Sunteți pe pagina 1din 29

CAPITOLUL III ELEMENTE DE TRASEOLOGIE Seciunea 1. NOIUNEA DE URM.

CLASIFICAREA URMELOR Interaciunea n mediu a diferitelor obiecte, persoane, animale, fenomene duce la crearea de urme. Prin intermediul intepretrii urmelor se poate ajunge la obinerea unui tablou dinamic al desfsurrii anumitor fapte, a declanrii i evoluiei diferitelor procese. Persoanele care se ocupau de descoperirea urmelor n timpurile mai vechi cercetai "trail finderes", "path finders", "scouts" n-au fcut dect s recunoasc i s interpreteze urme. Urmele pot fi : - produse de obiecte - ex. urme de pneuri, de instrumente, ; - produse de animale - ex. muscaturi, urme de copite, etc. - produse de oameni - ex. miros( urmeolfactive), urme de pasi, etc. - produse de fenomene - incendiu, trznet, apa - -urme biologice- snge, saliv, etc. Literatura de specialitate defineste notiunea atit n sens larg cit i restrins. In Sens larg- urma apare ca modificare materiala produsa la locul faptei i care este utila din punct de vedere criminalistic. ( C. Suciu, Golunski, Ioan Mircea . ) In Sens restrins- urma este reproducerea constructiei exterioare a unui obiect pe suprafata unui alt obiect cu care a venit n contact. De fapt, dezvoltarea tehnicii criminalisticii impune i o revizuire a noiunii: URMA - modificarea creata la locul faptei i n procesul savririi ei, prin micrile i aciunea persoanei implicate, ori generate de alte fiinte, de obiecte sau fenomene care prin aspect, caracteristici, pozitie, continut este utila cercetarii criminalistice. (persoane implicate : victime, infractori, martori, altii ). Credem ns c rndurile de mai sus constituie doar una dintre formulele prin care se poate face definirea urmei. CLASIFICAREA URMELOR Exist diverse criterii i modalitati de clasificare a urmelor. Credem c rmne ns adecvat clasificarea fcuta de C. Suciu prin care se disting 3 categorii: - urme de reproducere - urme formate din obiecte i substante - urme rezultate din explozii , incendii. 1. Urme de reproducere - sunt rezultatul contactului nemijlocit a 2 sau mai multe obiecte, unul lasind pe suprafata celuilalt urme indicnd caracteristicile sale (ex - accident auto). 2. Urme formate din obiecte i substante - variate ca provenienta - ex. - accident auto: parti din far, vopsea, obiecte, numar, ulei s. a. ; obiecte abandonate de infractor (dalti, cutit); deranjarea obiectelor n camera (furt), depuneri de substante (snge, vopsea etc. ), aceste urme permit delimitarea cercului de persoane prezente, obiecte implicate. 3. Urmele de incendiu - se deosebesc de 1) i 2) prin aceea ca pot sa cuprinda diferite obiecte, reziduuri ce sunt partial distruse. Apoi, n general, interventia pentru stingere duce la alterare, spalare, spargere etc. Dar pot fi utile (ex. incendii accidentale, incendii criminale, aeronave arse, accidente i incendii auto - pt. mascare omor . . . )i acum o tratare mai pe larg. 1) Urmele de reproducere

- se realizeaz numai prin contact nemijlocit dintre 2 obiecte, unul preia din caracteristicile celuilalt pe suprafata sau n volumul su. Este vorba deci, de existena a 2 tipuri de obiecte: a) un obiect creator de urm - trebuie s fie capabil s creeze o urm b) un obiect primitor de urma care trebuie sa fie plastic, deformabil i s rein n masa sa urme. (exemplu: parchetul lustruit - retine urme de talpi de noroi, praf s. a. pe o durat apreciabil). Criterii de clasificare a urmelor de reproducere: 1. Dup modul de aciune: - statice - dinamice 2. Dupa gradul de plasticitate: - de adncime - de suprafa - stratificare - de destratificare 3. Dupa locul de sedimentare: - locale - periferice 4. dup natura obiectului creator: - de mini - de picioare -create de alte obiecte, 5. Dup vizibilitate - Urme vizibile- pot fi imediat i uor descoperite, far intervenia unor aparate sau substane speciale. Sunt cea mai mare majoritate a urmelor din mediul nconjurtor. - Ume latente - evidenierea acestora va necesita folosirea unor mijloace de iluminat (observare) i substane de prfuire pt. marcare (ex. capcana chimica la mit; prafuri lumogen utilizare ultraviolete, I. R. , laser; dispozitive de protectie la acte - fire, retele, marcaje electromagnetic). 1 1) Dup modul de actiune al obiectului creator putem deosebi: a) urme statice - sunt create prin contactul dintre doua obiecte fara ca intre acestea sa se produca o deplasare (ex. urme de mini care au apucat un obiect, urmele anvelopelor unui autovehicul n mers constant. Ele permit stabilirea grupului de obiecte din care face parte obiectul creator de urme, putnd uneori duce la chiar la identificarea individuala. Ex. --> identificarea tipului de anvelopa (camion, autoturism, motoret, etc. ). b) urmele dinamice - sunt rezultatul alunecrii celor 2 suprafete de contact - ex. urme de frnare, urmele unui topor cu care s-a tiat. Ele se formeaza n contactul activ dintre cele doua obiecte. De aceasta data, deplasarea celor dou suprafee nu va reda formele obiectului creator n mod perfect. Dar, n aceste conditii detaliile specifice de exemplu - ciobituri pe tiul unui topor cu care s-a taiat un arbore - vor putea permite identificarea obiectului creator. 2) dup gradul de plasticitate al obiectului primitor a) urmele de adncime - cnd obiectul primitor este mai putin consistent dect cel creator de urma. Practic are loc o "reproducere n negativ a obiectului creator" (I. Mircea) n corpul obiectului primitor ex. - obiect sau corp uman cazut n zapada, noroi - striaiile create de ghiuturi pe camasa glontului Finetea granularii substantei obiectului primitor influenteaza calitatea reproducerii. . .
1

n literatura de specialitate (J. Gayet) mai intlnim notiunea de "urme pozitionale"- viznd schimbarile produse n pozitia unor obiecte (scaun rasturnat, obiecte ravasite s. a. m. d. )

b) urmele de suprafata. Densitatea apropiata a celor doua obiecte face ca nici unul din ele sa nu se modifice, ns are loc un transfer de substanta de pe obiectul creator pe obiectul purtator (ex. transpiratia minii ==> amprenta). Dar ele pot fi i de pe obiectul purtator pe obiectul creator. I. Urma de stratificare - se creeaza n general la locul faptei (ex. - de pe mini), dar poate fi produsa i prin desprinderea de substante depuse n alte ocazii (ex. - noroi de pe talpa --> n casa el poate indica traseul). Pot fi - vizibile - latente (cnd pt. observarea lor este necesar folosirea unor aparate sau substante de marcare, sau examinarea urmei sub un anumit unghi, deoarece o apropiere de nuanta, de culoare sau substanta depusa este transparenta. II. Urme de destratificare - se creeaza prin detasarea de substanta de pe suprafata obiectului primitor i aderarea lui la obiectul creator de urma (ex. urme de pe obiectul vopsit pe hainele sau corpul omului) 3. Urme locale sau periferice a) Urme locale - formate prin modificarea suprafatei sau volumului obiectului primitor pe locul de contact (A. Golunski) - n acea zona are loc o reproducere, uneori foarte fidela a caracteristicilor obiectului creator ex. --> urma unui radiator pe un alt vehicol --> urma suportului de flori cu care a fost lovita victima unui viol n zona renala --> dup viol s-a i mulat o aruncare de la etaj. b) Urme periferice (de contur) --> sunt rezultatul modificarii de suprafata a obiectului primitor prin depunerede substanta n afara limitelor obiectului creator. ex. - snge care improac de la victim spre agresor, indicnd pe un perete pozitia agresorului - nsip, praf etc. Promotor i susintor al importanei acestui tip de urme este procurorul criminalist Iuliu Andrei care le-a i utilizat pentru a demonstra unele aspecte ale soluionrii unor cauze complexe n care a anchetat . Seciunea 2. URMELE INSTRUMENTELOR DE SPARGERE In cercetarea infraciunilor se intlnesc adesea urme rezultate din folosirea diferitelor instrumente cu care s-a forat un sistem de inchidere, s-a perforat un zid, s-a deschis o cas de bani, etc. In general, instrumentele de spargere sunt la origine simple unelte de lucru (surubelnie, chei, topoare, ciocane, rngi ) sau sunt obiecte ori instrumente adaptate la operaia pentru care au fost folosite( sfredele, burghie, bri metalice, pietre, etc.). Clasificarea urmelor create de instrumentele de spargere se poate face dup modul lor de formare in: -urme statice i urme dinamice, -urme de adncime i urme de suprafa. Urmele de adncime sunt mai frecvent intlnite n unele cazuri de forare, accidente, etc. . Tot n funcie de criteriul modului de formare mai putem clasifica urmele de spargere i in :-urme de tiere, -urme de apsare, -urme de frecare,-urme de lovire2. Urmele de lovire sunt intlnite mai rar, dat fiind c producerea lor este insoit de zgomot, iar infractorii prefer s evite acest fapt. 1. Urmele de tiere-sunt n general urme dinamice cu aspectul unor striaii paralele, produse de lama instrumentului cu care s-a realizat tierea. Instrumente de acest gen sunt: toporul , cuitul ,
2

I. Mircea-op. cit pag 136.

dalta, foarfecele, burghiul, s. a. Identificarea acestor instrumente se poate face " datorita reproducerii n urm a neregularitilor caracteristice de pe tiul instrumentului sub forma de striaii orientate n sensul micrii. 3 Pentru a se putea identifica urmele de tiere este necesar ca intre obiectul creator i cel primitor de urm s existe o diferen de rezisten, cel din urm trebuind sa fie mai puin rezistent i s aib de preferin o structur mai fin, de natura a reda caracteristicile obiectului creator. Unghiul sub care este aplicat tiul instrumentului creator de urm va influena i inclinarea urmelor, striaiilor create. De asemenea, n cazul n care pe ti sau pe partea activ a instrumentului de tiere exista stirbituri, denivelri, acestea se vor reflecta n materialul tiat. Tiurile topoarelor sau altor instrumente asemntoare vor crea urme, in funcie de inclinarea crora se va putea stabilil dac instrumentul a fost folosit cu mna dreapt sau cu mna stng. Cu ajutorul cletilor sau foarfecilor vor fi create de asemenea urme de tiere. Acestea vor fi totdeauna n perechi, avnd n general lungimi mici i fiind de aceea mai greu de identificat obiectul care le-a creat. Analiza acestui tip de urme se face cu ajutorul fotografiilor de stabilire a continuitii liniare, cu microscopul comparator sau prin mbucarea fotografiei microreliefului striaiilor n litigiu i a celor create experimental. La faa locului, urmele de tiere pot fi gsite pe ui, ferestre, podele, mobilier, case de bani, ziduri, etc. Examinarea acestor urme permite aprecierea ndemnrii cu care a lucrat infractorul, deprinderile de lucru. Se poate reduce sau orienta astfel cercul de bnuii. 2. Urmele de frecare-sunt ntotdeauna urme dinamice, astfel c ele nu reproduc particularitile instrumentului care le-a creat . Pot fi create de instrumente cum sunt bomfaierele, ferastraie, pile. Aciunea succesiva a dinilor nu permite identificarea instrumentului care le-a creat, ns la nceputul i la finalul locului de aciune pot fi gsite urme cu potenial identificator. Acestea sunt ns utile doar pentru stabilirea instrumentului i a direciei din care s-a acionat. Urme de frecare mai las i sfredelele sau burghiele, unele defecte ale tiurilor putand fi gsite n negativ pe panul desprins n procesul de preforare, ori pe grilaje, lacte, pe alte sisteme de inchidere. De exemplu, pe rama unui fiet metalic, a crei tiere s-a incercat pentru a ajunge la mecanismul de inchidere aflat sub aceast ram. 3. Urmele de apsare pot fi create cu instrumente diverse sau chiar utiliznd obiecte gasite la intmplare: rngi, leviere, pene metalice sau de lemn, urubelnia, etc. Aceste urme sunt n general urme statice, reproducnd foarte vizibil caracteristicile exteriroare ale obiectului creator. Ele pot fi gsite n cazul forrii unor sertare, safe-uri, etc. 4. Urmele de lovire- sunt mai rare, fiind ns importante pentru stabilirea modului lor de creare. Ele pot fi generate prin aciunea cu: topoare, rngi, leviere, trncop, ciocan, alte instrumente cu greutate, sau chiar cu o simpl piatr. Destul de rar, dar posibil ca aceste urme sa reproduc i unele detalii individuale ale obiectului creator. De exemplu urma formei unui ciocan pe calota cranian a victimei. Tot cu ajutorul urmelor de lovire poate fi uneori stabilit numrul de persoane participante, n mod special dac acetia folosesc obiecte diferite. Seciunea 3. Urmele de forare a sigiliilor Pentru a asigura inviolabilitatea anumitor casete , vagoane , mijloace de transport, se aplica peste sistemele de inchidere ale acestora sigilii din plumb sau plastic care sunt apoi strnse cu ajutorul unor cleti speciali care imprim de obicei i un sigiliu sec cu serie. Forarea plumbilor se poate face prin "plimbarea plumbului" pe sfoar sau srma pe care este aplicat, find lrgite n acest mod canalele i scos nodul, permitnd dezlegarea firului sigiliului, care dup aceea se va inchide la loc. In acest caz vor fi gsite urme de plumb pe sfoara sau srma sigililui, canalele prin care trece aceasta vor fi lrgite, deformate.
3

C. Suciu-op. cit pag 256.

O alt modalitate de forare a plumbilor este prin desprinderea lor (tiere, forare cu un instrument ascuit ) i apoi inlocuirea lor cu alte sigilii confectionate n prealabil. Aceasta operaie va putea lsa urme pe sfoara sau srma sigiliului, sau se va manifesta prin aspectul necorespunztor al plumbului, diferena seriei marcate, etc. Se mai pot aplica procedee de deschidere a plumbilor prin tierea lor n lungul canalelor, dup aceea plumbul este relipit cu ajutorul unui fier de lipit sau substante chimice. Urmele de acest gen sunt destul de uor vizibile. In general, operaiile de violare a sigiliilor de plastic sau plumb las pe acestea urme vizibile, dinamice. Urmele instrumentelor de spargere se vor fixa prin descrieea lor amnunit n procesul verbal ( dimensiuni, aspect, eventuale materiale strine coninute n urme), se vor face fotografii de detaliu, la scar, utilizndu-se iluminarea lateral sub un inghi incident de natura a permite valorificarea prin fotografii de umbre. Se pot ridica i urme prin mulare-parafin sau ghipscontinundu-se apoi examinarea n condiii de laborator, unde pot fi create pentru comparaie i urme experimentale cu obiectul bnuit a fi creat urmele suspecte. Seciunea 4. Urmele de incendiu. Acest tip de urme pot fi intlnite n cele mai diverse infractiuni, ct i n cazul producerii unor evenimente naturale, accidente, etc. In functie de cauza, de locul i natura incendiului urmele produse de acesta pot aprea sub diferite forme, constnd din urme de aufmare, corbonizare, diferite obiecte, materiale, fiine, distruse parial sau integral de ardere. De cele mai multe ori, intervenia pentru stingerea incendiului duce la distrugerea urmelor, la alterarea lor, obiectele sunt mutate de la loc, nct este greu de fcut cercetarea locului faptei n cazul unor incendii. Clasificarea urmelor de incendiu se face n funcie de cauza care le-a determinat, rezultnd astfel: -incendii generate de cauze naturale; -incendii generate accidental; -incendii create intenionat. 1. Incendiile naturale-sunt n general produse de electricitata atmosferica, de razele solare, sau de autoaprinderi. a)electricitatea atmosferica poate avea ca surs n special trynetul. Acesta este o descarcare electric natural cu durata extrem de scurt (milisecunde ) dimensiuni diferite i intensiti de mii de amperi i tensiuni chiar de milioane de voli. Aceste caracteristici conduc la dezvoltarea unor temperaturi care pot atinge puncte de topire pentru scticl, metale, piatr, etc. Ca urmare a actiunii traznetelor metalul se poate topi, chiar se poate volatiliza, depunndu-se sub forma de stropi pe obiectele din apropiere, unele metale se magnetizeaza, nisipul se poate topi devenind local o mas sticloas, materialele inflamabile( haine, case, pomi, etc. ) se aprind, pereii i hornurile crap, caramida (chiar i cea refractar ) devine lucioas. Traznetul loveste n general cldiri inalte, hornuri , copaci, etc. El poate ns sa loveasa i persoane aflate n locuri deschise, pe inaltimi. Pe haine urmele produse de traznet au forma unor rupturi cu margini de arsuri, uneori sunt circulare. Obiectele metalice aflate asupra persoanei ( ceasuri, unelte) se magnetizeaz, iar bijuteriile din aur se pot volatiliza, rmnnd n locul lor urme de arsur. Pe piele, trznetul las urme specifice , sub forma unor arborescene, sau cu aspect de frunze de ferig. b)Razele solare produc destul de rar incendii, de oarece trebuie ntrunite cumulativ conditiile de uscciune a aerului i vegetaiei i concetrarea razelor solare n focar pe anumite materiale inflamabile. Urmele vor aprea sub forma de funingine depozitat, n locul de initiere a incendiului, obiecte incomplet arse, cenu, care permit stabilirea directiei de propagare a arderii i uneori i a focarului incendiului.

c)Autoaprinderile sunt generate de cauze intrinseci chiar materialului nsui. De exemplu, n industria morritului, a prelucrrii florii soarelui, minerit - lipsa de aerisire a depozitelor, silozurilor, haldelor de crbune poate duce la creterea temperaturii materialului depozitat ( fina, roturi vegetale, bumbac, crbune, etc. ), atingnd uneori limite de 600-700 oC i declannd un proces de ardere lent care devine tot mai puternic i produce consecine grave ( explozii ale unor silozuri, depozite, etc. ). Procesele de ardere lenta pot s se maturizeze n intervale ce ating 2-3 sptmni. 2. Incendii accidentale-pot fi determinate de cele mai diverse cauze printre care: foc nesupravegheat, tigari uitate la intamplare, aparate electric defecte, scantei ale electricitatii statice produsa de hainele din fibre i ntetice n medii propice ( gaze, pulberi ). Urmele acestor incendii constau n funingine, cenusa, materiale arse partial, zidarie distrusa, conductori electrici i izolatori degradati , arsi, etc. 3. Incendii intentionate -este evident ca sunt produse de infractor, in special ca sa i acopere urmele, din razbunare, in scop criminal. Dupa comiterea unor furturi pot fi incendiate locuintele sau magazinele pentru a sterge urmele i a ingreuna cercetarea, alteori, dup comiterea unui omor, sau a unei talharii urmate de moartea victimei, se incendiaza casa. Uneori, o delapidare este "acoperita" cu un incendiu declansat " ntampltor " n preziua unui control de fond. Aceste incendii pot fi declansate att instantaneu ct i prin utilizarea unor dispozitive de intrziere cu fitil, cu temporizare, etc. Urmele de incendiu se analizeaz cu atenie pentru a identifica sursa i directia, modul de propagare al incendiului. Se vor face fotografii i schie ale locului incendiului. Se identific i se ridic diferite obiecte parial arse care ofer date despre originea i natura incendiului. Se vor cerceta cablurile electrice, panourile de sigurane, instalatiile de nclzit, iluminat, verificndu-se integritatea lor, prezena i calibrarea corect a siguranelor fuzibile, eventualele improvizaii, etc. Seciunea 5. URMELE CREATE DE MIJLOACELE DE TRANSPORT n general, aceste urme pot fi gsite n cazul accidentelor de circulaie, dar pot fi gsite i cnd sunt cercetate alte fapte la comiterea crora au fost folosite diverse mijloace de transport ( omoruri, tlhrii, furturi, etc). Urmele din aceast categorie sunt complexe. Ele cuprind mai multe tipuri : 1)urme create de anvelope; 2)urme create de roile metalice ale cruelor sau de inele metalice ale sniilor; 3)urmele de impact ale vehicolelor; 4)urmele sub forma de obiecte sau resturi materiale; 5)alte urme create de vehicole (pete rezultate din scurgeri de lubrefiant, combustibil, etc. ). Ele pot fi gsite sub forma urmelor de adncime, dar mai pot fi prezente la locul faptei i ca urme de suprafa (de exemplu-urme de clcare cu rotile peste corpul i hainele victimei). Sunt prezente att ca urme statice-create de micarea uniform a vehicolelor ct i ca urme dinamice, produse n procesul frnrii, derapajelor, al ciocnirii, al plecrii precipitate de la locul faptei (demaraje brute). Urmele create de mijloacele de transport sunt n general urme vizibile, cutarea lor este deci relativ simpl, fiind necesar consemnarea lor n procesul verbal de cercetare, pe schia locului faptei, cu msurarea i menionarea dimensiunilor lor: lungime, lime, aspect, efectundu-se i fotografii judiciare cu ajutorul panglicilor metrice. Chiar atunci cnd urmele sunt produse pe zpad i sunt relativ greu de fotografiat, este necesar a fi menionat n procesul verbal de cercetare tipul i aspectul acestora. Intr-o cauz, n condiii de drum pe timp de noapte i cea, victima a fost surprins i accidentat n apropierea trecerii de pietoni(cca. 2m. de la marcaj ). Susinerile

oferului, potrivit crora a efectuat manevra de frnare, ns pietonul nu a putut fi evitat de oarece a efectuat traversarea fugind, au fost infirmate de meniunile din procesul verbal de cercetare i de schia locului accidentului, unde se meniona pn la locul impactului o urm static, de rostogolire corespunztoare urmelor create de anvelopele autovehicolului angrenat n accident n mers normal, fr frnare. Atunci cnd se gsesc urme de adncime( create prin trecerea vehicolelor prin noroi, nisip, zpad) acestea vor fi ridicate prin mulare, continundu-se apoi examinarea lor n condiii de laborator. 1. Urmele de anvelope ridic i n acelasi timp, soluioneaz probleme legate de tipul autovehicolului care le-a creat, ecartamentul acestuia, direcia de deplasare, marca i tipul anvelopelor cu care era echipat, etc. Tot prin examinarea anvelopelor se vor putea stabili ( pe calea unei expertize criminalistice ) cauzele tehnice ale unor accidente rutiere. Dintre aceste cauze mentionm: -defecte tehnice ( vicii de fabricaie ) ale anvelopelor; -uzuri avansate ( desprinderea benzii de rulare, ruperea structurii metalice a anvelopei); -intervenia unor elemente aleatorii. De exemplu, tieturi produse de cioburi care produc depresurizarea brusc a pneului, urmate de pierderea cotrolului direciei i iesirea de pe carosabil, impact cu arbori, sau alte vehicole. Examinarea anvelopelor va putea permite stabilirea avarierii acestora i ca urmare a accidentului cnd derapajul datorat frnrii brute este urmat de lovirea unei borduri cu roata i de explozia camerei de aer a acesteia, rezultnd apoi pierderea controlului direciei i impactul cu persoane, vehicole, case, etc. Tipul i marca anvelopei vor putea fi stabilite dup forma desenului antiderapant, putand fi calculat lungimea urmei ( deci circumferina roii ) prin masurarea distanei dintre doua repere similare prezente pe urm. n cazul urmelor dinamice, rezultate prin derapaj sau prin franare, nu mai poate fi identificat desenul anvelopei , de oarece in aceste situaii el lipsete, este insuficient sau parial imprimat. Inceputul urmei de frnare este mai slab imprimat, apoi capt o lime egal cu cea a anvelopei, iar pe o poriune scurt, nainte de oprire, urma este groasa, neclar, cu mici depozite de pmnt zpad, praf, etc. acumulate n procesul frnrii. O situatie mai deosebit credem c este cea n care frnarea este controlat printr-un sistem ABS( sistem anti-blocant ) cu care sunt dotate autovehicolele moderne. La acestea frnarea, chiar violent, se face fr ca roile s se blocheze i s patineze, ceea ce face ca urma s aib aspect de urm dinamic. Devine astfel mai dificil de apreciat forta i distana frnrii.4 Urmele statice, create n procesul rularii normale a rotilor, redau mai multe elemente specifice ale desenului antiderapant, reprodu cnd toate detaliile acestuia, inclusiv ecartamentul rotilor. Pentru deplasarile rectilinii, urmele create de rotile anterioare vor fi acoperite de cele create de rotile posterioare. Prin examinarea urmelor lasate de roti, poate fi stabilita i directia de deplasare, eventualele manevre ale vehicolului ( ocolire, depasire, derapaje, intoarceri, etc. ). Se va putea sa se stabileasca i viteza de deplasare la momentul franarii ( n functie de lungimea urmei de franare), datele privind starea tehnica a pneurilor: uzuri, defecte. Tot cu ajutorul urmelor anvelopelor se poate identifica generic tipul de autovehicol: autoturism, masin agricol, camion, vehicol de teren, . a. n identificarea anvelopelor pot fi folosite i caracteristicile individuale ale acestora, rezultate n procesul de fabricatie, create prin uzura ce apare n procesul de circulaie-cum ar fi preluarea intre modelele desenului antiderapant a unor pietricele, resturi materiale. 5 Urmele de impact-pot oferi date importante cu privire la directia de mers (de micare, de staionare ) n care se deplasau ori starea n care se aflau vehicolele implicate. Aceste urme sunt
4

I Bobo. Gh. Bunea Investigarea accidentelor de circulaie n care au fost implicat autovehicole dotate cu ABS comunicare la Simpozionul de Criminalistic CLUJ 1998. 5 I. Mircea-Cercetarea la fata locului a accidentelor de circulatie-Studia Universitatis 1964.

foarte adesea insotite de resturi materiale-cioburi, provenind de la faruri sau parbriz, vopsea, lemn din caroseriile camioanelor, etc). Vor putea fi gsite att pe vehicolele de la locul accidentului, ct i pe diverse obiecte ( pomi, borne Kilometrice, case, garduri ) pe corpul victimelor. Adeseori, prin interpretarea acestor urme se va putea stabili inlimea mainii, directia de deplasare. Urmele de vopsea vor indica culoarea, iar prin examinarea de laborator, pe calea comparaiei, se va putea stabili cu certitudine autovehicolul de la care provine vopseaua. De asemenea, forma brii de protecie se imprim uneori n tabla caroserie autovehicolului lovit. Urmele sub forma de obiecte sau resturi materiale rmase la locul accidentului pot indica uneori incrcatura sa, de exemplu: cereale, ambalaje de lemn, materiale de constructii, alteori ele provin chiar din corpul acesteia: ornamente, numr de circulatie, sigla marcii, etc. permitnd limitarea, restrngerea cutarilor la anumite mrci sau tipuri. Utilizarea unor autovehicole n cazul transportarii unor bunuri furate, cnd acestea au pierderi de lichid de rcire, scurgeri de ulei, de carburant, poate genera urme sub forma de dre sau pete. Dup direcia sau extinderea acestora se poate aprecia directia de deplasare, timpul aproximativ de staionare. n funcie de petele de combustibil se poate aprecia tipul de motor- cu benzin sau Diesel. Examinarea formei picturilor va permite stabilirea direciei de deplasare, picaturile au forma alungit, cu partea mai subire orientat spre direcia de deplasare, datorita curentuluide aer care le impinge n partea opusa sensului de deplasare al mainii. Descrierea urmelor n procesul verbal de cercetare va avea n vedere diferitele lor particularitati, aspectul lor ( urme statice, dinamice, de adncime , de suprafa ). Se vor msura lungimea, limea, distanele ntre urme paralele ( ecartament ) sau urme succesive. Urmele de impact se descriu generic i se fotografiaz, apoi se descriu detaliile, aspectul, culoarea, coninutul de elemente strine-cioburi, vopsea. Urmele sub forma unor resturi de obiecte vor fi mai inti examinate pentru a se stabili dac nu sunt prezente alte tipuri de urme (de mini, fibre textile, )pe care le-ar putea purta. Dupa ce au fost consemnate i fotografiate, obiectul va fi ridicat pentru examinare n laborator.

CAPITOLUL IV URMELE RELIEFULUI PAPILAR

Sunt create ca urmare a activitatii umane. Se produc prin contactul minii cu diferitele obiecte din mediu- sprijinire, apucare, impingere, s. a. Ele apar n general ca urme de suprafata de stratificare pe obiecte cu suprafate netede de pe maini, transpiratie, noroi, ulei, sange, vopsea, dar i de stratificare, maini puse pe obiecte acoperite de praf. Ele apar n general ca urme latente deoarece transpiratia i substantele secretate de piele sunt incolore. Varietatea reliefului papilar esteatt de mare inct practic nu exista doi indivizi cu acelasi relief. Utilizarea reliefului papilar la identificarea persoanelor este o chestiune destul de veche: - 1866 M. Malpighi- prime studii ale crustelor papilare i porilor sudoripari; - 1877 W. Hershell - functionar britanic n India vorbeste despre posibilitatea identificarii dup relieful papliar - 1880 -H. Faulds - n cursurile de medicina la Tokyo face mentiuni despre caracterul unic i longeviv al reliefului papilar. Relief papilar - formatiuni coniforme din stratul dermic uman - aliniate sub forma de creste despartite de santuri. Corespunzator, pe derma exista creste papilare. - Crestele papilare sunt strabatute de pori. Tehnica moderna permite extinderea examinrilor la poroscopie. Urmele create de crestele i relieful papilar de pe pielea omului: - pe faa interioara a palmelor i pe talpile picioarelor (mai rar) sunt studiate de DACTILOSCOPIE care se ocupa cu identificarea persoanelor dup aceste detalii.

La locul faptei, gsim: urme de degete i mini i fragmente de urme Pentru examinarea comparativ -se ridic impresiuni digitale.Dactilogramele sunt fotografii ale impresiunilor digitale. Proprietatile reliefului papilar 1. Longevitate - apar aproximativ n luna a VI-a de viata intra-uterina i exista pina la distrugerea dermei. 2. Fixitate - nu are loc nici o modificare naturala. Relieful persoanei creste doar odata cu descuamarea pielii, dar ramine neschimbat formelor i structurilor. 3. Unicitate - fiecarei persoane i este propriu un anumit relief --> posibilitate de repetare este de 1 la 42 miliarde. 4. Inalterabilitate - generata de fixitate. Practic, disparitia reliefului papilar presupune distrugerea stratului dermic - cicatrice de tip scleros cheloidian inform --> de aici scaderea sensibilitatii tegumentare, posibilitate de identificare dup aceste cicatrice. Cercetarea locului faptei pentru urme de mini - una din categoriile foarte importante de urme la locul faptei. Cautarea lor implica atentie, utilizarea de mijloace optice i de iluminat (UV, normal, laser). Se va tine seama de posibilitatea de a se forma urmele (mai ales latente) i de natura obiectelor pe care pot fi prezente: mobila, sticla, textile, hrtie, frunze). Pot fi prezente ca: - a) urme de adincime -- praf, funingine, noroi, faina s. a. - b) urme de suprafata - prin destratificare pe obiecte prafuite sau pe suprafete vscoase ex. pe mobile cu praf sau pe locuri mnjite cu snge i apoi atinse (ex. mina cu i nge sprijinita pe perete, apucarea victimei dup injunghiere Cercetarea locului faptei presupune metodicitate, se va executa deplasarea i cautarea conform traseului . n faza statica se va face descoperirea i inregistrarea urmelor. n faza dinamica - se vor evidentia i ridica urmele . Cautarea urmelor se face utilizind la descoperirea lor mijloace de iluminat i radiatie UV. Data fiind transparenta - cel mai adesea urmele de mini sunt latente - se valorifica luminiscenta n UV a substantelor existente n substantele de pe mini prin contrast cu luminiscenta diferita a obiectelor pe care exista urma. Evidentierea - se face utiliznd diferite substante chimice. Acestea se vor alege n functie de natura armei (vizibila, latenta) i n functie de suprafata pe care se afla . - rosu sudan, argintorat, negru de fum, pulbere magnetica, carbune s. a. ex. argintoratul recomandat pt. suprafete lucioase negrul de fum i ceruza - pe aproape orice suprafata galben lumogen - pe suprafete multicolore vapori de iod - pe hrtie Ninhidrina i alte substante chimice sunt utilizate la evidentierea urmelor de mini pe piele umana. Atentie la - prfuire - nu se va imbcsi urma, Fixarea urmelor - mentiuni n procesul verbal i realizarea de imagini foto. Fotografierea se face cu aparatul perpendicular pe urma. Ridicarea prin mulare (daca sunt de adncime). Dup prfurie se face ridicarea cu folia adeziv. Ridicarea urmelor de mini - n special prin utilizarea foliilor adezive -- compozitia foliei (gelatina, suport, protectie) Modul de aplicare : obiecte mici (sticle, pahare, cioburi) pot fi ridicate cu urmele se ambaleaza atent i se duc la laborator. Seciunea 2 TOPOGRAFIA i CLASIFICAREA RELIEFULUI PAPILAR

Relieful papilar este prezent att pe palme ct i pe talpa piciorului ( pe suprafaa plantar), dar cel mai frecvent gsit la locul faptei este creat de palme, care ofer i cea mai elocvent abordare criminalistic. Palma umana este impartita conventional n urmtoarele zone: zona digitala, digito-palmara, tenara i hipotenara Degetele sunt impartite pe segmente in - falangete - falangine - falange Clasificarea reliefului papilar de pe falangete - criteriul principal este delta (prezenta , nr. , pozitia). 1) Reliefuri adeltice - crestele lor sunt orientate aproape paralel cu santul flexor - uneori au usoare denivelari. Pot fi: - simple - toate crestele au pozitie paralela cu flexorul - piniforme - n partea centrala o creasta i schimba directia ascendent. - cu confluenta dreapta sau stnga ca i cele simple dar crestele i schimb directia spre stnga sau dreapta - cu la dreapta / stnga - cu lauri opuse - cu inceput de spiral 2. Reliefuri - dextrodeltice - sinistrodeltice a) dextrodeltice /sinistrodeltice - cu laturi simple - au regiunea centrala din laturi succesive unul n altul b) dextrodeltice/sinistrodeltice - cu racheta - laturile se unesc i dispar treptat Reliefuri bideltice 1) cu spirala - dextrogite 2) cu vrtej 3) cu cercuri concentrice 4) elipsoidale, ovoidale 5) cu laturi incrligate Reliefuri trideltice Reliefuri cu 4 delte - mai rare Reliefuri amorfe - danteliforme Identificarea dactiloscopica - cele 12 puncte de coincidenta - prin - indicare - imbucsare - geometrie Seciunea 3. URMELE DE PICIOARE Aceste urme sunt inerente savririi unei infractiuni, dei nu sunt intotdeauna cautate i nici puse n evidenta. Rareori sunt generate de picioare descule. Se creeaza n general ca urme de suprafata de stratificare. Pot fi gsite i ca urme de adncime. Pot fi statice, ale mersului normal sau dinamice, create prin alunecare. Sunt n general vizibile, dar pot fi i sub forma de urme latente, atunci cnd se calc cu pantof curat pe podele curate sau pe covoare. Acestea urme pot fi evideniate prin intermediul metodei ESDA ( urma ridicat pe cale electrostatica cu toner ). In Marea Britanie i SUA conform ultimelor cercetri urmele create de picioare- nclminte sunt foarte uor relevabile prin ridicarea electrostatic a prafului pe folii metalizate adezive. Apoi se procedeaz la identificarea obiectului de incalaminte care a creat urma. Realizatorii acestui procedeu au ajuns la concluzia c urmele de

picior sunt la fel de particulare ca i cele crerte de mini. Aplicnd studii de anatomie i fizic , n urma unor numeroase teste de laborator a fost pus la punct o nou metod de identificare. Se cunoate c piciorul cuprinde 26 de oase diferite. Presiunea aplicat modul de a clca variaz de la persoan la alta n mod foarte evident. Sa ne amintim c un pantof nou trebuie purtat spre a se adapta la picior. Cum fiecare persoan calc particular, uzura tlpilor se va produce n mod specific. Specialitii britanici au creat un aparat numit Pedobarograf care msoar presiunea specific i modul de repartizare pentru fiecare persoan, permind crearea unor modele de uzur specific a tlpilor de pantof. Astfel, chiar n lipsa pantofilor propriu- zii se poate reproduce modelul de uzur al nclmintei unei persoane bunite. Urmele de picior ofer informatii despre - modul de deplasare (fuga, lent), nr. participanti,directia (venirii, plecarii). Fixarea urmelor de picioarese face prin : descrierea n procesul verbal i fotografiere, se pot ridica urmele izolate cu pelicula adeziva - dac sunt de adncime - mulare-- se curt de corpuri straine, se evacueaza apa ( pompa, sugativa). a) Descrierea n procesul verbal - cu indicarea distantei pe care se intind, localizarea, se va indica tipul (dinamic, static). Se masoara de la nivelul talpii. Metoda Causse - prin caroiaj - ofera posibilitatea stabilirii unor elemente particulare. b) fotografierea - se face n asamblu, pentru surprinderea directiei mersului - de ansamblu, i apoi de detaliu. Fixarea se face i prin mulare, atunci cnd este necesar. Se va cura urma de impuritati, apa, etc. Pentru urme de adncime lsate n nisip se face un mulaj cu serlac sau cauciuc i liconic, n zapada se va turna sulf topit, n alte soluri mularea se va face cu gips, colodion, ciment dentar Crarea de urme - este un ansamblu de urme care indica directia deplasarii, deprinderilor de mers (ex. schiopatat, trt picior), transportul de greuti. Mersul invers - atentie la modul de formare a urmei. Acesta va fi diferit de cel normal. Modul de a cca i urmele pot indica eventualele profesii. (ex. militar - pas egal, larg; balerin unghi mare, boli fizice, psihice). 2 Elemente - linia mersului - format din dreptele ce unesc centrul urmelor de calcai drept i cel stang ==> o linie frnta. Lungimea pasului este dat de distanta dintre doua urme consecutive. - linia de directie a mersului - latimea pasului - unghiul pasului - deschiderea (in grade) intre linia de directie i axa talpii. URMELE DE DINTI - create prin muscare pe obiectele primitoare - pot aparea pe - alimente - obiecte - corpul victimei Pot fi - de adncime - de suprafata - uneori apar excoriatii pe pielea victimei Caracteristicile individuale ale dintilor: - latimea variata, distantare - plasare diferita a arcadelor - uzuri diferite - defecte, tratamente Descoperirea - este simpl, fiind urme vizibile. Fixarea - foto + proces verbal (pt. suprafata) prin mulare. Fotografierea se facce perpendicular pe obiectul purtator (inti ansamblul i apoi detalii). URME - FIRE DE PR

- desi sunt considerate usor de examinat, firele de par pun probleme complexe atunci cnd sunt gasite la L. F. Este necesar o studiere atenta a lor pt. a decide din ce parte a corpului uman provin, dac nu sunt de animal, dac provin de la persoana de sex feminin sau masculin. Gasirea la locul faptei a unor fire de par, se poate produce n cele mai diverse moduri (ex. pe corpul victimei, pe corpul altor persoane (agresat, complici), pe obiecte, sub corpul victimei, n minile acesteia, pe lenjerie, pe vehicule, sub vehicule, pe iarba, pe frunze. Pot aparea ca - fire izolate sau smocuri. Firele de par pot oferi o multime de elemente despre persoana de la care provin. Pot duce chiar la identificare, fara alte probe. (ex. cazul Mihaela Nuta - inclusiv grupa sanguina). Studiul firului de par ofera date despre obiceiuri alimentare, igiena (tonsura, spalat, permanent, paduchi, etc. ), fumat (toxice), vrsta (culoare), sex (lungime, vopsit). Descoperire i fixare - deoarece sunt mai greu de observat, mai ales pe textile - se va utiliza iluminat (si UV). Se va descrie n procesul verbal - locul i aspectul (fixe, smocuri) se fotografiaza n detaliu. Ridicarea - cu penseta - n plicuri - n eprubete sau borcane. Recoltarea pt. comparaie - prin pieptanare, taiere, smulgere. Studiul de laborator va curpinde cu necesitate stabilirea datelor privind: aspectul - rupt, taiat, smuls; provenienta animal, om (ce parte a corpului); alte caracteristici. Distinctia intre prul de om i animal se face n functie de grosimea peretilor. URMELE DE SNGE - sunt prezente intotdeauna la faptele de violenta, cnd are loc vatamarea corpului unei persoane. Ele indica pozitii, miscari, deplasare, directia unor lovituri. Cantitatea i culoarea ne indica gravitatea vtmrii, organul ori vasul lezat. Exista cazuri ideale cnd urmele nu au fost indepartate prin spalarea hainelor, podelelor etc. Aspectul picaturilor ne indica unghiul de incidenta n cadere - rotunda pt. unghi drept, ori alungit pt. unghi ascutit. Cautarea i fixarea urmelor de snge este n unele cazuri un proces complex, adeseori autorul a avut timp s spele petele de snge, s spele hainele etc.. Se vor utiliza inclusiv UV care da o luminiscenta distincta - chiar pt. locuri spalate. Se cauta pe haine, incaltaminte, corp (victima, agresor, sol, obiecte s. a. m. d. ). (ex. n cazul Anda - n chiuveta, n cazul Zaher - pe peretii holului i usa liftului). Fixare descriere n procesul verbal - aspect, dimensiuni, pozitie. Fotografierea de ansamblu ct i de detaliu Ridicarea - n functie de timpul scurs - pipetare, razuire; dilutie n functie i de cantitate cu ser fiziologic i apoi cu sugativa. Obiectele patate de snge se vor ambala n cutii, evitnd plierea --> "contaminarea" urmei. Expertiza - stabilesc originea (om sau animal), eventuale boli, regiunea corpului de provenienta), testul ADN. URMELE FIZIOLOGICE Sunt : sperma, saliva, transpiratie, urina, fecale 1. Petele de sperma - sunt rezultatul secretiilor glanduale sexuale Ele se pot datora unui act sexual, perversiunilor, polutiei nocturne sau altor motive (ex. spnzurati, sufocare); sunt importante pt. ca indica grupa sanguina. Se pot gasi pe corp, obiecte, haine, inclusiv sol. Pe haine sau textile n general, lasa un aspect gri-alb - fluorescenta la UV. - crusta solzoasa . Cercetarea - se face de preferinta la lumina zilei. Se cauta pe corpul i hainele victimei, apoi pe obiect sau sol.

Fixarea i ridicarea - proces verbal n care se face descrierea locului, starea (uscat, proaspat). Prin fotografiere - mai rar. Nu prea e posibil, deoarece culoarea e putin vizibila n fotografii. Ridicarea se face n functie de stare. Prin umectare cu apa distilata sau glicerin i hirtie filtru. !! Nu se vor razui, pentru ca se distrug spermatozoizi i ar aparea urme false. Examinarea - va indica grupa sanguina, boli, tipul (secretor, nesecretor), nr. persoane. PETELE DE SALIVA - formate din secretii ale glandelor salivare: apa, celule descuamate. Aspectul i dimensiunile sunt influentate i de suport, de timpul scurs pina la descoperire, mediu, temperatura. Pot aparea practic la orice infractiune, ns sunt mai greu de descoperit prin uscare. Uneori au aspectul unor pete umede aproape incolore. Pot fi gasite pe obiecte, corpuri, alimente, pahare, tigari. Indica i grupa sanguina, boli. La UV dau fluorescenta albastruie vie! Fixarea - se vor indica n Procesul verbal obiectele pe care se afla petele (eventual i urma de muscatura). Ridicarea - cu obiectul suport sau cu hirtie filtru Se va observa sa nu vina n contat cu alte obiecte. URMELE CREATE DE IMBRCMINTE - pot fi - dinamice sau statice - de adncime sau de suprafata Se gasesc pe sol, zapada, pereti, vehicule, pe acestea reproducndu-se textura, coaserea etc. In general, ele nu au prea multe elemente de identificare, cu exceptia cazului cnd exista defecte, detalii specifice, urme de reparaii etc. Descoperirea i fixarea, - n general sunt vizibile. n procesul verbal se va mentiona dimensiunea, aspectul. Pt. urmele de adncime se vor face mulaje. n faza dinamica se vor face fotografii realizate la lumina naturala sau obisnuita. n laborator se vor examina fotografii detaliate caracteristice URMELE SUB FORMA DE OBIECTE SAU RESTURI DE OBIECTE Pot fi gasite la locul faptei i reprezint obiecte ce au fost folosite de infractori la savirsirea infractiunii sau au fost abandonate pe traseu, au rezultat din accident ( ex. obiecte de imbracaminte, pantofi uzati inlocuiti cu unii mai noi, haine grele, instrumente, rupturi din haine pe garduri, pri din caroserii vehicule, arme abandonate, pri de aeronave, bagaje,etc. - permit stabilirea sferei persoanelor. Sunt urme olfactive ce pot fi valorificate cu cinii. Descoperire i fixare - relativ simpla. Aceste urme sunt intotdeauna vizibile. Uneori apar ca fire i fibre textile, petece, resturi materiale, ambalaje (ex. Muzeul Brukental - sticla whiski, ambalaj celofan, tigari - Cazul Zaher Se noteaza n procesul verbal locul, descrierea, fixare cu foto i video. Iluminat suplimentar - 2 surse de intensitate diferita - pt. contururi i detalii. Ridicarea - cu penseta sau mnusa - Ambalare n functie de dimensiunile obiectului sau restului. Se vor verifica existenta urmelor papilare pe ele. n laborator - se poate stabili provenienta, fabricatia, uzura, eventual meseria persoanei care le-a folosit. URMELE DE PRAF i NOROI Pot fi gasite pe haine, incaltaminte, sol, pereti, mobila, garduri s. a.

Ofera indicatii cu privire la deplasarea persoanelor - la diferite medii n care - a stat ascuns, a trecut sau lucreaza subiectul. Urmele se cauta pe haine, n tivuri, cusaturi, la borul palariei, la mansete etc.

CAPITOLUL V Balistica judiciar Acest domeniu aparent att de spectaculos al crecetrii cdriminalistice a aprut i s-a dezvoltat plecnd de la bazele i datele tiinifice oferite de balistica propiiu-zis ca tiin care satudiaz fenomenele legate de tragerea cu armele de foc. Necesittile cercetrii judiciare a unor evenimente n care au fost utilizate i arme de foc- omorurri , sunicideri, jafuri, -au dus la aparia balisticii judiciare. Balistica judiciara este o ramura a tehnicii criminalistice, care elaboreaza metodele i mijloacele tehnico stiintifice de studiere a armelor de foc portative, a munitiilor acestora i a urmelor impuscaturii, n vederea identificarii armei cu care s-a tras i ulterior a autorului infractiunii. In prezent, gradul de complexitate al infractiunilor comise cu arme de foc, variaza de la vatamari corporale sau ucideri din culpa, n cadrul unor accidente de vimatoare, pina la infractiuni de omor comise de persoane care prezinta un grad sporit de pericol social. Existenta unor grupari de tip mafiot, care i disputa suprematia asupra unor zone sau domenii din ceea ce denumim economie subteranasi internationalizarea legaturilor acestor grupari, au generat n numeroase cazuri, reglari de conturi n vederea inlaturarii concurentei. Atentatele cu bomba i atacurile armate, intervenite intre grupurile rivale, au indignat i ingrozit opinia publica, facind sa scada increderea n organismele abilitate de lege cu prevenirea i combaterea acestor infractiuni. Activitatile predilecte ale retelelor criminalitatii organizate constau in: traficul de arme; munitii; substante radioactive; explozivi; valuta falsa; droguri; prostitutie; reciclarea fondurilor ilicite e. t. c. Pn dup anul 1989, regimul exercita un control sever al armelor i munitiilor. Transformarile survenite dup acest an, convulsiile sociale inerente, au fcut posibil ca un numar mare de arme de provenienta straina sa fie introduse ilicit n tara. La acestea se adauga sustragerile de armament i munitii, comise pe teritoriul Romaniei. n acestre condiii apare ca foarte dificila mi unea organelor de urmarire i impun o investigare minutioasa, riguros tiinific a acestor cauze, n vederea identificari personelor vinovate i a tragerii lor la raspundere penala. Dezvoltarea industriei de armament, a fcut posibila aparitia, pe linga armamentul clasic i a armamentului cu destinatii speciale. Acest tip de armament este utilizat de fortele de mentinere a ordinii publice, de unitatile antiteroriste dar n egala masura i de organizatii mafiote, grupari teroriste sau alte categorii de infractori. Aceste imprejurari impun o noua evaluare a balisticii judiciare, prin prisma realizarii unor cercetari i experimente, care sa puna la dispozitia specialistilor, un vast bagaj de cunostinte, vizind caracteristicile tehnice, urmele, metode i mijloace eficiente de identificare a armamentului incadrat n aceasta categorie. Balistica judiciara, n prezent, are un obiect propriu de cercetare, principii i legitati proprii, legAturi cu alte stiinte teoretice i practice i metode proprii de cercetare stiintifica. Aceasta ramura a tehnicii criminalistice nu se identifica cu balistica generala, prima are aplicabilitate n cauzele privind infractiuni comise cu arme de foc, iar cea de-a doua prezinta interes din punct de vedere militar. Balistica generala are doua ramuri:balistica interioara i balistica exterioara. Balistica interioara studiaza toate fenomenele i procesele care au loc pe timpul tragerii. Tragerea este un proces termodinamic i gazodinamic complex i rapid, aproape instantaneu. Sursa de energie utilizata i nt combustibilii chimici, sub forma de pulberi balistice, caracterizati de o mare cantitate de energie chimica_. Balistica exterioara este o ramura a mecanicii, care studiaza legile miscarii unui corp greu, aruncat sub un anumit unghi faa de orizont. In prezent balistica interioara i balistica exterioara sunt doua stiinte tehnice de sine statatoare i bine definite. Ele studiaza fenomene de naturii diferite i dispun de legi i mijloace

propriide investigare teoretica i experimentala. S-au realizat i studii de balistica a tintei, care abordeaza din punct de vedere militar fenomenele care se produc n momentul atingerii acesteia de ctre proiectil. Istoria balisticii judiciare, este strins legata de perfectionarea i dezvoltarea tehnicii, privind constructia armelor de foc, de raspndirea lor pe toate continentele lumii i de utilizarea acestora n comiterea unor infractiuni. Din punct de vedere etimologic, radacinile cuvintuluibalisticase regasesc n termenul latin balista i n grecescul ballo, care inseamna a arunca. 6 Termenul prvine din antichitate i evidentia un atac cu ajutorul catapultelor, care , printr-un sistem mecanic , aruncau sub un unghi de 450 bolovani sau alt gen de proiectile asupra cetatilor asaltate. Aparitia armamentului portativ i utilizarea acestuia n comiterea unor infractiuni, a impus cu necesitate, orientarea eforturilor spre descoperirea unor metode de identificare a armelor folosite, metode care s-au dezvoltat dea lungul timpului. In anul l835 Henry Goddard a identificat autorul unei infractiuni de omor, comisa cu arma de foc dup o urnma descoperita pe proiectilul n litigiu, urma care -;ui avea corespondenta n tiparul pentru gloante descoperit la domiciliul persoanei banuite. Henry Goddard nu a aprofundat cercetarile i nu s-a gandit sa elaboreze o metoda de investigare tiinific n acest domeniu. 7 Alexandre Lacassagne profesor de medicina legala la Lyon, a desoperit pentru prima data importanta striaiilor lasate de ghinturile tevii pe proiectil n procesul identificarii armei de foc, n anul l889. La Berlin chimistul Paul Ieserich a efectuat n l888 o tragere experimentala cu o arm n litigiu, obtinind un proiectil model de comparaie i a efectuat o examinare comparativ a proiectilului n litigiu cu cel tras experimental, la microscop, constatand ca striaiile celor doua proiectile sunt identice. In l905 Richard Kokel, sefului Institutului Medico Legal din Leipzig a evidentiat profilul urmelor lasate de ghinturi, prin rularea proiectilelor pe placute de ceara i oxid de zinc, dup care a examinat comparativ negativele proiectilelor n litigium, cu negativul proiectilelor model de comparaie . Pornind mai departe pe firul istoriei, o alta descoperire importanta a fost realizata n l9l3 de profesorul Baltazard din Paris, care a demonstrat posibilitatea identificarii unei arme de foc , dup urmele lasate pe tubul cartus i pe capsa acestuia. Un nume de referinta n istoria balisticii judiciare este cel al expertului american Charles E. Waite. Acesta n perioada l9l9-l923 a realizat prima colectie de armament continand peste l5oo de modele de arme, menit a fi utilizat n procesul identificarii de grup. Charles E. Waite a fost ajutat de fizicianul John Fisher i de chimistul Phillipp O. Gravelle specialist n microsopie i fotografie. n urma demersurilor stiintifice desfasurate de cei trei , n l925, Phillipp O. Gravelle a pus la punct microscopul comparator , instrument care a permis examinarea comparativ i multana a doua proiectile (litigiu i mode de comparaie ). Cercetarile lui Charles E. Waite au fost continuate de Calvin Goddard (l89l-l955) care n Statele Unite ale Americii a pus bazele balisticii judiciare ca ramura distincta a stiintei criminalisticii. In Europa, un mare aport n dezvoltarea balisticii judiciare l-a avut, pe lng multi altii, Otto Mezger, directorul Biroului de Cercetare Chimica a orasului Stuttgart. Acesta imspreuna cu Robert Bosch au realizat un sistem eficient de examinare a proiectilelor, au descoperit cele mai bune metode de recuperare a gloantelor, efectuand trageri n cutii cu vata ,

F. Moraru Manual de balistica interioara Edit. Militara Bucuresti 1976 pag. 4. suplimentare V. Macelaru Manual de balistica judiciaraBucuresti 1972 pag. 7, 8.
7

Pentru lmuriri

V. Mcelaru op. cit pag 19.

n ceara, lemn de esenta moale, tuburi cu apa, carti groase, etc. De asemenea au dezvoltat sistemul de ilustrare fotografica a urmelor comparate. Primul razboi mondial a schimbat n Europa situatia infractionalitatii. De remarcat ca n aceasta perioada a cerscut productia n masa a armamentului i pe cale de consecinta i numarul de infractiuni comise cu arme de foc. n acest context a crescut i numarul specialistilor interesati de descoperirea unor metode eficiente de identificare a armelor de foc utilizate la comiterea unor infractiuni. n Luxemburg Pierre Mediger a reluat n anul l9l9 urmele lasate pe tubul cartus i pe capsa de ctre mecanismul de percutie i cel de extractie. n Belgia , dr. G. D. Rochetar a preluat conducerea scolii de criminologie i politie tiinific i impreuna cu lt. col. Mage, profesor la scoala de razboi au efectuat cercetari n domeniul balisticii judiciare. In Olanda, Hulst , criminalist i chimist, impreuna cu Von Leden Hulseboschi au fcut o serie de experimente i comunicari stiintifice n domeniu. In Gre cia, Georgiades, n Rusia , Matvojev i Sususkin au editat mai multe lucrari stiintifice n domeniul balisticii judiciare. In Suedia, Hary Soderman care lucra la Lyon n calitate de asistent al lui Locard i -a scris lucrarea de doctorat n domeniul balisticii judiciare. Deja n l93o infractiunile comise cu arme de foc erau investigate pe criterii stiintifice, iar n Europa se utilizau n perioada respectiva mai multe microscoape de comparare, decat n Statele Unite ale Americii unde a fost descoperit acest aparat. Cristalizarea i modernizarea balisticii judiciare a continuat cu mult succes, iar procesul continua la inaltimea sarcinilor impuse de dezvoltarea productiei de armament modern, a mijloacelor i metodelor moderne de descoperire a infraciunilor comise cu arme de foc. Ceea ce a stat la baza acestei ramuri a stiintei criminalisticii a fost experimentul stiintific privit la modul general i experimentul judiciar raportat la fiecare cauza instrumentata. S -a creat n timp un sistem apreciativ pentru urmele lasate de armele de foc pe elementele de munitie, urmele impuscaturii i valoarea acestora n identificarea amei cu care s-a tras i a autorului infractiunii. Coroborate cu experienta acumulata de specialisti , precum i utilizarea principiilor i a legitatilor puse la dispozitie de stiintele exacte aceste evooluii au fcut posibil ca balistica judiciara sa devina o ramura distincta a tehnicii criminalistice. Armele de foc sunt dispozitive formate dintr-un ansamblu de mecanisme, piese i accesorii. Ele functioneaz prin aruncarea proiectilelor, substanelor toxice luminoase, etc,cu ajutorul fortei de expansiune a gazelor, rezultate din arderea pulberii explozive8. Acest tip de arme sunt utilizate in principal pentru atac sau aprare, dar si in cadrul unor activitti sportive si de divertisment. Regimul armelor de foc si al munitiilor este reglementat in Romnia prin Legea nr.l7/l996. n articolul 3 alineatul l al legii se stipuleaz: prin arme de foc se inteleg acele arme a c sror functionare determins aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase, ori imprsstierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare. Principiul de functionare are la bazs forta de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei incsrcsturi. Armele de foc au de regul in compunerea lor, urmtoarele mecanisme, piese si accesorii: - teava si anexele ei; - mecanismul de tragere, constnd din: inchizstor, mecanismul de percutie, mecanismul de extractie si mecanismul de alimentare; - patul sau crosa armei; - accesorii. CLASIFICAREA ARMELOR DE FOC

Art.2 Legea 17 /1996 privind regimul armelor de foc,

Prin arme de foc, n sensul prevederilor Legii 17/1996 se ntelege acele arme a csror functionare determins aruncarea unuia sau a mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase, ori mprtierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare. Principiul de functionare se ntemeiaz pe forta de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei ncrcturi. n Legea 17/1996 art.3 al.2 se face o clasificare a armelor de foc dup destinatia acestora. . Dup destinatie Conform legii armele de foc sunt: a) Armele militare, confectionate pentru dotarea fortelor armate, folosite n actiuni de neutralizare sau nimicire a personalului si tehnicii de lupt ale inamicului. Precum si orice alte instrumente, piese sau dispozitive destinate a imobiliza, rni, a ucide ori a distruge, dac prezint caracteristicile unei arme militare. b) Armele de tir, cu glont sau cu alice, special fabricate sau confectionate pentru practicarea tirului sportiv, omologate sau recunoscute ca atare de Federatia Romn de Tir. c) Armele de vntoare, cu glont, cu alice sau mixte destinate practicrii vntorii. d) Armele confectionate special pentru a mprtia gaze nocive, iritante sau de neutralizare. e) Arme ascunse astfel fabricate sau confectionate nct existenta lor s nu fie vizibil sau bsnuit. f) Armele de panoplie, fscute inofensive, dacs,prin valoarea lor istorics, stiintifics sau care constituie daruri ori recompense sau amintiri, sunt destinate a fi psstrate n institutii de culturs si arts, asociatii cultural-artistice si sportive sau n panopli personale. n aceasts categorie se includ si acele arme de foc, n stare de functionare, care constituie raritsti sau prezints, valoare pentru institutiile de specialitate. g) Armele de recuzits, fscute inofensive, destinate a fi folosite n activitatea artistics sau de productie cinematografics. Sunt considerate arme de foc si ansamblurile, subansamblurile si dispozitivele care se pot constitui si pot functiona ca arme de foc. n art.4 al legii 17/1996 este statuat ce ntelegem prin munitii, respectiv: cartusele, proiectilele si ncsrcsturile de orice fel, care pot fi ntrebuintate la armele prevszute n art.3. . Dupa constructia canalului tevii Raportat la acest criteriu de clasificare armele sunt: -arme cu teavs liss, care au peretii interiori ai tevii netezi, cum sunt: arme de vnstoare cu alice, arme de tir redus, pitoalele lansatoare de rachete, arme militare de asalt cu teavs liss; -arme cu teavs ghintuits sunt att armele destinate vnstorii care au teavs ghintuits, dar in special arme militare:pustile, pustile mitraliers, pistoalele mitraliers, pistoalele, revolverele, etc.; -arme cu tevi combinate, avnd una sau dous tevi lise si una ghintuits. . Dupa lungimea tevii Conform acestui criteriu armele se clasifics in: - arme cu teavs lungs 50-80 cm (pustile, carabinele, pustile mitraliers, armele de vnstoare, armele de tir cu glont); - arme cu teavs mijlocie 20-50 cm (pistoalele mitraliers); - arme cu teavs scurts 3-20 cm (pistoale, revolvere). . Dupa modul de functionare al armelor Regimul de functionare al armelor de foc difers de la un model de arms la altul. Unele tipuri de arms functioneazs n regim automat, altele semiautomat, nss exists si arme care functioneazs n regim foc, loviturs cu loviturs. Principiile de functionare difers, de asemenea, de la caz la caz. Anumite tipuri de arme utilizeazs forta gazelor rezultate n urma mpuscsturii, pentru re armare, altele utilizeazs energia de recul, iar cele mai simple functioneazs pur si simplu mecanic.

Pentru a ilustra modul de functionare al armelor de foc vom prezenta cteva tipuri si principiile care stau la baza functionsrii lor. - arme simple -arme de vnstoare cu tevi lise sau combinate, arme de tir cu un singur cartus, anumite tipuri de revolvere; URMELE FORMATE PRIN MPUCARE . URMELE PRINCIPALE . URMELE CREATE DE INTERIORUL EVII ARMEI DE PROIECTIL Ca urmare a actiunii mecanismului de dare a focului, se produce impuscstura. Initial se aprinde incsrcstura capsei care are o sensibilitate deosebits la actiuni mecanice si care aprinde pulberea de azvrlire. Urmare a acestui proces, se degajs o mare cantitate de gaze, presiunea gazelor face posibils expulzarea proiectilului pe canalul tevii spre exterior. La trecerea glontului prin canalul tevii, suprafata acestuia va intlni opozitia reliefului format de ghinturi. Proiectilele au diametrul mai mare dect interiorul tevii armei, inss, csmasa proiectilelor fiind confectionats din cupru sau alams se taie in ghinturi, umplnd profilul canalului tevii. Glontul intrnd in ghinturi, alsturat miscsrii de inaintare i se va imprima si o miscare spirals. Miscarea de rotatie a rotatiei a glontului este foarte mics in canalul tevii, ea crescnd dups iesirea din teavs. n primul rnd pe glont se vor imprima ghinturile, sub forma unor striaii vizibile cu ochiul liber. Apoi, suprafata glontului va prezenta o serie de dre, zgrieturi foarte fine, uneori vizibile cu ochiul liber, alteori numai la microscop. Deoarece numsrul, directia, inclinatia si lstimea ghinturilor difers de la un model de arms la altul, urmele de pe proiectil, asociate cu date referitoare la calibrul, forma si materialul glontului, se pot face aprecieri cu privire la modelul de arms cu care s-a tras tras glontul respectiv . Urma creats de ghinturi pe glont, nu este niciodats dreapts in raport cu axa glontului, ci intotdeauna inclinats, ori spre dreapta ori spre stnga, reprezentnd unghiul de rotire al ghinturilor. Lstimea ghintului poate apsrea pe glont asa cum este ea in realitate, dar numai in situatiile in care cu arma in cauzs s-au tras putine focuri. Prin trageri repetate spatiul dintre ghinturi se msreste datorits procesului de frecare la temperaturi inalte intre gloante si canalul tevii . }evile armelor de foc sufers un continuu proces de modificare datorats intrebuintsrii, implicit urmele create de gloantele trase, vor avea o alts configuratie. Asupra macro si microreliefului canalului tevii, actioneazs presiunea si temperatura foarte mare create in momentul impuscsrii . Presiunea in canalul tevii atinge valori intre 1000 kg/cm2 si 3600 kg/cm2, iar temperatura variazs intre 2000C si 3000C. n general, canalul tevii suports aceste presiuni si temperaturi inalte, dar datorits intrebuintsrii repetate relieful canalului tevii sufers modificsri. n al doilea rnd, suprafata canalului tevii, suportnd trecerea repetats a gloantelor, este erodats. Apoi, intervine metalizarea canalului tevii, adics depunerea de particule metalice pulverilente, care datorits temperaturii ridicate se sudeazs de canalul tevii. Proasta intretinere a armei, duce in mod inevitabil la ruginire. Rugina din canalul armei fiind indepsrtats prin trageri, va rsmne un spatiu inexistent pns acum si care este urmare a actiunii corozive a ruginii . Asperitstile canalului tevii sun forma unor zgrieturi pe suprafata glontului, pot fi sterse prin insssi actiunea ghinturilor, sau de o alts asperitate mai mare. Zgrieturile de pe glont pot avea pozitii foarte variate in raport cu axul longitudinal al glontului: spre stnga, paralel cu axul, inceput paralel cu urma glontului, spre dreapta ari paralele cu urmele create de ghinturi pe glonte .

Un glont cu diametrul mai mic dect diametrul canalului tevii va avea mai putine zgrieturi pe suprafata sa, iar sensul si unghiul de rotatie precum si lstimea urmelor create de ghinturi, nu vor fi reale . Urma cea mai pregnants ce va exista pe un asemenea proiectil, este cea de lovire si depunere a sa, datorits jocului si impactului pe teavs. URMELE CREATE PE TUBUL CARTUS Arstam la inceputul acestui capitol, cs impuscstura se produce ca urmare a actiunii mecanismului percutor asupra capsei si producnd aprinderea incsrcsturii de pulbere. Privind inss inainte de realizarea percutiei si anume, in momentul incsrcsrii, apoi a percutsrii capsei iar dups producerea impuscsturii evacuarea tubului tras, vom constata formarea urmstoarelor urme, de aceasts dats nu pe glont, ci pe tubul cartusului: - urma extractorului pe rebordul razelor tubului cartus, care se formeazs in momentul introducerii cartusului in camera de explozie si in momentul extragerii cartusului, din camera de explozie dups producerea impuscsturii; - urma cuiului percutor pe suprafata capsei, care se formeazs in momentul in care acesta loveste capsa, care, la rndul ssu, este impinss inapoi de reculul armei; - urma inchizstorului pe suprafata rozetei tubului cartus, se formeazs in momentul impuscsturii cnd tubul cartusului, impins de gaze, este presat pe suprafata inchizstorului; - urma extractorului, in faza a doua, cnd prinde tubul de marginea rozetei si il trage inapoi; - urma ejectorului (de obicei la marginea rozetei), formats prin blocarea tubului, dndu-i pozitia de evacuare din arms; - urmele lssate de peretii camerei de explozie pe corpul tubului cartus, avnd forma unei nervuri longitudinale. Dups aceasts prezentare se poate face o clasificare a urmelor exacte pe tubul cartusului . A. Urmele formate in timpul incsrcsrii armei (la trecerea cartusului din incsrcstor in camera de explozie). B. Urmele formate in timpul producerii impuscsturii (urma cuiului percutor, urmele peretelui inchizstorului si urmele create de peretii camerei de explozie). C. Urmele formate in timpul extragerii tubului cartus tras (urmele extractorului, ale ejectorului si ale ferestrei de evacuare). Trebuie avut in vedere faptul cs nu toate piesele enumerate mai sus exists la orice tip de arms . Bunsoars, armele de vnstoare, pliante nu au inchizstor, tubul sprijinindu-se pe un disc. La revolverele Hagan tubul este sustinut de un sabot; o serie de arme nu au ejector; unele revolvere americane vechi nu au cui percutor, cocosul lovind direct capsa. Urmele particulare care se creazs pe tubul cartuselor de vnstoare nu prezints nici o importants pentru activitatea de identificare. Aceasta fiindcs, tuburile cartuselor de vnstoare se refolosesc si in consecints prezints importants doar capsa (care se inlocuieste). URMELE CREATE DE PROIECTILE PE CORPUL VICTIMEI si ALTE TINTE Datorita presiunii mari in camera cartusului, respectiv capul tubului, proiectilul nu gsseste alts iesire dect spre teavs, unde datorits actiunii ghinturilor si vitezei mari de deplasare, se imprims o miscare spirals. Zborul glontelui pe traectorie, dups iesirea din teavs se poate solda cu: pstrundere; strspungerea; sau ricosarea, datorita densitstii obiectului si unghiului mic de incidents. Trecerea proiectilului prin diverse obiecte precum si infundarea sau ricosarea au ca urmare crearea a o serie de urme. Corpul uman constituie un obstacol in calea proiectilului fiind alcstuit din tesuturi de consistents si duritate diferita .

}esutul osos se deosebeste de celelalte tesuturi, in ce priveste consistenta si rezistenta sa, orificiile create in tesutul osos vor fi din punct de vedere al diametrului, mai apropieate de msrimea reals a proiectilului. n cazul tesuturilor moi sau al organelor cavitare orificiile pot avea diametrul mai mare sau in situatia in care tesutul se contracts mai mic dect cel al proiectilelor. Diametrul si forma orificiilor sunt conditionate de valoarea energiei cinetice a proiectilului in momentul lovirii. Cu ct energia cinetics este mai mare, cu att proiectilul va forma un orificiu cu diametrul apropiat de diametrul ssu, cnd energia cinetics scade, orificiul va fi mai mare si de forma neregulats, proiectilul crend rupturi mari ale tesuturilor ca care vine in contact. ilustrare- schema-- tame ... n orice obiect pe care-l traverseazs implicit si in corpul omului, glontul creazs trei feluri de urme: -orificiul de intrare; - orificiul de iesire; - canalul cuprins intre cele dous orificii. n corpul omului, orificiul de intrare poate avea forme variate determinate de o serie de factori: unghiul de lovire; viteza glontului; felul tesutului lovit; distanta de la care s-a tras. n cazul unor perforsri perpendiculare orificiul de intrare este rotund, in cazul unei perforsri oblice forma orificiului de intrare va fi ovals. n situatia tragerilor efectuate de la distante mici ori cu teava lipits de tesut orificiul de intrare va avea o forms neregulats datorits si actiunii gazelor (fonds, stelat). Orificiul rotund ia o forms ovals ulterior, datorits contractiei musculare sau a contractsrii inegale a tesuturilor. n general orificiul de intrare are o forms mai regulats si este mai mic, mai aproape de diametrul real al proiectilului. Pielea sau tesutul muscular intinse de glont in momentul impactului se retracta, ceea ce face ca orificiul ss fie mai mic dect diametrul glontului . Astfel un proiectil cal. 7,65 mm, va crea un orificiu de intrare ce variazs in jur de 5-6 mm . n cazul orificiilor create la nivelul craniului, dimensiunea orificiului de intrare este aproape egals cu diametrul glontului si poate fi cu ceva mai mare . Dacs glontul nu pstrunde perpendicular pe suprafata pielii, ci intr-un unghi ascutit, atunci orificiul de intrare va avea o forms ovals, iar dimensiunile orificiului vor fi determinate de directia fibrelor cutanate . Orificiile create de glont in cutele pielii apar mai mici, dar odats cu desfacerea cutelor se vor marii . n cazul tragerilor de la mics distants (sub 10 cm) orificiul de intrare este mai mare dect diametrul glontului, datorits cumulsrii tuturor factorilor tragerii (flacsrs, presiunea gazelor, vitezs mare, etc.). Cu mult mai mare dect diametrul glontului va fi si orificiul de intrare format in cazul unui unghi de incidents foarte mic (sub 10). Cnd vrful proiectilului este rotunjit sau tesit, marginile orificiului de intrare vor fi neregulate din cauza contuziei si ruperii tesutului. Gloantele cu vrf ascutit vor forma orificii de intrare cu marginile netede. Caracteristica fundamentals a orificiului de intrare este lipsa de tesut , ceea ce il deosebeste de toate celelalte plsgi impunse, dar si de orificiul de iesire . Uneori, in jurul orificiului de intrare, vom intlni fisuri radiale si o serie de alte urme, datorate factorilor suplimentari ai impuscsturii . Cnd tragerea s-a efectuat cu o arms de vnstoare, folosind ca proiectile alice, vom deosebi dups cum s-a tras de la distants mics de la distants mare. O tragere sub 50 cm va produce un orificiu de intrare unic, de forma unui crater neregulat, prezentnd o pierdere mare de substants. Cnd tragerea s-a fscut peste aceasts limits, vom deosebii urmstoarele feluri de orificii

de intrare: intre 0,50 si 2,50 m vor exista cteva orificii de intrare (dous pns la patru) formate de grupuri de alice si mai multe orificii mici create de fiecare alics in parte. Peste aceste limite fiecare alics va crea un orificiu de intrare. Urmele proiectilelor create in alte materiale dect corpul victimei vor avea forme variate, in functie de energia cinetics a proiectilului in materialul perforsrii si de rezistenta materialului. n sticls orificiul de intrare a glontului are forma unui con, cu baza in directia tragerii, deoarece proiectilul impinge inainte psrti din materialul prin care trece . Dacs tsblia din sticls este perforats perpendicular orificiul de intrare ca avea forms rotunds, iar fisurile concentrice si radiale se vor intinde uniform in toate directiile . Cnd perforarea se produce sub un unghi mai mic de 90, orificiul de intrare are forms ovals, iar crspsturile sticlei sunt mai numeroase in sensul directiei glontului . Caracteristicile orificiului de intrare intr-o tsblie de sticls difers in functie de distanta de tragere, implicit de energia cinetics a proiectilului si de unghiul de incidents. De pilds, dacs s-a tras de la distants mics si sub unghiul de 90, orificiul de intrare va avea o forms rotunds cu diametrul foarte apropiat de cel al glontului (crspsturile radiale putnd chiar ss lipseascs). Aceasta presupune o energie cinetics mare si o vitezs apropiats de viteza initials la gura tevii. La o tragere efectuats de la mare distants, geamul nu mai prezints orificiu de intrare, intruct energia cinetics si viteza proiectilului scade astfel inct contactul cu sticla se aseamsns cu spargerea realizats de o piatrs. Orificiul de intrare in sticl difer si in functie de forma vrfului glontului. Astfel, un glonte cu vrful ascutit (in conditiile in care unghiul de inciden) este de 90, energia cinetics si viteza mare) perfornd o tsblie de sticls s-ar putea s nu produc fisuri radiale. Orificiul creat va fi rotund si foarte apropiat de diametrul glontului. Acest fenomen se explic prin aceea c glontul, in acest caz, va actiona asemeni unui burghiu. Proiectilele cu vrful tesit (in aceleasi conditii de tragere), vor crea orificii rotunde si apropiate de dimensiunile lor. Spre deosebire de proiectilele ascutite la vrf vor creea intotdeauna fisuri radiale. Orificiile de intrare in tbliile metalice vor avea un diametru aproape identic cu proiectilele care le-au creat . n scndur uscat, orificiul de intrare este mai mare dect diametrul glontului, deoarece acesta va antrena in miscare particule din lemn. Spre deosebire de lemnul uscat, lemnul verde sau umed va prezenta un orificiu de intrare mai mic dect diametrul glontului, datorits elasticitstii fibrelor. Aceasts caracteristics o intlnim si la materialele elastice de genul pielii neprelucrate si cauciucului. n cauciuc este chiar foarte greu de gssit acest orificiu . Pielea tsbscits si tessturile dese vor prezenta un orificiu de intrare apropiat ca diametrul de msrimea glontului. Orificiul de iesire il intlnim numai atunci cnd proiectilul nu si-a pierdut energia cinetics, putnd strspunge obiectul in care a pstruns. Cnd tragerea este efectuats de la mare distants sau cnd proiectilul a strspuns mai multe obiecte pe traiectorie isi pierde energia cinetics imprejurare in care va crea un orificiu de intrare si un canal la capstul csreia se va opri . n capul uman -spre deosebire de orificiul de intrare- orificiul de iesire nu va mai prezenta minus tesut, respectiv pierdere de substants, datorits faptului cs acum, glontele desface tesutul. n marea majoritate a cazurilor si mai ales cnd este vorba de arme cu teavs scurts, gloantele trecnd prin corp pierde o parte att de insemnats din energia sa, inct iesind corp actioneazs asupra pielii ca o pans, despicnd-o. De aceea, orificiul de iesire prezints forme neregulate: fants, conic, stelat, rupturs. Marginile sale se apropie fsrs pierderi de substants, punnd in evidents forma orificiului . Este posibil ca la trecerea sa prin corp, glontele ss sufere deformsri sau fragmentsri. n aceste cazuri, tesuturile si pielea se rup in alt mod dect in cazul unui proiectil intact. De pilds un proiectil deformat sau turtit va crea un orificiu de iesire rupt, neregulat, cu marginile rssfrnte.

n cazul in care proiectilul se fragmenteazs, poate exista un singur orificiu de intrare si mai multe orificii de iesire pot ss apars si in situatia in care proiectilul desprinde si antreneazs pe traiectul sau fragmente osoase. Se poate intmpla ca glontele ss se rostogoleascs in urma unei ricossri interne, cnd orificiul de iesire va avea forms de fants ingusts, lungs de 1-2 cm, datorits faptului cs glontul nu strspunge ci loveste cu partea laterals. Cnd proiectilul si-a pierdut energia cinetics vom intlni fie o despicare incomplets a pielii, fie o infundare spre exterior a pielii, in dreptul csrora pot ss apars fisuri care prin deshidratare au forms si aspectul unor zgrieturi. Dacs forta vie a glontului este mare (distanta de trgere fiind relativ mics), la trecerea prin organele cavitare pline cu substante lichide sau vscoase datorits actiunii hidrodinamice a proiectilului se pot produce rupturi foarte mari. Actiunea hidrodinamics a proiectilului se manifests de obicei in situatiile in care sunt utilizate arme de calibru mare si care folosesc munitie cu o incsrcsturs de pulbere considerabils (pusti, pistoale mitraliers). Foarte rar se intmpls acest fenomen in cazul armelor de calibru mic, in aceste cazuri numai in imprejurarea in care glontele se rostogoleste in momentul impactului. Proiectilul pstruns in stomac sau in inims aflats in stare de diastols, precum si in alte organe consistente in aps (ficat, vezics) va produce dilacerarea acestora. Actiunea hidrodinamics a proiectilului se manifests si la trecerea prin substanta cerebrals . n toate aceste cazuri orificiul de iesire va fi foarte mare, uneori poate ss lipseascs datorits exploziei organului. La trecerea printr-o tsblie de sticls, glontele va crea un orificiu de iesire mai mare dect cel de intrare, datorits faptului cs impinge inainte aschii din material sticlos . Baza conului rezultat prin perforarea sticlei este orificiul de iesire. Aceste caracteristici le va avea si orificiul de iesire intr-un os cranian. n materialul lemnos, orificiul de iesire are aceleasi caracteristici ca si in cazul orificiului de intrare, in sensul ca un material lemnos uscat, va prezenta un orificiu de iesire mai mare dect diametrul glontului, iar un material lemnos verde (umed) va prezenta un orificiu de iesire cu un diametru mai mic dect acela al glontului. n scndurs subtire si placs, orificiul de iesire prezints aschieri iar in tabla de metal, marginile orificiului de iesire sunt rssfrnte in sensul deplassrii proiectilului. O alts categorie de urme principale pe care le pot crea proiectilele sunt urme de ricoseu. Ricoseul este o respingere a proiectilului de suprafata unui obiect, datorits unghiului mic de incidents . Urma de ricoseu are forma unui ssntulet care prezints o intorssturs finals spre dreapta sau stnga, in functie de miscarea giroscopics a glontului. Uneori, intorsstura finals este foarte pronuntats si diferits de sensul de rotatie al glontului, datorits unui contact al acestuia cu un material mai dens, la iesirea dect la intrarea in ricoseu (de exemplu un nit). De multe ori s-a intmplat ca, glontele ss pstrunds in psmnt pns la o oarecare adncime, ca apoi ss revins la suprafats si ss capete o traiectorie -din punct de vedere al unghiului- identics cu cea de intrare in ricoseu. ntre orificiul de intrare si del de iesire sau intre orificiul de intrare si punctul de infundare, glontele creazs un canal a csrui forms si caracteristici variazs de la material la material. n corpul uman, canalul poate fi: direct sau deviat. Vom intlni un canal direct cnd el este prelungirea directs a traiectoriei glontului imprimats de arms; iar deviat cnd din diferite motive (proiectilul loveste usor) traectul se modifics si implicit si sensul canalului . Lstimea canalului este, de obicei, mai mare dect diametrul glontului. n tesutul osos, forma canalului difers in functie de distanta de tragere, structura osului si energia cinetics a proiectilului . Glontele poate produce fracturi orificiale, cominutive, eschiloase sau simple fisuri.

n oasele late (craniu, omoplat) cnd proiectilul pstrunde perpendicular, va crea un canal in forms de trunghi de con cu baza mare in directia de tragere. Cnd pstrunde sub un unghi ascutit va forma un canal neregulat -indreptat initial pe traiectoria proiectilului, apoi in trunchi de con, cu baza spre orificiul de iesire. O forms specials de canal este canalul tangential creat de proiectil atunci cnd pstrunde intr-o parte rotunjits a corpului, ca de pilds in coapss, omsr, cutie craniana, sub un unghi ascutit si iese aproape de locul de intrare . Adeseori aceste rsni sunt numsr subcutanate, mai rar ele ating muschii si organele interne situate aproape de suprafats. Dacs proiectilul alunecs prin piele de-a lungul ci, o rupe si se vor forma plsgi lungi rupte. Spre deosebire de canalele tangentiale exists si canale in seton, acestea se formeazs numai atunci cnd energia cinetics a proiectilului este foarte mics, acesta modificndu-si traiectoria (neputnd pstrunde in os) si alunecnd pe sub piele. Canalul va corespunde cu relieful portiunii peste care trece . Proiectilul, intrnd sub pielea care acopers cutia cranians si realiznd forta necesars strspunderii osului, isi modifics traiectoria, pornind pe un canal subcutanat, pns cnd datorits formei calotei craniene si a inertiei va iesi afars. Asemenea canale se pot forma si atunci cnd glontele intlneste un muschi care contractndu-se ii modifics traiectoria initials sau il expulzeazs afars. n sticls, canalul creat de proiectil, va avea forma unui trunchi de con cu baza mare in directia tragerii, ca de altfel si canalul din oasele plate. Lemnul (att umed ct si uscat) precum si tabla metalics, vor prezenta canale cu lstimi aproximativ egale pe tot parcursul (cu foarte mici denivelsri, in cazul materialului lemnos, datorate nervurilor). n consecints evidentiem cs, in categoria urmelor principale intrs: urmele formate de arma de foc pe elementele cartusului; urmele create de proiectil in zborul ssu pe traiectorie (orificiul de intrare, orificiul de iesire, canal, urmele de recoseu).

URMELE SECUNDARE n momentul producerii impuscsturii, pe lngs proiectil, pe teavs mai ies si alte produse din incsrcstura cartusului: gaze; flscsri; funingine; pulbere arss incomplet si pulbere nearss. Aceste produse incadrate in categoria factorilor suplimentari tragerii, vor creea o serie de urme caracteristice si anume : - rupturile provocate de presiunea gazelor; - arsurile provocate de flacsrs si de temperatura inalts a gazelor; - afumsrile create de pulberea arss; - tatuajul creat de pulberea arss sau arss incomplet; - inelul de frecare format prin depunerea pe orificiul de intrare (margini) si uneori pe canal, a particulelor aderente pe proiectil (uleiuri, parafins, reziduuri de pulbere arss); - inelul de metalizare, format prin desprinderea unor particule fine din compozitia proiectilului (csmass) si depunerea lor pe orificiul de intrare. La pstrunderea in corpul uman, inelul de metalizare il intlnim de obicei, la pstrunderea proiectilului in case; - inelul de imprimare relevs gura tevii canal si il intlnim la tragerile cu teavs lipits, datorits actiunii reculuilui. RUPTURILE Sunt provocate de presiunea gazelor si se prezints sub forms de stea sau cruce, in functie de rezistenta materialului in care s-a tras. Rupturile provocate de actiunea mecanics a gazelor le intlnim numai in cazul tragerilor de la mics distants (pns la 10 cm), iar msrimea acestora este in functie de armamentul si munitia folosits.

Actiunea gazelor este mai mare in cazul armelor care folosesc munitie cu incsrcsturs de bulbere mare, ceea ce creazs un volum mare de gaze. La armele cu teavs scurts, actiunea gazelor este mai mare datorits situsrii punctului de presiune maxims a gazelor la o distants -in principiude 64,5 mm de la camera de explozie, unde presiunea atinge circa 2800 atm. O imprejurare demns de semnalat este legats de forma rupturilor create de gaze. La tragerile efectuate din apropiere asupra corpului uman, pe articolele de imbrscsminte, in zona orificiului de intrare se observs cs, rupturile provocate de gaze produc o rssfrngere in directia inverss sensului de inaintare a proiectilului a marginilor rupturii. Acest fenomen se explics prin faptul cs, gazele pstrund usor prin articolele textile, prin orificiul creat de proiectil, inss la contactul cu tesutul cutanat ele revin producnd ruptura materialelor textile si rssfrngerea marginilor rupturii in directia inverss sensului de inaintare al proiectilului. Aceeasi situatie o intlnim si la tragerile cu teava lipits de cutia cranians, gazele pstrund sub piele inss la contactul cu tesutul osos revin si produc ruptura tesutului cutanat si rssfrngerea marginilor acestuia in sensul arstat. Trebuie cunoscut acest fenomen deoarece exists riscul de a confunda orificiul de intrare cu cel de iesire. Prezenta urmelor de funingine si a arsurilor create de flacsrs indics inss cu certitudine cs este vorba de un orificiu de intrare si nu de iesire. II.2.2. ARSURILE Sunt urme secundare care sunt create de actiunea flscsrii si se prezints la marginile orificiului de intrare. Aceasts urms apare cu precsdere in cazul utilizsrii pulberii negre (cu fum) care nu arde complet in canalul tevii asa cum se intmpls cu pulberea coloidals. n momentul tragerii cu o arms, a csrei incsrcsturs consts din pulbere neagrs, pe teavs va iesi o flacsrs a csrei lungime depinde de cantitatea de pulbere din incsrcsturs si din lungimea tevii. Pulberea neagrs arde mai incet dect cea coloidals, formnd o cantitate de substante solide sub forms de rsruri de potasiu, iar csrbunele si sulful nu ard complet . O parte din aceste substante devin incandescente in canalul tevii, evident, iesind si afars. Pe mssura iesirii din teavs ele se rscesc ca la o distants de 10-20 cm flacsra ss dispars. Depunndu-se in jurul orificiului de intrare pe piele sau incsltsminte, particulele incandescente vor provoca o arsurs. Pelea -prin deshidratare- va cspsta un aspect pergamentos, de piele tsbscits, iar psrul se aduns in msnunchiuri, la fel si articolele de imbrscsminte din lns. Bumbacul si alte tessturi se pot aprinde fie partial fie total. Dacs pulberii coloidale nu-i este caracteristics formarea flscsrii, aceasta nu inseamns cs impuscstura realizats prin folosirea ei nu ar produce arsuri. n cazul impuscsturilor realizate prin folosirea pulberii coloidale arsurile se datoreazs temperaturii ridicate a gazelor. Acest fel de arsuri le intlnim la tragerile efectuate cu o arms automats (deoarece sunt trase mai multe cartuse succesiv) si in cazul cartuselor vechi deoarece punctul maxim de presiune a gazelor se deplaseazs spre gura tevii, fiindcs pulberea arde neregulat . AFUMRILE Sunt acele urme care se formeazs prin depunerea reziduurilor solide rezultate din arderea pulberii. Cantitatea de funingine rezultats in urma arderii pulberii va fi mai mare sau mai mics dups cum pulberea este cu fum sau fsrs fum. Nitroglicerina si piroxilina nu formeazs aproape deloc reziduuri solide dar pulberea fsrs fum contine totdeauna diferite adaosuri (grafit, difenilamins, derivati ai ureei, ssruri de bariu, etc.) . Aceste substante formeazs un rezuu solid care se va depune in jurul orificiului de intrare, formnd un cerc a csrui consistents depinde de distanta de la care s-a tras.

Cantitatea de funingine care se formeazs in urma arderii pulberii fsrs fum este mult mai mics dect a celei cu fum si de o coloratie mai deschiss (cenusiu si foarte rar verde). Funinginea produss de pulberile cu fum formeazs un depozit in jurul orificiului de intrare, de culoare neagrs datorits continutului mare de csrbune. Distanta de zbor a funinginii este, de obicei, pna la 30 cm. Funinginea nu poate produce in mod obisnuit leziuni mecanice datorits greutstii foarte reduse a particulelor sale . Depozitul de funingine este neuniform, inss se poate vedea un strat intern mai dens si unul extern mai putin dens. n jurul plsgii in conditiile in care se trage de la distants mics, se pot deosebi cele dous cercuri, uneori separate unul de celslalt printr-o portiune libers, neaferents de funingine. La tragerile cu teava lipits de piele, raza depozitului de funingine poate fi foarte mics sau poate ss lipseascs complet din jurul orificiului de intrare, deoarece particulele de funingine pstrund impreuns cu gazele, in canalul format de proiectil, depunndu-se pe peretii ssi interiori. Funinginea depuss formeazs un inel a csrei forms difers in functie de unghiul tragerii. Astfel, dacs directia din care s-a tras formeazs cu suprafata pielii un unghi ascutit, se va forma un oval sau elipsoid. Dacs unghiul de tragere este drept, inelul va avea forms rotunds. n unele cazuri, mai ales la tragerile cu pulbere fsrs fum, funinginea nu se depune intr-un cerc inchis ci sub forms de raze. Funinginea lovindu-se de piele sau de alte obiecte, ricoseazs inapoi; in acest caz ea se depune pe obiectele intlnite in cale (de pilds mna care tine arma). Aceasts urms se relevs vu ajutorul lupei cu lamps U.V. si este importants pentru stabilirea distantei de la care s-a tras, pe de-o parte, iar pe de alts parte, pentru elucidarea imprejursrilor unei sinucideri . Depozitul de funingine se realizeazs nu numai prin efectul gazelor (care duc cu ele particule de funingine), ci si prin actiunea glontelui care depune funinginea de pe suprafata sa datorits frecsrii cu obiectul in care pstrunde. Uneori, afumarea nu apare la suprafata obiectului asupra caruia s-a tras, ci la suprafata unui al doilea strat care urmeazs . Acest fapt se poate observa in cazul tragerilor cu arme la care viteza initials a proiectilului este foarte mare, iar obiectul asupra csruia se trace prezints mai multe suprafete suprapuse, cum este cazul imbrscsmintei. Pe primul strat funinginea se depune sub forma unui inel ingust, pe marginile orificiului de intrare (ca un inel de frecare) si numai pe al doilea strat, aflat la o distants intre 0,5-5 cm, funinginea se va extinde sub forma specifics urmei de afumare. II.2.4. TATUAJUL Este o urms creats de pulberea arss incomplet care se formeazs in jurul orificiului de intrare, avnd dimensiuni si densitsti variabile, in functie de felul incsrcsturii, lungimea tevii, distanta de la care s-a tras, msrimea si forma particulelor de pulbere. n unele cazuri tatuajul se produce prin depunerea de cstre proiectil a particulelor rupte in timpul exploziei din peretii tubului cartus. Distanta pns la care actioneazs particulele de pulbere semiarse este de pns la 80 cm la armele neautomate si semiautimate. Aceasts limits este depssits la armele automate care au o cadents de tir foarte mare (peste 1000 lov./min). Pulberea neagrs creeazs mai frecvent tatuaje datorits dimensiunilor mai mari ale granulelor si caracteristicilor armelor de vnstoare . Dintre pulberile coloidale, cele in corms cilindrics sunt propulsate mai departe dect cele lamelare sau in forms de bands. Formarea tatuajului, pe lngs conditiile mentionate este determinats si de duritatea obiectului asupra csruia s-a tras . Un obiect de consistents mare va permite particulelor de pulbere nearse complet ss pstrunds, pe cnd un obiect dens nu va permite acest lucru, particulelor depunndu-se numai la suprafata sa. II.2.5. INELUL DE FRECARE

Se formeazs la gura orificiului de intrare ori de-a lungul canalului de perforare . Aceasts urms secundars se formeazs prin depunerea de substante aderente la suprafata proiectilului, fie din canalul tevii, fie pe traiectul exterior (ricoseu), pe marginile orificiului de intrare. Urma de frecare este formats din resturi de uleiuri minerale, parafins, funingine, reziduuri de pulbere arsa, reziduuri metalice si substante aderente la glonte. Inelul de frecare este de culoare cenusie si se observs usor pe obiectele de culoare deschiss. Cnd inelul de frecare s-a format pe obiect de culoare inchiss, se poate scoate in evidents prin relevarea funinginei cu hrtie fotografics sau prin relevarea stratului de grssime cu ajutorul radiatiilor ultraviolete. Examinarea substantelor care formeazsinelul de frecare ajuts la stabilirea, in parte, a ordinii tragerilor, si anume la diferentierea primului foc de cel de-al doilea foc trase cu aceeasi arms. Inelul de frecare al primului proiectil tras prezints resturi de ulei si mai putins funingine pe cnd al doilea proiectil, va msrii cantitatea de funingine din inelul de frecare, depunnd mai putine substante uleioase . Operatiile de colectare a reziduurilor sunt deosebit de migsloase si cu rezultate neconvingstoare in 90% din cazuri ceea ce determins o evaluare sub beneficiu de inventar a acestor urme. II.2.6. INELUL DE METALIZARE Poate fi intlnit att la gura orificiului de intrare, fscnd corp comun cu inelul de frecare, ct si independent de acesta cnd partea mai denss a obiectului perforat se gsseste mai spre interior, sau cnd glontul a strsbstut succesiv mai multe obiecte . Un proiectil pstrunznd in corpul uman, determins formarea inelului de frecare pe imbrscsminte si piele, iar inelul de metalizare apare numai la traversarea unui os plat, prin desprinderea si depunerea unor particule metalice din csmasa proiectilului. Inelele de metalizare pot fi descoperite numai prin rentgenografie si spectrografie datorits cantitstilor foarte mici metal depuse. Este posibil ca inelul de metalizare ss nu poats fi evidentiat prin metodele susmentionate caz in care se poate utiliza microsonda electronics. Deosebirea dintre inelul de metalizare si inelul de frecare consts in faptul cs, in timp ce inelul de metalizare contine numai particule din corpul proiectilului in inelul de frecare sunt depuse substante aderente la suprafata proiectilului provenind din canalul tevii si din diferitele corpuri pe care le-a strsbstut sau din care a ricosat (tabls metalics, sticls, lemn, imnrscsminte, etc.). II.2.7. URMELE FORMATE PRIN IMPRIMAREA }EVII ARMEI Aceste urme, ultimele din categoria urmelor secundare, sunt rezultatul tragerii cu teava lipits de obiectul in care se trage. Aceasts urms poate reprezenta conturul complet al gurii tevii sau numai o parte a acesteia, iar in unele cazuri pot fi imprimate si unele piese din apropierea gurii tevii sau montate in fats (vrful superior al vergelei, a doua teavs la armele de vnstoare, amortizor, recuperator de recul, ascunzstor de flacsrs, etc.). Orificiul de intrare, in cazul tragerii cu gura tevii lipits de obiect, este mai mare dect cel de iesire. Marginile orificiului vor fi zdrentuite, cu rupturi orientate spre directia de tragere, contrar regulii - adics in directia de unde a venit glontele. Datorits presiunii mari si faptului cs gazele nu au alts iesire dect inspre inapoi, acestea vor crea sfrtecsri, sfacelsri ale tesutului cutanat sau franjursri ale csror margini vor fi indreptate invers cu directia de miscare a proiectilului.

Gura tevii va creea asa numitul inel de contuzie. Datorits reculului, gu ra tevii se retrage; revenind loveste tesutul cutanat provocnd deshidratarea suprafetei lovite, datorits temperaturii ridicate. Imprimarea gurii tevii va fi totals sau partials in functie de unghiul sub care a fost sprijinits teava de obiect: - imprimarea totals este aceea in care toate psrtile proeminente ale tevii sunt att de bine imprimate pe piele, inct permit recunoasterea conturului acesteia; - imprimarea poate avea aspect de semiluns, cnd unghiul sub care s-a sprijinit teava a fost mai mic de 90. Dacs urmele principale au fost definite ca fiind un rezultat al actiunii pieselor si mecanismelor armei asupra elementelor cartutului si al actiunii proiectilului in timpul zborului ssu pe traiectorie asupra diverselor obiecte intlnite in cale, urmele secundare, in lumina celor expuse mai sus, sunt rezultatul factorilor suplimentari ai impuscsturii (presiunea gazelor, temperatura acestora, flacsra, arderea incomplets a pulberii, etc.).