Sunteți pe pagina 1din 2

INTRODUCERE

-Curs 1-

Disciplina optează pentru analiza categorială a jurisdicțiilor existente în plan


internațional, din punct de vedere al organizării lor și al procedurii de judecată.
Bibliografie:
1) Bogdan Aurescu, Sistemul jurisdicțiilor internaționale, ed. a II-a, 2015;
2) Lavinia Vlădilă, Steluța Ionescu, Constanța Mătușescu, Jurisdicții
internaționale permanente, Editura Pro Universitaria, 2014.
Jurisdicție: juris + dictio = drept/lege + a rosti/ a spune/ a dicta (a se pronunța).

II. Jurisdicții naționale și jurisdicții internaționale


Jurisdicții naționale:
a) Jurisdicție generală – de plenitudine – sistemul instanțelor judecătorești;
b) Jurisdicții specializate – exemple: Curtea Constituțională, Consiliul
Concurenței, Consiliul Superior al Magistraturii.

Jurisdicții internaționale
În lume există astăzi peste de astfel de jurisdicții, unele dintre acestea cu
caracter universal, altele cu caracter regional sau subregional.
Dintre acestea de mai sus, analiza noastră se oprește la patru:
1)Curtea Internațională de Justiție – C.I.J. – organizată sub egida O.N.U.
2)Curtea Penală Internațională – C.P.I. – organizată sub egida O.N.U.
3)Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării – T.I.D.M. - organizată sub egida
O.N.U.
4)Curtea Europeană a Drepturilor Omului – C.E.D.O. - organizată sub egida
Consiliului Europei – nu este același lucru cu Consiliul European – o instituție la
nivelul Uniunii Europene care are propria jurisdicție C.J.U.E. C.E.D.O. nu se confundă
cu C.J.U.E. – Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

1
2