă, numai,
el, /oroga - din garda !(nără - op!ase să răm(nă l(ngă Leon Lo!reanu0 "n!re !ali#anii din
Ligă0 Ceilal*i $ugiseră0 Op!aseră pen!ru 1lian*ă0 Ce s-a ales, p(nă la urmă, din ei> Dieare
u noroul lui Romul .e!rean a a6uns liderul na*ional al 1lian*ei /emora!e, $ae
opozi*ie, s!ă u ohii lipi*i pe alegerile de la !oamnă, a să-i ia loul lui /oroga0 Vasile
B8

)eăreş a $os! plan!a! "n $run!ea unei organiza*ii i&ie, un $el de lu# al $rus!ra*ilor, are
&isează ai &erzi pe pere*i0 Ru6an )a&arian şi-a "nropi! un par!idule* de dreap!a, o drăie
poli!iă insigni$ian!ă, are #(z(ie olo-olo a o musă ră!ăi!ă prin #iseriă0 /arian
)e&er, după e oupase un pos! de &ie-lider "n 1lian*a /emora!ă, s-a lua! la har*ă u
Romul .e!rean, s-a da! mare şi !are, a rezu! ă $ae raha!ul pra$, a s$(rşi! prin a $i e4lus
din par!id0 1um
Filome!rie, senu
pe are de$ulează
le i!eş!eprin
niiziare,
drau0pigălind ar!iole so$is!ia!e, ele!ie, u $raze
- /ar eu, eu e-am a6uns> !resări /oroga, la un g(nd re#el0 )un! eu mul*umi!> )un!
realiza!> 1m ales, oare, eea e !re#uia> Ca să $ie siner p(nă la apă!, u sine "nsuşi, lui
/aion /oroga nu-i plae !a#ăra "n are se a$lă0 <u-i pla mu!rele as!ea de poli!rui senili
are "l "non6oară, aerul lor ridiol de omuniş!i onspira*i, ideile lor populis!e, &ră6măşia
lor neagră $a*ă de api!alism, $a*ă de Oiden!, nos!algiile lor moso&i!e0 To*i !reuseră
prin mala4orul s!udiilor poli!ie de la Gremlin0 To*i !(n6eau după s!a!ul omunis!0 /upă
pri&ilegiile omunis!e, "l uraseră pe Ceauşesu, "l uraseră de moar!e, dar, "n aelaşi !imp,
"i şi r(&niseră loul0 ;oul ăla de Lo!reanu hiar se săpase, "n!r-un disurs, &or#ind despre
neesi!a!ea,
6urul la rom(ni,
său% $oş!i a unui
sere!ari despo!$oş!i
de par!id, lumina!0 Lui /oroga
dire!ori, i se $ăea
$oş!i a!i&iş!i grea*ă,
prin (nd seCen!ral,
Comi!e!ul ui!a "n
$oş!i depu!a*i "n 5area 1dunare <a*ională, $oş!i generali, $oş!i miniş!ri0
Doş!i Chiar şi !a!a-soru era un $os! minis!ru% minis!rul agriul!urii, de pe &remea

.i!iului0 +i (nd se "nsurase u /arda, şi (nd op!ase pen!ru Ligă, alesese, de $ap!,
aelaşi luru% pu!erea
- 1es!a-i ade&ărul gol-golu*0 Tre#uie să-l reunos "şi zise /aion /oroga, *uguindu-şi
#uzele, &r(nd pară să $luiere, dar nu iz#u!i de(! un o$!a! sur!0 1es!a era ade&ărul
maria6ului său% la "nepu!, a $os! dorin*a de pu!ereM dragos!ea pen!ru /arda, $iiă de
minis!ru,1prigă
pu!ere &enise/oroga
mai !(rziu, după e
"şi dorise apăruseră
pu!erea, opiii0
u orie <e&oia
pre*0 lui deşi pu!ere
/e aeea )e!ea lui
op!ase pen!ru de
Ligă%
smin!eala pu!erii /orise pu!erea u o pasiune oar#ă0 1um, "n s$(rşi!, era un om pu!erni0
Doar!e pu!erni +e$ul par!idului de gu&ernăm(n!0 +e$ul )ena!ului0 1l doilea om "n s!a!,
după Leon Lo!reanu0 1 ales e4a! eea e "i !re#uise% pu!erea
- .u!erea ui> aproape ă *ipă el, "n imensul #irou din lădirea )ena!ului0 .u!erea ui>
repe!ă, is!eriza! de un e4es de luidi!a!e0 1eas!a nu es!e pu!ere Ci, #e*ia pu!erii0 E$e!ul
ei dis!ru!i&0 Ca &isul unui droga!0 )e rede pu!erni - aolo, "n &isul lui - se rede $erii!
şi m(ndru şi li#er, pe (!ă &reme, "n reali!a!e, nu-i de(! un nenoroi! ăzu! "n!r-o neagră
ro#ie0 .u!erea droga!ului nu-i de(! o !ris!ă iluzie0 Ca şi pu!erea poli!iă0
La e-mi $oloseş!e pu!erea> se "n!re#a e4aspera! /oroga0 +i, la urma urinei, hiar dispun
eu de pu!ere> Chiar po! eu să $a e &reau> )ă-mi impun &oin*a, g(ndurile, ho!ăr(rile>
Cui>
.rimul-minis!ru, <ae Coroiu, zie, in&aria#il, #ă nene, am "n*eles, dar $ae !o! e-l !aie
apul0 )ena!orii din Ligă "şi iau onş!iinioşi no!i*e, la şedin*ele poli!ie de ins!ru!a6, dar
B3

de &o!a! &o!ează s!ri! după in!eresele lor personale0 .oli*ia "şi are a$aerile ei, de unde
mai piă o lea$ă - două0
1rma!a e &(r(!ă, p(nă-n #ar#a generalilor, "n !ra$iul landes!in u ma!eriale s!ra!egie,
*igări, a$ea, #ău!uri aloolie0 Jus!i*ia iă es!e independen!ă, şi nu !e lasă să-i su$li "n
ior#a
drumulorup*iei0
mare0 5arii mahări din #ăni se pi!es pe după sere!ul $inaniar şi $ură a la
Dondul .roprie!ă*ii de )!a! e un al doilea gu&ern, are !aie şi sp(nzură, după ri!erii !ipi
ma$io!e0 În Ligă, la ongrese, la on$erin*ele na*ionale, la şedin*ele /elega*iei
permanen!e, !o*i &or#es şnur, a din ar!e, "n li!era )!a!u!ului, laudă programele
par!idului, "nal*ă osanale şe$ilor, dar, (nd a6unge $ieare la loul său de mună, plon6ează
din nou, u os(rdie şi pasiune, "n aeleaşi a$aeri murdare, "n!rerup!e pen!ru o lipă, de
unde se s!or a&eri olosale0 E4a! eea e $ae, "n $ond, şi /aion /oroga0
- Trăim "n!r-o lume s!ria!ă "şi zise el, u o repulsie delo enzura!ă0 O lume al!era!ă,
inapa#ilă să-si ges!ioneze propria ei pu!ere0
- Ce-i de $ău!> "i "n!re#ase $ron!al, u (!e&a săp!ăm(ni "n urmă, pe Radu /una0 Dusese
una din disu*iile lor lungi, deshise, dure0 /isu*ie u ăr*ile pe $a*ă0 Dără mena6amen!e0
/ar u o "nredere reipro "mpăr!ăşi!ă0 /aion /oroga i se pl(nsese onsilierului său de
presă, ă nu &ede "n 6urul său de(! o lume #olna&ă de iporizie, o lume pre$ău!ă, o lume
u măş!i, o lume suroga!, un soi de aris!ora*ie a derizoriului, poli!iieni de mua&a,
miliardari de ar!on şi omerian*i de ghips0 Că el "nsuşi, /oroga, 6oaă "n aes! ir
mons!ruos, "n are inismul a $os! li#eraliza!, iar şmeheria ridia!ă la rang de
ompe!en*ă0 Re&olu*ia a $os! on$isa!ă0 Re$orma a $os! ra!a!ă, "n lo de api!alism, a&em
s!ru!uri de !ip ma$io!0 Corup*ia s-a generaliza!, a o angrenă, de sus şi p(nă 6os, "n
se!orul s!u$os al $un*ionarilor pu#lii0
- Ce-i de $ău!> s!rigase /oroga, aproape "n$rioşa! de #ru!ali!a!ea propriei sale
sineri!ă*i0
Radu /una "l pri&ise (!e&a lipe grele, aspre, lipe mizera#ile, după are "i răspunsese
u un glas arid%
- 1um, nu se mai poa!e $ae nimi, domnule preşedin!e E prea !(rziu 1min!i*i-&ă de
semnalul pe are &i l-a !ransmis ;aronul% re!ragerea Es!e ul!ima mişare pe are o mai
pu!e*i $ae, pen!ru a &ă sal&a a om poli!i0 +i ul!ima şansă, pen!ru Ligă, de a mai
supra&ie*ui a par!id0
- +i daa noua pu!ere ne &a hăi!ui a pe $iare> murmurase /aion /oroga un g(nd mai
&ehi al lui, un g(nd !irani, o#sesi&, şop!i! u hipul "mpie!ri! de o spaimă a!roe0
)urprinză!or, Radu /una sur(se #l(nd, onesi&%

- Cons!a!, domnule preşedin!e, ă &ă a$la*i "n!r-o !eri#ilă s!are on$li!uală0 E un semn
#un% s!area on$li!uală, la un in!ele!ual, es!e singura s!are $er!ilă0 Crea!oare
B9

CAPITOLUL 13
Motto:
1sumarea, de ă!re ziaris!, a drep!ului la in&es!iga*ie periuloasă a $os!, es!e şi &a $i un a!
6urnalis!i "n $a*a ăruia, eu unul, "mi so! pălăria0
7iaris!ul ooperează u .oli*ia, dar nu-l ser&eş!e pe anhe!a!or0 Ci, e4lusi&, pe i!i!or
O psi1o%" naţional"
1legerile loale !reuseră, alegerile parlamen!are şi preziden*iale #ă!eau la uşă, !oa!ă
lumea era "nne#uni!ă0 Ră&ăşi!ă /eopo!ri&ă, de spaime, speran*e, ne"nredere, aş!ep!are,
"nordare, marasm0 .es!e !o!, nu se disu!a de(! poli!iă% pe s!radă, la (riumă, la
#iseriă, prin #irouri, prin paruri, la pia*ă, la !ea!ru, prin gări, prin magazine, aasă sau la
ser&iu, u prie!enii sau u olegii, u neamurile sau u &einii0 Lumea respira poli!iă0
Transpira poli!iă0 )e lăsa pradă poli!iii .oli!ia de&enise o molimă, un drog, o psihoză
na*ională are spul#era min*ile oamenilor, "ngrămădindu-le "n!r-un singur *ar de
in!ermina#ile păreri, presupuneri, opinii, pun!e de &edere% 1legerile
)ăpăm de ăş!ia> Vin *ărăniş!ii> Vin li#eralii> 7#oară uu&eaua aia
de la Co!roeni> Va pierde Liga alegerile> )e due draului
şandramaua> <e-a părăsi! oare /umnezeu> Unde-i 5irea
/inesu, să-şi su$lee m(neile şi să ne mai asigure, "nă o da!ă, ă /umnezeu e u noi,
ă /umnezeu şi-a "n!ors $a*a ă!re noi> Oare, nu ne mai a6u!ă nimeni> 1m rămas a!(! de
singuri> )inguri, "n!r-un pus!iu de "n!re#ări> )au singuri am $os! din!o!deauna> )inguri, "n
$a*a is!oriei> C(nd &om săpa de #les!emul singură!ă*ii>000
E4a! aes!a era sen!imen!ul - o&(rşi!or, de&as!a!or - pe are "l "nera riminalis!ul
1ndrei 7a&era% singură!a!ea /e aii, "n!re#ările depriman!e0 /e aii, aerul său dezolan!0
)e sim*ea singur0 )ingur, "n mi6loul unui popor o!ră&i! de poli!iă, "ngropa! "n poli!iă,
"nro#i! de poli!iă0 Vră6i! Or#i! Cap!ura! de poli!iă 7a&era pri&ea nău "n 6urul său%
.us!iu
=eneralul .e!re .eniu "şi $ăea &eaul, de la o &reme, prin a#ine!ele "nal!e, silen*ioase,
mis!erioase, ale 5inis!erului de In!erne0 Era de negăsi!0 C(nd riminalis!ul "l prinsese,
pen!ru o lipă, p(ndindu-l (!e&a easuri "n apă!ul unui uloar sum#ru, şi-i rapor!ase, din
mers, ă e pe urmele asasinului, ă asasinul a $os! plă!i! de un grangur $oar!e mare, ă
asasinul000 generalul .epe "l "n!re#ase aproape răs!i!%
- Care asasin>
B

Căpi!anul 1ndrei 7a&era aproape ă se po!inise, se oprise, "l pri&ise pe general u

uimire, u perple4i!a!e0 .epe mergea mai depar!e, imper!ur#a#il, nepăsă!or, s!răin,
$lu!urase !o!uşi o m(nă - shi*ă de salu! pasager - după are, dispăruse pe uşa al!ui #irou0
/an 5irea Kari!on dispăruse şi el de pe $irmamen!, aasă nu răspundea de(! ro#o!ul

!ele$oni, la Co!roeni sere!ara repe!a mono!on, e4asperan!% Re&eni*i, &ă rog
Radu /una dăduse şi el #ir u $ugi*ii, la ele (!e&a apeluri ale lui 7a&era răspunz(nd
monosila#i, "n pripă, pe $ugă0
Teodor ;urada, pa!ronul res!auran!ului )olaris, "l oolea, ău!a să-l dri#leze, să-l
$en!eze, apoi i-a spus pe şleau ă a &(ndu! res!auran!ul şi, după (!e&a zile, dispăruse
aiurea0 La )olaris, al! s!ăp(n, al*i anga6a*i, al!ă lume0
7iariş!ii de la re&is!a Violen*a "nepuseră şi ei să-l pri&easă poniş, u $ereală, u o

"nrun!are grea0 Ree
Căpi!anul re&enise din #iroul lui )oroeanu, la apă!ul unor săp!ăm(ni s!erile, inu!ile,
"napoi, "n #iroul său de la poli*ie0 /e $ap!, please nemaisupor!(nd reproşurile mu!e din
ohii 6urnaliş!ilor0 .lease> <u Dugise, "n$r(n!0 Loo!enen!ul .e!re )!rihan, ad6un!ul lui
1ndrei 7a&era, m(na lui dreap!ă, $usese !rimis la niş!e ursuri de speializare "n 1us!ria,
&a s!a aolo ini luni "nheia!e0 Dără .e!re, sen!imen!ul aela peni#il de singură!a!e
de&enise !irani0 Ceilal*i oameni din /epar!amen!ul de riminalis!iă, din su#ordinea lui,
$ieare u !re#urile lui, nu li se auzeau nii măar paşii prin #irouri, &eneau, rapor!au
sur! (!e e&a, aş!ep!au ordinul şe$ului, "şi no!au (!e&a r(nduri "n agendă şi pleau
so#ri, gră#i*i şi !ău*i0 Căpi!anul a&ea senza*ia mizera#ilă ă "l "non6ura o mons!ruoasă
onspira*ie a !ăerii000
Asasinat$l de la 5erasa Anda

7a&era "şi unoş!ea per$e! slă#iiunile, de$e!ele, me!ehnele0 Uneori, a&ea o ne&oie
umpli!ă să-şi pl(ngă singur de milă0 )ă se au!oompă!imeasă0 )e !(nguia sieşi, u
g(nduri in$lama!e, e4ager(nd, dila!(nd p(nă la a#surd lururile, rea*iile oamenilor, se
ăina ă nu-l a6u!ă nimeni, ă e singur, ă !oa!ă lumea doar ere de la el, de da! "nsă nu-i
dă nimeni0 <imi <ii măar un apă! de a*ă0 Un s$a!0 Un z(m#e!0 O m(ng(iere0 1s!a
era% ne&oia de m(ng(iere /e !andre*e /e iu#ire +i, deoda!ă, riminalis!ul "n*elese ă
!oa!ă aiureala as!a u singură!a!ea, !oa!e g(ndurile lui zurlii, din ul!ima săp!ăm(nă, i se
!rag de/umnezeu
iu#ire0 la Liana .redesu0
s-o ier!e .ro$esoara
El, 1ndrei de spor!0nuRegizoarea
7a&era, de la
o poa!e ier!a0 )olaris0
<ii Ul!ima
ui!a0 Cum să ui*ilui
şi
um să ier*i pe ine&a are *i-a $ău! un dar di&in - dragos!ea - şi (nd darul aela a $os!
o!ră&i!> 7(m#e!e o!ră&i!e Îm#ră*işări o!ră&i!e Iu#ire o!ră&i!ă /e $ap!, "n!reaga a&en!ură
pasională nu $usese de(! un !ru odios0 Un !er!ip omanda!0 Ordona! O misiune a
oriare al!a0 Liana $usese in$il!ra!ă - de asasin - a agen! sere! pe l(ngă riminalis!, "n
&ia*a lui, "n pa!ul lui, "n &isurile lui, pen!ru a să a$le e şi um şi (! şi "no!ro se
"ndreap!ă ere!ările lui penale0 Cum a6unsese Liana .redesu agen!a unui uigaş> .rin
B

şan!a6> ;ani> )edu*ie> )au, pur şi simplu, &oa*ie> Unii oameni au, "n!r-ade&ăr, &oa*ia
dela*iunii 1 duplii!ă*ii0 1 simulării0 1s!$el de oameni se nas iezui*i% "*i z(m#es sera$i,
inoen! şi duios, "n &reme e-*i &(ră 6ungherul "n inimă .e aeş!i oameni - adeseori
"m#ră(nd hipul inoen! şi zglo#iu şi irezis!i#il al iu#irii - nu-i po*i ui!a şi ier!a
niioda!ă +i !o!uşi, pe 1ndrei "l #(n!uie um#ra grea al unui regre!0 /aă ar $i $os! mai
a!en!,
7a&eramai
se pruden!,
apropiasemai irumspe!
periulos u de
de mul! Liana, i-ar $i$i in!ra!
el, n-ar sal&a! "n
&ia*a0 Uigaşul
paniă, n-ar$i $isari$ia!
nu şi-ar a$la! ă
propria lui agen!ă de in$orma*ii0
Omor(!ă "n!r-o a$enea ele#ră% Terasa 1nda Drumoasa $emeie se dusese să #ea un su
de ananas, să $umeze o *igară, pro#a#il ă-şi dăduse aolo "n!(lnire u ine&a, sau $usese
hema!ă de ine&a, nimeni nu ş!ie preis0 Un ospă!ar #ă!r(n, s!ila!, u o morgă rasa!ă,
&enise repede, pară prea repede, u sonda de ananas, please la $el de repede0 Liana mai
!rase un $um sau două din superlongul maroniu, apoi rase (!e&a "nghi*i!uri% suul ei
pre$era! Un minu! mai !(rziu, se pră#uşea a !răsni!ă din senin0 5oar!ă Iar dinspre sonda
u ananas, adia o uşoară aromă de migdale amare% ianura de po!asiu O o!ra&ă ăreia nu
i-a supra&ie*ui!
moar!e nimeni0
- *ipase ă nu ea <iioda!ă0 In!eresan!
o ser&ise pe doamna,es!e ă pioli*a
ă !omai deseser&iiu
a!uni - speria!ă
pregă!ea de
să-i aduă
omanda, paharul u ananas, po$!im, se a$lă "nă pe măsu*a de l(ngă #ar, are mar!ori pe
olegii de la #ar, ine a ser&i!-o pe doamna> s!rigase ea, prin!re sughi*uri, pri&ind
dispera!ă "n 6ur0 Lumea se hol#ase a la urs, spe!aolul era de zile mari, era gra!ui!,
spe!aolul se !erminase, spe!a!orii spălaseră pu!ina0
C(nd &enise ăpi!anul 1ndrei 7a&era - seonda!, a de o#iei, de ehipa de riminaliş!i,

de prouror, de mediul legis! - a$eneaua era pus!ie0 Iar "n mi6loul aelui pus!iu,
$rumoasa lui iu#ire% Liana .redesu 1sasina!ă0 /e aelaşi pur!ă!or de mănuşi din la!e40
1elaşi onuri !ur!i!e /eşi al!ele erau ampren!ele papilare de pe sonda u ananas0 1um,
"l ş!ie pe uigaş
iden!i$iase, (!e&a1!uni, "nsă,
zile mai pe Terasa
!(rziu0 1nda,ares!area
Organizase nu-l unoş!ea, "năare,
lui0 /upă nu-l#om#a%
unoş!ea, "l
!oa!ă
a*iunea sărise "n aer E4plodase <u ia propriu, i la $igura!0 /ar dezas!rul, lăsa! "n urmă,
$usese aelaşi% moar!e +i !ăere0 +i ul!imele u&in!e ale uigaşului, dez&ăluind numele
!eri#ilei eminen*e enuşii are se a$lase "n spa!ele său0 Care "i omandase rimele0 Care "l
plă!ise "n &alu!ă $or!e0 Cash El nu $usese de(! ălăul .oruna de omor, "n !oa!e azurile,
o dăduse al!ine&a% omul din um#ră Un om, $oar!e pu!erni0 Unul din po!en!a*ii zilei0 Un
minis!ru Că!re el se "ndrep!au, aum, !oa!e g(ndurile ăpi!anului 1ndrei 7a&era0 Toa!ă
imagina*ia lui0 Toa!e "n!re#ările lui0 Cum să ares!ezi un minis!ru> Cum să-l $ai să
măr!uriseasă>
În!re un ăpi!an
ne!reu! Înain!ededepoli*ie şi un minis!ru,
a ares!a minis!ru, se
"*i asă
!re#uieo apro#area
prăpas!ie umpli!ă0 Un hău0
=u&ernului, /e
aordul
.arlamen!ului, "nu&iin*area Co!roenilor0 În !o! #alamuul ăs!a o$iial, nu e4is!ă de(! o
singură por!i*ă de ieşire0 O uniă e4ep*ie are poa!e "mpu!ernii - legal - poli*is!ul, să
ares!eze un minis!ru% măr!urisirea minis!rului 1n!iipa!ă şi omple!ă 1l!$el, se isă un
sandal enorm, din are n-ai um să ieşi de(! u gradul de solda!0 Ce po*i sa-i $ai unui
minis!ru asasin> )ă-l amenin*i> )ă-l rogi $rumos> )ă-l "nspăim(n*i> Cu e> /oar u
&or#e> <iăieri nu e4is!ă &reo pro#ă inrimina!orie, &reun doumen! de "n&inuire, de
8:

inulpare, &reun a! o$iial demasa!or0 <imi /oar u&in!e0 Ul!imele u&in!e ale
uigaşului, la (!e&a zile după moar!ea Lianei% "nregis!ra!e pe ase!o$on, "n #iroul
riminalis!ului0 /inolo de ele, doar g(ndurile riminalis!ului0 Vor#e şi g(nduri
- Ca apană po*i ons!rui din asemenea ma!erii perisa#ile> Ce ade&ăruri po*i smulge u
ele din!r-un
!iălos al uneisu$le! in$am>
eminen*e Ce măr!urisiri
enuşii> igno#ileam
Eminen*ă enuşie po*i ridia
spus> la supra$a*ă
sur(se dinIne4a!
!ris! 7a&era0 su$le!ul
Tipul es!e un mons!ru0 /ar un mons!ru genial000
o!atoscop$l pro-esor$l$i tratan

Toa!e aes!e $răm(n!ări, g(nduri, "ndoieli şi "n!re#ări, riminalis!ul le !răise, de $ap!, "n
ul!imele două zile% &ineri şi s(m#ă!ă0 La apă!ul unui drum !eri$ian!, "n&erşuna! +i lung%
şi "n !imp, şi "n spa*iu0 1 !re#ui! să re$aă des!ine umane, "ngropa!e "n dosare pră$ui!e de
mul!, să le desarereze din mii de pagini, $o!ogra$ii, delara*ii, no!e, onsemnări0
1 $os! neesar să #a!ă drumuri nes$(rşi!e, prin *ară şi prin *ări s!răine, pe urmele unor
s(ngeroase "n!(mplări, pe are #ă!r(na şi per&ersa Europă "nă le mai oro!eş!e, le
amu$lează su# $us!ele ei o$iiale0 1 $os! ne&oie să disu!e u zei de oameni, să pă!rundă
"n memoria lor, să !ropăie prin memoria lor şi să se "n!oară de aolo u amin!iri sum#re0
<egre /ar rele&an!e0 )e edi$iase "şi limpezise mul!e "n!re#ări0 5ul!e "ndoieli
de&eniseră er!i!udini0 +!ia e-l aş!eap!ă0 +!ia e are de $ău!0 Era amorsa! Era - um "i
plăea lui, uneori, să spună - u apsa pusă0 /e-aum, nii /umnezeu nu-l mai pu!ea
"n!oare din drum0 .is!ă de "n!oarere nu mai e4is!a Iar pis!a pe are se dezlăn*uise, "n
$inal, "şi a&ea Filome!rul zero "n lo#ora!oarele #ă!r(nului pro$esor uni&ersi!ar Eugeniu
)!ra!an0
)e unoş!eau de mul!ă &reme0 )e "mprie!eniseră, "n!r-o &ară de onediu, la ;ăile
Kerulane0 .ro$esorul )!ra!an, speialis! "n an!ropome!rie, a&ea o pasiune de&ora!oare%
a&en!urile poli*is!e +i (nd a$lase ă "mpar!e aeeaşi &ilă u ele#rul riminalis! 1ndrei
7a&era, "l agă*ase imedia! - $ran şi seduă!or - "l in&i!ase la o #ere şi-l somase, sur!, să-i
spună o po&es!e poli*is!ă0 /e e>
- .en!ru a ăs!a e pre*ul ele#ri!ă*ii z(m#ise şarman! #ă!r(nul pro$esor0
)-au "mprie!eni! repede0 )!ra!an era "n(n!a!, $ermea! de #asmele poli*is!e ale lui 7a&era,
riminalis!ul era ap!i&a! de ere!ările $asinan!e ale pro$esorului0 /in!r-un singur os,
sau din!r-o
u !oa!e $r(n!ură ei
!răsă!urile deara!eris!ie0
imagine, Eugeniu )!ra!an pu!ea
Reons!i!uia reons!i!ui
un "n!reg "n!reaga
uni&ers0 $ăp!ură umană,
Reompunea na!ura
umană "n !oa!e de!aliile ei% "năl*imea, greu!a!ea, se4ul, uloarea părului, uloarea ohilor,
&(rs!a, on$igura*ia generală a orpului, hipul, !emperamen!ul, #olile de are su$erise0
Era un miraol
În!r-o zi, pro$esorul "l oprise "n $a*a uriaşei s!a!ui a lui Kerule, din en!rul s!a*iunii0
8

- Ui!ă-!e mai a!en! la aeas!ă apodoperă, 1ndrei "neară s-o pri&eş!i u al*i ohi, de(!
ai !uris!ului0 .ă!runde-i hipul, ompară-i $run!ea u #ăr#ia, pome*ii o#ra6ilor u linia
nasului, !ăie!ura gurii u arul spr(nenelor0 O#ser&i e&a neo#işnui!> Te şohează e&a>
"l "n!re#ase impera!i& #ă!r(nul pro$esor0
Criminalis!ul "şi ridiase

ău!(nd să surprindă pri&irea,
ine$a#ilul, sormonise
şi deoda!ă, u ohide$e#rili
se "n$iorase hipul
e4presia din pia!ră
s!ranie, no#ilă,
$rapan!ă, are
"non6ura a un halou $igura aelei s!a!ui0
- Ei, ai găsi!> "l isodise )!ra!an0
- <u ş!iu daă am găsi! e&a, şop!ise "n!r-un !(rziu 7a&era, dar po! să spun ă $izionomia
uriaşului on!rariază prin!r-un anume aer #izar, ireal0
- E4a! *ipase aproape is!eri #ă!r(nul0 Ireal 1es!a-i u&(n!ul 1poi, on!inuase rar,
do!, a de la a!edră0 Kerule, ăruia greii n spuneau KeraFles, a $os! ei mai de seamă
erou din mi!ologia an!iă, "nzes!ra! u o $or*ă $iziă neo#işnui!ă0 Diu al lui 7eus şi al
prea$rumoasei muri!oare 1limena0 Regele Euris!eu al 1rgeşului, &oind să-l piardă, l-a
supus la douăsprezee "nerări0 )un! ele douăsprezee $aimoase muni ale lui Kerule,
din are "ngrozi!oare
hinurile a ieşi! pe deplin &i!orios0
priinui!e /e pe
de ămaşa rugul!rimisă
o!ră&i!ă pe aredese urase,
so*ia spre a Kerule
sa /eianira, săpa dea
$os! "năl*a! de 7eus "n Olimp, do#(ndind as!$el nemurirea0
<e a$lăm, dei, 1ndrei, "n $a*a unui zeu0 1 unui nemuri!or Iar ar!is!ul are a rea! aeas!ă
operă a "n*eles esen*ialul% doar aparen! zeii sun! asemănă!ori oamenilor .en!ru ă !oa!e
!răsă!urile hipului şi !rupului herulean, aşa um le &edem aii, s$idează an!ropome!ria0
<u orespund reali!ă*ii umane0 )oma!ome!ria a demons!ra! ş!iin*i$i aes! luru0 C(nd&a,
am e4amina! la soma!osop "n!reaga on$igura*ie a aes!ei s!a!ui0 <imi nu se po!ri&eş!e
u $ăp!ura umană, "ner(nd să reasam#lez şi să redimensionez hipul di&in, după
anoanele umane, a ieşi! o hidoşenie0 1ii, ar!a s-a do&edi! superioară ş!iin*ei "nheiase
#ă!r(nul pro$esor, u ohi orgolioşi, de pară el ar $i $os! ar!is!ul, nu omul de ş!iin*ă0
1es!a era pro$esorul uni&ersi!ar Eugeniu )!ra!an0 O somi!a!e ş!iin*i$iă0 /ar şi unul din
ei mai #uni prie!eni ai săi0 Iar prie!enul ade&ăra! - nu-i aşa> - la ne&oie se unoaş!e
Căpi!anul 1ndrei 7a&era i-a !ele$ona!, i-a spus e-l doare, i-a eru! a6u!orul0
- 1du !oa!e ma!erialele la mine, la la#ora!or, !e aş!ep! m(ine, după orele zee
=lasul #ă!r(nului $usese deopo!ri&ă prie!enos şi au!ori!ar0 5a!erialele> Ce u&(n!
meshin /e $ap!, nu era de(! &ideo-ase!a aia de la )olaris, pe are i-o pusese la
dispozi*ie pa!ronul res!auran!ului0 C(!e&a momen!e de "nregis!rare0 /in ase!ă, doar două
persona6e "l in!eresau pe 7a&era% semipro$ilul uigaşului şi silue!a par*ială, ne#uloasă, a
$emeii are
asundea o!ro#ăise
"n spa!ele prin
aelor #uzunarele
imagini mor!ului0
$an!oma!ie> Cine erau>
Va pu!ea Ce hip
reons!i!ui a&eau>
#ă!r(nul Cineeea
sa&an! se
e lipseş!e de pe #anda &ideo> Înerarea moar!e n-are şi-a zis riminalis!ul, u inima (!
un purie, şi, a doua zi, se "n!(lnise u )!ra!an0
/upă (!e&a zile, pro$esorul "i solii!ase !oa!e $o!ogra$iile personalului anga6a!, la &remea
respe!i&ă, la )olaris0 Căpi!anul i le-a adus promp!, u speran*a agă*a!ă de ohi0 /upă
"nă o zi, Eugeniu )!ra!an "i eruse, "nrun!a!, şi ampren!ele digi!ale ale uigaşului,
82

reol!a!e a!(! de la )olaris, (! şi de pe au!o!urismul ziaris!ului, "n seara aeleiaşi zile,
pro$esorul "i "nm(nase riminalis!ului rezul!a!ul ere!ărilor sale% năui!or )a&an!ul o
iden!i$iase, "n $ragmen!ul aela de silue!ă $eminină, are se aplease $ulgeră!or asupra
ada&rului, pe Liana .redesu0 Do!ogra$ia Lianei, adusă de riminalis!, şi hipul ei,
reompus de pro$esor de pe &ideo-ase!ă, erau iden!ie0 .es!e 1ndrei 7a&era pară se
năruise
asul!a! !o!
maierul +i-a
depar!e pe re&eni!
)!ra!an0u greu, asasinului
Chipul a#ia reprim(ndu-şi rea*ia de Era
era, "nsă, mininos0 perple4i!a!e, l-a
un hip $als,
Con!ra$ău! Omul pur!ase peruă şi o masă din la!e40
/e asemenea, "şi pusese mănuşi0 To! din la!e40 Cu $alse ampren!e digi!ale0
- 1ii, ne-am "mpo!moli! #om#ănise "n!unea! pro$esorul )!ra!an0 <u pu!em ş!i e se a$lă
su# masă0 Ce hip se asunde su# masă0 Cer! es!e ă rapor!ul din!re !răsă!urile $aiale şi
on$igura*ia generală a orpului, a apului, a m(inilor, nu re$le!ă reali!a!ea0 /impo!ri&ă,
o asunde0 1şa um hipul lui Kerule asunde di&ini!a!ea, "*i mai amin!eş!i, 1ndrei,
disu*ia noas!ră de la ;ăile Keru$ane> 1olo, ar!a depăşea ondi*ia umană0 1ii, ş!iin*a o
asunde0 5asa din la!e4 - o &eri!a#ilă operă la grani*a din!re ş!iin*ă şi ar!ă - reează al!
hip0 Oniioda!ă
poa!e, al!ă $izionomie0
ine seCu al!e legi"n despa!ele
asunde ehili#ru0 Cu al!e
ei0 5ai alesarmonii
a nii&izuale0
m(inile<u &om ş!i,
uigaşului,
dege!ele lui nu ne o$eră &reun indiiu0 Vreo speran*ă0 )un! aoperi!e u mănuşi din la!e40
La!e4ul es!e o in&en*ie dia#oliă0 /ispune de !oa!e ali!ă*ile epidermei umane0 +i "nă
una "n plus% se poa!e mula şi modela "n in$ini!e om#ina*ii0 To!uşi, am desoperi! o miă
hi#ă0 Vino să &ezi Ui!ă-!e pe eranul soma!osopului% ampren!ele digi!ale ale uigaşului
sun! per$e!e, sun! reale, sun! na!urale, dar nu sun! ale uigaşului pe are "l au*i !u0 Care
es!e hi#a> "n!re#ă re!ori pro$esorul, u un slipăr de &i!orie "n pri&iri0
1es! !ip de ampren!e, adiă ele din la!e4, au o mară proprie a lor, a un $el de
em#lemă0 Ca un sigiliu inon$unda#il0 )-ar pu!ea să-*i $ie de $olos0 Kaide
"n ansam#lul lor iarăşi "n $a*a
general, nu eranului şi să pri&im,
"n perspe!i&ă, i "ndepro$il
as!ăda!ă, ampren!ele
se*iona!0 Ce papilare nu
o#ser&ăm>
.ro!u#eran!a rigidă de pe supra$a*a $alsei derme are $orma unui on !eşi!, mai degra#ă a
unui !runhi de on0 .e (!ă &reme, proeminen*a de pe supra$a*a unei derme reale, după
um ş!ii şi !u, are $orma unui on per$e!0 E4plia*ia e simplă% demna &ie se re$ae
permanen!, $alsa demnă, nu0
;ă!r(nul pro$esor desoperise o $isură "n e!a!ea ine4pugna#ilă a uigaşului0
7a&era "i mul*umise, "l "m#ră*işase, )!ra!an mormăise e&a despre o #ere agremen!a!ă u
o po&es!e poli*is!ă, s-au salu!a! ordial, riminalis!ul a dispăru! a din puşă000
Un partid !a-iot
1asă "l aş!ep!a un al&ar0 O seară in$e!ă0 5izeră% "n!(lnirea u Liana .redesu )e
nimerise a $i una din serile lor de "n!(lnire, (nd Liana &enea aasă la 1ndrei, pen!ru
(!e&a easuri z&ăpăia!e0 .asionale0 Cum să-i spună> Ce să-i spună> )-o "n!re#e, e-a
ău!a! "n #uzunarele mor!ului> Ce-a găsi!> Ce a reupera! de aolo> )ă-i pună pumnul "n
8A

gură şi s-o e4eu!e u "n!re#area api!ală% pen!ru ine lurezi, Liana> Cum s-o "n!re#e aşa
e&a> Ce, Liana era o idioa!ă> O proas!ă> O paraşu!ă oareare>
<u !re#uia delo negli6a! $ap!ul ă domnişoara .redesu de*inea en!ura neagră la ar!ele
mar*iale0 Că ar $i pu!u! a&ea asupra ei, ori(nd, o armă de $o0 Că ş!ia să se apere u !oa!e
armele uneiin!eligen*ă,
o ra$ina!ă $emini!ă*i irezis!i#ile0 Că ş!ia să şi
o &ilenie dia#oliă se plină
pre$aă
demagis!ral0 Că era o *ipă
asunse prime6dii0 <udo!a!ă u
Tre#uia
proeda! al!$el0 1ii, riminalis!ul !re#uia să $aă apel la aelaşi per$id arsenal%
disimularea /ar, um> Lesne de zis0 Cum sa-l z(m#easă> Ce !ea!ru a#surd &a !re#ui să
6oae> Cum s-o mai săru!e> Cum s-o mai pri&easă "n ohi> Va pu!ea>
1ndrei 7a&era ş!ia de6a ă nu &a $i "n s!are să 6oae, p(nă la apă!, aes! rol a#6e!0 O
iu#ea prea mul!0 O iu#ise, u ade&ăra!, a un ne#un0 Ca un ăpia! /e pară n-ar mai $i
$os! şi al!e $emei pe păm(n!0 1ndrei se g(ndise hiar la o posi#ilă ăsă!orie0 1ş!ep!ase
doar momen!ul opor!un0 Dusese o iu#ire !(rzie, dar u a!(! mai dezlăn*ui!ă0 Iar aum, se
do&edise, indu#i!a#il, ă !o!ul nu $usese de(! un 6o asuns0 Darisei O misiune
s!andard0
Te iu#es,<u <u &a mai pu!ea s-o pri&easă "n ohi şi să-i spună u o in$ini!ă !andre*e%
Liana
Va apela la o migrenă sal&a!oare0 1poi, "nep(nd de m(ine, o &a pune pe Liana "n $ila6, o
&a da "n urmărire opera!i&ă, &a lansa pe urmele ei un s!ol de agen*i sere*i, "i &a
supra&eghea &ia*a, asa, deplasările şi &einii, rela*iile, an!ura6ul şi neamurile,
oresponden*a şi !ele$onul, zilele şi nop*ile - seundă u seundă - $rumoasa lui iu#ire
mininoasă $iind singurul $ir are duea "n #(rlogul rimei organiza!e0
Tre#uia să $ie a!en!, $oar!e a!en!0 7a&era ş!ia ă "nain!ează pe un !eren plin de apane0
+!ia - ş!iuse !o! !impul - ă nu se on$run!ă doar u un uigaş pro$esionis!, i u nuleul
unei
al!$el,s!ru!uri
"n aes! din lumea
sens, rimeişiorganiza!e0
"l a&izase /an 5irea CuKari!on0
#ossul unei organiza*ii
)e $ae riminale
mare &(l&ă /e
prin presă
despre Triadele hinezeş!i, 5a$ia siiliana, Camorra napoli!ană, Cosa <os!ra neN-
@orFeză, ar!elurile olum#iene, Yauza 6aponeză, sau al!e $amilii riminale e4o!ie, dar
prea pu*in se &or#eş!e despre rima organiza!ă din Rom(nia0 /espre lanurile ei poli!io-
$inaniare0 /espre uriaşele ei presiuni asupra .arlamen!ului, asupra =u&ernului, asupra
Jus!i*iei0
- Rom(nia - "i spusese Kari!on - es!e mul! mai in!egra!ă "n re*elele in!erna*ionale ale
rimei organiza!e, de(! "n s!ru!urile poli!ie, mili!are şi eonomie europene0 Iar (nd
&reun 6urnalis! !eri#ilis! se "năpă*(nează, "n iuda !u!uror a&er!ismen!elor, să
sormoneasă mai "n ad(nul aes!ui $oar riminal, s$(rşeş!e a 1n!on )oroeanu0
Căpi!anul 1ndrei 7a&era ş!ia ă nii Kari!on nu e &reun 6us!i*iar, nu e un !ip ulan!, nii
mansue!0 /impo!ri&ă% dur, &ilean, meshin şi pu!erni, gu&ern(nd un )is!em su#!eran
are on!rola poli!ia de la supra$a*ă /ar - aşa um Kari!on "nsuşi "i spusese - nu o $ăea
"n nume propriu0 Ci, la r(ndul lui, era on!rola! de al!ine&a mai pu!erni, u ros!uri mai
"nal!e0 Cine, de e şi um, 7a&era "nă nu ş!ia0
8B

El, Kari!on, nu era de(! el e $ăea 6ourile - rupierul - dar ine era pa!ronul 6ourilor>
7a&era in!uia doar prezen*a unor gigan!ie $or*e o#sure, amu$la!e "n!r-o lume e4!rem de
#anală0 /eşi Kari!on se desheiase la (*i&a din nas!urii des!inului său, riminalis!ul nu se
alesese de(! u "n!re#ările0 Răspunsurile "nă nu &eniseră0 1dăs!au0 /e aeea,
riminalis!ul ş!ia ă nu pu!ea merge doar pe m(na lui Kari!on0 Că #ă!r(nul onsilier
preziden*ial
şan!a6a!0 Că era
i se hiar el implia!,
sugerase indire!,
- imperios, #ru!al"n- să
ele
se două
re!ragărime0 Că $usese
din $run!ea amenin*a!
uriaşei şi
re*ele de
a$aeri su#!erane, a$aeri u gir gu&ernamen!al, pen!ru ă al!$el "l paş!e un sandal enorm
şi se due de-a dura u !o! )is!emul după el0
Cine "l amenin*ase> C(! de ne#uni erau duşmanii lui Kari!on> C(! de pu!ernii> Căpi!anul
1ndrei 7a&era era per$e! onş!ien! ă nimerise "n!re două !a#ere sinis!re, are se
duşmăneau de moar!e, ă zodia pro$esională "l "mpinsese "n!re două pu!eri oul!e, are se
răz#oiau "n!re ele, pe &ia*ă şi pe moar!e, pen!ru "mpăr*irea prăzii% #anul pu#li 1$aeri
neura!e de miliarde de dolari, a$aeri landes!ine, nu de pu*ine ori s(ngeroase, uriaşe
!ranza*ii u armamen!, u *igări, u a$ea, u alool, u ma!eriale ele!ronie, u maşini
de lu4, se
imund enorme a&eri
năsuse !rans$era!e
e4lusi& din #uzunarul
su# pa!rona6ul, s!ri!pu#li "n el personal%
en!raliza!, "n!reg aes!
al Ligii Renaş!erii uni&ers
<a*ionale0
Cum să !e lup*i u un par!id - ma$io!> se "n!re#ase, adeseori, e4aspera!, 1ndrei 7a&era0 /e
aeea şi "nheiase un pa! !ai! u generalul .epe, al! pa! u Kari!on% să-şi limi!eze
anhe!a penală doar asupra elor două omoruri - 5ihai <egulesu şi 1n!on )oroeanu0 Îşi
implan!ase, "n shim#, pes!e !o! isoade0 In$orma!ori 1gen*i sere*i +i la res!auran!ul
)olaris, şi la re&is!a Violen*a, şi "n 6urul lui Kari!on, şi "n erul de rela*ii ale lui
5ihai <egulesu0 1s!$el, prin!re al!ele, a$lase ă, "n ul!ima lui zi de &ia*ă, diminea*a,
)oroeanu urma să se "n!(lneasă u un minis!ru0 /e la el primise !ele$onul aela ma!inal0
Un ola#ora!or al reda*iei "l auzise, "n!(mplă!or, spun(nd la !ele$on%

-&al-&(r!e60
Vă mul*umes,
 Care minis!ru> Căpi!anul 1ndrei 7a&era a&ea un om de "nredere hiar su#
nasul lui ;ereiu0 La )ere!aria!ul =eneral al =u&ernului /ar nu ş!ia nimi0  1s!a miroase a erezie ar $i zis
sen!en*ios Radu /una, adăug(nd sum#ru% .en!ru o măgărie a as!a, măi păă!osule, !e
paş!e rugul Inhizi*ei
/ar daă Radu /una - #unul său prie!en - ar ş!i ă are o isoda!ă "n$ip!ă !aman "n
Ca#ine!ul!o!ali!aris!e%
apuă!uri #ie$al al Ligii> 1r ieşi şuăr mare0 /udu l-ar $ae ne#un, ne#un de lega! Cu
- 5ăi, rip!oomunis!ule, !u "nă !e mai rezi pe &remea 5ili*iei> Te-ai *ini!> Ce-i u
!ine> Tu nu mai ş!ii de lege> 1i ăzu! "n ap, a ăla are &edea ireşul pe !a&an> 1i
"nepu! să &ezi pes!e !o! numai ho*i şi riminali> 1i da! "n mania agen*ilor sere*i> Te rog,
$ra!ele meu al#, re&ino u piioarele pe păm(n! +i u apul pe umeri +i $ă-*i meseria de
88

#uge!ar0 1!(! Ce să au*i !u u isoadele prin lumea poli!iă> aproape ă *ipase Radu
/una0
- .ăi, daă aolo se asund marii riminali "i răspunsese, alm şi $erm, 7a&era0
- Înali legea, 1ndrei, insis!ase, deoda!ă, gra& şi "nrun!a!, Radu0
-z(m#e!
Care lege, /udule>
su#*ire, Ce $el
dar h(!ru% Cedelege
lege> se #urzuluise
in!erzie unui om7a&era0
să ai#ă/upă are,.rie!eni
prie!eni> adăugase, u!o!
pes!e un
Chiar şi "n poli!iă, "n #iseriă, sau la mama draului0 .en!ru ă !o*i aşa-zişii mei agen*i
sere*i sun! prie!enii mei0 1mii "n ade&ăra!ul sens al u&(n!ului0 <e!reu*i prin $işierele
poli*iei0
1propo, /udule, ş!iai ă unul din ei mai sere*i şi proli$ii agen*i ai mei, din adrul Ligii
Renaş!erii <a*ionale, eş!i hiar !u> E, e zii>
Radu /una rămăsese u gura ăsa!ă, o lipă, două, apoi iz#uniră am(ndoi "n r(s0 /e
$ap!, nu r(dea nimeni0 <ii măar 1ndrei 7a&era0 .en!ru ă era singur0 .en!ru ă el doar
"şi r(s0
de imaginase aes! dialog a#surd u prie!enul său /udu0 +i pen!ru ă nu a&ea delo he$
O 3nt*lnire !i%era&il"
Cum să r(zi, u hă*urile pe !ine> Cu gura s!ri&i!ă de ză#ale> )ă se an!oneze doar "n
ere!area elor două rime% <egulesu şi )oroeanu> /ar mai depar!e> 5ai depar!e,
poa!e, mai !(rziu, "n al!e &remuri0 1legerile de săp!ăm(na &ii!oare po! de&eni un
e&enimen! de #un augur0 .o! adue, după ele, shim#area0 5ul! &isa!a shim#are 1l!
regim
<u on!ează daă &a $i mai deş!ep!, sau mai pros!0 Ci, on!ează ă &a $i $ără Ligă0 O lume
$ără Clu#ul ooşa*ilor, aşa um srisese, $urios, hiar 5ihai <egulesu, "n!r-un aie! u
"nsemnări personale, după apriga disu*ie u Kari!on, adiă e4a! u o zi "nain!e de a $i
omor(!0 Trăim "n!r-o lume ur(!ă "şi amin!i 7a&era ă no!ase <egulesu "n aie!ul său0 O
lume ooşa!ă0 Ca un demoni Clu# al ooşa*ilor0 .e are noi l-am ons!rui!0 <oi l-am
&o!a!0 Iar u !impul am de&eni! u !o*ii niş!e ghe#oşi0 <iş!e omplii0 Vom mai pu!ea,
oare, să e&adăm din Clu#ul ooşa*ilor>
/ar p(nă la e&adarea aia de săp!ăm(na &ii!oare, 1ndrei 7a&era are de "n$run!a! - aum, "n
seara aeas!a - o "n!(lnire mizera#ilă% Liana .redesu Criminalis!ul op!ase pen!ru
migrenă0 )e dusese
ges!uri !andre, aasă,
aproape simulase
ma!erne, o de&as!a!oare
"i $ăuse durere
(!e&a eaiuri de ap,"i Liana
alman!e, "l "ngri6ise
$ri*ionase u
!(mplele
u o*e! de mere, "l "ndopase u aspirină, "l m(ng(iase "ndelung pe $run!e, u pri&iri
duioase, u şoap!e duli, p(nă !(rziu "n noap!e, (nd 1ndrei adormise0
1!uni Liana se ridiase "ne! de l(ngă el, u mişări $eline, !ra&ersase !ip!il amera,
oprindu-se l(ngă măsu*a pe are se a$lau &eioza şi !ele$onul0 7a&era o urmărea "norda!
prin!re genele uşor "n!redeshise, "n lumina palidă a &eiozei, hipul Lianei de&enise de
83

nereunosu!% ree, rău, per$id Căpi!anul se "n$iora, "nghe*a!0 )u# măsu*ă, se a$la e!erna
lui mapă de piele neagră, pur!a!ă pre!u!indeni, "n are "şi păs!ra agenda u "nsemnări
zilnie, "nsemnări pro$esionale Liana se aplease, ridiase mapa, o deshisese u
de4!eri!a!e, "n!r-o deplină liniş!e, e4!răsese agenda, o răs$oise, o pusese la lo, "nhisese
mapa, o aşezase la loul ei0 1poi, se dusese "n hol, se "m#răase şi please la asa ei0
1ndrei
Cum de7a&era rămăsese
se "nşelase> Cum"n*epeni! "n a
de piase pa!un
"nă mul!ă
pros! &reme,aelei
"n plasa !eroriza! de Cine
$emei> g(nduri negre%
se a$la "n
spa!ele ei> .e ine slu6ea> +i um a pu!u! el să 6oae rolul idio!ului, a!(!a &reme> /ar
Liana> Orium, 6oul ei $usese magis!ral
<oap!ea aeea $usese, pen!ru ăpi!anul 1ndrei 7a&era, noap!e de &eghe, "şi $ăuse un plan
amănun*i!, de!alia!, realizase (!e&a om#ina*ii opera!i&e, dăduse (!e&a !ele$oane,
diminea*a meanismul de urmărire a Lianei .redesu era de6a delanşa!0 1poi, "n
după-amiaza aeleiaşi zile, piase #om#a% "n plin en!rul oraşului, "n $aimoasa a$enea
Terasa 1nda, Liana $usese omor(!ă0 Cu ianură de po!asiu )u# pri&irile de argus ale
$lorilor0
- <u de 1rgus, i de #ou "şi zisese e4aspera! riminalis!ul0 .e sonda u su de ananas,
7a&era desoperise aelaşi !ip de ampren!e digi!ale% u &(r$urile !oi!e0 Ca niş!e onuri
!eşi!e0 1l! desen papilar, dar u aeeaşi de$ini!orie ara!eris!iă% ampren!e din la!e40
1elaşi asasin> Ori e un ne#un genial, ori pania!, ori un maes!ru desă&(rşi! al rimei
g(ndise "n!ăr(!a! 1ndrei 7a&era0
+i, "n aeeaşi lipă, "şi propuse să &eri$ie !oa!e ampren!ele digi!ale din rimele u au!ori
neunosu*i, omise "n Rom(nia "nep(nd u anul :0
0ri!inalist$l (i $ci#a($l
O zi "n!reagă n-a ieşi! din la#ora!orul de riminalis!iă0 La apă!ul ei, s!upoare "n şase
azuri din şap!e - !oa!e omise e4lusi& "n ;uureş!i - ampren!ele papilare apar*ineau
unor mănuşi din la!e4% omorul din s!rada <egus!ori, (nd pa!ronul unei, "n!inse re*ele de
onsigna*ii $usese "mpuşa! "n ap, un singur $o "n !(mpla dreap!ă, diminea*a, "n $a*a
asei sale, uigaşul dispăr(nd a o $an!omă ălare pe mo!oile!ă YamahaM ele#rul az
Valiza gal#enă, "n are $usese "n6unghia! un hinez, !oa! mărun!, "nghesui! apoi "n!r-o
&aliză şi lepăda! "n laul Kerăs!răuM o!ră&irea, u &erde de .aris, a unui diploma! ara#, "n
!impul unei $as!uoase reep*iiM "mpuşarea lui 5ihai <egulesu la )olarisM asasinarea
u o maşină in$ernală a ziaris!ului 1n!on )oroeanuM şi uiderea Lianei .redesu, pe
Terasa
"n !ripla1nda0
rimăÎn!r-un singurDeren!ari,
din ar!ierul az, al şap!elea, ampren!ele
"n !oamna din la!e4 nu-şi $ăuseră apari*ia%
anului :0
/in (!e "şi amin!ea riminalis!ul, $usese un az "n(li!, o lup!ă "n!re două #ande de
nenoroi*i din prea-rău-$ama!ul ar!ier Deren!ari, #anda u*i!arilor şi #anda mar*ialilor%
unii speializa*i "n m(nuirea şişului, al*ii "n ar!ele mar*iale0 Cu*i!arii $useseră do#or(*i,
omor(*i e4a! "n $a*a unei &i!rine u peş!i e4o!ii0 1!(! ş!ia 7a&era, nu el ins!rumen!ase
azul, se nimerise să $ie #olna&, in!erna! "n spi!al, $ăuse o opera*ie de hernie de dis,
89

s!ă!use *in!ui! la pa! (!e&a luni0 C(nd re&enise la #irou, azul din Deren!ari era de6a
pră$ui!0 1poi, a rămas "n aş!ep!are, prin!re elelal!e dosare u au!ori neunosu*i0 Curios,
mai mul! in!riga! de(! urios, ăpi!anul redeshise dosarul din Deren!ari, "l i!i din
soar*ă-n soar*ă, a$l(nd - perple4 şi !ris! - ă, de $ap!, aolo $useseră pa!ru mor*i, nu !rei0
5urise, din auza şoului, şi )ul!ana Ven!ura, la a$larea &eş!ii ă $iul ei Ilie $usese uis0
- /ar elălal! $iu al )ul!anei, Romeo Ven!ura, pe unde o mai $i> se "n!re#ase riminalis!ul,
ispi!i! de niş!e g(nduri0 /e e nu se a$lă la dosar şi delara*ia lui, despre erul
suspe*ilor, despre posi#ilii uigaşi ai lui Ilie> Toa!e neamurile elorlal*i doi u*i!ari
omor(*i dăduseră lungi şi !ur#a!e delara*ii despre #ănuielile lor0 Romeo Ven!ura, nu /e
e>
Căpi!anul 1ndrei 7a&era onsul!ă $işa u ampren!ele papilare prele&a!e de la loul rimei,
ma6ori!a!ea ulese de pe geamul &i!rinei u peş!i e4o!ii% nii un suspe!0 Ko!ăr" să-l au!e
pe Romeo Ven!ura, să-l on!a!eze, să-i solii!e delara*ia de rigoare, nu "nain!e "nsă de a
ere de la e&iden*a opera!i&ă (!e&a da!e uren!e despre el0 In$orma*iile primi!e se
do&ediseră)!răină0
Legiunea e4!raordinare0 Ului!oare
Con!ra!ul e4pirase Dra!ele lui anului
"n !oamna Ilie $usese,
:0zee ani Ven!ura
Romeo la r(nd, "n!or(ndu-
"nadra! "n
se aasă, din Dran*a, "n hiar noap!ea !riplei rime0 In!eresan!
+i mai in!eresan! $usese, "nsă, loul unde "i desoperise riminalis!ul pe Romeo Ven!ura%
"n pia*a O#or, &(nză!or de peş!i e4o!ii0 Răspunz(nd unui !eri#il impuls in!erior, 7a&era
renun*ase, deoamda!ă, la delara*ia o$iială, $ăuse ros! de un #oran u apă, se dusese
"n O#or, se $(*(ise de olo-olo prin!re imensele !ara#e, se oprise "n drep!ul lui Ven!ura, "i
"n!insese #oranul, eruse (*i&a peş!işori - doi salari, un #ă!ăuş roşu, un idol maur şi doi
dragoni de mare - plă!ise, please, "n #oran, u peş!işorii e4o!ii0 .e #oran, u
ampren!ele lui Ven!ura0 Căpi!anul era !eroriza! de un g(nd zurliu0 <u se opri de(! "n
la#ora!orul de riminalis!iă0
digi!ale ridia!e 1olo,
de la loul rimei, u g(ndul
şase aniaela $ăudee4plozie%
"n urmă, pe geamulprin!re ampren!ele
&i!rinei u peş!i
e4o!ii, se a$lau şi ele ale lui Romeo Ven!ura0 Cum era posi#il> Ce ău!ase Romeo la
loul rimei> Înain!e de rimă> /upă rimă> /ar daă $usese aolo hiar "n !impul
rimei> Ven!ura se "n!orsese aasă, din Dran*a, e4a! "n ursul aeleiaşi nop*i $a!ale0
)ă $ie implia! Romeo Ven!ura "n !ripla rimă> )ă $ie hiar el au!orul> Dos!ul merenar
din Legiunea )!răină> Un pro$esionis! al omandoului> 1l răz#oiului neon&en*ional> 1l
rimei>
+i, deoda!ă, 1ndrei 7a&era a&u er!i!udinea ă se a$lă "n $a*a uigaşului ău!a!%
Romeo Ven!ura
1sasinul pe areEl"l să&(nase
$ie omul
de u o mie
a!(!a de de
amar $e*e> Omul u
&reme> În ampren!ele papilare
Dran*a, se a$lase "ndin la!e4>
ser&iiul
Legiunii )!răine, "n Rom(nia, aum, "n ser&iiul ui se a$lă> Cine "i omandase rimele>
Cine plă!ise> Cine $usese #ene$iiarul aelor omoruri> /ar daă !o!ul nu-i de(! un er
&iios de presupuneri>
<u, "nă nu era er!i!udine Cu a!(!ea "n!re#ări, nu pu!ea $i er!i!udine0 <u po*i ares!a un
om, doar pe simple #ănuieli /oar pe simple po!ri&eli0 Un riminalis! nu !re#uie niioda!ă
8

să se lase sedus de oiniden*e0 /e păreri personale0 /e sen!imen!e0 /e resen!imen!e0 /e

presupuneri0 Con&ingerea lui !re#uie să se #azeze, "n e4lusi&i!a!e, pe pro#e .ro#e
ma!eriale0 .ro#e !es!imoniale0 /eşi, nu pu*ini poli*iş!i mai "n!(i ares!ează, a#ia apoi au!ă
pro#ele0 1es!a nu-i doar un a#uz0 <u-i doar imorali!a!e0 Ci, inompe!en*ă0 Care, "n
!ermeni reali, se heamă pros!ie Or, daă eş!i pros!, $ă-!e, dom-le, a&oa!, nu poli*is!
7a&era nu "nghi*ea a&oa*ii0 <u-i su$erea0 5ai mul!% "i de!es!a Veşni slinoşi, &eşni
unsuroşi, !ranspira*i, !(r(nd după ei he!are de h(r*oage pră$ui!e, u ges!uri pripi!e, u
pri&iri a#uri!e, u mersul lor aluneos, plu!i!or, u &or#ele lor a un (n!e de sirenă, de o
eloin*ă !ea!rală meni!ă să asundă ade&ărul, nu să-l dez&ăluie, a&oa*ii - "n opinia
ăpi!anului 1ndrei 7a&era - $ăeau din ade&ăr, mar$ă0 Un produs de &(nzare0 /e
!(rguiala0 1de&ărul a&oa*ilor se &indea pe !ara#a Jus!i*iei, a moro&ii la pia*ă0 )au aşa
um "şi &indea Ven!ura peş!işorii e4o!ii0 5ai ie$!in, mai sump% după mersul !(rgului0
Răorindu-se u aeas!ă dungoasă inursiune prin!re propriile-i g(nduri, riminalis!ul

re&eni la Romeo Ven!ura0 Îl &(r" numaide(! "n maşinăria omple4ă a in&es!iga*iilor, un
enorm şi su#!il meanism poli*ienes delanş(ndu-se pe urmele &(nză!orului de peş!i
e4o!ii0
Indicati/$l =>>> s$co!&"

Trei zile mai !(rziu, ăpi!anul 1ndrei 7a&era era edi$ia!% Romeo Ven!ura era uigaşul
1#ia a!uni !reu la ela#orarea senariului - după apro#are, de&enea ordin o$iial - pen!ru
ap!urarea periulosului asasin0 Organiză !rei ehipe dis!in!e% una pen!ru ares!are, al!a
pen!ru perhezi*ie, al!a pen!ru anhe!a propriu-zisă0 Tele$ona prourorului şi mediului
legis!, "i rapor!ă generalului .epe0 1es!a "i mai puse la dispozi*ie şi o grupă mo#ilă din
!emu!ul
.(nă la DIR% Dor*ele
ora h, mai de In!er&en*ie
erau aproape Rapidă0 La orele!imp
B: de minu!e% 9,:: $i4, ordinul
pen!ru o a$ea,de&enea
pen!ru oopera!i&0
*igară,
pen!ru &eri$iarea ul!imelor de!alii0
Toa!ă lumea aş!ep!a "norda!ă0 +i !omai a!uni, sunase !ele$onul0 .e $irul in!erior0 Era
o$i*erul de ser&iiu, "i rapor!ă riminalis!ului ă 6os, la poar!a prinipală a .oli*iei
muniipale, se a$lă un domn "n &(rs!ă, un domn $oar!e #ă!r(n, pe nume Romeo Ven!ura,
are solii!ă să $ie primi! urgen! la ăpi!anul 1ndrei 7a&era0 Criminalis!ul rămase in!erzis0
Cum se s!reurase Ven!ura prin !oa!e #ara6ele poli*iei> Cum !reuse prin !oa!e $il!rele are
"i "non6urau louin*a> /e e nu $usese opri!> /aă Romeo Ven!ura ar $i dispăru! de$ini!i&
de la domiiliul său> /aă ar $i !reu! landes!in grani*a, $ugind aiurea, anonim "n lumea
largă>
Căpi!anul era, pur şi simplu, ons!erna! /in lipa aeea, !oa!e lururile ăpă!aseră o
!urnură a#eran!ă, săpa!ă de su# on!rol, un &(r!e6 de momen!e demen*iale iz#unind u
$or*a unei rea*ii "n lan*0
1ndrei 7a&era, u un aer de #uimăeală greu reprima!, o#or(se el "nsuşi la poar!ă0

1olo, "l aş!ep!a un #ă!r(nel $ira&, u helie, u ohelari de &edere, u mus!a*a (! o
8

&ra#ie su# nasul oroia! şi asu*i!, "m#răa! "n haine uşor ponosi!e, mirosind &ag a
na$!alină, spri6inindu-se greu "n!r-un #as!on negru, noduros, luios0
- ;ună ziua, domnule ăpi!an, mă numes Romeo Ven!ura şi aş a&ea e&a $oar!e
impor!an! de disu!a! u dumnea&oas!ră0 1um )un!e*i de aord> "n!re#ase, poli!ios, dar
$erm, #ă!r(nul0
7a&era $u de aord, "i pri&ea u o &ie uriozi!a!e, "i "n!inse m(na pen!ru salu!, #ă!r(nul i-o
s!r(nse u o !eri#ilă &igoare0 O$i*erul "l onduse, apoi, "n #iroul său, se aşezaseră -
Ven!ura "n!r-un $o!oliu, riminalis!ul pe saunul lui, "n spa!ele #iroului - !ăeau, aş!ep!au,
7a&era pornise disre! ase!o$onul pen!ru "nregis!rare, primul are rupsese !ăerea $usese
Romeo Ven!ura0 <u "nain!e, "nsă, de a-şi $i sos ohelarii0 +i perua0 +i masa din la!e40
+i mănuşile din la!e40 Le aşezase pe !oa!e pe #ra*ul la! al $o!oliului0 /upă are, "şi masă
energi $a*a u palmele, "şi "ndrep!ă spinarea, respiră ad(n, !uşi de (!e&a ori0 ;ă!r(nelul
$ira& dispăruse a prin $arme, "n loul lui i&indu-se ins!an!aneu - a "n!r-un 6o de
holograme - hipul aspru, dur al lui Romeo Ven!ura0
-ÎlE4a!
pri&i pe
aşa7a&era "n ohi0
um &-a*i )pusedomnule
imagina!, simplu, de pară ar)un!
ăpi!an $i on!inua!
omul u oo mai
mie &ehe disu*ie%
de $e*e )un! sigur
ă a*i g(ndi! as!$el despre mine0 .en!ru ă, ori(nd, po! de&eni al!ine&a0 1l! hip0 1l! om0
/e al!$el, nii nu mai ş!iu prea #ine, ine anume sun!0 5ă pierd, adeseori, prin!re
propriile-mi plăsmuiri0 Iar pierderea "nseamnă epuizare0 O#oseală )un! un om o#osi!,
domnule ăpi!an0 Doar!e o#osi! /e aeea am &eni! la dumnea&oas!ră0 +!iam ă mă
ău!a*i Că sun!e*i pe urmele mele0 Ce ros! a&ea să mai lup!> /eşi, !oa!ă &ia*a nu mi-am
dori! al!e&a, de(! să $iu un lup!ă!or0 Un răz#oini0 Cel mai #un
+i să "n&ing "n!o!deauna0 La un momen! da!, "nsă, n-am mai ş!iu! să lup!0 <-am mai pu!u!0
Ci, doar să uid0 Uid re$le4 1şa um respir0 Ceea e "nseamnă ă e&a, "n mine, a $os!
iremedia#il s!ria!0 /ena!ura!0 Rup!0 1m $os! shilodi!
Romeo Ven!ura &or#ise, ne"n!rerup!, aproape două easuri0 /espre &ia*a lui, mama lui,
$ra!ele lui0 /espre Legiunea )!răină, india!i&ul :BBB şi re&enirea aasă0 /espre um s-a
"n!(mpla! să-şi uidă propriul $ra!e0 /espre moar!ea mamei0 1poi, despre ne&oia de
răz#unare0 /e regăsire a propriului eu "n a!ul de răz#unare0 /e ău!are demen*ială, "n
$ieare &i!imă răpusă, a oamenilor are "i shim#aseră su$le!ul, "i &or#ise, mai depar!e,
despre e4elen*a sa domnul minis!ru - un !iălos plin de parale - are "i e4ploa!ase a#il
aeas!ă ne&oie mor#idă de a uide, omand(ndu-i ele şase rime% &aliza gal#enă,
pesui!ă din laul Kerăs!răuM pa!ronul din s!rada <egus!oriM ma$io!ul ara#, a6uns mare
diploma!M azul )olarisM ziaris!ul )oroeanuM ul!ima &i!imă $iind o $emeie $oar!e
$rumoasă, Liana .redesu0
/eşi Ven!ura pre!indea pre*uri e4or#i!an!e, nu uidea pen!ru #ani0 Ci pen!ru răz#unare -
aeas!ă ne#unie maa#ră din apele ăreia renăsuse uigaşul pro$esionis!0 Reperul i$ri%
:BBB0 .e are "l rezuse "ngropa!, pen!ru !o!deauna, "n su#!eranele Legiunii )!răine0 O
da!ă u e4pirarea on!ra!ului0
3:

- /ar, n-a $os! să $ie aşa, domnule ăpi!an "nheiase Ven!ura, u glasul s!ins, gra&,
aproape şop!i!0 1m de&eni! un in$irm% nu mai ş!iu să lup! Ci, doar să uid <u mai ş!iu să
lup! nii măar u mine "nsumi% i, doar să mă sinuid Ceea e şi &oi $ae imedia!0 1dio,
domnule ăpi!an
+i Romeo
C(nd Ven!ura
ăpi!anul "şi lăsă
1ndrei #rus"iapul
7a&era sări -peului!
spa!e, "n!r-un spasm
şi dispera! sur!0 ridi(ndu-l
- "n a6u!or, Da!al0 "n #ra*e şi
"n!inz(ndu-l pe o&or, palp(ndu-i &ena 6ugulară şi $ă(ndu-i !es!ul pleoapelor, "şi dădu
seama ă a&ea, de $ap!, "n $a*a lui un ada&ru0
În aeeaşi zi, riminalis!ul desoperise "n louin*a uigaşului o amplă ole*ie de măş!i şi
mănuşi din la!e4, perui şi $alşi ohelari de &edere, mai mul!e arme de $o u surdină,
s!ile!e u lama asu*i!ă a #riiul, un se! de $ioroase o!ră&uri, preum şi imense sume de
#ani0 Cash0 /e asemenea, "n su#solul asei, "n per$e!ă s!are de $un*ionare, o mo!oile!ă
Yamaha, ne"nma!riula!ă la )er&iiul de .oli*ie Ru!ieră0
oRomeo Ven!ura
po&es!e !ris!ă, suom#ase $ulgeră!or,
"ngrozi!or de !(r(nd
!ris!ă, lăs(nd "n după
urmael,
luidinolo
o droaiededepragul mor*ii,
"n!re#ări "n nean!,
nerăspunse,
un iopor de !eri#ile !aine are a&eau să piară şi ele (nd&a, o da!ă u moar!ea
"n!re#ărilor, nu "nain!e "nsă de a-i $i $ău! adou riminalis!ului numele unui om%
$an!oma!ia eminen*ă enuşie, are "i plă!ise !oa!e rimele omanda!e0 5inis!rul
8$ s-ida pericol$l4
- 5inis!rul> 
o lipă "nain!e de a-siCum să $ies!opul
pro&oa posi#il a omul
ardia, să
$ie ade&ăra!ul asasin> /e e Ven!ura se mul*umise doar să-l numeasă şi a!(!> /e e nu
mo!i&ase> /e e nu e4pliase> /e e nu o$erise de!alii> 5in*ise> "n lipa
mor*ii, oamenii nu min! "şi spusese 7a&era0
/oar ne#unii po! $a#ula pe pa!ul de moar!e0 )ă $i $os! Romeo Ven!ura un ne#un> 1diă,
un iresponsa#il> <u Ven!ura $usese un uigaş luid0 .oa!e doar un in$irm, um
reunosuse el "nsuşi, dar un in$irm per$e! onş!ien! de in$irmi!a!ea sa, de $ap!ele sale0
<e#un, nu .oa!e doar un 6uă!or per&ers, are "i ară!ase lui 7a&era numai o singură ar!e,
din hin!a regală, pe are pre!indea ă o de*ine0 /ar daă era o aialma>000
Urmaseră (!e&a zile de oşmar0 Cum să ares!ezi un "nal! demni!ar al s!a!ului> .e e

#ază> /oar pe delara*ia seaă, lapidară, a unui uigaş> Căpi!anul 1ndrei 7a&era o#*inuse
apro#area generalului .e!re .eniu, de a nu $ae pu#liă, deoamda!ă, moar!ea lui Romeo
Ven!ura0 .epe "l pri&ise "n ohi, ad(n, apoi "l s!r(nse pu!erni de umeri şi-i &or#i u o
ne$ireasă "nordare%
3

- 1i grilă e $ai, 1ndrei /uminiă sun! alegerile0 Toa!ă lumea pară a "nne#uni!0 Iar
!impul e sur!0 Doar!e sur! <u red ă mai e !imp su$iien! pen!ru a ău!a pro#ele
neesare, p(nă la alegeri, a să inriminezi o$iial di!amai mahărul pe are *i l-a o$eri!,
ploon, Ven!ura0 Lasă-l p(nă după alegeri0 1s!a, pe de o par!e0 .e de al!ă par!e, daă !ipul
a$lă ă Romeo Ven!ura a mierli!-o unde&a, prin #irourile poli*iei, in!ră "n aler!ă, dedue ă
eş!i pe urmele
/eal!$el, pes!e lui
: şilaosu!ă
ş!erge
dinnumaide(!
lihidi!ă*ilepes!e
lui - grani*ă0 Cu $amilie
(!e&a su!e u !o!0deCu
de milioane a&erese
dolari u a$lă
!o!0
de6a depuse "n on!uri s!răine0 To!oda!ă, nii moar!ea lui Ven!ura n-o pu!em *ine !ăinui!ă
prea mul!ă &reme0 La minis!rul de In!erne nu po! in!er&eni, pen!ru ă am(ndoi sun! din
aeeaşi #ară0 5inis!ru la minis!ru nu-şi soa!e ohii
1şadar, pen!ru momen!, moar!ea lui Ven!ura răm(ne sere!ă0 5ai depar!e, !u ho!ărăş!i
/in par!ea mea, ai m(nă li#eră să $ai e &rei0 )ă iei !oa!e măsurile pe are le rezi !u
neesare0 1#solu! !oa!e Iar daă n-ai să iz#u!eş!i, aş &rea să ş!ii ă nu-*i &oi găsi nii o
&ină0 1i, dei, gri6ă p(nă unde mergi şi um mergi0 .en!ru mine, mai impor!an! de(!
ade&ărul după are um#li, es!e &ia*a !a0 5ă "n*elegi, 1ndrei> <u piere o lume, daă un
riminal Lumea
ul!imul0 !răieş!eeprin!re noi,riminali,
plină de neprins mai
<epedepsi! <u u
ales din ei es!emanşe!ele
primul şi,al#e0
desigur, nu &a !e$i rog,
/e aeea, nii
nu să&(rşi ges!uri eroie0 C(nd rezi ă !re#uie să !e opreş!i, opreş!e-!e 
1m asul!a! şi eu "nregis!rarea pe are ai $ău!-o0 E o perlă de *inu! min!e, (! !răieş!i0 O

perlă neagră0 'i-a zis am aşa, i!ez in memorie% )ă nu ui*i niioda!ă ă !răieş!i
"non6ura! mereu de o hai!ă $lăm(ndă de lupi0 +i să nu !e "nrezi "n nimeni, de(! "n
/umnezeu0 E purul ade&ăr0 ;ă!r(nul prior al Ca&alerilor de 5al!a ş!ie e spune0 <u e,
desigur,
superioareunare
s$(n!0"mi/ar $ae 5ul!e
sapă0 6ouri mari,
pu!eriomplia!e,
"l onsiderădinolo de-odul
- $ieare omul penal,
lor de din ra*iuni
"nredere0
Lo!reanu "l *ine drep! onsilierul său personal0 Li#eralii "l red omul lor, pen!ru ă le
sponsorizează, u sume grase, mul!e a*iuni poli!ie de an&ergură0 Liga "l re&endiă şi ea,
Kari!on $iind una din prinipalele surse $inaniare ale par!idului de gu&ernăm(n!0
'ărăniş!ii "l red prie!enul lor, pen!ru ă se "n$rup!ă şi ei din ozonaul lui Kari!on0 În
reali!a!e, am s!rania on&ingere ă ser&eş!e pe al!ine&a0 Că "n spa!ele lui se a$lă o al!ă
$or*ă0 O $or*ă de !emu!0 +i, măr!urises, nu sim!, nu de!e!ez delo &reo duşmănie din
par!ea aelei e4!raordinare pu!eri0 /impo!ri&ă /ar as!a-i al!ă po&es!e, 1ndrei, pe are
sper ă, oda!ă şi oda!ă, o &oi i!i p(nă la apă!0 /eoamda!ă, mă a$lu am pe la 6umă!a!ea
ăr*ii0 +i daă n-o să mai apu $inalul deela!or, $inalul are să limpezeasă !oa!e
"n!re#ările
depar!e şi "ndoielile
po&ara din su$le!ul
i!i!ului0 .(nă la s$(rşi!0meu, de-aum
Ori poa!e #ă!r(n, *i-l
ă s$(rşi!ul &ei &a
răm(ne
po&es!i!uhiar
să dui mai
Kari!on,
drep! reompensă ă l-ai demasa! şi ares!a! pe duşmanul său de moar!e000
=eneralul .epe se opri #rus din monologul său s$ă!os şi !ris!, o undă de spaimă $ulgui
pes!e hipul său "ngri6ora!, "şi luă palmele de pe umerii ăpi!anului, se re!rase (*i&a paşi,
"şi o#or" $run!ea palidă, #ro#oni!ă de sudoare, adăug(nd u glas răguşi!%
32

-Vezi, 1ndrei> 1m "nepu! să #a! (mpii, să $a#ulez, să !rag de !imp0 1s!a "nseamnă ă
"mi es!e $riă0 Tare $riă 1i gri6ă de !ine
+i se "n!oarse iu!e, smui!, pară rup(ndu-se din $a*a lui 7a&era, dispăr(nd numaide(!
dinolo de uşă% "nal!, masi&, "n!unea!0
0e2 drac$2 se 3nt*!pl" aici6

<oap!ea urmă!oare a $os! noap!e al#ă0 1ndrei 7a&era ş!ia, de-aum, e are de $ău!0 )e
liniş!ise0 Era &ineri0 Vineri diminea*a0 Tre#uia să se duă la #irou0 5ai "n!(i, "nsă, era
neesar să prindă (!e&a ore de somn zdra&ăn0 Dără somn, numai prin romanele proas!e
oamenii g(ndes normal0 .use easul să sune la orele unsprezee, se as&(rli "n pa!,
adormi ins!an!aneu0 )e !rezi, a de o#iei, e4a! u ini minu!e "nain!e de z#(rn(i!ul
easului0 O oră mai !(rziu, se a$la la #irou0 1 rămas la sediul poli*iei, p(nă seara0 1 rei!i!
!oa!e ma!erialele din dosarul )olaris, la are one4ase !oa!e elelal!e şase azuri, a
!ransmis (!e&a
rapoar!e de ordine "ns-aadrul
in&es!iga*ii, s$ă!ui!/epar!amen!ului pe are
u şe$ul )er&iiului "l onduea, a solii!a! ul!imele
de $ila60
1 !ele$ona!, apoi, la )RI, unde a&ea un prie!en din al!e &remuri - ăpi!anul =rigore 7orin
- s!a#ilind o "n!(lnire pen!ru a doua zi0 To! pen!ru a doua zi, $i4ase o "n!(lnire şi u /an
5irea Kari!on0 1 doua zi, era s(m#ă!ă0 Toa!ă ziua de s(m#ă!ă, 7a&era nu a mai da! pe la
#irou, "n shim#, $usese hema! duminiă, "n zori0 Cu noap!ea "n ap0 Îl apelase !ele$oni
o$i*erul de ser&iiu, rapor!(ndu-i - s!resa!, !imora! - ă unul din de!e!i&ii 1gen*iei
Gondor )euri!@ $usese omor(!, "n noap!ea de s(m#ă!ă spre duminiă, şi ă i se $uraseră
pis!olul şi muni*ia din do!are0 In$orma*ia $usese omunia!ă !ele$oni, u ini minu!e "n
urmă, de un e!ă*ean din /rumul Ta#erei, mor!ul $iind desoperi! "n imedia!a apropiere a
inema!ogra$ului Da&ori!0
- 1s!ăzi, sun! alegerile, domnule ăpi!an O rimă ne mai lipsea aum Iar $ur!ul armei şi
muni*iei, "n irums!an*ele da!e, "nseamnă alarmă de gradul zero Ce ordona*i, domnule
ăpi!an>, !uruise suresi!a! !(nărul o$i*er de ser&iiu0
- /omnule loo!enen! "l liniş!ise ăpi!anul 1ndrei 7a&era - alm, me!odi, on&ingă!or,
"n primul r(nd, &ă mul*umes pen!ru opera!i&i!a!e, "n al doilea r(nd, nu ui!a*i ă eu sun!
şe$ul /epar!amen!ului de riminalis!iă, "n al !reilea r(nd, onsidera*i-&ă desăra! de
orie sarină u pri&ire la aes! az0 )alu! +i "nhise !ele$onul0
Criminalis!ul
$oar!e prosperseom#ăr#ieri !a!ios,
de a$aeri% $ău gri-$er,
os!um un duş,dese la"m#răă
Casa depen!ru
modăzile mari0ămaşă
VenusM 1ră!a a un
al#ă,
or#i!or de al#ă, umpăra!ă de la magazinele )!e$anelM pe m(na s!(ngă "şi !rase un elegan!
eas-#ră*ară Car!ier - renun*(nd, pen!ru as!ăzi, la ra#la aia ruseasă de #uzunar% H)delano
# CCC.M "şi puse iorapi de la magazinele 5organM pan!o$i, !o! gri-$er, din piele =uiM
ra&a!ă Versae şi #a!is!ă din mă!ase <ina Rii, u monogramă0 +i, pen!ru prima da!ă,
renun*ă la e!erna lui mapă neagră, pesuind "n ad(nul şi$onierului o ase!ă-diploma!, !o!
3A

gri, din piele Claude 5on!ana0 )e pri&i "n oglindă, "n !imp e-şi $(s(i o $ra*iune de
seundă pe su# #ăr#ie, un $laon al#as!ru de Channel 80
Un z(m#e! rău "i s!ă!u agă*a!, (!e&a lipe, de ol*urile gurii0 Ciuguli, apoi, din!r-o #ua!ă
de $rip!ură ree, p(nă e se opări a$eaua - nu-i plăea a$eaua $iar!ă, i doar opări!ă - o
#ău $ără arapae
;ă!r(na zahăr, $redona o $r(n!ură
- ura!ă, de- (n!e
lus!rui!ă $is!ihiu,
"l aş!ep!a după"n are
umin!e $a*a o#or" din /emară
#loului0 apar!amen!0
lin,
rela4a!, pară ar $i plea! "n!r-un !ur de agremen!0 .arado4al, nu se "ndrep!ă spre
inema!ogra$ul Da&ori!0 Ci, spre sediul 1gen*iei de de!e!i&i par!iulari Gondor
)euri!@0 16uns aii, salu!ă, se legi!imă, se in!eresă de domnul sere!ar de s!a! Leopold
5a&rodin, pa!ronul 1gen*iei0 I se omuniă de ă!re de!e!i&ul de ser&iu - poli!ios şi
ree - ă şe$ul lipseş!e, a !ele$ona! ă as!ăzi nu mai &ine, ă, după &o!are, pleaă la
.redeal u $amilia, p(nă m(ine0 Re&ine luni seara0 5ar*i diminea*a, &a !ree pe la
1gen*ie0
-1ş pu!ea să-i dau un !ele$on> insis!ă ăpi!anul 1ndrei 7a&era, e4pli(ndu-se% Unul din!re
de!e!i&ii dumnea&oas!ră a $os! omor(! azi-noap!e, $ur(ndu-i-se pis!olul şi ar!uşele0
/e!e!i&ul de ser&iiu se hol#a nău la o$i*erul de poli*ie0 .es!e (!e&a lipe, 7a&era se
a$la "n legă!ură !ele$oniă u e4elen*a sa domnul sere!ar de s!a! Leopold 5a&rodin0
/upă un 1m onoarea să &ă salu!, domnule minis!ru e4!rem de a$a#il, riminalis!ul "l
in$ormă se, pro$esional, despre !ragia "n!(mplare pe!reu!ă u unul din salaria*ii
1gen*iei, in&i!(ndu-l, "n $inal, la poli*ie, pen!ru "n!omirea $ormelor legale de iden!i$iare
şi delara*ia o$iială, aşa um se o#işnuieş!e "n as!$el de azuri0
- )un!e*i de aord, domnule minis!ru> "n!re#ă o#se&ios 1ndrei 7a&era, adăug(nd,

on$iden*ial, "n "nheiere% V-aş sugera, daă "mi permi!e*i, să nu $aem prea mul!e &aluri
u
el aes! az0 <u1&e*i
mai nimeri!0 ar $i nii
e&a"ndea&an!a6ul
ordona!, 1gen*iei, nii al .oli*iei0 +i nu es!e nii momen!ul
domnule minis!ru>
/aă Leopold 5a&rodin, alias 5onseniorul, i-ar $i pu!u! &edea ohii lui 7a&era - $ioroşi,
haini - s-ar $i "n$rioşa!, s-ar $i u!remura! p(nă "n mădu&a oaselor şi ar $i $ugi! rup(nd
păm(n!ul0 /ar el nu-i auzea de(! glasul% supus, ser&il, persuasi&0 +i s-a dus la poli*ie000
O 6umă!a!e de oră mai !(rziu, "n!r-un #irou api!ona!, elegan!, in!im, din adrul
/epar!amen!ului de riminalis!iă al .oli*iei muniipiului ;uureş!i, doi #ăr#a*i răs!urna*i
"n $o!olii ad(ni, despăr*i*i de o măsu*ă ro!undă% sere!arul de s!a! Leopold 5a&rodin şi
ăpi!anul de poli*ie 1ndrei 7a&era0 .e măsu*ă, un !ele$on negru, &ehi, din e#oni!ă, un !op
de h(r!ie al#ă
5onseniorul0 şi (!e&a
Iz#uni pi4uri0
indigna!, .rimul are sim*i aerul ne$ires al "n!(lnirii, $u
sandaliza!%
- Ce, drau, se "n!(mplă aii>

Căpi!anul 1ndrei 7a&era a&ea hipul "mpie!ri!, pri&irea "nghe*a!ă, z(m#e!ul rău0 )e ui!a
*in!ă la 5a&rodin0 Di4 "n lumina ohilor 5onseniorul de!e!a prime6dia0 /ar era prea
!(rziu0
3B

1#ia a!uni "n*elese, "nspăim(n!a! um nu mai $usese niioda!ă, ă se a$la pen!ru o a doua
oară "n $a*a ele#rului riminalis! 7a&era0 <u un poli*is! oareare0 <u un $lea de ăpi!an,
are s!ă smirnă "n $a*a unui minis!ru0 Ci un &(nă!or de riminali, dărui! de /umnezeu u
&oa*ia geniului 1ndrei 7a&era era de6a o legendă &ie "n riminalis!ia rom(nă Cum
de-i săpase aes! de!aliu esen*ial> +i aproape ă !resări, (nd auzi glasul mono!on, a un
des(n!e, al ăpi!anului 1ndrei 7a&era0
)o/estea /*n"tor$l$i de cri!inali

- <u se "n!(mplă nimi, domnule minis!ru0 /ar, aşa e "n asa poli*iei% unii oameni se sim!
$oar!e s!ingheri0 Ca şi păă!oşii "n #iseriă0 'in să &ă asigur, "nsă, ă nu-i de(! o senza*ie
pasageră0 +i mai *in, de asemenea, să &ă preizez, de la #un "nepu!, ă mo!i&ul pen!ru
are &-am in&i!a! la poli*ie e un !ru ordinar0 Reunos spăsi! şi sper a, la s$(rşi!, să mă
ier!a*i /ar, &e*i &edea ă am &ru!, am dori! să pre"n!(mpin al!e nenoroiri0 1l!e rime Cu
un uigaş de pro$esie, nu ş!ii niioda!ă pe e !ăr(m 6oi0 .e !ăr(mul &ie*ii> .e !ăr(mul
mor*ii>
+!iu e spun, domnule minis!ru, pen!ru ă aproape !oa!ă &ia*a, prin!re riminali mi-am
pe!reu!-o0 /espre e es!e &or#a> Eu am să "ner să &ă spun o po&es!e0 Timpul, "nsă, nu
ne permi!e să s!ăm prea mul! la !ai$as0 Timpul lurează "n de$a&oarea dumnea&oas!ră0
Con!raronome!ru 1m la dispozi*ie mai pu*in de o oră0 1şa ă &ă rog, domnule minis!ru,
să mă asul!a*i u a!en*ie0 Cu $oar!e mare a!en*ie0 +i, mai ales, să nu mă "n!rerupe*i0 Voi $i
(! se poa!e de sur!0
.o&es!ea mea "nepe u un !(năr o$i*er de seuri!a!e =heorghe .a&elesu, spi*ă din
neamul 5a&roorda*ilor, opil nelegi!im al unei !ris!e $iguri is!orie% Emil ;odnăraş0
T(năra
pe noas!ră
&remea speran*ă
!eri#ilului es!e loo!enen!
general "n adrul /epar!amen!ului de In$orma*ii E4!erne,
<iolae /oiaru0
In!eligen!, energi şi poliglo!, !(nărul o$i*er aede repede la grade şi $un*ii superioare0
1paren! #l(nd şi doil, modes! şi asul!ă!or, es!e, "n reali!a!e, un !ip se!os de pu!ere, de
s(nge, de a&en!ură0 Un ames!e insoli! de ruzime şi gra*ie0 Un spiri! male$i, disimula!
"n!r-un "nger0 /upă (*i&a ani, a6unge ăpi!an, apoi, arz(nd e!apele, general0 To! a!uni,
es!e numi! şi şe$ al =rupului H7Q din adrul /IE0 )inis!rul grup are se oupa u apliarea
solu*iilor $inale, "mpo!ri&a ad&ersarilor lui Ceauşesu, $ugi*i pes!e grani*ă0 1diă,
asasinarea lor "n!re !imp, găseş!e &reme şi pen!ru "nsură!oare0 ;a hiar şi pen!ru un opil0
O $e!i*ă "n(n!ă!oare0
Ca să $im drep*i, omul din po&es!ea mea "şi iu#ea $amilia - so*ia şi $e!i*a - a pe ohii din
ap0 La $el le iu#eş!e şi as!ăzi0 <-aş &rea să in!ru "n amănun!e, !o!uşi !re#uie sa &ă spun ă
&ia*a aes!ui om - i!i!ă de mine "n niş!e dosare p(n!eoase, !op-sere!, puse la dispozi*ie
de un mare şi in$luen! prie!en - &ia*a lui poa!e s!a ală!uri de ele mai ap!i&an!e romane
din $aimoasa ole*ie )erie noire0 5ai ales, epoa +aalului0 1lias Carlos0 .e numele
lui ade&ăra!, Ilii Ramirez )anhez0 Un şir nes$(rşi! de rime0 )u# aoperire ideologiă0
Ca şi iezui*ii, de al!ăda!ă% niş!e uigaşi $ioroşiM dar, su# aoperirea lui /umnezeu0 1s!a nu
38

"nseamnă "nsă ă /umnezeu ar $i un asasin0 /upă um nii ideea "n sine, din ideologia
aia, nu poa!e uide pe nimeni0
Tre#uie să apară - şi olo, şi olo - omul "n arne şi oase0 Care omoară din plăere Omul
pen!ru are uiderea semenului "nseamnă sa!is$a*ie, des$ă!are, dule $ior0 1es!a a $os!
+aalul
respe!ul,Ca
nuşimă
amaradul său<u
"n!rerupe*i0 - omul din po&es!ea<umea0
&ă impaien!a*i0 maiVă
da*irog, domnule
semne minis!ru,<ii
de neră#dare0 u !o!
de
apărare0 <ii de on!raziere0 Vom a&ea !imp #erehe! să disu!ăm "n on!radi!oriu0 /ar,
nu aum Ci, mai !(rziu Lăsa*i-mă să !ermin (! mai repede0 Repe!% !impul urge
"mpo!ri&a dumnea&oas!ră0 Implaa#il Ve*i "n*elege a#ia la s$(rşi! aes! rud ade&ăr0
<umele su# are Carlos "l unoş!ea pe şe$ul =rupului H7 din )euri!a!ea rom(nă, a6uns
aum unul din loo!enen*ii săi, era .e!re ;uzesu0
<ume de od% eimar0 <imi al!e&a, de(! un rip!onim pro$esional0 Ca şi =heorghe

.a&elesu0 /in!r-un apriiu personal, "i &oi spune şi eu !o! .e!re ;uzesu0 )au hiar ;uz,
um "l alin!a +aalul, u nepre$ău!ă prie!enie0 Ca mai !o*i marii asasini din is!orie, şi
Carlos era un !ip ueri!or, $ermeă!or, irezis!i#il0 Cul!i&a prie!enia şi dialogul spumos0
Ki!ler a&ea şi el ul!ul prie!eniei0 Lenin po&es!ea niş!e #anuri, de !e s!r(m#ai de r(s0
<apoleon era, prin &oa*ie, ueri!or0 .e!re ;uzesu, $ermeă!or0 E!ernele parado4uri ale
ondi*iei umane Cer! es!e ă epoa +aalului a $os! prima lui epoă de glorie0 1 doua
epoă de glorie es!e as!ăzi, "n!re ele două epoi, un prag sinis!ru0 O umpănă O
pră#uşire in$ernală, din are .e!re ;uzesu a $os! sal&a!, um se spune, la mus!a*ă, "n
ul!ima lipă0 1l!$el, ar $i pu!rezi! şi aum prin puşăriile $ran*uzeş!i0 Ca şi Ilii Ramirez
)anhez0 /ar, pen!ru ;uz a in!er&eni!, la !imp, un om pro&iden*ial0 )al&a!or Un #ă!r(n
enigma!i, pe are lumea "l unoaş!e su# numele de /an 5irea Kari!on0 El l-a adus "n
*ară, de la .aris, răpi! de su# nasul poli*iş!ilor $ranezi0 L-a "nsris apoi "n Liga Renaş!erii
<a*ionale,
!aină al luil-a pus "n Omul
Kari!on0 $run!eadeunui )RL-eu,
!o!ala l-a $ău!
"nredere, sere!ar
pe are de s!a!0
#ă!r(nul ;uz de&enise
"l $olosea, omul u
deopo!ri&ă de
măies!rie şi pro$i! personal, "n mul!e din a$aerile lui oul!e0 Era m(na lui dreap!ă )au,
el pu*in, aşa redea Kari!on0 .en!ru ă, "n reali!a!e, .e!re ;uzesu, domina! de aelaşi
orgoliu agresi&, de aeeaşi s(ngeroasă !iăloşie, pradă aeluiaşi spiri! #les!ema! să nu-i
priasă de(! aerul !o4i al rimei, a sări!, la un momen! da!, hiar la #erega!a elui e-l
sal&ase (nd&a0 <u să-l omoare0 Ci, doar să-l do#oare pe $os!ul om pro&iden*ial0 )ă-l
"nlă!ure0 )ă-i preia loul, "n $run!ea unui )is!em su#!eran, produă!or de uriaşe pro$i!uri0
+i as!$el, pen!ru mazilirea lui Kari!on, a *esu! un plan dia#oli0
.lan din are n-au lipsi! nii 5işu <egulesu, nii 5ariana ;ereiu, nii #od@guardul
Tomi*ă, niiuhiar
manipula!-o is!ea*a
o rară aia de1şa
măies!rie0 1urora 5an!a,
um l-a de la ;ulina
manipula!, &erde,
mai !(rziu, pe are 1n!on
şi pe ziaris!ul ;uz a
)oroeanu0 Iar =rupul 1RO de la ;erlin, "n $run!e u !emu!ul 1le4andru Ipsilan!i, &(r(! şi
el "n planul lui ;uzesu, n-a a&u! al! rol de(! să-l "nure şi mai !are pe Kari!on, să-l
deru!eze, să-l "nspăim(n!e0 Un senariu male$i Cons!rui! u ra$inamen! şi isusin*ă0 /ar
şi u un imens e$or!0 1r $i pu!u!, desigur, să-l omoare0 1r $i $os! mai uşor0 /ar nu şi
e$iien!0 1r $i $os! hiar on!raprodu!i&0 În loul lui Kari!on, omor(!, ar $i &eni!, "n mod
au!oma!, al!ine&a0 To! din )is!em Or, ;uz era din a$ara )is!emului0 )er&ea )is!emul, dar
33

nu $ăea par!e din el0 Era ne&oie, dei, a "nsuşi Kari!on - ompromis, şan!a6a!, "n$rioşa!
- sa-i deshidă larg por*ile )is!emului, "n $run!ea #ua!elor 1şa "n(!, i-a pus "n (ră
două rime% "mpuşarea lui 5inai <egulesu şi omor(rea, u o #om#ă, a ziaris!ului 1n!on
)oroeanu0 Ingenios +i opera!i& /e al!$el, pe )oroeanu, hiar ;uzesu "l sosese din
#irou, u un !ele$on ma!inal, după e "n preala#il i se omuniase ă #om#a $usese de6a
mon!a!ă pe maşina ziaris!ului0
Ul!imele u&in!e ale gaze!arului, la !ele$on, au $os!% Vă mul*umes, domnule minis!ru "n
zee minu!e, sun! la dumnea&oas!ră0 /e e !omai <egulesu şi )oroeanu> .en!ru ă
am#ele &i!ime, "n!r-un $el sau al!ul, !reuseră prin des!inul lui Kari!on0 <egulesu $usese
amenin*a!, de Kari!on, u moar!ea, daă nu-i preda o &ideo-ase!ă de sandal0 )!r(ns u
uşa, 5ihai <egulesu "i predase &ideo-ase!a u #ulu, dar "nregis!rase, !o!oda!ă, pe un
repor!o$on minusul, amenin*area u moar!ea0 /e asemenea, mai de*inea şi o opie după
&ideo-ase!ă0 Durios şi umili!, &roise să se răz#une pe Kari!on, să $aă pu#li !o!
sandalul0 Luase legă!ura u ine&a din presă, aran6ase "n!(lnirea a să-i predea
ma!erialele ompromi*ă!oare, !omai se duea la "n!(lnire, (nd a $os! asasina!, "mpuşa!
Iar una din ele mai #une agen!e ale lui ;uz, Liana .redesu, implan!a!ă la )olaris, a
reupera! rapid ele două ase!e din #uzunarul mor!ului0 In!eresan! - a model de in!rigă
riminală - es!e $ap!ul ă "n!reaga a$aere <egulesu era e4lusi& opera lui .e!re ;uzesu0
1m(ndoi se unoş!eau din 5inis!erul Comer*ului E4!erior0 .(nă "n , 5inai
<egulesu lurase "n aes! minis!er0 Ca şi ;uzesu0 <umai ă .e!re $usese o$i*er de
seuri!a!e onspira! "n om de a$aeri, iar 5ihai hiar $usese om de a$aeri0 /upă ,
;uzesu a a6uns sere!a! de s!a! la aelaşi minis!er0 <egulesu s-a pri&a!iza! şi s-a lansa!
"n uriaşe a$aeri negre0 Iar (nd 5ihai <egulesu a a&u! ne&oie de lien*ele alea de e4por!
pen!ru arne - a$aere sugera!ă hiar de .e!re - a da! $uga să-şi onsul!e prie!enul0 .e!re
;uzesu, sări!or şi ama#il, i-a inspira! senariul u 5ariana şi Tomi*ă, ş!iind ă - #aza! pe
in$orma*iile"isale
preziden*ial - 5ariana
&a da pes!e #o! &a
lui da $uga la Kari!on
<egulesu0 s-o E4a!
Tare de !o!0 sal&eze,
aşa iar
s-au#ă!r(nul
pe!reu! onsilier
lururile0
Durios şi umili! de Kari!on, ;uzesu a &ru! să dea "n &ileag !o! !ăm#ălăul, "n presă0 1!uni
a in!er&eni! .e!re ;uzesu, ordon(nd lihidarea lui şi reuperarea ma!erialelor
dezonoran!e0 /e aum, /an 5irea Kari!on se a$la - $ără de săpare - la m(na lui .e!re
;uzesu0 /ar ;uz era un !ip me!iulos0 Ra$ina!0 Un pro$esionis! al dis!rugerii
În arsenalul său de "ngenunhere a lui Kari!on, mai a&ea ne&oie de o piesă grea0 1s!$el,
s-a năsu! azul )oroeanu0 Jurnalis!ul srisese şi pu#liase de6a o serie de repor!a6e
inendiare despre a$aerile neura!e ale #ă!r(nului0 Tre#uia lihida!0 Ca şi <egulesu0
.en!ru aeas!ă opera*iune, e4!rem de sensi#ilă, a reurs la aelaşi speialis! al rimei, un
pro$esionis! al omorului,
Ven!ura0 1$aerea pe arerepede,
s-a !ranşa! "l mai ura!,
$olosise
aşide"n o#iei%
al!e r(nduri0
pla!a <umele
an!iipa!0lui%)er&iiul
Romeo
uigaşului a $os! ireproşa#il0 1 urma! şan!a6area lui Kari!on0
;ă!r(nul se lăsa greu0 /ar, orium, dădea er!e semne ă, p(nă la urmă, &a eda0 1poi,
"ne!-"ne!, lururile au "nepu! să $ie parazi!a!e de niş!e "n!(mplări impre&izi#ile0 La un
momen! da!, .e!re ;uzesu a mirosi! - u un $ler im#a!a#il - ă Liana .redesu, pe are o
in$il!rase pe l(ngă o$i*erul de poli*ie are anhe!a azurile, $usese deonspira!ă0 /ei,
39

periol iminen! Ca a!are, a da!-o şi pe ea "n primire lui Romeo Ven!ura0 .lă!i! promp!,
uigaşul si-a $ău! da!oria0
/ar, (!e&a zile mai !(rziu, Ven!ura a a$la!, s!upe$ia!, ă Liana $usese nu doar agen!a lui
;uzesu, dar şi iu#i!a poli*is!ului0 Ce drau $ae ;uzesu> 1 "nne#uni!> )e 6oaă u
poli*ia> s-a "n!re#a!,
irepresi#ilă0 uprins de spaimă,
Vede*i dumnea&oas!ră, Romeo
domnule Ven!ura0
minis!ru, +i es!e
pania a in!ra! "n!r-oheie
elemen!ul paniă
al
!u!uror marilor dezas!re umane 5ai ales ă Ven!ura "l sim*ise pe !eri#ilul poli*is! pe
urmele sale şi mai ş!ia, "n aelaşi !imp, ă-i dădea !(roale şi domnului .e!re ;uzesu0
Teama oar#ă a uigaşului s-a ade&eri! repede% ieri, Romeo Ven!ura a $os! ares!a!0 Iar azi-
diminea*a i-a $ău! poli*is!ului o măr!urisire umpli!ă0 /omnule ăpi!an - i-a delara!
Ven!ura, &i#r(nd de o săl#a!iă emo*ie - daă &re*i să-l mai prinde*i "n &ia*ă pe domnul
sere!ar de s!a! .e!re ;uzesu, lua*i urgen! legă!ura u el şi spune*i-i să nu mai plee, u
$amilia, la .redeal0 .e maşina lor, am mon!a! o #om#ă u e$e! "n!(rzia!0 E4a! u (!e&a
ore "nain!e de a $i ares!a!0 Vroiam să-l omor, a să dis!rug, as!$el, orie urmă, orie
legă!ură ă!re mine0 /ar, a $os! zadarni Toa!ă noap!ea, m-am perpeli!% să &ă spun> )ă nu
&ă spun>
uşoară 5-am;uzesu0
pen!ru ho!ăr(!, Casă &ă spun /e
şi pen!ru e>5eri!ăm
mine0 .en!ru ăpuşăria
moar!eapear&ia*ă
$i o pedeapsă prea
1!(! i-a spus
Romeo Ven!ura, poli*is!ului din po&es!ea mea0 Ul!erior, prin sursele speiale ale poli*iei,
riminalis!ul a a$la! ă, "n!r-ade&ăr, so*ia şi $e!i*a lui ;uzesu, respe!i& doamna Virginia
şi domnişoara 5inodora, &or plea numai ele singure, u maşina, la .redeal, domnul
;uzesu $iind re*inu! u oaree !re#uri la ;uureş!i0
Vor plea $i4 la orele unsprezee, oră p(nă la are ;uzesu le-a zis ă s-ar pu!ea să
soseasă aasă0 /aă nu &ine, să plee singure0 1şa le-a spus0 Iar aum sun! orele, ia să
&edem (! ara!ă easul, da, sun! orele zee şi douăzei şi ini de minu!e000
)l*ns$l disperaţilor
- /omnule minis!ru, aeas!a es!e po&es!ea mea reluă ăpi!anul 1ndrei 7a&era, după o
sur!ă pauză0 O simplă po&es!e0 Ca mul!e al!ele, pe are le-am risipi!, de-a lungul
!impului, prin presă0 .u!e*i s-o rede*i0 )au nu0 .oa!e $i purul ade&ăr0 1de&ărul "ngrozi!or0
Ori, pur şi simplu, o $i*iune0 /umnea&oas!ră deide*i <u eu0 <e mai pierdem &remea
"mpreună, aum şi aii, la !alale0 1şa, a la o şue!ă de duminiă0 )au poa!e ă "mi &e*i
po&es!i şi dumnea&oas!ră &reo is!orie s!ranie, din!r-o &ia*ă plină de "n!(mplări palpi!an!e0
.o&es!ind, &remea !ree mai uşor, p(nă $i4 la orele unsprezee0 1diă, nu 5ai #ine p(nă
la orele douăsprezee0 .en!ru a m(na oar#ă a des!inului să ai#ă !imp su$iien! să
delanşeze maşina
!impul pre*ios aia &i
pe are in$ernală0 /upă
l-am răpi! şi neare,
&omdomnule
despăr*i0minis!ru,
Orium, oprezen*a
să &ă er suze pen!ru
dumnea&oas!ră
m-a onora!000
Căpi!anul 1ndrei 7a&era !ău0 Terminase, "mple!ise magis!ral imaginarul u reali!a!ea0

Cons!ruise un deor na!ural, real, "n are implan!ase o imagine $alsă% #om#a u e$e!
"n!(rzia! de pe maşina 5onseniorului0 Va sesiza, oare, domnul Leopold 5a&rodin
ornamen!ul mininos din peisa6ul prin are "l plim#ase> Criminalis!ul risase Ca şi "n
3

po&es!ea u de!e!i&ul omor(! şi pis!olul $ura!0 Cum să adui, al!$el, un minis!ru la

poli*ie> Rug(ndu-l $rumos> <u Ci, ris(nd un senariu redi#il0 1deseori, risul es!e
ul!imul pun! de spri6in al (ş!igă!orului0 Ul!ima şansă0 Cine nu risă, nu (ş!igă 1ndrei
7a&era "şi admira opera0
E4elen*a
"nremenise sa<ii
domnul
măarsere!ar
nu lipea,de"n*elesese
s!a! Leopold
per$e!5a&rodin
pre*ul eru!de&enise al# aUn&arul,
de riminalis!0 pre*
e4or#i!an! /ar ore! )!ă!u aşa, (!e&a seunde lungi, "n*epeni!, aiuri!, apoi se apleă
#rus asupra măsu*ei din!re ele două $o!olii, smulse u iu*eală o oală de h(r!ie din !op,
"nha*ă unul din pi4uri şi, &reme de ini minu!e, u ges!uri rispa!e, srise prima sa
delara*ie, din!r-un lung şir de a#omina#ile măr!urisiri0 /upă are, umil, eru &oie
ăpi!anului să !ele$oneze aasă, "i răspunse ne&as!ă-sa, Virginia0 O a&er!iză alm, dar
$erm, asupra prime6diei de moar!e are plana asupra lor, adăugă un !andru săru-m(na şi
"nhise0 1poi, 5onseniorul "nepu să pl(ngă0 .l(ngea a un opil, u gura "n pumnii
s!r(nşi, u p(r(iaşele de larimi #răzd(ndu-i hipul emaia!0 Un pl(ns !ău!0 5u!0 .l(nsul
dispera*ilor
Dieare zi !re#uie "n!(mpina!ă u speran*e0 +i m(ine mai e o zi spunem a!uni (nd lipa
prezen!ului ne o&(rşeş!e0 7iua de m(ine - ori(! de pesimiş!i am $i as!ăzi - !re#uie s-o
"n!(mpinăm u op!imism0 Radu /una ar $i preiza!% u un op!imism #ine !empera! Eu
spun doar a!(!% u op!imism Chiar daă ş!im $oar!e #ine ă pesimis!ul es!e un op!imis!
in$orma!0 Vo!ez pen!ru op!imism, "n!ru(! numai op!imis!ul es!e apa#il de speran*ă
.esimis!ul se aga*ă de !oa!e urgiile pe are Cu!ia .andorei le leapădă pes!e zilele noas!re0
)ingur op!imis!ul se aga*ă de speran*ă0 Ca "n!r-un ul!im re$ugiu0 Ca "n!r-o e&adare, u
ul!imele pu!eri,elor
reuşi!0 Laudă, din are
sinis!rul Clu# al =lorie,
au "nera! ooşa*ilor0
elor 5ul*i
are auaue&ada!
"nera!/eşi
să e&adeze0 .u*in&aau$i
re*e!a gloriei
plă!i!ă nu u speran*e, i u disperări0 Cu ne"mpliniri0 Cu zadarnie aş!ep!ări0 +i, nu de
pu*ine ori, u mininoase promisiuni0
1legerile parlamen!are şi preziden*iale, din !oamna anului 3, au adus, după ele, mul!
dori!a shim#are0 Liga Renaş!erii <a*ionale nu mai es!e par!id de gu&ernăm(n!0 ;inomul
roşu s-a pul&eriza!0 Ion .aul Rogo6anu, preşedin!ele .ar!idului Rom(nia .i!oreasă, şi-a
pierdu! imuni!a!ea parlamen!ară, $iind hăr*ui! prin zei de proese penale0 /ar nu se lasă
nii aum% rupe lan*ul şi muşă ad(n Leon Lo!reanu nu mai s!ă oo*a! "n $run!ea
Co!roenilor0 1u &eni! la pu!ere *ărăniş!ii, li#eralii şi demora*ii0 ;aronul a &eghea! la
!rans$erulonen!rarea
pre&eni demora!i alunei
pu!erii0
prea;enedi!inul
mari pu!eril-ala"mpins "n $a*ă
dreap!a pe Romulpoli!i
eşihierului .e!rean,a$la!
sprelaa
gu&ernare0 .ro$e!ul pri&eş!e "n zare u suspiiune% el a spus ă re*e!a gloriei &a $i plă!i!ă
u disperări
Liga Renaş!erii <a*ionale s-a $r(n! iarăşi "n două r(mpeie0 1u rămas, a şi "n 2,
onser&a!orii0 1u plea! re$ormiş!ii0 Leon Lo!reanu a de&eni! preşedin!ele Ligii0 O&idiu
=ăman a renun*a!, "n sris şi "n pu#li, la orie $un*ie din onduerea Ligii0 1!en*ie,
3

n-am spus% a renun*a! de #ună &oie În &ara lui 9, la alegerile din adrul Ligii
Renaş!erii <a*ionale, prim-&iepreşedin!e al par!idului a $os! ales /aion /oroga0
In$orma*iile de la 1gen*ia Gondor )euri!@ se do&ediseră de o u!ili!a!e e4emplară0
Opera!i&ă Draga /orneanu a $os! des!i!ui!ă, "n!r-o diminea*ă, $ulgeră!or, de ă!re aelaşi
/aion /oroga, u are se !u!uise şi se #ă!use pe #ur!ă% şe$a de a#ine! aumulase prea
mul!ă
ea de pepu!ere 1da =enaru,
$irmamen!, o da!ă $rumoasa gardă
u ares!area de orp aTru*i
olonelului $os!ului prim-sena!or,
.ogoreanu, a dispăru!
de la ).., şi
pen!ru
!ra$i ilegal u *igări0 <iolae ;eldiman, alias <inel, a pieri! "n!r-un aiden! de irula*ie,
s!ri&i! de un 5eredes negru, neunosu!, "n!r-o noap!e pus!ie, hiar "n $a*a #loului unde
louia0 Leopold 5a&rodin, alias 5onseniorul, a $os! ares!a! şi 6udea! "n!r-un proes #li!z,
u uşile "nhise, $ără !am-!am prin presă, $ără !ransparen*ă, $iind ondamna! la "nhisoare
pe &ia*ă0 )en!in*ă de$ini!i&ă
5arile a$aeri demasa!e de ziaris!ul 1n!on )oroeanu au $os! a#andona!e, risipi!e prin
uriaşele dulapuri ale .arhe!ului, pră$ui!e, "ngropa!e "n ui!are0 7a&era n-ar $i zis ui!are, i
riminală omplii!a!e Orium, as!ăzi au de&eni! doar simple is!orii de presă0 1u dispăru!
(!e&a gigan!ie
ares!ări Corup*ie#ăni% ;anore4,
$ără orup*i Ca .a4 Romana, /aia
şi !erorismul Deni40
de !ris!ă Dalimen!a!e
ele#ri!a!e, /ar, $ără
din % $ără
!eroriş!i /an 5irea Kari!on şi-a mai adăuga!, la (rdul lui de $irme par!iulare, şi un
pos! de !ele&iziune0 =eneralul .e!re .eniu, alin!a! de su#ordona*i u apela!i&ul .epe, a
a6uns ad6un! de minis!ru la In!erne0
Căpi!anul 1ndrei 7a&era a $os! a&ansa! la e4ep*ional% "n doi ani, a lua! !rei grade0 1um
es!e olonel şi şe$ul .oli*iei din ;uureş!i0
Ion ;res!oiu a părăsi! #rus ;ulina &erde% s$ă!ui!, s(r#i!, amenin*a!> <u ş!ie nimeni
preis0 Um#lă !o! soiul de &or#e prin !(rg0 )ingura er!i!udine es!e ă s-a apua! să srie
ăr*i0 +i, ape$os!
manager, #une,
unsăare mai mul!
dia#olia har la
1urora ăr*i,supranumi!ă
5an!a, de(! "n presă0 În loul
.an!era .reseilui, a general-
.oli!ie0 Traian
;ereiu, =eorgin Dloresu, /inu Ioan Tur!ureanu şi !oa!ă lio!a de miniş!ri din =u&ernul
Trăsău au dispăru! de la &edere, s-au pi!i! prin )ena!, prin Camera /epu!a*ilor, urm(nd
u s$in*enie prinipiul lansa! de O&idiu =ăman% prinipiul lui )aul din Tarsul0 Iar săm(n*a
o!ră&i!ă aruna!ă de ei - su# ohiul &eşni &igilen! al lui /aion /oroga - a "nol*i!, de6a,
e4a! prin!re laurii de pe $run!ea noii pu!eri0 Cine &a plă!i, "nsă, re*e!a gloriei> .oa!e ă ne
&a spune, (nd&a, roniarul Radu /una000
- )$(rşi! - ;uureş!i - 9 $e#ruarie 
I);< 9A-B3:-B-3
Edi!or% Vasile )!an
Tehnoreda!or% Luiza-Cris!ina ;alin!
/i$uzare% 1le4andru Tranda$ir
9:

Car!e prin poş!ă% Dloren*a 5a4im
Coper!a% <iolae 1le4andru ;ăr#ulesu

ZCop@righ! 2::: Olimpian Ungherea

Ungherea Olimpian Clubul Cocosatilor Vol 2 Zar de Fuga 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ungherea Olimpian Clubul Cocosatilor Vol 2 Zar de Fuga 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum nu &ii !u, 'epeş doamne, a pun(nd m(na pe ei,

Un policier politic de scandal

Sorin Roşca Stănescu

Un poliier poli!i de sandal 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 2

5(nă de uigaş pro$esionis!00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 98

Violenţa  alar!" de #rad$l %ero

Vin u !rădări, a#6urări şi delara*ii de dragos!e pa!rio!iă0 .a!rio!ardă )e on$e*ionează

'n l$!ea interlop" a !an(etelor al&e

demon!a!e, demasa!e de !eri#ilul ziaris!% a$aerea HDarah, a$aerea H/aia Deli4,

1n!on )oroeanu prinsese un $ir, !răsese de el u in$ini!e preau*ii, se deşirase un ol* de

penal% un onsilier preziden*ial prin!re marii ma$io*i> 1 pă!runs orup*ia şi la Co!roeni>

;uliă &ine de la şoală, negru de supărare0

- +i n-am priepu! nimi aproape ă *ipă ;uliă, u larimi "n ohi0

1ei oameni se 6uau, "mpă!imi*i, u u&in!ele0 Ca niş!e ne#uni are desoperiseră o

$r*s$l $n$i dia/ol

-/omnilor olegi, deshidem ea de a 23B-a şedin*ă a /elega*iei .ermanen!e0 Vă dores

1#ia aum "n*elegea

am delanşa!, după !ele$onul neunosu!ului> Kari!on era zăpăi!0 <edumeri!, "nseamnă

I cappo dei t$tti cappi

Do$" cri!e2 acela(i asasin

.e 29 noiem#rie, anul aes!a, ziaris!ul 1n!on )oroeanu, $usese uis u o maşină

Criminalis!ul !resări, sur(se "n!unea!, răspunse rar, o$iial%

Dac" /rei s" -$#i2 e$ s$nt aripile

Fr$!os e p"!*nt$l2 Doa!ne4

/e e a !re#ui! să moară 1n!on )oroeanu> Ce poli*e mons!ruoase a a&u! de ahi!a!> /e

)e &a pră#uşi, de $ap!, un regim0 Regimul Cuu&elei0 1l 5ă!uşii de la Co!roeni0

maligni% şe$i poli!ii, preşedin*i de ompanii omeriale, dire!ori de #ăni, miniş!ri,

Sorin Roşca Stănescu

Împreună u ;aronul şi ;enedi!inul, .ro$e!ul $ăea par!e din Trium&ira!ul )eniorilor%

Ra*iunea Ilumina*ilor de a dez&ol!a omunismul a&usese al!e sopuri0 +i al!e ne&oi0

O iau razna0 )e dez&ol!ă a niş!e !umori a#eran!e0 Ca un aner0 Curg, o &reme, pe

Oamenii nu po! $i on!rola*i pe !ermen lung0

.oa!e ă !omai "n as!a şi s!ă mis!erul di&in al speiei noas!re0

1eş!ia sun! $undamen!aliş!ii E4lusi&is!a .ăm(n!ul, "n onep*ia lor, nu poa!e $i

Ca un /emiurg0 /ar se poa!e şi au!odis!ruge0

E, !o!uşi, un miraol ă omul a apăru! pe păm(n! 1elaşi miraol a plămădi! şi &eaul

Oa!enii din spatele istoriei

se pregă!ea, de (*i&a ani, o #reşă, o dis!an*are $a*ă de 5oso&a, u g(ndul la o posi#ilă

/omnul Leon Lo!reanu - are reep*ionase şi el un semnal de la 1m#asada so&ie!iă - "l

A!intirea %id$l$i de la 5*r#o/i(te

per$e!ă lim#ă de lemn, lăs(ndu-se răpus de nos!algii moso&i!e, onsider(ndu-se un

1ii era gra&i!a!ea,

Roland Cătălin Pena

0i$dat" (i trist" l$!e4

- Cum să $ie &ia#il - se "n!re#ase adeseori /umi!ru ;ereiu - un sis!em #aza! pe

Vrei s" cad" G$/ern$l pentr$ o &ere

- .reis!a mă-sii de &ia*ă, ă nu ş!ii "n e să mai rezi

- )un! Leonida Delean, preşedin!ele organiza*iei 6ude*ene a Ligii Renaş!erii <a*ionale

- Ce e aia manager> a "n!re#a! urios /umi!ru ;ereiu0

În prezen*a #ă!r(nului ;ereiu, Traian perepea lumea la ade&ăra!ele ei dimensiuni,

+i să ne #uurăm ă sun!em "mpreună0 E a!(! de simplu +i a!(! de măre* Ca un răsări! de

0are re/ol$ţie2 &"i Gel$le6

)ro(tii s$nt sarea p"!*nt$l$i

- Ce drau să sriu eu "n rapor!ul ăla> se "n!re#a, #ul&ersa! de g(nduri on!radi!orii,

- În e *ară !răim, /udule>

Care e pro#lema u !ine, 1ndrei> Ce nu "n*elegi> Că s!a!ul nu es!e de(! o simplă

A!-itrion$l -ace c"rţile

1r $i $os! re$uza!> 1ş Vrerea #ă!r(nului onsilier preziden*ial ar $i $os! e4eu!a!ă

/upă onsumarea primelor minu!e de poli!e*uri, #anali!ă*i şi ama#ili!ă*i pro!oolare,

- )!ai0 Înain!e de a porni "mpreună pe un drum, la apă!ul ăruia am ho!ăr(! să de&enim

M*n" de $ci#a( pro-esionist

E$ s$nt pa%nic$l l$pilor4

- .en!ru ă ar $i o pros!ie răspunse !o! el0

- Cine o $i>, se "n!re#a, de&ora! de uriozi!a!e, 5onseniorul0 /e ine se !eme /aion

Vin u !rădări, a#6urări şi delaraii de dragos!e pa!rio!iă0 .a!rio!ardă )e on$eionează

1n!on )oroeanu prinsese un $ir, !răsese de el u in$ini!e preauii, se deşirase un ol de

penal% un onsilier prezidenial prin!re marii ma$ioi> 1 pă!runs orup*ia şi la Co!roeni>

-/omnilor olegi, deshidem ea de a 23B-a şedină a /elegaiei .ermanen!e0 Vă dores

Raiunea Iluminailor de a dez&ol!a omunismul a&usese al!e sopuri0 +i al!e ne&oi0

se pregă!ea, de (i&a ani, o #reşă, o dis!anare $a*ă de 5oso&a, u g(ndul la o posi#ilă

- )un! Leonida Delean, preşedin!ele organizaiei 6udeene a Ligii Renaş!erii <a*ionale

/upă onsumarea primelor minu!e de poli!euri, #anali!ăi şi ama#ili!ă*i pro!oolare,

de g(ndire are se spri6ină pe !rei oloane $undamen!ale% "nelepiunea, $ora şi

raionamen!ul pe are /aion /oroga l-a ser&i!, u $arme şi persuasiune, /elegaiei

La "nepu!ul perioadei de ins!ruie, un indian mi!i!el, negriios, slă#u, u o $igură

/eshise0 În prag, doi poliiş!i u $run!ea "n păm(n!0 )puseseră #ună-dimineaa u o

Ci o onspiraie enormă0 Oul!ă0 O organizaie rea, popula!ă e4lusi& de oameni răi,

Toi aeş!ia nu se "mpăau niideum u g(ndul supunerii $aă de s!ăp(nirea romană,