CRIMINALISTICA

-CURS 6-
URMELE

1. URMELE DE URECHI

Urechea prezinta un dublu caracter:

 Imuabil;
 Unic.

Amprentarea lor este lasata de secretii, mai cu seama de grasimi. De obicei se regasesc pe
suprafetele plane verticale. Inaltimea la care se afla urma pe aceasta suprafata, ajuta la
determinarea taliei infractorului.

Acestea se fotografiaza cu o lumina incidenta si se ridica cu folie adeziva. Identificarea se

face prin studierea formei si a proportiilor urechii. In cursul imprimarii si al prelevarii se pot
produce modificari dimensionale. Este de preferat ca urma sa fie comparata prin juxtapunere sau
suprapunere.

2. URMELE INSTRUMENTELOR DE SPARGERE

Nu se poate determina o enumerare a acestora, caci in majoritatea lor aestea sunt

confectionate artizanal facand parte din trusa infractorului, ori se utilizeaza la momentul
comiterii faptei de ce are la indemana.

In aceasta categorie, intra si instrumentele care sunt utilizate la topire, apasare si taiere.
Se pot utiliza si aparaturi cu raze laser sau flacara oxiacetilenica pentru topirea usilor din otel de
la casele de bani.

Instrumente construite special pentru infractiuni:

 buldozer- dizlocare prin presare a incuietorilor din toc;

 Ruptorul- ruperea rapida si usoara a butucilor de siguranta din interiorul incuietorilor
ingropate;
 Extractorul- extragerea prin depresare a incuietorilor aplicate;
 Pontoarca- 5 dinti flexibili din otel sectionata longitudinal pentru a se realiza presarea
stifturilor ce pot fi observate doar cu microscop portabil sau laborator;
 Cipometrul- tija prevazuta cu un palpator conectat la un diametru cu cadran indicator
circular. In functie de datele colectate in acest mod, se realizeaza o cheie mincinoasa
la fata locului.

1
 CRIMINALISTICA
-CURS 6-
Asadar, aceste instrumente se clasifica astfel:

- Instrumente pentru ruperea si actionarea sistemelor de asigurare;

- Prese folosite la extragerea sistemelor de asigurare;
- Prese folosite la indepartarea sildurilor sau ornamentelor sistemelor de asigurare;
- Folosite pentru actionarea zavoarelor sistemelor de asigurare;
- Folosite la actionarea sistemelor de asigurare;
- Departatoare pentru sistemele de inchidere;
- Folosite la fortarea prin rotire;
- Folosite la sectionarea sistemelor de asigurare;
- Alte instrumente pentru fortarea sistemelor de inchidere si asigurare.

Urmele lasate de instrumentele acestea pot fi definite ca urmele materiale, vizibile sau
invizibile lasate la locul infractiunii ca urmare a interactiunii dintre infractor si instrumente.

3. URME FORMATE PRIN LOVIRE

Aceste urme sunt intalnite mai rar datorita zgomotului produs. Aceste urme sunt realizate
de : ciocan, ranga, topor, tarnacop, cutit, cleste etc. in cazul acestor urme, criminalistii cauta
instrumentele folosite, deoarece in majoritatea cazurilor infractorii uita de ele, fiind preocupati la
cararea bunurilor insusite.

De obicei, infractorii inaintea lovirii, aplica o banza adeziva pe suprafata in cauza, iar
aceasta prezinta ulterior urme ale instrumentului folosit. Adancimea urmei ofera si date cu
privire la forta de aplicare a loviturii.

4. URMELE DE TAIERE

Aceste urme sunt urme dinamice. Daca se produc pe obiect striatii ale instrumentului
folosit, pot conduce la identificarea insturmentului utilizat. Pozitia striatiilor poate atesta ce mana
s-a folosit. Urmele toporului, daltei, cutitului pot sa imprime detaliile obiectului sub forma de
striatii paralele, aceasta fiind prima grupa de instrumente. Din a doua grupa, fac parte clestele sau
foarfecele, formand urme de dimensiuni mici, mai greu de observat cu ochiul liber.

A treia grupa este formata din burghiu si sfredele pentru strapungerea materialul din lemn
si metal. Urmele de identifiare a acestor instrumente sunt mai reduse.

5. URME DE APASARE

Aceste ume sunt denumite si urme de fortare, sunt cele mai des intalnite. Sunt urme
statistice si de adancime, in general si sunt folosite la fortarea unor usi, ferestre, sertare etc.
Mentionam: rangi, leviere, puntile, penele din metal sau lemn etc. De obicei, aceste urme raman
in locurile de imbinare si in crapaturile unor obiecte si in locuri de ansamblare a unor obiecte. In
cazul acestor urme, se pot forma si urme de alunecare sau de perforare.

2
 CRIMINALISTICA
-CURS 6-
6. URME DE INTEPARE

Mentionam: sula, andrea, varfuri de surubelnita, cutit, pile etc. In functie de duritatea
materialului, instrumentul poate crea canale oarbe sau strapunse. La identificarea urmei, se are in
vedere orificiul de instrare si iesire a instrumentului precum si dimensiunile acestuia.

7. URME DE FRECARE- ALUNECARE

Au un caracter fie de adancime, fie de suprafata, de deformare sau de distrugere partiala a

materialului. Urmele acestea sunt specifice burghielor, ferastraielor si bomfaierelor. Forma
exterioara a instrumentului folosit nu poate fi imprimata. Dimensiunile urmei pot reda uneori pe
cele ale lamei de taiere sau ale obiectului utilizat.

8. URME DE ARDERE SI DE TOPIRE

Urmele formate de instrumentele de ardere si topire sunt greu de identificat, insa usor de
identificat este autorul faptei, prin urmele lasate de metal topit pe hainele autorului.

Dar pot fi identificare: plasamentul urmei fata de focarul arderii, gradul arderii, modificarile
de forma, culoare si dimensiune ale partii din obiect care nu a fost supusa arderii, forma si
culoarea funinginii si cenusei, aparitia unor microincendii, topirea, elemente de ardere complete
sau incomplete, scrumizarea, polimerizarea, emisiunea de gaze si fum si influenta acestora
asupra altor obiecte.

9. URME SPECIFICE CHEILOR POTRIVITE

Distingem:

 Incuietori simple;
 Incuietori cu chei potrivite;
 Incuietori de tip “yale”.

Pot fi descoperite in acest caz:

Fragmente miscroscopice desprinse din cheile false sau instrumentele folosite;

Urme de plastilina sau ceara descoperite pe zimti si santuri ale cheilor;
Fragmenete de metal din pilirea zimtilor;
Urme de funingine ramase pe suprafetele de lucru;
Scrijelituri si striatii pe muchia si suprafetele laterale ale zavorului si orificiului cheii;
Striatii dezordonate pe suprafete laterale si muchia zavorului;
Scrijelituri si striatii pe muchia si suprafetele laterale ale zavorului;
Striatii si scrijelituri pe capacele laterale ale cutiilor mecanismelor;
Striatii pe capetele stifturilor la incuietorilor cu cilindru;
Striatii fine pe mecanismele broastelor cu opritori si ale lacatelor;

3
 CRIMINALISTICA
-CURS 6-
Striatii pe capetele cheilor cu barbie.

Dupa toate acestea, criminalistul isi poate da seama daca are de a face cu un novice sau
cu un experiementat.

CAURATEA, DESCOPERIREA SI INTERPRETAREA URMELOR DE SPARGERE

 Observarea cu ochiul liber;

 Cautarea cu mijloace optice, acustice, pe diverse suporturi purtatoare.

Urmele se cauta folosind lupa, surse de lumina obisnuita si radiatii ultraviolete. Pentru
cautarea unor resturi metalice, se foloseste detectorul de metale cu semnalizare acustica sau
magneti in functie de greutatea obiectului.

Obiectele purtatoare nu se ating cu mana. Este necesarea cautarea insistenta a

instrumentelor folosite pentru comiterea infractiunii pentru a putea face identificarea.
Interpretarea urmelor ajuta nu numai la identificarea instrumentelor creatoare, ci si la stabilirea
modului de operare.

Comparatia urmelor se face pe baza experimentala, fiind realizate conditii cat mai
apropiate de cele in care au fost create urmele, pe suporturi asemanatoare cu cele pe care au
ramas urmele gasite la fata locului si prin acelasi mecanism. Se folosesc instrumentele prezumate
ca au fost utilizate de instrumente.

Metodele de fixare ale urmelor:

- Procesul verbal de cercetare la fata locului;

- Fotografia;
- Mulaje: ghips, plastilina, mase plastice Kerr si Momax, latex, clei de valturi,
negocolul, aliaje metalice usor fixibile, pelicula de copiat urme, materiale
termoplastice.

In practica se folosesc pentru fixare filmul judiciar si videograma judiciara si se anexaza

la procesul verbal.

RIDICAREA URMEI:

- Ridicarea obiectului purtator daca este posibil;

- Decuparea din obiect a portiunii purtatoare de urma;
- Fotografierea la scara a urmei;
- Mulaj (urme de adancime).

4
 CRIMINALISTICA
-CURS 6-
10. URMELE OBIECTELOR DE IMBRACAMINTE

Pe obiectele vestimentare pot fi gasite: fire de par, praf, urme de sol, vegetale, inscrisuri
si alte obiecte, dar si urme olfactive.

In functie de starea in care au fost gasite urmele, se ambaleaza si se usuca la temperatura

mediului ambiant fara curenti de aer. Urmele se preleva in recipienti curanti din polietilina sau
sticla pentru pastrarea mirosului. Fragmentele gasite la fata locului pot fi comparate cu
imbracamintea autorului prin metode specifice.

11. URMELE DE NODURI SI LEGATURI

Aceste urme pot fi gasite prin legarea victimei, fapte contra patrimoniului sau sinucideri,
in general in cazul infractiunilor cu violenta.

Aceste urme sunt urme forma, continand si urme de materie. Studierea nodurilor este
foarte importanta, pentru ca exista un numar foarte mare de infractiuni violente. Fixarea
nodurilor se descrie in procesul verbal detaliat si prin fotografiere.

Ridicarea urmelor se face prin taierea materialului dintr-o parte neimportanta si utilizand
manusi pentru a nu distruge eventuale urme lasate de autor.

In cazul spanzurarii, este foarte important sa se vada si corpul victimei pentru a se stabili
daca a fost spanzurata in viata sau moarta, cat si daca a fost strangulata ori spanzurata.

12. URMELE MIJLOACELOR DE TRANSPORT

Aceste urme sunt datorita modificarilor produse de sistemele de rulare, propulsie sau alte
parti componente ale acestora, in urma interactiunii cu mediul sau cu alte obiecte cu care s-a
venit in contact. Se pot obtine date din care sa se deduca dinamica accidentului, directia de
deplasare, viteza calculata dupa lungimea urmelor de franare etc.

a) URMELE CARE STABILESC TIPUL DE AUTOVEHICUL

Elemente caracteristice de determinare:

Urmele desenului antiderapant si latimea urmei- determina tipul si marca anvelopelor;

Ecartamentul autovehiculului- distanta dintre rotile aflate pe aceeasi osie; se determina
prin masurarea distantei dintre urmele paralele.
Alte urme- stabilirea tipului de vehicul ( pot exista pe corpul victimei sau pe obiectul
interactionat).

5
 CRIMINALISTICA
-CURS 6-
b) URME ALE ANVELOPEI

Urmele sunt formate in conditiile rularii. Aceste urme sunt urme de contact si se
deosebesc foarte putin de urmele statice. Roata determina urme dinamice cand se deplaseaza
franat sau derapat.

Caracteristici generale:

 Banda de rulare;
 Constructia anvelopelor- depinde de tipul, dimensiunea, conditiile de teren si cele
climatice;
 Marime, forma, modul de dispunere.

Caracteristici individuale:

 Defecte sau uzuri ale profilurilor sub forma de rupturi, taieturi, pierderi de substanta etc.
 Se urmareste forma si pozitia lor reciproca;
 Profunzimea canalelor.

Acest tip de urma poate fi destratificata sau stratificata. Stratificarea presupune depunerea de
praf sau noroi. Pentru aceste urme se aplica regulile de la urmele de picioare, cu mentiunea ca la
acestea se va avea in vedere mai mult urmele de pe hainele victimelor.

Urmele sub forma de obiecte sau resturi de obiecte pot fi gasite la locul faptei, ca si: oglinzi
retrovizoare si faruri sparte cat si geamuri.

Urmele sub forma de subtanta se regasesc mai cu seama in cazul accidentelor rutiere cand
victima este ajunsa sub rotile vehiculului.

Urmele lasate de vehicule cu tractiune animala sau puse in miscare de actiunea omului- se
gasesc mai cu seama in cazul infractiunilor de furt, silvice etc.