1_DREPT_4_CRIM CRIMINALISTICA MULTIPLE CHOICE 1. Care premis, din cele de mai jos, nu este specific identificrii criminalistice: a.

individualitatea; b. stabilitatea relativ; c. reflectivitatea; d. operativitatea. ANS: D 2. Este adevrat sau fals urmtorul enunt: Obiectul mijloc de identificare este alctuit din urmele obiectului scop si din modelele de comparatie. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: B 3. Principiul schimbului sau transferului presupune: a. modificrile produse n cmpul infractional de instrumentele folosite de infractor pe de o parte, si modificrile produse de componentele locului faptei asupra acestora, pe de alt parte; b. un infractor las ntotdeauna urme la locul faptei si prelev, la rndul su, alte urme pe corp, pe haine si pe obiectele purtate. ANS: B 4. Premisele stiintifice ale identificrii criminalistice: a) individualitatea; b) stabilitatea relativ; c) reflectivitatea. ANS: TOATE 5. Reflectivitatea este nsusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate si se prezint sub urmtoarele forme: a) urme statice; b) urme dinamice; c) deprinderi; d) imagini mentale; e) imagini vizuale. ANS: TOATE 6. Care principii nu sunt caracteristice identificrii criminalistice: a) principiul identittii; b) principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice n obiecte scop al identificrii si obiecte mijloc de identificare; c) principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare; d) principiul operativittii n efectuarea investigatiei penale; e) principiul dinamicittii si interdependentei f) principiul prezumtiei de nevinovtie ANS: D + F 7. Expertul poate formula concluzii: a) categorice rspuns pozitiv sau negativ; b) concluzii de probabilitate, caracterizate ca utile si pertinente; c) concluzii de imposibilitate, exprimate prin formula ,,Nu se poate stabili (NSP). ANS: TOATE 8. Concluziile de probabilitate depind de:

a) experienta expertului; b) volumul datelor centralizate; c) studii experimentale; d) cercetri fundamentale; e) limitele cunoasterii. ANS: TOATE 9. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Concluzia de imposibilitate (NSP) este o concluzie de probabilitate, adic fapta incriminat nu se exclude. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 10. Cine a formulat, urmtoarea regul pentru experti: ,,Dac exist cea mai mic ndoial, exprimati-o: a. Edmond Locard; b. Alphonse Bertillon; c. L. Retail. ANS: A 11. Cine a fcut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul su s exprime ndoiala tot att de clar ca si certitudinea: a. Edmond Locard; b. Alphonse Bertillon; c. C.L. Retail. ANS: C 12. Care sunt metodele examinrii comparative: a) metoda confruntrii; b) metoda juxtapunerii; c) metoda mbinrii sau mbucsrii; d) metoda suprapunerii; e) metoda proiectrii concomitente. ANS: TOATE 13. Care regul este gresit pentru obtinerea modelelor de comparatie: a. s nu se cunoasc persoana sau obiectul de la care provin; b. s se tin cont de conditiile n care s-a format urma la locul faptei; c. urma si modelele tip de comparatie s contin suficiente elemente caracteristice de individualizare a factorului creator; d. n momentul examinrii sa fie folosite modele similare, avnd aceeasi provenient. ANS: A 14. Urmele pot fi clasificate dup urmtoarele criterii: a. mrimea, structura, viteza si presiunea de formare; b. factorul creator, factorul primitor, esent, mrime, modul de formare, tipul si natura urmei; c. compozitia, culoarea, valoarea de identificare, legtura cu fapta si fptuitorul. ANS: B 15. Prin martor, potrivit legii, se ntelege: a. persoana care are cunostin de vreo fapt sau mprejurare de natur s serveasc la aflarea adevrului; b. persoana care a asistat la cercetarea locului faptei;

c. persoana care a suferit prin fapta penal o vtmare fizic, moral sau material. ANS: A 16. Receptia senzorial, realizat prin senzatii si perceptii, depinde de: a) ereditate; b) vrsta; c) grupul tipologic d) factori de bruiaj. ANS: TOATE 17. Precizati ordinea proceselor psihice de formare a mrturiei: a. perceptia, memorarea, prelucrarea, reproducerea; b. memorarea, perceptia, reproducerea, prelucrarea; c. reproducerea, perceptia, prelucrarea, memorarea. ANS: A 18. Precizati care termeni intr n categoria factorilor de bruiaj: a. vrst, pregtire, ereditate, grup tipologic b. vizibilitate, audibilitate, durata perceptiei, disimularea nftisrii c. structuri si configuratii; constanta perceptiei; fenomenul de iluzie; starea de expectant; emotivitatea; efectul halo. ANS: C 19. Dup factorul creator, urmele se clasific n: a. urme ale omului, urme ale animalelor, urme ale plantelor, urme ale obiectelor si instrumentelor, urme create de unele fenomene; b. urme de contact, urme deprinderi, urme pozitionale, urme substant; c. urme directe, urme de adncime, urme de suprafat. ANS: A 20. Dup factorul primitor, urmele se clasific n: a. urme form, urme materie, urme de reproducere; b. urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de vegetale, urme primite de obiecte; c. urme de suprafat si urme de adncime. ANS: B 21. Dup esenta lor, urmele se clasific n: a. urme form, urme materie, urme pozitionale; b. urme ale corpului uman, urme ale obiectelor, animalelor si ale unor fenomene. ANS: A 22. Urmele form pot fi: a) urme statice, urme dinamice; b) urme de adncime, urme de suprafat; c) urme de contur, macrourme si microurme. ANS: A+B 23. Urmele de suprafat pot fi: a) urme de stratificare; b) urme de destratificare; c) urme de contur. ANS: A+B 24. Urmele de stratificare si de destratificare pot fi: a) vizibile, care sunt detectate de ochiul omenesc; b) invizibile (sau latente), care nu pot fi detectate dect sub anumite unghiuri de lumin, prin transparent, ori prin folosirea unor surse dirijate de lumin sau a radiatiilor ultraviolete; c) urme apte, care permit identificarea obiectului creator;

d) urme inapte, care nu permit identificarea, dar contribuie la stabilirea apartenentei de gen. ANS: A+B 25. Dup mrime, urmele pot fi: a) macrourme, vizibile cu ochiul liber; b) microurme, percepute cu ajutorul aparatelor optice de mrit; c) urme de stratificare; d) urme de destratificare. ANS: A+B 26. Dup modul de formare, urmele pot fi: a) statice; b) dinamice; c) de suprafat; d) de adncime. ANS: TOATE 27. Dup tip sau natur, urmele pot fi: a) urme care reproduc forma suprafetei de contact; b) urme sub form de pete sau resturi de materii organice si anorganice (denumite urme materie); c) urme sonore si olfactive; d) urme vizibile si latente; e) macro si microurme ANS: TOATE 28. Urmele deprinderi pot fi: a. scrisul, vocea, mersul, deprinderi manuale; b. deprinderi profesionale, mirosul, mersul; c. mersul, scrisul, ticuri, moduri de operare. ANS: A 29. Urmele substant includ: a. substante sau produse, de obicei fragmentare, desprinse dintr-un corp finit sau dintr-o mas amorf; b. substante chimice provenite din incendii sau explozii; c. probe materiale, directe sau indirecte, care conduc la identificarea autorului. ANS: A 30. Urmele pot contribui la clarificarea urmtoarelor aspecte: a) identificarea fptuitorului si a victimei; b) identificarea instrumentelor si substantelor folosite la crearea lor; c) stabilirea infractiunii si a conditiilor n care a fost comis. ANS: TOATE 31. Suprafata palmei este compus din urmtoarele regiuni: a) tenar; b) hipotenar; c) digito-palmar; d) digital. ANS: TOATE 32. Identificarea se poate face si fr un control nemijlocit, tactil sau vizual: a) dup imaginile fixate material (prin compararea urmelor descoperite n cazul infractiunii cu urmele create experimental; b) din memorie (identificarea persoanelor sau obiectelor dup semnalmente, declaratii); c) pe baza nregistrrilor (cartoteci, colectii, fise): identificare dactiloscopic; persoane si cadavre cu identitate necunoscut, persoane disprute; scrisul de mn; autovehicule etc.;

d) dup modus operandi. ANS: TOATE 33. Dup gradul de modificabilitate, obiectele examinate pot fi: a) nemodificabile; b) relativ modificabile; c) modificabile n timp; d) modificabile artificial. ANS: TOATE 34. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Reflectarea nu poate fi sub forma imaginilor vizuale (fotografii, film, band video). a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: B 35. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Reflectarea poate fi si sub forma deprinderilor. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 36. Precizati care sunt definitiile corecte ale urmei infractiunii. Prin urm se ntelege: a. urmele formate prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect asupra altui obiect; b. modificarea material intervenit n conditiile svrsirii unei fapte penale, ntre fapt si modificarea produs neexistnd un raport de cauzalitate; c. cele mai variate schimbri care pot interveni n mediul nconjurtor ca rezultat al actiunii infractorului. ANS: TOATE 37. Precizati care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificrii urmelor dup modul de formare: a. statice si dinamice; b. de suprafat si de adncime; c. directe si indirecte. ANS: C 38. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: O amprent digital gsit pe un obiect face dovada contactului acestei persoane cu suportul pe care a fost descoperit urma si constituie, prin ea nssi, o prob de vinovtie. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: B 39. Dactiloscopia are ca obiect: a) cercetarea desenelor papilare ale degetelor; b) cercetarea desenelor palmei; c) cercetarea desenelor plantei (piciorului); ANS: TOATE 40. Pielea care acoper mna este format din: a) epidermul; b) dermul; c) hipodermul; d) desenul papilar. ANS: A+B+C 41. Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta privind studiul desenelor papilare: a. Valentin Sava;

b. Andrei Ionescu; c. Constantin Turai ANS: C 42. Dactiloscopia este: a. domeniu al Criminalisticii care se ocup cu examinarea si clasificarea desenelor papilare de pe suprafata degetelor, palmelor si tlpilor; b. domeniu al Criminalisticii care are ca obiect identificarea urmelor lsate de papilele salivare si papilele dermice; c. domeniu al Criminalisticii care studiaz urmele desenului papilar al degetelor si palmelor minii. ANS: A 43. Precizati care este denumirea desenului papilar indicat prin sgeat: a. fragment; b. anastomoz; c. croset. ANS: B 44. Precizati ce reprezint desenul papilar indicat prin sgeat: a. bifurcatie; b. trifurcatie; c. contopire tripl. ANS: C 45. Precizati denumirea desenului papilar indicat prin sgeat: a. inel; b. butonier; c. croset. ANS: A 46. Anastomoza este detaliul desenului papilar caracterizat prin: a. creast care uneste ca o punte (podet) dou creste relativ paralele; b. creast papilar care se bifurc si apoi revine la normal; c. creast papilar ntrerupt. ANS: A 47. Crligul este detaliul desenului papilar caracterizat prin: a. ramur scurt a unei creste papilare principale; b. creast papilar ntrerupt; c. creast papilar care uneste dou creste relativ paralele. ANS: A 48. Butoniera este desenul papilar caracterizat prin: a. creast papilar care se bifurc iar dup un drum scurt revine la normal; b. creast papilar ntrerupt; c. creast papilar format prin contopirea a dou creste papilare. ANS: A 49. Detaliile desenului papilar cu frecvent rar de aparitie sunt: a. nceput de creast papilar, sfrsit de creast papilar; b. bifurcatie, trifurcatie, contopire, fragment; c. fragmentul, butoniera, inelul, inelul punctat; d. rentoarcerea, intersectia, crestele alternative, devierea si anastomoza. ANS: D 50. Expertiza dactiloscopic se realizeaz prin examen comparativ ntre: a. fotografiile mrite ale urmei si impresiune b. urma ridicat si degetele persoanei suspecte

ANS: B 51. Cine a formulat Legea celor 12 puncte coincidente? a. Edmond Locard; b. A.Lacassagne; c. V. Balthazard. ANS: C 52. Cine a accentuat aspectul calitativ n dactiloscopie, afirmnd c: ,,Patru sau cinci puncte bine grupate n centrul figurii, ntr-o manier exceptional, conving mai mult dect 12 sau 15 bifurcatii rspndite la periferia desenului? a. V. Balthazard; b. A.L. Kirk; c. Edmond Locard. ANS: C 53. Urmele papilare sunt utilizate pentru: a) identificarea persoanei care le-a creat la locul faptei; b) organizarea si desfsurarea testrii la poligraf; c) compararea impresiunilor digitale descoperite n mai multe locuri pentru stabilirea autorului comun; d) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut. ANS: A+C+D 54. Propriettile desenelor papilare: a. Unitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea; b. Imuabilitatea, fixitatea si ilizibilitatea; c. Unicitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea. 55. Care desene sunt gresite pentru delta alb: a) b) c) d) ANS: B+D 56. Care rspunsuri sunt gresite pentru delta neagr: a) b) c) d) ANS: A+D 57. Care sunt tipurile de baz ale desenului papilar: a. adeltic; monodeltic; bideltic; polideltic si amorf; b. arc, lat, dextrodeltic, sinistrodeltic, amorf; c. danteliform, simian, piniform, spiral, cerc. ANS: A 58. Precizati care denumiri nu corespund detaliilor sau minutiilor de mai jos: a. anastomoza b. bifurcatie c. inelul d. croset (crlig) ANS: A+D 59. Relevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmtoarele metode: a. prin prfuire sau pulverizare cu pulberi de contrast; b. cu substante fluorescente;

c. prin afumare direct; d. prin folosirea de mulaje. ANS: D 60. Relevarea urmelor prin metode chimice nu se face prin: a. aburire cu vapori de iod; b. tratare cu reactivi chimici; c. cu ajutorul pensulelor din pr de veverit, puf de strut sau cu fibre de carbon. ANS: C 61. Prin ce metode se realizeaz fixarea si ridicarea urmelor digitale: a) fotografierea sau nregistrarea cu camer video; b) transfer cu ajutorul peliculei adezive (folio), dup relevare si fotografiere; c) tratare cu reactivi chimici. ANS: A+B 62. Care este numrul minim de detalii caracteristice necesar n multe tri, printre care si Romania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare: a. 10; b. 16; c. 12; d. 8. ANS: C 63. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Desenele papilare caracterizeaz obiectele examinate nemodificabile. a. Enuntul este adevrat b. Enuntul este fals ANS: A 64. Crarea de pasi indic: a. linia mersului, lungimea pasului, ltimea pasului, unghiul de mers, directia de miscare; b. locul pe unde a intrat infractorul n scena infractiunii; c. prsirea n fug, de ctre infractor, a locului faptei. ANS: A 65. Crarea de pasi ofer informatii cu privire la: a) numrul de persoane, greutatea, nltimea, sexul; b) vrsta, defecte anatomice, viteza si modalitatea deplasrii, starea psihic; c) dac autorul cunoaste locul, dac a stat la pnd, pe unde a intrat, pe unde a iesit, simularea directiei de mers. ANS: TOATE 66. Urmele de picioare se fixeaz prin: a) descriere n procesul-verbal de cercetare a locului faptei; b) fotografiere; c) fixarea prin mulaj; d) copiere cu pelicul adeziv; e) transfer electrostatic; f) decuparea suportului purttor ANS: TOATE 67. Este adevrat sau fals urmtorul enunt: Urmele de picioare se fixeaz si prin decuparea si ridicarea suportului purttor de urme. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A

68. Este adevrat sau fals urmtorul enunt: Exist o corelatie semnificativ din punct de vedere statistic ntre lungimea tlpii piciorului descult, msura pantofului si nltimea persoanei. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 69. Urmele de picioare ofer informatii cu privire la: a) sexul, greutatatea aproximativ si vrsta persoanei care le-a creat; b) mecanismul de formare; c) de la ce picior provine; d) vechimea aproximativ; e) directia de mers a persoanei care le-a creat; f) particularitti anatomo-patologice ale persoanei care le-a creat. ANS: TOATE 70. Identificarea persoanei dup urmele de picioare se poate realiza: a) dup urmele de picior descult; b) dup urmele de picior cu ciorap; c) dup urmele de picior ncltat. ANS: TOATE 71. Examinarea comparativ la expertiza traseologic a urmelor de picioare se realizeaz ntre: a. mulajul urmei ridicate din cmpul infractional si mulajul obtinut de la persoana suspect; b. fotografia urmei de ncltminte si mulajul obtinut de persoana suspect. ANS: A 72. Urmele de dinti confer: a) tipul constitutional si vrsta celui care le-a creat; b) malformatii congenitale, carii, interventii medicale; c) identitatea cadavrelor prin compararea particularittilor stomatologice cu odontogramele luate de medic ante-mortem. ANS: TOATE 73. Urmele de comparatie la dinti se iau prin: a. muscarea unor foi de hrtie ntre care s-a introdus o foaie de plombagin; b. muscarea unei bucti de plastilin; c. muscarea unor obiecte moi (ciocolat, cascaval). ANS: A 74. Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre urmtoarele ntrebri: a. natura urmei; b. mecanismul de producere; c. bolile dintelui; d. grupa sanguin a persoanei. ANS: D 75. Fixarea urmelor de dinti se face prin: a) descriere n proces-verbal; b) fotografiere; ANS: TOATE 76. Prin expertiza odontologic se pot stabili: a) specia; b) vrsta;

c) sexul d) tipul antropologic. ANS: TOATE 77. Fisa odontologic este utilizat pentru: a) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut; b) identificarea persoanelor amnezice; c) identificarea persoanelor care si ascund identitatea; d) reconstituirea fizionomiei dup craniu. ANS: A+B+C 78. Urmele de buze pot fi: a) de stratificare; b) de destratificare; c) de adncime (n mod exceptional); d) de suprafat. ANS: TOATE 79. Urmele de buze pot fi supuse unor examinri fizico-chimice si biologice, inclusiv testului ADN, pentru stabilirea: a) compozitiei; b) grupei de snge; c) infectiilor bacteriene; d) sexului si vrstei. ANS: A+B+C 80. Amprentele de urechi nu pot fi: a. vizibile; b. latente; c. statice; d. dinamice; e. imuabile. ANS: E 81. Urmele de urechi cele mai apte pentru exploatare sunt: a) urmele latente statice; b) urmele latente dinamice; c) urmele de stratificare. ANS: TOATE 82. Se recomand ca urmele de urechi s fie comparate n mrime natural prin: a) juxtapunere; b) suprapunere. ANS: NICIO VARIANTA 83. De regul, urmele de urechi nu pot fi: a. statice; b. dinamice; c. de suprafat; d. de adncime. ANS: D 84. Prin expertiza urmelor de urechi nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre urmtoarele ntrebri: a. natura urmei: b. mecanismul de producere; c. sexul persoanei care a lsat-o. ANS: C

85. Ridicarea urmelor de snge se face prin: a) rzuire sau raclare mpreun cu o portiune din suport; b) absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru; c) ridicarea pmntului si a nisipului ce contin urme; d) prin tierea si ridicarea vegetatiei; e) ap oxigenat, luminol, acid sulfuric, reactivii Medinger si Adler. ANS: A+B+C+D 86. Descoperirea urmelor de snge comport dificultti n situatiile: a) au suferit modificri prin trecerea timpului; b) sunt n cantitate mic (pete); c) au o culoare asemntoare cu cea a suportului; d) au fost nlturate, partial, de autor. ANS: TOATE 87. Depistarea petelor de snge se face: a) cu ochiul liber; b) prin iluminarea suprafetei cercetate cu lampa de radiatii U.V.; c) cu reactivii Medinger si Adler; d) prin reactii cu ap oxigenat, luminol si acid sulfuric. ANS: TOATE 88. Cnd se recolteaz snge de la un cadavru se vor preciza: a) zona de unde s-a recoltat (cord, torace, cavitate abdominal, craniu); b) vrsta victimei; c) cantitatea si grupa sngelui transfuzat. ANS: TOATE 89. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Sexul persoanei nu se poate determina n functie de cromatina sexual. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: B 90. Precizati care enunt este fals: a. urma de snge intereseaz investigarea criminalistic numai dac individul este de tip secretor; b. pe baza testului ADN nu este posibil identificarea persoanei dup saliva prelevat de pe diferite obiecte. ANS: B 91. Din categoria urmelor de natur biologic fac parte: a) tesuturi moi (snge, piele, mas cerebral etc.) si tesuturi dure (oase, unghii); b) secretii: saliv, secretie nazal, lapte matern; c) excretii: sput, vomismente, fecale, urin, sperm. ANS: TOATE 92. Calitatea de ,,secretor presupune: a. calitatea de a determina grupa sanguin doar dup urmele de snge; b. calitatea de a determina grupa sanguin dup urmele de snge si dup secretiile organismului. ANS: B 93. Pentru relevarea si fixarea urmelor labiale se recomand: a) ridicarea obiectului purttor; b) fotografierea; c) transferarea cu folie adeziv. ANS: A+B

94. Obiectele n stare ud, purttoare de urme de snge, se ambaleaz: a. n saci de hrtie, dup ce au fost lsate s se usuce; b. n saci de plastic, dup ce au fost lsate s se usuce; c. n frigidere portabile. ANS: A 95. Expertiza biocriminalistic a urmelor de snge nu poate stabili: a) natura uman sau animal; b) grupa din sistemul ABO, serice, enzimatice sau limfocitare de care apartine; c) vechimea aproximativ; d) n ce conditii s-a format; e) regiunea din care provine; f) prezenta alcoolului sau a oxidului de carbon; g) vrsta persoanei. ANS: G 96. Prin expertiza urmelor de saliv se poate stabili: a) dac este de natur uman; b) vrsta; c) calitatea de secretor sau nesecretor si grupa sanguin. ANS: A+C 97. Urmele de sperm se fixeaz prin: a) descriere n procesul-verbal de cercetare a locului faptei; b) absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru; c) rzuire sau raclare mpreun cu o portiune din suport; d) prin fotografierea obiectelor pe care au fost descoperite ANS: A+D 98. Urmele seminale prezint interes pentru investigarea criminalistic a urmtoarelor infractiuni: a) privitoare la viata sexual; b) omor; c) sinucideri ale brbatilor prin spnzurare; d) n cazul unor accidente. ANS: TOATE 99. Urmele seminale sunt importante pentru investigarea criminalistic, deoarece: a) aduc precizri n legtur cu natura faptei; b) ofer informatii cu privire la mobilul faptei; c) ofer date pentru individualizarea fptuitorului. ANS: TOATE 100. Pentru ridicarea urmelor seminale se recomand: a) ridicarea obiectului purttor; b) tierea portiunii care cuprinde pata, fr a se ndoi; c) absorbirea pe o bucat de pnz curat sau pe o rondel de hrtie filtru si ambalarea, dup uscare, n hrtie curat; d) decuparea urmelor dispuse pe dusumea sau parchet. ANS: TOATE 101. Precizati ce nu poate stabili expertiza biocriminalistic a urmelor seminale: a. dac individul este secretor sau nesecretor; b. vechimea petei; c. vrsta individului; d. substante strine prezente n urin; e. boli venerice;

ANS: C 102. Posibilittile de examinare a urmelor seminale se datoreaz timpului de supravietuire a spermatozoizilor intravaginal la o femeie n viat: a. 24 ore; b. 48 ore; c. 72 ore. ANS: B 103. Cum este preferabil s se recolteze firele de pr de la persoanele suspecte: a. prin smulgere; b. prin pieptnare; c. prin recoltarea firelor de pr czute n mod natural. ANS: A 104. Cum se recomand s se recolteze firele de pr: a) cu impurittile aderente; b) cu crustele care le nglobeaz; c) fr impuritti si fr cruste. ANS: A+B 105. Expertiza firelor de pr determin: a) natura si originea uman sau animal; b) sexul, vrsta si rasa; c) grupa sanguin. ANS: TOATE 106. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Analiza firului de pr nu poate conduce la identificarea persoanelor prin testul ADN. a. Enuntul este adevrat b. Enuntul este fals. ANS: B 107. Ce nu se recomand la locul faptei n cazul prelevrii probelor pentru stabilirea profilului genetic: a. schimbarea mnusilor de protectie dup fiecare prob prelevat; b. refrigerarea sngelui lichid, a tesuturilor, organelor sau oaselor; c. fotografierea si filmarea urmelor nainte de a fi atinse; d. ambalarea suporturilor purttoare de probe biologice n pungi de plastic. ANS: D 108. Avantajele amprentei genetice: a) dimensiunea molecular a mrimii probei; b) vechime demonstrat pn la 5000 ani; c) delimitarea strict ntre ADN-ul organismelor vii pe specii si subspecii. ANS: TOATE 109. ADN-ul este prezent n toate celulele nucleate din: a) snge prelevat pe anticoagulanti; b) urme se snge gsite la locul faptei; c) sperm (exceptnd cazurile de azoospermie) d) fragmente de tesuturi biologice; e) lichid amniotic; f) saliv ANS: TOATE 110. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Decriptarea codului ADN specific conduce automat la rezolvarea unui caz, chiar dac nu exist elemente de comparatie.

a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: B 111. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Probele de fluide biologice, lacrimi, transpiratie etc. care nu contin celule nucleate nu pot fi supuse analizei ADN. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 112. Ce se interzice la recoltarea probelor ADN: a) tusitul sau strnutul spre obiectele purttoare de urme; b) protejarea prului pe timpul recoltrii; c) uscarea probelor naintea ambalrii; d) refolosirea ambalajelor. ANS: A+D 113. Clasificarea fotografiei judiciare a locului faptei: a. fotografia de orientare sau de ansamblu; fotografia schit; fotografia obiectelor principale; fotografia de detaliu; fotografia digital; b. fotografia de identificare dup semnalmente; fotografia de fixare a rezultatelor unor activitti de urmrire penal; c. fotografia de urmrire, microfotografia si holografia. ANS: A 114. Avantajele fotografiei judiciare sunt: a) rapiditatea si exactitatea; b) obiectivitatea; c) evident probatorie si caracter demonstrativ; d) caracter destructiv. ANS: TOATE 115. Fotografia judiciar operativ (de fixare) cuprinde: a. fotografia locului faptei; b. microfotografia; c. holografia. ANS: A 116. Fotografia judiciar de examinare cuprinde : a. fotografia realizat n radiatii vizibile si invizibile; b. fotografia schit; c. fotografia obiectelor pricipale. ANS: A 117. Fotografia judiciar a locului faptei cuprinde : a) fotografia de orientare; b) fotografia schit; c) fotografia cadavrului si a obiectelor corp delict; d) fotografia de detaliu . ANS: TOATE 118. Fotografia care red scena infractiunii ntr-un singur cadru este denumit: a. fotografia schit pe sectoare; b. fotografia schit unitar; c. fotografia schit ncrucisat . ANS: B 119. Fotografia prin care se nltur zonele oarbe este denumit:

a. fotografia schit panoramic; b. fotografia schit unitar; c. fotografia schit ncrucisat . ANS: C 120. Fotografia panoramic se realizeaz prin fotografieri succesive ale subiectului, folosindu-se urmtoarele tehnici: a) circular; b) liniar; c) n serie . ANS: A+B 121. n laborator, pentru fotografiile panoramice se respect urmtoarele reguli: a) se realizeaz la aceeasi scar; b) cu acelasi tip de hrtie fotografic; c) cu acelasi timp de expunere . ANS: A 122. Fotografia judiciar trebuie s fie: a) clar, cu nuante si tonalitati naturale; b) s redea toate detaliile; c) s prezinte subiectul cu dimensiuni si perspective corecte; ANS: TOATE 123. Fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict) se realizeaz: a) dintr-un plan perpendicular pe obiect; b) prin iluminare direct sau lateral; c) pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor, ntre obiecte se asaz o rigl, centimetru sau band gradat. ANS: TOATE 124. Fotografia de detaliu: a) este specific fazei statice; b) se execut la o scar ct mai mare; c) la obiectivul aparatului se adaug inele intermediare sau obiectivul zoom; d) sursele de lumin sunt dispuse lateral si n spatele aparatului fotografic. ANS: B+C+D 125. Avantajele fotografiei digitale: a) calitatea imaginilor; b) transmitere rapid prin internet la un laborator; c) stocare pe hard disk-ul unui computer; d) proiectarea imaginilor pe un ecran sau perete. ANS: TOATE 126. Cadavrele vor fi fotografiate: a) n pozitia si n starea n care au fost gsite; b) cu aparatul dispus deasupra ntr-o pozitie plan paralel; c) fotografierea se execut de la cap la picioare sau invers. ANS: A+B 127. Fotografia de identificare a persoanelor se execut: a) din fat si din profil; b) la scar 1/9; c) subiectul va avea capul descoperit; d) subiectul va fi brbierit si pieptnat; e) urechea dreapt va fi descoperit. ANS: A+C+D+E

128. Fotografia de urmrire se execut: a) n conditii prevzute de lege; b) cu aparate speciale, de format mic, camuflate n obiecte de uz personal; c) cu acordul persoanei urmrite. ANS: A+B 129. Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei poate fi: a) de orientare; b) schit; c) a obiectelor principale; d) de detaliu. ANS: TOATE 130. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Fotografiile de fixare a rezultatelor perchezitiei nu fac parte integrant din procesul-verbal ntocmit pentru efectuarea perchezitiei. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: B 131. Fotografia judiciar de examinare n radiatii vizibile poate fi: a) fotografia de ilustrare; b) fotografia de comparare; c) fotografia de umbre; d) fotografia n radiatii Rentgen. ANS: A+B+C 132. Fotografia de ilustrare: a) se aplic n cercetarea nscrisurilor; b) se aplic n expertiza unor corpuri delicte; c) se obtine prin juxtapunerea imaginilor, confruntarea imaginilor si prin suprapunerea imaginilor. ANS: A+B 133. Fotografia de comparare se obtine: a) prin confruntarea imaginilor; b) prin suprapunerea imaginilor; c) prin stabilirea continuittii liniare (juxstapunere). ANS: TOATE 134. Fotografia de contrast se realizeaz prin: a) suprapunerea imaginilor; b) folosirea unor materiale fotosensibile cu grad mare de contrast; c) diafragmarea obiectivului fotografic. ANS: TOATE 135. Din fotografia judiciar de examinare nu fac parte: a) fotografia n radiatii infrarosii; b) fotografia de ilustrare; c) fotografia separatoare de culori; d) fotografia de identificare a cadavrelor. ANS: D 136. La identificarea persoanei dup fotografie se folosesc urmtoarerle procedee: a) juxtapunerea si mbinarea unor prti din fotografii; b) caroiajul; c) msurarea distantelor si a valorilor unghiulare dintre repere identice. ANS: TOATE

137. n realizarea metodei portretului vorbit se tine cont de: a) semnalmentele anatomice sau statice; b) semnalmentele functionale sau dinamice; c) semnele particulare; d) amprentele digitale, palmare si plantare. ANS: A+B+C 138. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Perceperea de ctre martor a imaginii infractorului poate fi asimilat cu o urm de memorie. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 139. La realizarea portretului vorbit se vor respecta urmtoarele reguli: a) s se foloseasc o terminologie precis si unitar, ntr-o succesiune logic; b) caracteristicile generale vor fi descrise pe baza semnalmentelor anatomice sau dinamice; c) trsturile capului si ale fetei detin locul principal; d) descrierea mbrcmintei prezint relevan. ANS: TOATE 140. Descrierea semnalmentelor se face: a) din fat sau din plan frontal; b) din profil sau din plan lateral. ANS: TOATE 141. La realizarea portretului vorbit, semnalmentele vor fi caracterizate dup: a) mrime si form; b) pozitie; c) culoare; d) vechime. ANS: A+B+C+ 142. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Tatuajul nlturat prin interventie chirurgical poate fi relevat prin fotografiere sub radiatii infrarosii. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 143. Metoda supraproiectiei const n: a. compararea prin proiectii fotografice a imaginii unui craniu necunoscut cu fotografia unei persoane disprute ; b. reconstituirea plastic si grafic a tesuturilor moi ale capului; c. identificarea prin expertiz fotografic de portret. ANS: A 144. Semnalmentele statice ale unei persoane: a. talia; constitutia fizic sau corpolenta; aspectul general; forma capului si a fetei; b. tinuta, mersul, vocea, vorbirea; c. talia, obiceiuri, mersul, vorbirea. ANS: A 145. Semnalmentele dinamice cuprind: a. mersul, privirea, mimica si pantomima, vorbirea; b. talia, prul, privirea, mimica; c. vocea, vorbirea, obiceiuri, tinuta. ANS: A 146. Prul unei persoane, dup forma sa, poate fi:

a. cret, ondulat, lins, cu crare; b. negru, castaniu, blond, roscat; c. subtire, mijlociu, gros. ANS: A 147. Sprncenele unei persoane dup amplasare pot fi: a. reunite; apropiate; deprtate; ridicate sau coborte pe ochi; b. rectilinii, arcuite, unghiulare; c. mbinate, stufoase, separate, nguste. ANS: A 148. Conturul nasului unei persoane poate fi: a. drept, concav, convex; b. orizontal; mare; mijlociu; mic; c. orizontal, bilobat, curbat. ANS: 1 149. Cadavrele cu identitate necunoscut pot fi identificate prin: a) supraproiectie; b) reconstituirea fizionomiei dup craniu; c) metoda antropologic; d) odontologia e) expertiza fotografic de portret; f) portret robot. ANS: A+B+C+D+E 150. Expertiza criminalistic a vocii si vorbirii se bucur de reusit dac: a. ... imprimrile se efectueaz n conditii de loc, de fond sonor si cu aceeasi vitez de nregistrare; b. ... se folosesc copii ale benzii originale executate ct mai fidel; c. ... se va cere persoanei s foloseasc aceeasi pronuntie, aceleasi cuvinte si expresii. ANS: A 151. Prin expertiza criminalistic a vocii si vorbirii (fonocriminalistic) pot fi lmurite: a) autenticitatea fonogramei n litigiu; b) deghizri ale vocii si vorbirii; c) ncercri de falsificare a benzii d) identificarea vorbitorului pe baza modelului de comparatie. ANS: A+B+C+D 152. Identificarea cadavrelor dup metoda Gherasimov-Riscutia se realizeaz prin: a. suprapunerea imaginilor; b. juxtapunerea imaginilor; c. combinarea detaliilor faciale nmagazinate ntr-o baz de date. ANS: A 153. Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor principale ale mpuscturii: a. urme de perforare; b. urme de ptrundere; c. urme de afumare; d. urme de ricosare. ANS: C 154. Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor secundare ale mpuscturii: a. arsuri; b. urme de afumare; c. tatuajul; d. urme de perforare.

ANS: D 155. Directia de tragere se stabileste prin: a) vizare direct prin intermediul unui tub de hrtie introdus prin ambele orificii; b) unirea urmelor cu o sfoar; c) introducerea unei tije n canalul orb si vizarea n prelungirea acesteia; d) calcule matematice. ANS: A+B+C 156. Expertiza urmelor principale ale tragerii stabileste: a) dac orificiile sunt produse de o arm de foc sau de alt natur; b) dac sunt formate de acelasi tip de gloante; c) dac au fost trase de una sau mai multe arme; d) directia sau directiile din care s-a tras; e) mrimea unghiului de incident. ANS: TOATE 157. Urmele de perforare sunt compuse din: a) orificiul de intrare; b) canalul; c) orificiul de iesire. ANS: A 158. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Rupturile provocate de gaze au loc numai n tragerile foarte apropiate, ntre 3 si 12 cm. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 159. Forma rupturilor de gaze (stelar, cruce, forma lipsei de material) depinde de: a) distanta de la care s-a tras; b) felul armei; c) materialul n care s-a tras. ANS: TOATE 160. Pentru stabilirea distantei de tragere se vor analiza: a) orificiile de intrare si de iesire ale proiectilelor; b) urmele mpuscturii; c) linia de mir. ANS: A+B 161. La stabilirea vechimii unui nscris se iau n calcul: a) neconcordante ntre continutul textului si perioada la care se pretinde c a fost redactat; b) proprittile hrtiei; c) examinarea cernelurilor; d) viteza de executie si presiunea de scriere. ANS: A+B+C 162. Falsul prin nlturare de text se realizeaz prin: a. alterare pe cale mecanic, alterare prin acoperire, alterare pe cale chimic; b. modificarea unor litere, transferul de cuvinte, litere si cifre; c. scriere deasupra, prin hasurare, transfer de litere si cuvinte. ANS: A 163. Care denumire este folosit n mod gresit pentru a desemna expertiza documentelor: a. expertiza grafoscopic; b. cercetarea grafologic; c. expertiza grafic; d. expertiza criminalistic a scrisului.

ANS: B 164. Caracteristici generale ale scrisului sunt: a. gradul de evolutie, forma, dimensiunea, viteza; b. fixitatea, constanta, inalterabilitatea; c. individualitatea, imuabilitatea, inalterabilitatea. ANS: A 165. Caracteristici particulare ale scrisului sunt: a. morfologia semnelor grafice; forma elementelor constructive; directia predominant a miscrilor; b. viteza scrisului, numrul elementelor constructive, repartizarea presiunii; c. directia rndurilor, marginea textului, directia predominant a miscrilor. ANS: A 166. Falsul prin imitarea scrisului se realizeaz prin: a. imitare liber, copiere direct, copiere prin transparent; b. metode tipografice: tipar nalt sau tipar adnc; copiere prin transparent; c. imitare liber, rzuire cu o lam ori alt instrument ascutit. ANS: A 167. Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii: a. Hans Gross; b. Eugne Franois Vidocq; c. Pierre Fernand Ceccaldi. ANS: A 168. Care carte dintre cele enumerate mai jos este considerat ca fundamental pentru aparitia Criminalisticii ca stiint autonom: a. Manual de instructie judiciar de Hanns Gross; b. Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau; c. Finger Prints de Sir Francis Galton. ANS: A 169. Cine a definit Criminalistica ,,arta si tehnica investigatiilor penale? a. Jean Nepote; b. Pierre Fernand Ceccaldi; c. Rudolph Archibald Reiss. ANS: A 170. Cum a fost definit Criminalistica de ctre fondatorul ei: a. ... un ansamblu de procedee aplicabile n cercetarea si studiul crimei pentru a se ajunge la dovedirea ei. b. stiinta strilor de fapt. c. arta si tehnica investigatiilor penale ANS: B 171. Criminalistica este o stiint: a) judiciar; b) pluridisciplinar; c) cu caracter autonom si unitar; d) care nsumeaz metode, mijloace tehnice si procedee tactice n scopul descoperirii infractiunilor, probrii vinovtiei sau nevinovtiei persoanelor implicate n svrsirea lor si prevenirii faptelor antisociale. ANS: TOATE 172. Metode mprumutate de criminalistic din Fizic: a) holografia; b) cromatografia;

c) fonoscopia; d) analiza microscopic, spectral si atomic. ANS: A+C+D 173. Metode mprumutate de Criminalistic din Chimie: a) fonoscopia; b) spectroscopia; c) electroforeza; d) cromatografia. ANS: B+C+D 174. Metode mprumutate de Criminalistic din Medicin: a) anatomia comparat; b) histopatologia. ANS: NICIO VARIANT 175. Metode mprumutate de Criminalistic din Matematic: a) programarea linear; b) calculul probabilittilor; c) teoria multimilor vagi. ANS: TOATE 176. Cine este autorul dictonului: ,,Odat cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele: a. Vintil Dongoroz; b. Siegfried Kahane; c. Ion Oancea. ANS: B 177. Care din activittile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale Criminalisticii: a. descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de prob; b. constatri tehnico-stiintifice si expertize; c. organizarea cartotecilor, albumelor si colectiilor n scopul identificrii persoanelor, cadavrelor si obiectelor corp delict sau produs al infractiunii; d. elaborarea unor reguli pentru perfectionarea sistemului de ncadrare juridic a faptelor penale. ANS: D 178. Sistemul (ramurile) Criminalisticii: a. Fundamentele Criminalisticii; Criminalistica tehnic; Criminalistic tactic; Criminalistica metodologic; b. Urmele infractiunii; Balistica judiciar; Investigarea criminalistic a locului faptei; c. Fotografia judiciar; Traseologia; Dactiloscopia; Grafoscopia. ANS: A 179. Ce cuprinde Criminalistica tehnic: a. reguli si procedee care guverneaz ancheta penal; b. reguli particulare de investigare a unor genuri de infractiuni; c. ansamblul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de prob, efectuarea expertizelor si a constatrilor tehnico-stiintifice. ANS: C 180. Ce se ntelege prin Criminalistic tactic: a. ramur a Criminalisticii care nsumeaz metode, procedee si reguli de relevare si prelevare a urmelor infractiunii;

b. ramur a Criminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplic n ancheta penal, c. ramur a Criminalisticii care cuprinde notiuni cu caracter general, cum sunt: obiectul Criminalisticii, legtura cu alte stiinte, istoricul Criminalisticii. ANS: B 182. Ce se ntelege prin Criminalistic metodologic: a. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute; b. ramur a Criminalisticii care studiaz procedee tehnico-stiintifice de relevare, fixare si prelevare a urmelor; c. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele si mijloacele specifice de investigare a infractiunilor n raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii criminalistice. ANS: C 183. Legtura Criminalisticii si Dreptul Penal const n: a. contribuie la identificarea fptuitorului si probarea vinovtiei acestuia; b. evidentiaz metode si procedee tactice folosite la efectuarea perchezitiei si a confruntrii; c. foloseste metode proiective si caracteriologice la ascultarea martorilor, nvinuitilor sau inculpatilor. ANS: A 184. Legtura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria rezid n: a. aplic metode proiective si caracteriologice n procesul ascultrii martorului, nvinuitului sau inculpatului si bolnavului mintal; b. contureaz elementele constitutive ale infractiunilor; c. are ca obiectiv prevenirea si combaterea fenomenului infractional. ANS: A 185. Precizati dac este adevrat sau fals enuntul: ,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului: a. Enuntul este adevrat b. Enuntul este fals ANS: A 186. Precizati dac este adevrat sau fals enuntul: ntre timpul scurs de la data svrsirii infractiunii si sansele de descoperire a autorului este un raport invers proportional. a. Enuntul este adevrat b. Enuntul este fals ANS: A 187. Primul manual de criminalistic a fost tiprit de: a. Hans Gross la Graz b. Edmond Locard la Lyon c. R.A. Reiss la Laussanne ANS: A 188. Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale Criminalisticii: a) Principiul legalittii; b) Principiul aflrii adevrului; c) Principiul prezumtiei de nevinovtie; d) Principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice n obiecte scop al identificrii si obiecte mijloc de identificare;

e)Principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare; f) Principiul dinamicittii si interdependentei cauzale. ANS: A+B+C 189. Principiul identificrii n Criminalistic nseamn: a) starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a-si manifesta individualitatea n timp si n spatiu prin caracteristicile fundamentale, neschimbtoare; b) nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fat de orice alt obiect ; c) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului. ANS: A+B 190. Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cruia svrsirea unei infractiuni determin modificri materiale n mediul nconjurtor, presupune: a) nu exist infractiune fr urme; b) un infractor, fr voia sa, cel mai adesea las urme n cmpul infractiunii; c) infractorul prelev, fr stirea sa, pe corp, pe haine si pe obiectele purtate alte urme, de obicei imperceptibile. ANS: TOATE 191. Prezumtia de nevinovtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune: a. administrarea probelor att pentru dovedirea vinovtiei, ct si a nevinovtiei; b. starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el nsusi; c. sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului. ANS: A 192. Principiul operativittii, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune: a) timpul lucreaz n favoarea infractorului; b) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului; c) starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el nsusi. ANS: A+B 193. Care enunturi sunt corecte? a) Criminologia studiaz metodele si mijloacele de identificare a infractorului; b) Criminologia rspunde la ntrebarea cine este autorul unei infractiuni; c) Criminalistica rspunde la ntrebarea de ce s-a comis o infractiune; d) Criminalistica stabileste, prin mijloace si metode tehnico-stiintifice, cine este autorul unei fapte penale e) Criminologia studiaz cauzele si mprejurrile care au generat svrsirea acestei fapte. ANS: D+E 194. Ce se ntelege prin Fundamentele Criminalisticii: a. ramur a Criminalisticii care studiaz probleme de ordin general, cum ar fi: obiectul si principiile Criminalisticii; legtura cu alte stiinte; metode de cercetare proprii si cele mprumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale ale Criminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a.; b. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele tehnico-stiintifice de investigare a infractiunilor; c. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute. ANS: A 195. Cine este autorul sintagmei: ,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului: a. Edmond Locard; b. Ion R. Constantin; c. Emilian Stancu. ANS: B

196. Categorii de probe pe care le ofer Criminalistica: a) probe disculpante; b) probe indicative; c) probe coroborative; d) probe determinante. ANS: TOATE 197. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Probele asociative sunt acele probe (snge, pr, amprente digitale etc.) prin care se stabileste legtura de cauzalitate dintre fapt si autor. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 198. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Probele directe nu sunt stabilite prin lege. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: B 199. Precizati care dintre urmtoarele categorii de probe fac parte din cele pe care le ofer Criminalistica: a) probe directe; b) probe indirecte sau circumstantiale; c) probe corp-delict; d) probe asociative. ANS: TOATE 200. n ce documente se regsesc primele reguli de cercetare a probelor n nscrisuri: a) Lex Cornelia de falsis; b) Novelele 49 si 73 ale lui Justinian. ANS: A 201. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Prima expertiz criminalistic a scrisului, cunoscut, dateaz din anul 1569 si priveste falsificarea semnturii regelui Carol al IX-lea (Franta). a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 202. Cnd a aprut lucrarea ,,Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau, apreciat de Edmond Locard ca ,,lucrare capital n grafoscopie? a. 1572 b. 1666 c. 1712 ANS: B 203. Cine a afirmat: ,,Expertiza [grafic] nu a fcut nici un progres de la Raveneau ? a. Edmond Locard; b. Alphonse Bertillon; c. R.A. Reiss. ANS: B 204. Eugne Franois Vidocq, fondatorul Sigurantei franceze, pe lng faptul c a creat prima fis de identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, are meritul de a fi inventat: a. fotografia de semnalmente;

b. agentii sub acoperire. ANS: B 205. Cine este creatorul sistemului de identificare antropometric: a. Sir Conan Doyle; b. E.F. Vidocq; c. Alphonse Bertillon. ANS: C 206. Sherlock Holmes avea cunostinte solide de: a. filosofie; b. astronomie; c. politic; d. chimie. ANS: D 207. Cine a fcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor sudoripare: a) Grew, 1684; b) Malpighi, 1686. ANS: TOATE 208. Cine a fcut prima clasificare a desenelor papilare n nou tipuri: a. Christian Iacob Hintze, 1747; b. Jan Evangheliste Purkinje, 1823; c. William Hershell, 1858. ANS: B 209. n ce an a fost publicat prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub semntura lui Sir Francis Galton: a. 1858; b. 1880; c. 1892. ANS: C 210. Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopic n Argentina: a. Juan Vucetici; b. H. de Varigny; c. Oloriz. ANS: A 211. n 1900, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopic elaborat de: a. Sir Francis Galton; b. Dr. Henry Faulds; c. Edward Henri. ANS: C 212. Cine a propus, pentru prima dat n lume, folosirea amprentelor pentru identificarea condamnatilor: a. Sir Francis Galton n 1892; b. dr. Henry Faulds n 1880; c. William Hershell n 1879. ANS: C 213. Ce tar a introdus, pentru prima dat n lume, sistemul dactiloscopic de identificare a persoanelor, n 1894; a. Argentina; b. Anglia; c. India.

ANS: A 214. Cine a utilizat, pentru prima dat n lume, amprentele papilare pentru identificarea infractorilor: a. dr. Henry Faulds; b. Sir Francis Galton; c. Edward Henry. ANS: A 215. Cine a publicat prima carte de dactilocopie: a. Juan Vucetici; b. Sir Francis Galton; c. Christian Hintze. ANS: B 216. Cine a scris Trait des inscriptions en faux: a. Edmond Locard; b. Eugne Franois Vidocq; c. Raveneau. ANS: C 217. Cine a publicat primul manual de medicin legal din Romnia, n anul 1860: a. Vianu; b. Serban Georgescu; c. I.N. Auerbach. ANS: C 218. n ce an a luat fiint primul serviciu fotografic la Politia Capitalei: a. 1879; b. 1884; c. 1893. ANS: A 219. Cine a publicat, n 1904, primul Manual tehnic de medicin legal care constituie, n acelasi timp, primul manual de Criminalistic tehnic din tara noastr? a. Mina Minovici; b. Stefan Minovici; c. Nicolae Minovici. ANS: C 220. Cine i-a desemnat pe fratii Minovici, n 1911, ca fondatori ai Criminalisticii pe mapamond: a. Edmond Locard; b. R.A. Reiss; c. Vucetici. ANS: B 221. Cine este autorul crtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit, aprut n anul 1914: a. D. Clinescu; b. Nicolae Minovici; c. Valentin Sava. ANS: A 222. Prima expertiz dactiloscopic din Romnia a fost efectuat n 1914 de: a. Dr. Gh. Andrei Ionescu; b. Nicolae Episcopescu; c. Valentin Sava. ANS: B 223. Cine este autorul crtii ,,Grafologia si expertizele n scrieri. Anonimul falul, cu 204

autografe si documente grafologice, elogiat de J. Crpieux-Jamin si Edmond Locard: a. Henri Stahl; b. D. Clinescu; c. Stefan Minovici. ANS: A 224. Cine este autorul lucrrii: Expertiza grafic, stiintific si expertiza caligrafic, aprut n 1928: a. Mihai Ioan; b. George Belloiu; c. Mihail Kernbach. ANS: C 225. Cine a publicat, n 1930, cartea ,,Dactiloscopia n serviciul justitiei: a. Valentin Sava; b. Mihail Cires; c. G. Btrnul. ANS: A 226. Autorul lucrrii ,,Tactica si tehnica perchezitionrii (1941) este: a. Constantin Turai; b. Eugen Bianu; c. D. Moldoveanu. ANS: B 227. Cine a introdus dactiloscopia n Romnia: a. dr. Gh. Andrei Ionescu; b. dr. Valentin Sava; c. dr. Constantin Turai. ANS: A 228. Cine este autorul primului curs original de Criminalistic, n 1951? a. Constantin Turai; b. Camil Suciu; c. Emilian Stancu. ANS: B 229. n ce an a luat fiint, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul antropometric pe lng Palatul de Justitie? a. 1892; b. 1880; c. 1935. ANS: A 230. Precizati scopul final al identificrii n Criminalistic: a) stabilirea identittii; b) stabilirea neidentittii; c) stabilirea semnalmentelor exterioare. ANS: A+B 231.Cadavrul victimei va fi folosit pentru reconstiuirea omorului . a. Adevrat b. Fals ANS: B 232. n care situatii este obligatorie efectuarea expertizei psihiatrice: a) n cazul infractiunilor de omor deosebit de grav; b) n cazul accidentelor de circulatie n care au murit dou sau mai multe persoane;

c) cnd organul de urmrire penal sau instanta de judecat are ndoieli asupra strii psihice a nvinuitului sau inculpatului. ANS: A+C 233. Expertul este chemat: a. s-si exprime prerea cu privire la vinovtia unei persoane; b. s-si exprime prerea cu privire la nevinovtia unei persoane; c. sa-si exprime prerea despre fapte si mprejurri ale cauzei. ANS: C 234. Concluziile categorice sau certe ale expertului pot fi: a. afirmative (de identificare); b. negative (de excludere.) ANS: A 235. Organul judiciar are ndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiz, cnd: a) concluziile raportului de expertiz sunt contrazise de probele existente n cauz; b) se prezint o insuficient argumentare a concluziilor; c) are dubii cu privire la competenta profesional ori obiectivitatea expertului; d) constat erori/greseli sau omisiuni; ANS: TOATE 236. O problem deosebit o ridic, la investigarea omorului: a. moartea prin inhibitie; b. moartea generat de afectiuni cardio-vasculare; c. moartea generat de afectiuni respiratorii. ANS: A 237. ntre actiunea de ucidere si moartea victimei trebuie s existe o legtur de cauzalitate.(Da sau Nu) a. Da b. Nu ANS: A 238. Constituie mprejurri negative/controversate: a. lipsa urmelor de snge, cnd cadavrul prezint numeroase urme de violent; b. lipsa unor prti din cadavru; c. existenta unor urme de snge pe traseul parcurs de infractor. ANS: TOATE 239. Fazele procesului tanatologic: a) agonia; b) moartea aparent; c) moartea clinic; d) moartea biologic . ANS: TOATE 240. Semnele cadaverice precoce: a) rcirea cadavrului; b) deshidratarea cadavrului; c) lividtile cadaverice; d) putrefactia; e) mumificarea. ANS: A+B+C 241. Rigiditatea cadaveric se instaleaz la toate grupurile musculare, conform legii Nystem: a. dup 12 ore;

b. dup 24 ore; c. dup 30 ore; d. dup 36 ore. ANS: B 242. Semnele cadaverice tardive: a) mumificarea; b) putrefactia; c) autoliza; d) rigiditatea cadaveric. ANS: A+B 243. Obiectele nteptoare-tietoare produc leziuni: a. cu margini netede, unghiuri ascutite, liniare sau frnte, superficiale sau profunde; b. leziuni ntepate; c. leziuni despicate tiate pe tegumente, precum si fracturi. ANS: A 244. Moartea s-a produs nainte de spnzurare dac petele cadaverice se vor situa: a) deasupra latului; b) dedesubtul latului; c) pe spatele cadavrului. ANS: A+C 245. Asfixiile prin ocluzionarea orificiilor respiratorii se aplic n cazul urmtoarelor infractiuni: a. viol; b. tlhrie; c. pruncucidere; d. omor. ANS: TOATE 246. Omorul prin otrviri lente este comis n majoritatea cazurilor de ctre: a. brbati; b. femei. ANS: B 247. Cercetarea locului faptei n cazul infractiunii de tlhrie care a avut ca urmare lovirea sau vtmarea grav a victimei se va face: a) imediat ce se reclam fapta, chiar dac victima a fost internat n spital; b) imediat ce se reclam fapta, n prezenta victimei; c) la depunerea plngerii, dup externarea victimei, chiar dac au trecut 2-3 sptmni de la comiterea faptei. ANS: TOATE 248. n cazul infractiunilor de omor, capetele libere ale armelor albe vor fi fixate n mod diferentiat: a) cu srm sau cu sfoar pentru topoare si alte instrumente; b) cu dopuri de plut pentru cutite. ANS: TOATE 249. Firul de pr se va recolta : a) cu ajutorul unei pensete ; b) n plic de hartie, eprubeta sau sticluta. ANS: TOATE 250. Moduri de operare folosite la svrtirea furtului din locuinte: a) prin vnzarea de ponturi; b) studiu prealabil;

c) ptrunderea n locuinte prin diferite pretexte; ANS: TOATE 251. Folosirea ruptorului sau extractorului este specific furtului comis prin: a. vnzare de ponturi; b. mprietenire; c. efractie. ANS: C 252. Smulgerea lntisorului, a gentilor si a posetelor n strad este specific: a. furtului prin efractie; b. tlhriei stradale; c. furturilor din genti sau posete. ANS: B 253.Cercetarea locului faptei este o activitate: a) initial; b) imediat; c) irepetabil. ANS: TOATE 254. Cel care ajunge primul la locul faptei nu trebuie s ia una din urmtoarele msuri: a. acordarea primului ajutor victimelor; b. nlturarea curiosilor; c. protejarea si conservarea urmelor; d. identificarea si audierea martorilor oculari; e. executarea msurtorilor fotografice bidimensionale. ANS: E 255. Care dintre urmtoarele reguli generale de cercetare a locului faptei este fals: a. cercetarea locului faptei se face de ndat; b. cercetarea locului faptei se face dup un plan judicios si riguros; c. cercetarea locului faptei trebuie s fie sistematic si complex; d. cercetarea locului faptei se face cu respectarea strict a normelor procedurale; e. cercetarea locului faptei se face numai ntre orele 6-22oo. ANS: E 256. Ce activitti nu se execut n faza static a cercetrii locului faptei: a. cercetarea de ansamblu a locului faptei; b. orientarea locului faptei din punct de vedere topografic si criminalistic; c. marcarea cmpului de acces n scena infractiunii; d. folosirea cinelui de urmrire; e. descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor. ANS: E 257. Ce activitti nu sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei: a. delimitarea teritorial a zonei cercetate; b. examinarea minutioas a cadavrului si a obiectelor purttoare de urme; c. descoperirea si examinarea mecanismelor de comitere a infractiunii; d. clarificarea mprejurrilor negative sau controversate; e. fixarea rezultatelor n procesul-verbal de cercetare a locului faptei. ANS: A 258. Ce se ntelege prin fixarea locului faptei: a. marcarea urmelor; b. conservarea locului faptei; c. proces-verbal nsotit de schite, fotografii, imagini video. ANS: C

259. Ce nu trebuie s se consemneze n procesul-verbal de cercetare a locului faptei: a. ora nceperii si ora terminrii; b. persoanele participante; c. comentarii si deductii. ANS: C 260. Importanta cercetrii locului faptei: a) constituie, de cele mai multe ori, singura modalitate de obtinere a probelor n faza initial; b) contribuie la identificarea faptuitorului, stabilirea datelor privind personalitatea acestuia si modul de operare folosit; c) este un element probatoriu deosebit de relevant pentru aflarea adevrului. ANS: TOATE 261. Cum se efectueaz de regul cercetarea locului faptei? a) de regul n prezenta martorilor asistenti; b) n prezenta prtilor; c) nvinuitul sau inculpatul retinut ori arestat nu are dreptul s participe la cercetare ANS: A+B 262. n procesul-verbal de cercetare a locului faptei se mentioneaz: a) ora nceperii si ora terminrii cercetrii locului faptei; b) conditiile meteorologice si de vizibilitate; c) observatiile persoanelor participante; d) mijloacele materiale de prob ridicate si cele lsate n custodie; e) obiectiile fptuitorului; f) opiniile expertilor sau ale martorilor asistenti cu privire la modul n care s-a comis fapta si la persoana fptuitorului. ANS: F 263. Cel care ajunge primul la locul faptei trebuie s ia urmtoarele msuri: a) marcarea aspectului initial al locului faptei; b) nlturarea unor pericole iminente; c) relevarea si prelevarea principalelor urme. ANS: A+B 264. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: n faza dinamic a cercetrii locului faptei nu se permite examinarea minutioasa a cadavrului si a obiectelor purttoare de urme. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: B 265. Care factori sunt de natur obiectiv si influenteaz mrturia: a) vizibilitatea; b) audibilitatea; c) disimularea nftisrii (deghizrii); d) calitatea organelor de simt. ANS: A+B+C 266. Care factori sunt de natur subiectiv si influenteaz mrturia: a) personalitatea si gradul de instruire ale martorului; b) vrsta, inteligenta si temperamentul; c) strile de oboseal si strile afective; d) tipul perceptiv (analitic sau sintetic); e)durata perceptiei . ANS: A+B+C+D 267. Cum trebuie s fie ntrebrile adresate martorilor:

a) scurte, clare si precise; b) de completare, de prezentare, de reamintire si de control; c) s prezinte un grad mic de sugestibilitate. ANS: A+B 268. Particularittile pe care le prezint vrsta martorilor minori ntre 10-14 ani: a. nu prezint interes pentru ancheta judiciar; b. cresterea functiilor cognitive, dezvoltarea memoriei si a capacittii de redare; c. este predispus la exagerri, putnd fi influentabil . ANS: C 269. Declaratiile martorilor reflect realitatea: a. cu certitudine; b. cu o marj de relativitate; c. puternic deformat. ANS: B 270. Care dintre perioadele de vrst prezint interes pentru ascultarea minorilor: a) 1 la 3 ani; b) 3 la 6 ani; c) 6 la 10 ani; d) 10 la 14 ani. ANS: B+C+D 271. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Exactitatea amintirilor nu este o regul ci o exceptie. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 272.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Uitarea la brbati este mai accentuat dect la femei. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 273. n care grup de vrst minorul are o conduit contradictorie, fiind dispus s exagereze: a. 6 la 10 ani; b. 10 la 14 ani; c. 14 la 18 ani. ANS: B 274.Precizati cum se face ascultarea bolnavului mintal: a. n prezenta unui specialist; b. n prezenta unui membru al familiei; c. nu se recomand ascultarea bolnavului mintal. ANS: A 275. Declaraia persoanei vtmate poate s cuprind: a) denaturri involuntare, datorit strii emotionale; b) denaturri voluntare, datorit relei credinte; c) denaturri deliberate n favoarea infractorului ca urmare a unor ntelegeri survenite cu acesta; d) denaturri prin schimbarea de rol. ANS: TOATE 276. Declaratia nvinuitului sau inculpatului are o valoare probant: a. superioar altor mijloace de prob, fiind considerat regina probelor;

b. egal cu alte mijloace de prob ; c. special, deoarece nvinuitul sau inculpatul este figura central a procesului penal. d. superioar altor mijloace de prob, fiind considerat regina probelor; ANS: B 277. Nu pot s depun ca martor: a) persoanele obligate s pstreze secretul profesional; b) sotia si rudele apropiate ale nvinuitului dac accept; c) persoana vtmat dac se constituie parte civil sau particip n proces ca parte vtmat. ANS: A+C 278. Precizati care enunturi sunt corecte: a) nvinuitul este obligat s-si dovedeasc nevinovtia; b) nvinuitul sau inculpatul beneficiaz de dreptul la tcere; c) sarcina administrrii probelor att n favoarea ct si n defavoarea nvinuitului sau inculpatului revine organului de urmrire penal. ANS: B+C 279. Precizati care sunt actiunile la care recurge nvinuitul sau inculpatul dup svrsirea infractiunii: a) plecarea precipitat de la locul faptei; b) disparitia de la domiciliu; c) revenirea la locul faptei pentru a afla mersul anchetei; d) descresterea brusc a salivatiei; e) contractia sau relaxarea subit a muschilor scheletici. ANS: A+B+C 280. Precizati care dintre manifestrile viscerale sau somatice l trdeaz pe nvinuit sau inculpat n timpul interogatoriului: a) schimbri n ritmicitatea activittii cardiace; b) schimbri n presiunea sanguin; c) fenomene de vasodilatatie si vasoconstrictie; d) crearea unor alibiuri; e) ascunderea faptei prin simularea sau comiterea altor infractiuni. ANS: A+B+E 281. Care este cea mai tipic atitudine a nvinuitului sau inculpatului: a. de a recunoaste fapta, regretnd-o; b. de a nu recunoaste acuzatia care i se aduce pentru a se sustrage de la rspundere; c. de a retracta declaratiile date. ANS: B 282. Cum trebuie s fie formulate ntrebrile adresate nvinuitului sau inculpatului: a) la nivelul de ntelegere al nvinuitului sau inculpatului; b) formulate clar si precis; c) sugestive (implicative sau disjuncte). ANS: A+B 283. Dac exist mai multi nvinuiti sau inculpati, care vor fi ascultati la nceput? a. cei care au un complex de vinovtie; b. cei care prezint alibiuri; c. cei care nu recunosc faptele ce li se imput. ANS: A 284. Care procedee sunt specifice ascultarii a nvinuitului sau inculpatului. a) procedeul ascultrii progresive; b) procedeul ascultrii frontale; c) tactica ascultrii repetate;

d) tactica ascultrii ncrucisate; ANS: TOATE 285. nvinuitul sau inculpatul va fi dominat de anchetatorul care: a. vorbeste putin si la obiect; b. vorbeste cu mult convingere, pentru a-i demonstra ce probe are mpotriva lui; c. l domin prin loviri si jigniri. ANS: A 286. Care factori frenatori pot produce erori la actualele nregistrri poligrafice: a) tulburarea excesiv a subiectului, provocat de frica de a fi nvinuit pe nedrept; b) tulburri de ordin fiziologic: afectiuni cardiovasculare, insuficiente respiratorii, stri apropiate de soc; c) tulburri de ordin psihic: debilitate mintal, nevroze, psihonevroze, psihopatii; instabilitate emotiv; d) instabilitate emotiv ANS: TOATE 287. Valoarea probant a testrii poligraf: a. nu face parte din mijloacele de prob prevzute de lege; b. are valoarea unei constatri tehnico-stiintifice; c. are valoarea unei expertize criminalistice. ANS: A 288. Perchezitia se execut ntre orele: a. 6-20; b. 8-20; c. 8-22. ANS: A 289. Cine dispune efectuarea perchezitiei domiciliare: a. procurorul, la cererea organului de cercetare penal; b. procurorul, pe timpul noptii; c. instanta de judecat. ANS: C 290. n cazul perchezitiilor efectuate la o unitate la care se refer art. 145 C. pen. sau alt persoan juridic, martorii asistenti pot/nu pot s fac parte din personalul unittii. a. Pot b. Nu pot ANS: A 291. Senatorii, deputatii si alte persoane care se bucur de imunitate nu pot fi supusi perchezitiei, cu exceptia: a. infractiunilor la regimul stupefiantelor; b. infractiunilor flagrante; c. infractiunilor comise prin violent care au avut ca urmare moartea victimei. ANS: B 292. Precizati care bunuri din cele care fac obiectul cauzei penale se ridic n mod obligatoriu: a) obiecte din metale sau pietre pretioase; b) mijloace de plat, titluri de valoare interne; c) colectii de valoare; sume de bani. ANS: TOATE 293. Perchezitia poate/nu poate fi amnat n scop tactic. a. Poate. b. Nu poate

ANS: A 294. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Perchezitia domiciliar poate fi dispus numai dup ce a fost nceput urmrirea penal. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 295. Ridicarea de obiecte si nscrisuri are caracter de procedeu auxiliar de descoperire si strngere a unor mijloace de prob. (Da sau Nu) a. Da b. Nu ANS: A 296. Organul de urmrire penal sau instanta de judecat: a. sunt obligate s ridice obiectele si nscrisurile ce por servi ca mijloc de prob n procesul penal; b. nu sunt obligate s le ridice; c. apreciaz n fiecare caz n parte dac este necesar s le ridice. ANS: A 297. O persoan fizic sau juridic n posesia creia se afl un obiect sau un nscris ce poate servi ca mijloc de prob: a. este obligat sa-l predea sub luare de dovad organului de urmrire penal sau instantei de judecat la cererea acesteia; b. este obligat s-l predea numai la cererea instantei de judecat; c. este obligat sa-l predea numai n faza de urmrire penal. ANS: A 298. Confruntarea este o activitate de criminalistic tactic si de urmrire penal care const n ascultarea simultan a dou persoane care: a. au fost audiate anterior; b. ntre care exist contradictii si neclaritti. ANS: TOATE 299. Reconstituirea presupune o organizare judicioas, pe baza unui plan care are n vedere, n principal, urmtoarele: a) determinarea scopului infractiunii; b) stabilirea activittilor care urmeaz a fi executate; c) stabilirea persoanelor participante; d) asigurarea mijloacelor tehnice necesare. ANS: TOATE 300. Reconstituirea se dispune: a. la nceputul desfsurrii procesului penal; b. n orice moment al desfsurrii procesului penal; c. la terminarea procesului penal. ANS: B 301. Vor fi reconstituite scenele propriu-zise ale infractiunilor sexuale. (Da sau Nu) a. Da b. Nu ANS: B