Identificarea persoanelor i cadavrelor dup semnalmentele exterioare.

Descrierea semnalmentelor - cunoscuta In literatura de specialitate sub denumi-rea demetoda portretului vorbit - asa cum se va vedea mai jos, are in vedere caracteristicile intregului corp, accentul fiind pus pe particularitatile anatomice ale fetei, in descriere fiind vizate volumul, forma, pozitia si culoarea partilor observate, fiecare element fiind apreciat nu in funcfie de un anumit sistem metric, ci in raport cu alte elemente anatomice care alcatuiesc ansamblul descris5. Precizam ca posibilitatile de descriere difera in functie de persoana care le efectueaza, precum si de utilajul tehnic ajutator destinat acestui scop. Metoda portretului vorbit.Portretul vorbit este o metoda aplicata frecvent si perfectionata pe parcursul timpului, care serveste la identificarea persoanelor, pe baza descrierii semnalmen-telor exterioare ale acestora, de catre o alta persoana. In descrierea facura de eel care a perceput caracteristicile somatice ale individului cautat sunt vizate, pe de o parte, formele statice, iar pe de alta parte, formele dinamice. Aprecierea formei si dimensiunilor acestora se face dupa un sistem cuprinzand trei gradatii: mare, mijlo-ciu si mic . Metode tehnice folosite in identificarea persoanelor dupa semnalmentele exterioare Portretul schitat. Portretul schitat, sau schita de portret, reprezinta o metoda menita sa inlature, eel putin in parte, neajunsurile determinate de modul in care o persoana apreciaza sau descrie semnalmentele exterioare. Sunt imprejurari in care persoana de identificat a fost perceputa in conditii aparent bune, insa fie din cauza momentului indepartat in care se face ascultarea, fie posibilitatilor reduse de descriere de catre martor - determinate mai ales de gradul de instruire si inteligenta, de varsta, de profesiune etc. - este aproape impo-sibil sa se realizeze un portret vorbit utilizabil la identificare. Fotorobotul. Este o metoda de identificare cu ajutorul unui colaj fotografic de elemente faciale preluate din fotografii ale semnalmentelor unor persoane diferite. Din punct de vedere tehnic, albumul destinat identificarii este alcatuit dintr-un set de fotografii executate in conditii similare de incadrare si marime, astfel meat cele trei zone ale fetei (frontala, nazala si bucala) sa se suprapuna perfect. In unele albume, fotografiile sunt sectionate in cinci zone, ceea ce largeste gama posibilitatilor de alcatuire a portretului robot. Metode criminalistice de identificare a cadavrelor necunoscute Tehnicile de identificare prezentate mai sus sunt utile si In cazul identificarii cadavrelor necunoscute, insa, aplicabilitatea lor este limitata de transformarile firesti prin care trece corpul uman, ca urmare a anumitor fenomene cadaverice, ori din cauza actiunii distructive a diversilor factori. Astfel, pot aparea transformarile tipice proceselor de putrefactie, modificarile determinate de interventia autorului unui omor, care cauta sa distruga sau sa faca de nerecunoscut victima. Totodata, probleme deosebite de identificare apar Tn ipoteza accidentelor, catastrofelor. Toate aceste situatii reclama folosirea de metode specifice a caror elaborare reprezinta rodul unei stranse cooperari dintre Criminalistics si Medicina legala. Amintim ca identificarea cadavrelor necunoscute

poate fi efectuata si pe baza desenelor papila-re, daca persoana s-a aflat in cartoteca politiei. Metoda supraproiectiei. Din punct de vedere tehnic, metoda consta in proiectarea sau suprapunerea imaginii craniului necunoscut peste imaginea fotogra-fica a persoanei disparute, careia se presupune ca i-a apartinut craniul3. Pentru efectuarea expertizei, specialists trebuie sa dispuna de o lbtografie realizata in conditii cat mai apropiate de fotografia semnalmentelor, in lipsa acesteia putandu-se apela si la fotografii existente la serviciile de evidenta a populatiei, ori la o foto-grafie executata ocazional. Suprapumerea electronica a imaginilor reprezinta o varianta perfectionata asupraproiectiei, avand la baza combinarea electronica a imaginilor craniului necunoscut si cele ale persoanei disparute. Reconstituirea fizionomiei dupa craniu. Metoda consta in reconstituirea plastica si grafica a tesuturilor moi ale capului, potrivit unor standarde de grosime determinate stiintific. Fireste ca intreaga opera-tie se executa pe craniul cadavrului caruia se incearca sa i se determine identitatea. Rezultatele acestui gen de identificare - verificata de practica, nu numai pe cale experimentala - sunt de multe ori spectaculoase, in majoritatea cazurilor asemana-rea atingand gradul perfectiunii, mai ales daca se face o alegere potrivita a culorii parului, a pigmentului pielii, ca si a expresiei intregii figuri. Identificarea dupa resturile osoase. Identificarea dupa resturile osoase face obiectul expertizei urmelor osteologice, specifica unui domeniu denumit in literatura medico-legala osteoantropometrie3. Aceasta identificare trebuie interpretata intr-un sens larg, intrucat, pana astazi, nu era posibila o identificare ca atare, in sensul stabilirii persoanei carcia iau apartinut resturile osoase, exceptand situatia in care este descoperit craniul. Identificarea dupa sistemul dentar si lucrarile stomatologice. Aceasta modalitate de identificare este deosebit de valoroasa datorita unor elemente specifice de individualizare pe care le prezinta, in mod natural, dantura unei persoane. La aceste particularitati, trebuie adaugate si interventiile medicale efectuate pentru intretinerea sau inlocuirea dintilor. Practica demonstreaza ca, in situat,ii deosebite (catastrofe, incendii, explozii, accidente, distrugerea premeditata a corpului victimei prin diverse modalitati), printre foarte putinele elemente care mai pot oferi date cu privire la persoane, mergandu-se pana la identificare, sunt cele ale sistemului dentar2. Identificarea prin expertiza fotografiei de portret. Expertiza fotografiei de portret este frecvent folosita de organele judiciare in stabilirea identitatii unui cadavru, caruia i se poate face o fotografie a semnalmentelor, dupa efectuarea toaletei sale. La aceasta se adauga identificarea unei persoane amnezice sau care isjascunde identitatea. Practic, metoda consta in compararea unei fotografii cat mai recente, a persoa-nei disparute, cu fotografia semnalmentelor cadavrului. Compararea se poate face prin confruntare, juxtapunere, masurarea valorilor unghiulare, folosirea caroiajului s.a.1. Identificarea persoanelor dupa voce si vorbire Identificarea persoanei dupa voce, inregistrata pe diferite suporturi magnetice, se inscrie, in prezent, printre metodele tehnico-stiintifice moderne, pe care criminalistica le pune in slujba stabilirii adevarului, a descoperirii autorului infractiunii. .Examinarea criminalistica a urmelor sonore pentru

identificarea persoanelor, inclusiv pentru constatarea unor imprejurari in care a fost savarsita fapta, a devenit deci posibila datorita punerii la punct a unor metode stiintifice, la care si cercetato-rii romani au cautat sa-si aduca o contributie importanta1. Caracteristicile de identificare a vocii si vorbirii In vederea determinarii si aprecierii stiintifice a caracteristicilor vocii si vorbirii sunt necesare mijloace tehnice speciale de evaluare, de tipul sonografelor. Sonografele permit analize complexe ale caracteristicilor generale i individuate fonoacustice, spectrul lor de audiofrecventa fiind situat intre 5 i 16000Hz. Aceste aparate vizualizeaza caracteristicile vocii, prin transcrierea lor grafica sub forma vocogramelor. Principalii parametrii fizici ai sunetelor evidentiati de sonograf sunt frecventa, intensitatea i durata acestora. Expertiza criminalistics complcxa a vocii si vorbirii, a imaginilor spectrograficc ale vocalelor si consoanelor releva urmatoarele caractcristici generate si individu : ale mai importante de identificare'. Caracteristicile vocii. A. Vocea are drept caracteristici acustice generate: - configuratia de ansamblu a formantilor transcrisi pe vocograma ; - durata de pronuntare a unui cuvant sau a unui grup de cuvinte; -intensitatea vocii, toate aceste servind la restrangerea grupului de persoane suspecte. B. Caracteristicile acustice individuate sunt formate dintr-un complex de frecvente, alcatuit din: - frecventa de rezonanta a cavitatii aparatului vocal (formantii); - frecventa specifics sunetelor nazale si frecventa vocii. In examinarea frecventei vocii se are in vedere frecventa formantiala si, mai ales, frecventa tonului fundamental, apreciata ca o caracteristica neschimbatoare a vocii.In legatura cu stabilirea acestor caracteristici, trebuie sa precizam ca sunt necesare imprimari cu aparatura de buna calitate, imprimarile ocazionale, facute in conditii tehnice improvizate creand dificultati in cercetate Caracteristicile vorbirii. Vorbirea se caracterizeaza, in general, prin particularitati de expresie si stil, specifice unui anumit grup de persoane. Elementele de natura sa permits individualizarea vorbitorului se grupeaza in: a particularitati fonetice (accent, intonatie, prescurtari de cuvinte, pronuntarea cuvintelor straine); b particularitati fonetice straine; c defectiunile de prommtie si particularitatile lexicale, cum sunt, de pilda, cele specifice regiunii din care provine vorbirorul sau cele caracteristice anumitor profesii. Expertiza criminalistica a vocii si vorbirii Obiectul expertizei criminalistice a vocii i vorbirii, nu se rezuma numai la identificarea persoanci, existand si alte domenii in care poate oferi raspunsuri utile la intrebarile adresate de organele judiciare. Datorita procedeelor si metodelor puse la punct de specialista fonocriminalisti, in prezent, prin acest gen de expertiza trebuie luata in calcul si posibilitatea rezolvarii unor probleme, cum ar fi, de exemplu : A. Stabilirea aulenticiidtii inregistrarilor audio (sau video), in scopul determinarii falsurilor, prin inlocuirea unor cuvinte cu altele, apartinand aceleiaji persoane, dar rostite in alte imprejurari, ori in alt context, a stergerilor de cuvinte sau fraze, a intreruperilor facute in timpul inregistrarii.

B. Identificarea persoanei vorbitorului cu respectarea anumitor conditii de calitate privind inregistrarea in litigiu si, fireste, avand la dispozitie modele de comparatie. C. Stabilirea eventualei deghizari a vocii si vorbirii, deghizare sau modificare incercata prin acoperirea microfonului cu o batista, vorbirea in soapta, modificarea tonalitatii, astuparea nasului s.a. Metode biometrice de identificare, experimentate in prezent mentionam2: dintre tehnicile moderne folosite sau

Identificarea pe baza fotografiei semnalmentelor Cunoscuta ca o reprezentare grafica a unei fizionomii sau a unor trasaturi specifice, realizata la un moment dat, in conditii de iluminare specifice, fotografia este deocamdata cea mai utilizata metoda biometrica.O metoda de identificare mai sigura, dar mai dificil de aplicat, este folosirea unei holograme. Aceasta este o altfel de fotografie care prezinta marele avantaj ca nil memoreaza doar intensitatea luminoasa ci si faza semnalului. Memorarea fazei are ca efect obfinerea unei imagini tridimensionale a obiectului, insa este mai greu de comparat. Tehnici antropometrice Antropometria presupune masurarea unor parti ale corpului uman in vederea reconstituirii dimensiunilor acestuia pornind de la cele cateva fragmente de schelet descoperite. Dupa fotografia judiciara, aceasta este cea mai veche metoda biometrica folosita in cercetarea criminalistics. In domeniul identificarii pe baza amprentei papilare, tehnica informatica este folosita cu succes de cativa ani, detinand cea mai sigura aplicatie, folosindu-se de la verificarea zonelor de Inceput si de bifurcare a zonelor papilare, denumita AFIS (Automatic Finger - Print Identification) si mentionata deja In Capitolul V al primei parti a tratatului. Recunoasterea retinei Acest procedeu de identificare consta In determinarea aspectului si a marimii vaselor de sange care provin de la nervul optic si sunt dispersate In retina. Investigatia reprezinta o sursa de informatii biometrice datorita celor trei proprietati importante ale retinei: anatomia, unicitatea si topografia dispunerii vaselor sanguine. Recunoasterea irisului Procedure de verificare consta in achizitionarca imaginii irisului, masurarea si digitalizarea parametrilor folositi pentru identificarea si calculul corelatiei intre datele achizitionate si infrmatiile stocate intr-o baza de date. Recunoasterea irisului este extrem de eficienta, fiind considerata mai performanta decat recunoasterea bazata pe amprente si mult mai exacta decat amprenta ADN. Termograma faciala. Termograma faciala este o fotografie a temperaturii fetei unei persoane. O termograma faciala este obtinuta prin explorarea fetei cu un detector sensibil la radiatii infrarosii. Termograma captureaza o imagine a emisiilor faciale ininfrarosu, obtinuta numai prin metode pasive, fara a fi emise nici un fel de radiatiidaunatoare.

Pentru realizarea termogramei sunt folosite camere de termoviziune instalate la cca. 45 cm de persoana care trebuie recunoscuta, fiind posibila si scanarea termica a persoanelor fSra ca acestea sa stie ca sunt verificate.