CERCETAREA CRIMINALISTIC A URMELOR

INSTRUMENTELOR DE SPARGERE
4.1 ASPECTE GENERALE
De multe ori , pentru a-si atinge scopul, infractorul este interesat s
ptrund ntr-o anumit ncpere, s deschid un sertar, un 737g65h fiset,
o cas de bani etc. Pentru aceasta el apeleaz la cele mai diverse metode
sau instrumente, denumite generic n literatura de specialitate instrumente
de spargere. Enumerarea acestor instrumente este aproape imposibil de
realizat, mai ales c, n marea lor majoritate, au cu totul o alt destinatie.
Datorit variettii acestor instrumente, att ca natur si mrime, ct si
ca destinatie, si urmele create prin folosirea lor sunt foarte variate. Din
aceast cauz, ncercrile de clasificare au la baz criterii diferite,
___________________
1. Valeriu Manea, Constantin Dumitrescu, "Curs de tehnica criminalistica", Ed. Scoala militara de ofiteri activi a MI, pag. 152.

fapt care atrage dup sine si sistematizarea studiului lor n cercetarea

criminalistic.
Dup tipul lor, urmele instrumentelor de spargere pot fi clasificate n
urme de adncime sau de suprafat, statice ori dinamice si, de regul,
vizibile. Dup modul lor de formare ele se clasific n urme de tiere, de
apsare, de frecare si urme de lovire. Prin aceast clasificare, fiecare
urm, din cadrul grupelor astfel delimitate, are anumite trsturi generale
corespunztoare grupei sale, precum si unele caracteristici individuale.
Urmele de tiere prezint mare important la identificarea
instrumentului creator. Ele sunt dinamice, cu aspect general de striatii
paralele, create de lama instrumentului utilizat, prin distrugerea mecanic
fie a masei fibroase din lemn, fie a substantei obiectului primitor n zona
vtmat.
Pentru crearea acestor urme, obiectul creator si obiectul primitor
trebuie s aib anumite nsusiri. Obiectul creator trebuie s fie mai dur
dect cel primitor, s fie prevzut cu una sau dou lame de tiere, care s

produc, prin actiunea mecanic, o modificare n volumul obiectului

primitor. n rndul acestor obiecte pot fi amintite toporul, cutitul, dalta,
foarfecele, clestele, burghiul etc. Al doilea obiect (primitor de urm), n
comparatie cu primul, trebuie s fie mai putin dur, s aib o structur fin,
ca prin deformrile ce le sufer s redea caracteristicile vizibile si chiar
invizibile ale instrumentului creator. Perfectiunea caracteristicilor generale
si individuale, imprimate sub form de striatii n masa obiectului primitor,
depinde de structura celor dou obiecte si de modul cum se actioneaz n
procesul tierii.
___________________
1. C. Suciu, "Criminalistica", pag. 265.

n functie de orientarea imperfectiunilor de pe lama obiectului

creator, striatiile create pe obiectul primitor pot fi pe o parte proeminente si
pe alta, corespunztor primelor, sub form de santuri paralele. Cnd ns
imperfectiunile de pe lam sunt orientate ntr-o parte si alta, n aceeasi
zon, striatiile create vor fi pe ambele prti sub form de santuri paralele. O
influent nsemnat asupra acestor striatii, create de topoare, cutit, dlti,
are si unghiul sub care se actioneaz cu instrumentul asupra obiectului
primitor. Cnd se taie, de pild, cu toporul n masa lemnoas ori cu cutitul
n diferite alimente perpendicular pe obiectul n cauz, striatiile create vor fi
mai ndeprtate unele de altele dect n tierile executate sub un unghi
ascutit. De asemenea pozitia striatiilor este diferit n functie de faptul dac
tierea s-a realizat cu mna stng sau cu cea dreapt.
Urmele de tiere create cu felurite cleste sau foarfeci pentru tiat
obiecte din metal, datorit actiunii lamelor din dou prti opuse, totdeauna
vor fi perechi, cu prtile de nceput n exteriorul obiectului primitor si
sfrsitul n interiorul masei sale. Aproape totdeauna aceste urme sunt
invizibile si de mici dimensiuni n privinta lungimiilor, din care cauz
studierea si fixarea lor se face cu mai mari sanse de succes n conditii de
laborator, folosindu-se aparatur optic adecvat.
Alte urme de tiere sunt cele create de sfredele si burghie.
Sfredelele, ca unelte de gurit obiecte din lemn prin rsucire n jurul axei
lor, sunt niste bare de fier sau din otel, prevzute n partea final cu dou
muchii ascutite, rsucite n spiral, reduse treptat n diametru si terminate
cu un vrf ascutit, tot n spiral. Burghiele pentru lemn se aseamn cu

primele, doar c ele au muchiile mai ascutite, cu acelasi diametru n toat

desfsurarea lor, care se termin brusc cu dou lame
___________________
1. I. Iacubovskaia, "Unele aspecte ale identificarii uneltelor de taiere", in "Probleme de medicina judiciara si de criminalistica,
vol. 1, Ed. Medicala, 1964, pag. 76-78.

ascutite, cu aspect de raze de cerc, iar n zona central, la locul de ntlnire

a celor dou lame, au un ax subtire cu spirale ascutite, pentru a se fixa si
nainta prin rsucire n masa lemnoas. si burghiele destinate pentru
gurirea obiectelor din metal, se aseamn cu cele precedente, doar c
acestea nu au la capt, n zona lamelor ascutite, axul subtire.
Urmele create de sfredele si burghie au aceeasi voloare criminalistic
cu urmele lsate de topoare, cutite sau dlti. Prin intermediul acestor urme
se poate stabili natura instrumentului utilizat, directia din care s-a actionat,
diametrul instrumentului n zona lamelor, instrumentul corp-delict, dac
striatiile din urm si de pe aschiile rezultate redau bine microrelieful lamelor
sale. n aceast privint mentionm c spanurile rezultate din gurirea
obiectelor din lemn sau din metal prezint aceeasi voloare pentru
identificarea instrumentului creator ca si striatiile nsesi. Trebuie, ns, de
tinut seama c spanurile reprezint pe suprafata lor exterioar negativul
striatiilor imprimate n orificii.
Urmelor de apsare se creaz cu foarte variate instrumente, uneori
cu obiecte gsite la ntmplare. Frecvent, ele se ntlnesc ca urme statice
de adncime si foarte rar ca urme de suprafat. Ele cu foarte rari exceptii,
reproduc constructia exterioar a obiectului creator din zona care a venit n
contact nemijlocit cu obiectul primitor. Prin pozitia pe care o au pe obiectul
primitor indic directia din care s-a actionat. n cazuri foarte rare n aceste
urme se reproduc si anumite detalii individuale ale obiectelor creatoare, fie
din fabricatie, fie rezultate din uzur. Prin atari caracteristici individuale se
deschide posibilitatea identificrii instrumentului corp- delict. La locul faptei
aceste urme se creaz pe cele mai diverse obiecte, chiar si pe corpul
omului.
Urmele de frecare, dup cum au si denumirea, sunt dinamice,
formate prin alunecarea instrumentului creator pe obiectul primitor, cum se
ntmpl n cazurile de folosire a ferestraielor, bomfaierelor sau a pilelor.
ntruct se creaz prin actiunea succesiv a ditilor sau a zimtilor

instrumentului utilizat n masa obiectului primitor, n mod obisnuit, urmele

acestor instrumente nu reproduc caracteristici individuale ale obiectului
creator. Astfel c utilitatea lor criminalistic const mai mult n stabilirea
naturii instrumentului folosit, la determinarea modului si directiei din care sa actionat asupra obiectului vtmat, dect la identificarea instrumentului
creator de urm. Pilitura si rumegusul rezultate din acest mod de tiere se
pot folosi la stabilirea naturii obiectului vtmat, a mrimii dintilor sau a
zimtilor obiectului creator si, uneori, la determinarea directiei din care s-a
actionat.
Urmele de lovire se formeaz prin actiunea a felurite obiecte asupra
obiectului primitor. Obiectele mai des utilizate n acest scop sunt rngile,
ciocanele, topoarele, clestele sau alte obiecte usor de mnuit si cu efect
vtmtor sporit.
Deoarece prin folosirea n acest mod a diferitelor obiecte sau
instrumente se produc zgomote puternice, la utilizarea lor se recurge foarte
rar, doar n locuri n care zgomotul nu pune n pericol operatia ntreprins
sau pe fptuitor, ori n situatia cnd infractorii sunt nceptori.
Urmele create prin lovire, de obicei, reproduc n negativ pe suprafata
si mai des n volumul obiectului primitor unele caracteristici generale ale
instrumentului folosit, cum ar fi forma si dimensiunile prtii de contact cu
obiectul primitor. Se ntmpl ca, n unele situatii, s fie reproduse n urm
si anumite detalii individuale ale obiectului creator, cum ar fi cele de uzur.
n aceste situatii, urmele create n acest fel, afar de faptul c ajut la
stabilirea modului lor de formare, a naturii si
___________________
1. I. Mircea, "Imprejurari controversate de la locul savirsirii unor infractiuni de furt", in "Studia Universitatis" Babes-Bolay",
Cluj, nr. 2/1987, pag.83.

caracteristicilor de grup, mai prezint important si pentru identificarea

instrumentului corp-delict.
4.2 CERCETAREA LA FAA LOCULUI
Cercetarea la fata locului a instrumentelor de spargere se efectueaz
n functie de natura acestora, de specificul obiectelor purttoare de urme,
de modul de spargere etc. Totodat, cercetarea se face n strns legtur

cu ntregul proces de descoperire si relevare a altor categorii de urme, n

primul rnd a celor apartinnd persoanei infractorului.
Locul svrsirii infractiunii este purttorul urmelor instrumentelor de
spargere pe cele mai variate obiecte. De obicei, ele se ntlnesc pe usi,
ferestre, ziduri, dusumele, tavane, dulapuri, sertare, case de bani broaste,
lacte etc.
n legtur cu cercetarea urmelor instrumentelor de spargere se
impune sublinierea c aceast actiune nu se ntlneste numai la infractiuni
de genul furtului, ea fiind comun si multor cazuri n care, la svrsirea
faptei, au fost folosite obiecte sau instrumente de genul mentionat (de
exemplu, la infractiunile de omor, de distrugere).
Potrivit situatiilor ntlnite frecvent n practic, urmele instrumentelor
de spargere sunt descoperite n locurile prin care s-a ptruns fortat si pe
mobilierul aflat n atentia fptuitorului.
La ptrundarea prin usi, cum ar fi, de exemplu, n cazul fortrii lor cu
un levier sau cu o rang, se formeaz urme de adncime pe canatul usii.
Urmele de tiere apar n ipoteza spargerii tbliei de lemn, ceea ce
presupune folosirea, n prealabil, a burghielor si ulterior a unui ferstru
sau a unei pnze de bomfaier. Tblia sau panelul de lemn mai pot fi scoase
si prin folosirea coarbelor. Uneori se actioneaz si asupra tocului usii, cu un
dispozitiv de ndeprtare a ramei, zvorul usii iesind din lcasul lui, n
aceste mprejurri pe tocul usii rmnnd urme de apsare.
Frecvent, ns, se actioneaz asupra broastelor sau ncuietorilor cu
chei potrivite, speracle dintre cele mai diverse sau pontoarce, procedeu
apreciat de infractorii versati ca fiind mai silentios si lsnd mai putine
urme. n aceste cazuri, urmele se gsesc n interiorul ncuietorii, ceea ce
presupune examinarea ei n conditii de laborator, la fata locului organul
judiciar trebuind s se limiteze numai la examinarea exteriorului ncuietorii.
n functie de tipul de ncuietori (broaste, lacte), cele mai usor de
deschis sunt cele simple, apoi ncuietorile cu verturi sau opritori si cele pe
baz de stifturi (ncuietorile cu cilindru), cu un grad sporit de sigurant.
ncuietorile cu stifturi sunt cele mai frecvent folosite, datorit sigurantei date
de numrul mare de variante n care sunt construite.

Alturi de ncuietorile amintite, n prezent sunt frecvente ncuietorile

speciale, cum sunt, de exemplu, cele ale caselor de bani a cror
deschidere este practic imposibil de ctre un neinitiat. Desigur casele de
bani mai pot fi sparte prin aplicarea unor lovituri de topor sau trncop, dar
acest mod de operare este evitat de cei versati, din motive lesne de nteles.
La usii, urmele instrumentelor de spargere se caut pe tblia usii,
canaturi, pe broasc si balamale. De cele mai multe ori, urmele descoperite
pe usi sunt de fortare (apsare) si de tiere. n cazurile de fortare,
canaturile prezint urme de comprimare a fibrelor lemnoase. Tierea usilor
se face n apropierea broastelor sau a balamalelor. Mai rar se creaz orificii
prin care se introduce mna pentru deblocarea zvoarelor.
Fortarea ferestrelor este practicat destul de des de infractori pentru
a ptrunde ntr-o anumit ncpere sau cldire. si n acest caz, urmele sunt
caracteristice modului de operare. Ferestrele se forteaz prin spargerea
geamului ori dislocarea cadrului. Dislocarea cadrului se face cu leviere
ascutite sau rngi care ls urme de apsare si de rupere. Infractorii care
vor s lucreze n liniste, recurg la tierea cu un diamant a unei suprafete
mici de geam, suficient pentru a introduce mna si a deschide fereastra.
Pentru ca geamul s nu cad, producnd zgomot, se lipeste pe acesta un
plasture medicinal, band autocolant sau o hrtie pe suprafata creia s-a
dat cu un adeziv oarecare, inclusiv smoal, lut moale s.a.
n
ipoteza
folosirii
acestui
procedeu,
denumit
si metoda plasturelui, geamul mai poate fi spart prin presare, fr s se
apeleze la tiere. n toate cazurile, cioburile sunt purttoare de amprente
digitale, nsusi tipul si natura plasturelui oferind date utile procesului de
identificare.
Atragem atentia c, n prezent, practica de specialitate demonstreaz
tot mai frecvent c ptrunderea n ncperi nu se face, ns, numai pe us
sau fereastr. n practic se ntlnesc, nu rareori, cazuri de ptrundere prin
zid, acoperis sau tavan, ceea ce presupune ca infractorul are anumite
cunostinte n acest domeniu, si, n special, despre topografia locului.
Urmele instrumentelor de spargere n ziduri, tavane, dusumele, difer
n functie de natura obiectului primitor si a instrumentului folosit. n mod
obisnuit, aceste urme sunt utile doar la stabilirea modului de svrsire a
infractiunii, la determinarea de gen a instrumentului aplicat, la aprecierea

profesiei sau priceperii persoanei n cauz, precum si a numrului de

participanti n unele situatii. Totusi, cnd n urmele create se descoper si
detalii individuale ale obiectului creator, se deschide si posibilitatea
ajungerii pn chiar la identitate.
Urmele de fortare a broastelor si a lactelor se prezint sub form de
striatii paralele, drepte sau circulare. Ele se descoper foarte greu de
ochiul neformat. Se studiaz cu ajutorul instrumentelor de mrit, n conditii
de laborator.
Cu privire la interpretarea procedeelor de ptrundere, n literatura de
specialitate sunt mentionate curent cazurile de depistare a nscenrilor de
furturi, pentru a ascunde infractiuni de alt natur (delapidare, neglijent n
serviciu).
Fortarea mobilierului, ndeosebi a sertarelor, a casetelor, a dulapurilor
s.a, determin aparitia de urme asemntoare celor ntlnite n cazul
fortrii usilor, indiferent c ne aflm n ipoteza unei spargeri propri-zise sau
n fata folosirii de chei potrivite.
Spargerea caselor de bani sau a mobilierului asimilat acestora, din
punct de vedere constructiv, se face n functie de diversele lor variante, mai
vechi si mai noi, cu blindajul de protectie de grosimi diferite, protejate
contra incendiilor, cu mai multe ncuietori, cu diverse sisteme de protectie,
cum ar fi, de exemplu, gazele toxice depozitate ntre peretii casei de bani,
ori dispozitive speciale de alarm.
Urmele unei spargeri de case de bani prezint anumite
particularitti, n functie de modul de operare folosit de infractor: fortarea
brut, tierea la rece sau la cald si ntrebuintarea de substante explozive.
Fortarea brut, ntlnit mai rar, se practic cu obiecte cum ar fi dalta,
trncopul sau ranga. Tiera la rece, se ntlneste n practic, n diverse
modalitti, de genul perforrii peretilor cu o bormasin, prin orificiile
efectuate introducndu-se un dispozitiv denumit gur de lup, care taie
exact ca un deschiztor de conserve. Tierea se mai poate face cu
dispozitive care au cutite de otel special, un astfel de dispozitiv denuminduse punte belgian sau cu alte instrumente speciale, cum ar
fi Coroana sau Balerina, formate din discuri ce actioneaz ca un burghiu.
___________________

1.

C. Sociu, "Criminalistica", pag 276-279

Variatele procedee de spargere a caselor de bani prin topire se aplic

n situatia cnd tabla este foarte groas si deosebit de rezistent. Tierea
la cald se realizeaz cu aparate cu flacr oxiacetilenic, de tipul celor
folosite n sudur. n aceeasi categorie ar mai putea fi inclus folosirea de
explozive, acestea fiind introduse n orificii practicate special chiar n
interiorul ncuietorii. Procedeul este mai putin practicat, datorit zgomotului
produs de explozie, cu toate msurile de nbusire a acestuia.
Fortarea caselor de bani sau a mobilierului asimilat acestora, se mai
realizeaz si fr apelarea la metode distructive, prin ntrebuintarea unei
chei potrivite sau dispozitive, sisteme de calcul, care s ajute la
descoperirea cifrului ncuietorii, metode specifice n exclusivitate
infractorilor profesionisti.
Spargerea prin apsare se realizeaz mai mult la dulapurile de
fier cu usi din tabl subtire si maleabil. Instrumentele se utilizeaz ca
niste prghii ce se introduc ntre us si pragul de sus sau cel de jos al
dulapului. Prin apsare usa se ndoaie si astfel cedeaz si ncuietorile.
Indiferent de modalitatea de spargere a unei case de bani, aceasta
las urme specifice, cum ar fi, de exemplu, pilitur, stropi de metal topit,
funingine, deci urme sub form de resturi de materiale la care se adaug
inevitabilele urme ce reproduc forma instrumentului de spargere.
Fortarea plumburilor se aplic, pentru a se asigura inviolabilitatea
bunurilor transportate sau depozitate n magazii, la capetele sforii ori a
srmei ce se fixeaz pe usi, containere etc. n mod obisnuit, plumburile
confectionate din metal sau material plastic se violeaz, de obicei, prin
nlocuirea celor originale cu altele ori prin fortarea si apoi refacerea lor.
nlocuirea plumburilor cu altele se face de ctre persoane initiate n
confectionarea plumburilor sau care au plumburi gata confectionate si
aplicarea lor cu instrumente corespunztoare. n asemenea cazuri se
examineaz mrimea si forma, substanta din care este confectionat
plumbul, sfoara sau srma, grosimea acesteia si mai ales simbolul
imprimat prin presare cu clestele.
Violarea plumburilor prin presare cunoaste mai multe metode. Una
din aceste metode const n plimbarea plumbului pe sfoar sau srm,

spre a nlesni desfacerea sau tierea nodului ce se afl n interiorul su, ca

dup violare capetele s fie reintroduse n plumbul respectiv. Cnd plumbul
nu alunec cu usurint, infractorul recurge la lrgirea canalelor cu diferite
instrumente ascutite.
Prin folosirea acestei metode sfoara se nnegreste n portiunile n
care a fost plimbat plumbul, tot n aceast zon sfoara fiind scmosat, iar
srma are si portiuni cu usor lustru, canalele lrgite au form ondulat, cu
multe zgrieturi si ntepturi lsate de instrumentele utilizate.
Alt metod de violare a plumburilor, aplicat la cele din material
plastic, const n tierea lor n lungul canalelor, dup care se relipesc cu
ajutorul unei substante chimice potrivite ori prin nclzire, n functie de
materialul plastic respectiv. Prin aceast metod se creaz urme, pe prtile
laterale sau pe una din fetele plumburilor, de tiere si de relipire vizibile
chiar si cu ochiul liber.
Descoperirea urmelor instrumentelor de spargere este posibil, de
regul, prin simpla examinare cu ochiul liber si eventual cu ajutorul unei
lupe si a unei surse mai puternice de lumin. Examinarea ncuietorilor se
va face numai de ctre expertul criminalist.
Fixarea urmelor instrumentelor de spargere se realizeaz prin
descrierea n procesul verbal de cercetare la fata locului, fotografiere si
mulare.
Cu ocazia descrierii se arat locul n care se afl urmele descoperite,
forma, dimensiunile acestora, caracteristicile generale si mai ales cele
particulare. Nu se pierde din vedere mentiunea dac n urmele descoperite
sunt sau nu corpuri strine. n caz afirmativ, se arat ce aspect are
substanta, culoarea ei, ntinderea sa. Asupra caracteristicilor de detaliu ale
urmelor se insist n mod deosebit, artndu-se n ce constau ele, pozitia
unora fat de altele etc.
La fixarea prin fotografiere, dup realizarea obisnuit a fotografiilor
obiectelor principale, se execut fotografia detaliilor, aplicndu-se de cele
mai multe ori metoda la scar. Aparatul fotografic se aseaz cu obiectivul
perpendicular pe urm, iar iluminarea se face n asa fel nct s se creeze
usoare umbre pe zona n cauz, ca astfel s se evidentieze n suficient
msur detaliile sub form de striatii ori cu comprimri a masei obiectului
primitor. n acest scop, lumina se proiecteaz pe urm sub un unghi ascutit

sau un izvor de lumin cu razele sub un unghi drept si altul secundar, de

intensitate mai mic, sub un unghi ascutit, n functie de cum se prezint
urma n cauz.
La urmele instrumentelor de spargere descoperite la locul faptei
mulajele se fac din parafin sau cear rosie. Mulajele din plastic sau din
ghips se utilizeaz mai rar n procesul de mulare. nainte de aplicarea
mulajului urma se trateaz cu glicerin, ca mulajul s nu adere la substanta
obiectului primitor.
4.3 EXPERTIZA CRIMINALISTIC A URMELOR
INSTRUMENTELOR DE SPARGERE
Expertiza criminalistic a urmelor formate de instrumentele
ntrebuintate la svrsirea unei infractiuni ofer rspunsuri cu privire la
natura si tipul instrumentului, la mecanismul de formare a urmei si la
succesiunea acestora. De asemenea, prin expertiz se poate stabili dac
urma apartine unui singur instrument sau mai multor. n functie de modul
de operare si de procedeele folosite, se poate determina numrul de
persoane care au participat la svrsirea infractiunii.
Expertiza urmelor formate din resturi materiale (rumegus, pilitur,
pelicule de vopsea, cioburi de sticl, picturi de metal topit etc) poate
determina att natura, compozitia chimic a materialului, ct si apartenenta
lui la obiectul violat sau la instrumentul ntrebuintat.
Problema central a expertizei instrumentelor de spargere o
reprezint identificarea. Pentru aceasta, este important obtinerea de
modele de comparatie, recomandabil s se fac pe materiale apropiate
calitativ de obiectul purttor de urm. Atragem atentia c, mai ales n cazul
unor instrumente de tiere, datorit folosirii lor n continuare, pentru alte
scopuri, inclusiv pentru executarea de modele de comparatie, este posibil
modificarea reliefului lamei. De aceea, credem c este mai indicat s se
procedeze ct mai urgent la ridicarea acestora de la persoanele suspecte,
n vederea trimiterii spre examinare expertului criminalist.
Mijloacele tehnico-stintifice utilizate frecvent n expertiza criminalistic
a urmelor instrumentelor de spargere sunt att instrumente optice de mrit
(lupa, stereomicroscopul, microscopul comparator), ct si dispozitive
speciale de examinare a striatiilor de tipul poligrafului sau striagrafului.

Identificarea instrumentului este cu att mai sigur, cu ct la fata

locului sunt descoperite fragmente ale acestora, uneori neglijate n
procesul cercetrii la locul faptei. Fragmentele desprinse din instrumentele
de fortare permit identificarea sa prin procedeul denumitreconstituirea
ntregului dup prtile sale componente.
Un alt aspect, asupra cruia nu se insist ntotdeauna la cercetarea
locului faptei, este cel al prelevrii ulterioare a microurmelor desi acestea
___________________
1. O. Barrenche, A.A.
in "RIPC", 1987, pag.81.

Glorioso,

"La

Crochetage

des

serrures

conventionnelles

et

sa

detection"

exist invariabil la locul fiecrei infractiuni, fiind ns mai greu de

descoperit.
Examinarea plumburilor fortate este o alt problem important care
poate fi rezolvat n cadrul expertizei urmelor descoperite cu prilejul
cercetrii la fata locului a furturilor svrsite prin efractie n unele cazuri de
genul spargerii depozitelor, a vagoanelor, a containelor, etc. n aceste
mprejurrii, expertul trebuie s stabileasc modalitatea de violare sau
eventual de nlocuire a sigiliului original cu un altul. De exemplu, un sigiliu
de plumb poate fi violat prin lrgirea orificiilor cu un obiect ascutit, urmat
de slbirea si desfacerea sforii, la sfrsitul operatiile aceasta fiind
rennodat. Mai este posibil tierea sforii fr atingerea plunbului,
ncercarea de refacere constnd dintr-o rsucire sau toarcere a capetelor
scmosate. Sigiliile din material plastic se taie lateral, dup care se lipesc .
n toate cazurile mentionate, expertul are posibilitatea s descopere
urme specifice lrgirii plumburilor, lipsei de continuitate n materialul sforii,
existenta lipiturii, iar, n cazul nlocuirii plumburilor, diferente de
caracteristici ntre presa de sigilat original si intrumentul folosit pentru
contrafacerea sigiliului.