Sunteți pe pagina 1din 13

Leziunile traumatice produse cu armele de foc cu glon, perspectiva medico-legal i criminalistic

CUPRINS

CUPRIN !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!" L#$IUNIL# %R&U'&%IC# PR()U # CU &R'#L# )# *(C CU +L(N,, P#R P#C%I-& '#)IC(-L#+&L. /I CRI'IN&LI %IC.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!0
NOIUNI ELEMENTARE DE BALISTIC.....................................................................................................3 LEZIUNILE PRODUSE PRIN ACIUNEA ARMELOR DE FOC CU GLON..........................................4 EXPERTIZA MEDICO-LEGALA N LEZIUNILE SI MOARTEA PRODUSE PRIN ARME DE FOC...8

1I1LI(+R&*I#!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!20

LEZIUNILE TRAUMATICE PRODUSE CU ARMELE DE FOC CU GLON, PERSPECTIVA MEDICO-LEGAL I CRIMINALISTIC

NOIUNI ELEMENTARE DE BALISTIC Arma de foc este definita ca un dispozitiv la care, prin aprinderea unui material explozibil, se realizeaz fie proiectarea propriului nveli (grenade, mine, bombe, etc.), fie proiectarea printr-o teava a unuia sau mai multor proiectile (pistolete, revolvere, pistoale mitraliera, carabine, mitraliere, tunuri, etc.). Dup utilizare si modul de construc ie se disting doua mari categorii de arme de foc! arme de foc sta ionare (tunuri, obuziere etc.)" arme de foc portabile sau de m#na (revolvere, pistoale, carabine, pistoale, mitraliera, mitraliere etc.). Din cele doua categorii, n practica medico-legala curenta se nt#lnesc mai frecvent leziuni produse de armele de foc portabile. $artuul reprezint ncrctura armelor de foc portabile. %ste format din tub, capsa, ncrctura de pulbere si proiectil. &ubul este constituit dintr-un cilindru metalic (din carton sau material plastic la armele de v#ntoare)" pe fundul tubului se gsete un mic orificiu n care este montata capsa. $apsa este un cpcel metalic, ncrcat cu fulminat de mercur, care explodeaz la lovirea percutorului si aprinde pulberea. 'ulberea este explozivul prin a crui ardere se dega(a gazele ce asigura propulsia proiectilului prin eav.
3

'roiectilul este partea care nc)ide cartusul si care se desprinde sub presiunea exercitata de gaze, fiind proiectat prin teava. %xista doua tipuri principale de proiectile! gloante si alice. *loantele au forma cilindrica, cu capatul liber ascutit sau rotun(it. +unt formate dintr-un miez de plumb nvelit de o camasa de otel (la unele tipuri de arme aceasta poate lipsi). Alicele sunt sfere de plumb sau alia( de plumb, de marimi diferite (,-mm). Alicele cu diametrul mai mare de - mm se numesc posuri sau mitralii. 'uterea de actiune a proiectilului este determinata de energia cinetica (%.mv/0/) care n balistica se numeste si forta vie. 1iteza maxima a proiectilului se afla la gura tevii, apoi scade progresiv n raport cu greutatea proiectilului si rezistenta aerului. 2n momentul tragerii, c#nd distanta de tragere este mica, pe l#nga proiectil actioneaza si factorii secundari sau suplimentari ai mpuscarii reprezentati de gazele de explozie, flacara, fum si particolele de pulbere nearsa sau partial arsa. LEZIUNILE PRODUSE PRIN ACIUNEA ARMELOR DE FOC CU GLON Aspectul leziunilor produse prin actiunea armelor de foc depinde de modul de actiune al proiectilului, conditionat de forta vie si ung)iul sub care actioneaza. 3eziunile difera n functie de tipul proiectilului! gloante sau alice. *lontul poate avea asupra organismului urmatoarele actiuni! a. Actiunea de zdrobire sau rupere. Apare c#nd forta vie a glontelui este foarte mare (trageri de aproape) sau n caz de fragmentare a proiectilului. 'rin aceasta actiune se produce un orificiu de intrare cu aspect neregulat, cu pierderi mari de substanta.

b. Actiunea de perforare. Apare c#nd forta vie a glontelui este mare produc#nd un orificiu de intrare cu pierdere de substanta. 'ierderea de substanta se face mai ales pe seama epidermului, zona desprinsa fiind antrenata n canal. c. Actiunea de nfundare. +e produce c#nd forta vie a glontelui este mica. 2n aceasta situatie glontele apasa asupra pielii si tesuturilor sub(acente pe care le ntinde, apoi le desface, form#nd un orificiu de intrare atipic n forma de fanta, fara lipsa de substanta. d. Actiunea contuziva. Apare c#nd forta vie a glontelui este foarte mica sau c#nd ung)iul de actiune este mai mic de ,-4. 2n aceste conditii actiunea glontelui este asemanatoare cu cea a unui corp contondent. 3eziunile produse prin arme de foc se clasifica n! 5 leziuni primare, determinate de proiectil (factorul primar al mpuscarii)" 5 modificari secundare determinate de factorii secundari sau suplimentari ai mpuscarii. 3eziunea produsa de proiectil poarta denumirea generica de plaga mpuscata. %xista mai multe tipuri de plaga mpuscata! 5 transfixianta, c#nd proiectilul strabate corpul sau un segment anatomic, form#ndu-se un orificiu de intrare, un canal si un orificiu de iesire" 5 oarba, c#nd proiectilul patrunde n corp si dupa un traiect variabil se opreste, exist#nd orificiul de intrare si canalul" 5 contuza, c#nd proiectilul nu patrunde n corp. 'laga mpuscata transfixianta prezinta 6 elemente morfologice! - un orificiu de intrare" - un canal" - un orificiu de iesire. a. 7rificiul de intrare +e formeaza prin actiunea de rupere, perforare sau nfundare a proiectilului. Aspectul si dimensiunile depind de mecanismul de producere, felul armei, munitie si conditiile de tragere.
5

'rin actiunea de rupere se produce un orificiu mai mare dec#t diametrul proiectilului, rotund, ovalar, sau neregulat, cu lipsa mare de substanta, cu margini neregulate" deseori de pe margini pornesc fisuri radiale. 'rin actiunea de nfundare rezulta un orificiu atipic, n forma de fanta, fara lipsa de substanta. 'rin actiunea de perforare se formeaza un orificiu caracterizat prin lipsa de substanta, de forma rotunda (n loviri perpendiculare) sau ovalara (n loviri oblice), cu margini netede (c#nd proiectilul este ascutit) sau dintate (c#nd proiectilul este bont). Diametrul este n general ceva mai mic dec#t diametrul glontelui (datorita refractiei tisulare). 2n zonele n care pielea este situata direct pe un plan osos (cutia craniana) diametrul este egal cu cel al glontelui. 3a nivelul orificiului de intrare apar relativ constant o serie de modificari sub forma unor inele concentrice produse prin actiunea proiectilului si a gurii tevii. 8nelul de contuzie sau eroziune este o zona dezepitelizata, n (urul orificiului de intrare, cu o latime de ,-6 mm. 2nitial are culoare rosie vie apoi se acopera cu o crusta maronie (n caz de supravietuire). 3a cadavru se pergamenteaza. Are forma de inel complet n loviri perpendiculare, sau de semiluna n caz de loviri oblice. 8nelul de stergere este situat n interiorul inelului de contuzie, pe marginile orificiului. Are culoare negricioasa si se produce prin stergerea suprafetei proiectilului de pielea perforata, cu depunere de substante straine (vaselina, funingine). &ot n aceasta zona, n caz de proiectile de plumb fara camasa de otel, poate apare un inel de metalizare, constituit din depunerea particulelor metalice. 9nii autori folosesc o denumire combinata : inel de stergere si metalizare. $#nd tragerea se face cu teava lipita de tegument apare inelul de imprimare. Acesta se produce prin imprimarea gurii tevii datorita reculului. %ste reprezentat de o zona brun-violacee n (urul orificiului si nafara inelului de contuzie cu o latime de /-- mm, cu forma circulara (c#nd teava este complet lipita), sau semilunara (c#nd teava este lipita incomplet).
6

b. $analul ;eprezinta drumul parcurs de proiectil prin corp de la orificiul de intrare p#na la cel de iesire (n cazul plagilor transfixiante) sau de la orificiul de intrare p#na unde s-a oprit proiectilul (n cazul plagilor oarbe). 'oate fi real (cu lumen), c#nd glontele traverseaza un organ parenc)imatos, sau virtual c#nd proiectilul strabate organe cavitare si tubulo-cavitare. Directia n ma(oritatea cazurilor este rectilinie si indica directia de tragere. <ai rar pot aparea canale fr#nte n caz de ricosare a proiectilului n interiorul corpului sau de sc)imbare a raportului anatomic dintre organe. Dimensiunile depind de calibrul armei, forta vie a glontelui si de tesutul care este strabatut. Diametrul unui canal format de acelasi glonte poate fi diferit pe diferite zone, neput#nd oferi date exacte referitoare la calibrul armei. %xceptie face situatia c#nd n canal este strabatut un os lat (craniu, omoplat, stern, bazin). 2n aceste conditii apare o fractura orificiala, al carui diametru este egal cu cel al proiectilului. 'e sectiune fractura orificiala are forma de trunc)i de con cu baza mica spre directia din care vine glontul. 2n interiorul canalului se gaseste s#nge lic)id sau coagulat si fragmente din organele care au fost strabatute. 9neori pot aparea esc)ile osoase si corpi straini proveniti din mbracaminte (fibre textile, fragmente de nasturi). $analul poate fi unic sau multiplu. $analele multiple apar n caz de fragmentare a proiectilului sau prin detasarea si antrenarea de esc)ile osoase. c. 7rificiul de iesire +e deosebeste de orificiul de intrare prin faptul ca nu prezinta lipsa de substanta. Are forma variata (fanta, cruce, stelata, neregulata) si marginile neregulate, rasfr#nte nafara. Datorita faptului ca nu exista lipsa de substanta, marginile se pot apropia usor. <odificarile produse de factorii secundari ai mpuscarii =actorii secundari sau suplimentari ai mpuscarii sunt reprezentati de flacara, gaze, fum si pulberea nearsa sau partial arsa.
7

a. =lacara constituie reziduul incandescent al pulberii. Distanta de actiune a flacarii este de /4--4 cm, iar dupa unii autori distanta este egala cu lungimea tevii. 'rin actiunea flacarii se produc arsuri ale mbracamintii, firelor de par si epidermului. b. Actiunea gazelor apare n trageri de foarte aproape (p#na la cca ,4 cm). *azele sunt produse de explozia pulberii si contin o cantitate mare de $7 (>4--4?). *azele au actiune mecanica, c)imica si termica. 'rin actiunea mecanica se produc rupturi radiale ce pleaca de pe marginile orificiului de intrare. Actiunea c)imica consta n formarea de carboxi)emoglobina (@b$7) prin combinarea $7 cu @b la nivelul orificiului de intrare si c)iar n canal, conferind inelului de contuzie si s#ngelui din prima portiune a canalului o culoare rosie vie. Actiunea termica determina arsuri. c. 'rin actiunea fumului se produce mansonul de fum. d. Actiunea pulberii determina zona de tatua(. Aceasta se produce prin patrunderea granulelor de pulbere nearsa sau arz#nd n piele sau mbracaminte. Aona de tatua( este formata din mici puncte de culoare neagra, dispuse n (urul orificiului de intrare. Distanta de actiune a pulberii este de circa >4--4 cm la armele cu teava scurta si de ,-,,- m la armele cu teava lunga. &atua(ul nu apare n tragerile cu teava lipita. 2n aceasta situatie pulberea se gaseste n canal. EXPERTIZA MEDICO-LEGALA N LEZIUNILE SI MOARTEA PRODUSE PRIN ARME DE FOC %xpertiza medico-legala trebuie sa elucideze mai multe obiective! a. Diagnosticul de mpuscare se bazeaza pe morfologia leziunilor si cercetarea factorilor secundari ai mpuscarii. b. +tabilirea cauzei mortii si a raportului de cauzalitate ntre leziunile constatate si deces. $auzele cele mai frecvente de deces n mpuscare sunt reprezentate de leziunile grave ale organelor vitale (creier, inima, plam#ni),
8

)emoragii externe si interne masive, prin lezarea organelor parenc)imatoase si a vaselor mari, soc traumatic si complicatii septice (peritonite). c. +tabilirea directiei de tragere - se realizeaza prin identificarea orificiului de intrare si iesire si stabilirea directiei canalului. d. +tabilirea distantei de tragere. 2n acest sens expertiza va preciza daca este vorba de o mpuscare cu teava lipita (descarcare absoluta), de mpuscare n limitele zonei de actiune a factorilor suplimentari ai mpuscarii (descarcare relativa), sau de o mpuscare n afara limitei de actiune a factorilor suplimentari (descarcare de departe). 2n mpuscarea cu teava lipita vom nt#lni inelul de imprimare si factorii suplimentari n prima portiune a canalului. 2n tragerile n limitele zonei de actiune a factorilor suplimentari apar modificari produse de actiunea factorilor secundari n (urul orificiului de intrare, const#nd n arsuri (produse de flacara), manson de fum, tatua( si prezenta @b$7. =oarte importante sunt metodele de laborator pentru cercetarea prezentei factorilor secundari, respectiv a particulelor de pulbere. $ele mai utilizate reactii pentru identificarea pulberii sunt reactiile cu difenilamina - n care particulele de pulbere se coloreaza n albastru si reactia cu brucina - prin care pulberea se coloreaza n rosu. 9neori pentru stabilirea distantei de tragere se practica trageri experimentale. e. +tabilirea numarului si succesiunii mpuscaturilor. Bumarul tragerilor se apreciaza prin numarul orificiilor de intrare. Aceasta apreciere poate fi uneori dificila, n situatiile c#nd proiectilul se fragmenteaza sau c#nd glontul traverseaza mai multe segmente anatomice. +uccesiunea se poate stabili prin aprecierea intensitatii reactiei vitale a fiecarei leziuni. 'e tegumente orificiul de intrare este ceva mai mic dec#t calibrul real al glontelui, datorita retractiei tisulare. g. 8dentificarea armei se face prin examinari criminalistice respectiv prin constatarea urmelor tragerii pe teava si examinarea urmelor g)inturilor pe proiectil.
9

). +tabilirea formei (udiciare de deces. ;eferitor la acest aspect expertiza va stabili daca este vorba de omucidere, sinucidere sau accident. 2n sinucidere plaga mpuscata se localizeaza n locuri accesibile autoproducerii (mai frecvent n regiunea temporala si precordiala). Descarcarea se face cu teava lipita sau de la distanta foarte mica, n limita zonei de actiune a factorilor secundari. 'e m#na victimei se pot evidentia factorii suplimentari ai mpuscarii iar pe arma se pot identifica amprentele digitale ale victimei. Determinarea caracterului intravital al plagii se utilizeaza elementele reactiei vitale" acestea pot fi mult atenuate daca decesul s-a produs imediat dupa impuscare Determinarea distantei de la care s-a tras! 2n cazul armelor cu glont, se pot preciza doar! - tragere cu teava lipita - impuscare in raza de actiune a factorilor secundari - impuscare in afara razei de actiune a factorilor secundari - in cazul armelor cu alice, alicele au traiectorie progresiv divergenta iar distanta de la care s-a tras se poate determina functie de gradul de dispersie a alicelor! - impuscare de la 4,--,m - este prezent un singur orificiu de intrare cu margini dantelate - de la /,--6m - un orificiu central cu margini dantelate in (urul caruia se gasesc orificiile date de alicele satelite - de la -m - nu exista orificiul central ci un cerc cu raza de ,--/4cm care contine orificiile date de alicele dispersate +tabilirea directiei de tragere - se face exclusiv avind cadavrul ca sistem de referinta - dupa ung)iul facut de glont cu suprafata pielii (apar modificari de forma ale orificiului de intrare, inelului de stergere, inelului de escoriere) Diferentierea leziuni autoproduse 0 )eteroproduse!
10

- plaga este localizata in anumite zone anatomice de electie (accesibile victimei)! - gura - timpla - regiune precordiala - exista factori circumstantiali - orificiul de intrare prezinta caracterele tragerilor cu teava lipita sau ale tragerilor in raza de actiune a factorilor secundari care pot evidentia prin test cu brucina (la contactul cu resturi de fum sau particule de pulbere nearsa, se coloreaza in rosu) sau sulfat de difelinamina (se coloreaza in albastru) - actioneaza si factori psi)ologici (cei care se impusca in inima isi desfac )ainele la piept pentru a putea avea precizie mai mare) +tabilirea numarului si succesiunii impuscaturilor! - se stabileste numarul proiectilelor - teoretic, intensitatea fenomenelor vitale in cazul plagilor impuscate multiple scade cu apropierea de momentul mortii - in cazul impuscaturilor in cap, de la nivelul primei impuscaturi iradiaza traiecte de fisura a oaselor craniului" in cazul urmatoarelor impuscaturi, traiectele de fisura se opresc in primele traiecte +tabilirea legaturii de cauzalitate dintre impuscare si deces <oartea se poate produce prin! - lezarea unui organ vital - )emoragie importanta 8dentificarea armei cu care s-a tras! - pe baza stabilirii diametrului orificiului de intrare" se apreciaza diametrul glontului - recuperarea glontului din cadavru este uneori foarte dificila

11

- la nivelul proiectilului se observa amprenta tevii (care este absolut specifica pentru arma cu care s-a tras)" se poate compara glontul extras cu un glont obtinut prin tragere experimentala cu arma suspecta - pe cartus se observa urme caracteristice lasate de percutor si (in cazul revolverelor) de extractor +unt obligatorii! - recuperarea proiectilului si conservarea sa - pastrarea )ainelor victimei (sau cel putin a locului de intrare a proiectilului) - pastrarea plagii de intrare - in general, in cazul decesului in spital, cadavrul este lasat nemodificat (nu se indeparteaza aparatura medicala).

12

BIBLIOGRAFIE

1. BELIS V. Medicina legala curs pentru facultile de tiine juridice, Editura Societii de Medicin Legal din o!"nia, 1##$ %. &'E( &'I) V. Medicin legal note de curs, )ni*ersitatea de !edicin i far!acie C$arol DavilaD, Eucureti, /44--/44F +. I,-E.IE V. Medicin legal din perspecti* juridic, Editura ,undaiei o!"nia de M"ine, Bucureti, %//0 1. 23VEL L. L. Medicin legal, suport de curs, Editura )ni*ersitar 4anu5ius, %//6

13