Expertiza balistică judiciară a armelor de foc și a

muniției

INTRODUCERE

Armele de foc au fost create cu scopul de a ucide, a provoca răni sau stări de disconfort.
Orice armă care este categorisită ca fiind neletală poate fi transformată într-o armă letală prin
modificarea armei sau muniției.

Expertiza criminalistică balistică este un gen de expertiză individualizat și bine definit prin
care expertul este solicitat să răspundă unor obiective specifice care sunt legate de urmele
produse de o armă de foc sau cu aer comprimat, dar și în cazul folosirii altor arme (ex. arcuri cu
săgeți, sulițe, pistoale lansatoare de rachete, tuburi lansatoare de artificii, arbalete).

Expertiza are ca obiect identificarea armei de foc după urmele create precum și elucidarea
împrejurărilor infracțiunilor comise cu arma de foc.

Expertiza criminalistică a armelor de foc urmărește să stabilească starea de funcționare a

acestora și a muniției, unghiul, direcția și distanța de tragere, timpul de când s-a tras, urmele de
pătrundere și ieșire a proiectilelor și să identifice armele de foc după urmele rămase pe proiectile
sau tuburi.

CLASIFICAREA ARMELOR DE FOC

1. După destinația acestora

Prin arme de foc, după legea 17/1996, se înțelege acele arme ale căror funcționare este
determinată de aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substanțe aprinse sau luminoase, ori
împrăștierea de gaze nocive, iritante sau neutralizate.

În legea 17/1996, articolul 3, alineatul 2 este prezentă clasificarea armelor de foc după
destinația acestora.

Conform legii armele sunt

a. Armele militare, confecționate pentru dotarea forțelor armate, folosite în acțiuni de

neutralizare sau nimicire a inamicului
b. Armele de tir, cu glonț sau elice, special fabricate sau confecționate pentru practicarea
tirului sportiv, fiind recunoscute de către Federația Română de Tir
c. Armele de vânătoare, cu glonț, cu elice sau mixte, destinate vânătorii
d. Armele confecționate pentru a împrăștia gaze nocive, iritante sau neutralizante
 e. Arme ascunse, fabricate încât existența lor să nu fie vizibilă
f. Armele de panoplie, care sunt inofensive, având valoare istorică, științifică sau care
constituie daruri sau recompense, ele fiind destinate pentru a fi păstrate în instituții de
cultură și artă, asociații cultural-artistice și sportive sau în panoplii personale
g. Armele de recuzită, făcute inofensive pentru a fi folosite în activitatea artistică sau de
producție cinematografică

2. Clasificarea după construcția canalului țevi

În articolul 4 al legii 17/1996 sunt prezentate munițiile, respectiv cartușele, proiectilele și

încărcăturile de orice fel.

După construcția canalului țevii armele sunt

a. Arme cu țeavă lisă, care au pereții interiori ai țevii netezi ex. armele de vânătoare cu alice,
arme de tir redus, pistoalele lansatoare de rachete, arme militare de asalt cu țeavă lisă
b. Armele cu țeavă ghintuită sunt atât arme destinate vânătorii dar și armelor militare ex.
puștile, mitralierele, pistoalele, etc.
c. Arme cu țevi combinate, având una sau mai multe țevi lise și una ghintuită

3. Clasificarea după lungimea țevii

După lungimea țevii armele se clasifică în

a. Arme cu țeavă lungă 50-80 cm ex. puștile, carabinele, mitralierele, armele de vânătoare
b. Arme cu țeavă mijlocie 20-50 cm ex. pistoalele mitraliere
c. Arme cu țeavă scurtă 3-20 cm ex. pistoalele, revolvere

4. Clasificarea după modul de funcționare al armelor

Regimul de funcționare al armelor de foc diferă de la un model la altul. Unele tipuri de arme
funcționează în regim automat, altele semiautomat, însă există și arme care funcționează în regim
foc, lovitură cu lovitură.

a. arme cu repetiție (reîncărcare prin acțiunea trăgătorului)

b. arme semiautomate (încărcarea și scoaterea tubului tras se fac automat, percuția se face
pentru fiecare tragere prin apăsarea trăgaciului)
c. arma cu tragere automată (reîncărcarea prin energia gazelor în acțiunea de recul). Acestea
permit tragerea în serii și în foc continuu printr-o singură apăsare pe trăgaci
NOȚIUNI DE BALISTICĂ

1. Investigarea criminalistică

Apariția acestui domeniu distinct al criminalisticii a fost impus de frecvența folosirii armelor
de foc în săvârșirea infracțiunilor, respectiv de particularitățile referitoare la cercetarea la fața
locului cât și la examinările specifice de laborator.

Balistica judiciară studiază armele de foc, muniția și urmele acestora create pe corpul unei
persoane, pe îmbrăcămintea acesteia sau pe alte obiecte. Metodele elaborate de balistică
judiciară se împart în două mari grupe și anume: cele aplicate de organele de urmărire penală
pentru descoperirea, ridicarea, fixarea și examinarea armelor de foc și a urmelor lăsate de
acestea la locul săvârșirii faptei, respectiv cele necesare în munca desfășurată în laborator.

2. Sarcinile balisticii judiciare

- Descoperirea armelor de foc și a munițiilor folosite
- Descoperirea și studierea urmelor lăsate de armă
- Verificarea tehnică a armei
- Examinarea gloanțelor și a tuburilor

Alte sarcini ce revin expertului criminalist

- Stabilirea direcției și a distanței de tragere

- Examinarea orificiului de intrare și de ieșire
- Stabilirea împrejurării privitoare la înlocuirea unor piese originale ale armei cu unele piese
străine

Balistica judiciară cuprinde 3 ramuri: Balistica exterioară, interioară și balistica țintei.

Balistica exterioară: este știința care studiază mișcarea glonțului în aer

- Traiectoria de zbor a glonțului: este linia curbă, descrisă de gloanțe în aer

- Elementele și traiectoria zborului glonțului: originea traiectoriei, orizontala armei, linia de
tragere, unghiul de tragere, linia de aruncare, unghiul de aruncare, punctul de cădere,
unghiul de cădere, distanța de gtragere, punctul de ochire, linia de ochire, distanța ochită,
linia obiectivului, lovitura razantă

Condiții normale de tragere:

a. Condiții meteo: Presiunea atmosferică la orizontala armei, temperatura aerului (+15°C),

umiditatea relativă a aerului (50%), lipsa vântului
 b. Condiții balistice: Greutatea glonțului, viteza inițială și unghiul de zvâcnire este egal cu
datele referitoare la condițiile normale de tragere; temperatura încărcăturii (+15°C); forma
glonțului corespunde standardului; cătarea este fixate la bătaia normal a armei; înălțătorul
corespunde datelor din tabel despre unghiul de ochire
c. Condiții tipografice: ținta se află la orizontala armei, înclinarea laterală a armei lipsește

Balistica interioară: este știința care studiază procesele care sa produc în momentul tragerii.

În timpul tragerii sunt 4 perioade consecutive

- Perioada prealabilă: durează de la începutul arderii încărcăturii de pulbere până la

împlântarea deplină a glonțului în ghinturi
- Perioada de bază: decurge de la începutul mișcării glonțului până la arderea deplină a
pulberii cu puțin timp înainte ca glonțul să fie aruncat din canalul țevii
- Perioada a doua: durează din momentul arderii depline a pulberii până la ieșirea glonțului
din țeavă
- Perioada a treia: decurge din momentul aruncării glonțului din canalul țevii până la
încetarea acțiunii gazelor asupra glonțului

Viteza inițială a glonțului este una din cele mai importante caracteristici a armamentului.
Prin mărirea vitezei putem obține:

- Bătaia maximă a glonțului

- Distanța loviturii razante
- Efectul de ucidere și străpungere

Viteza inițială a glonțului depinde de:

- Lungimea țevii
- Greutatea glonțului
- Greutatea, calitatea și tipul încărcăturii de pulbere
- Densitatea încărcăturii

3. Reguli de cercetare la fața locului în cazul folosirii armelor de foc

Descoperirea armelor de foc și a urmelor acestora

Descoperirea armelor de foc și muniției nu prezintă particularități deosebite în cazul

sinuciderilor sau al încercărilor de disimulare al omorului printr-o sinucidere.

În majoritatea cazurilor autorul caută să se debaraseze de armă ascunzând-o sau

aruncând-o. Arma trebuie căutată în alte locuri decât în cele în care a fost comisă fapta și în cazul
armelor îngropate se folosește detectorul de metale, pentru cele aruncate în apă se folosesc
magneți puternici, iar în cazul armelor ascunse prin pereți, ziduri sau cărămidă se folosește
grammografia.

Poziția și starea armei

Consemnarea, fixarea și starea poziției armei se realizează prin mijloace cunoscute: proces
verbal, schiță fografiere, filmare pe bandă electromagnetică, fără a se omite vreun detaliu necesar
clarificării împrejurimilor în care s-a săvârșit infracțiunea.

4. Examinarea tehnică generală a armelor de foc

Toate armele de foc au obligatoriu următoarele componente pentru a funcționa: țeavă,

închizător pentru fixarea muniției, mecanism de percuție.

Compunerea armei de foc

Țeava armei de foc este un tub de oțel străbătut de un canal, între cele 2 extremități ale
acesteia, gura țevii si culasa, proiectat să reziste unor presiuni și temperaturi foarte ridicate
care are rolul de a asigura arderea încărcăturii explosive și de a imprima glonțului o mișcare de
rotație în jurul axei sale, necesară menținerii stabilității pe parcursul traiectoriei.

Mecanismul de dare a focului se compune în principal din trăgaci, arc recupercutor și cui
percutor. Pentru cercetările criminalistice destinate identificării de gen și individuale a armei,
prezintă interes urmele lăsate de vârful cuiului percutor pe fundul tubului de cartuș.

Mecanismul de azvârlire a tuburilor este acela care asigură extragerea tubului de cartuș din
camera de ardere și este format dintr-o gheară extractoare și un prag aruncător, numit dinte
opritor. După arderea încărcăturii explozive, în momentul în care extractorul face cursa înapoi,
gheara extractoare prinde tubul de rebordul rozetei, scoțându-l din camera de ardere.

Închizătorul asigură blocarea sau deblocarea armei. El prezintă o serie de particularități

care servesc la stabilirea tipului și modelului armei de foc și la individualizarea acesteia.

Mecanismul de alimentare cu muniție diferă de la un tip de armă la altul: cu repetiție,

semiautomată sau automată. Capacitatea de înmagazinare a încărcătorului este diferită.
Unele tipuri de arme sunt prevăzute cu magazii sau butoiașe.

Muniția se clasifică astfel

Muniţia folosită la armele portabile este constituită în general de cartuşe cu sau fară glonţ.
Glonţul se constituie ca fiind partea componentă a cartuşului care produce urme asupra obiectului
cu care intră în contact în urma tragerii cu o armă de foc.
 Gloanţele se clasifică în:
a. gloanţe obişnuite (normale)-se compun din cămaşa de oţel şi un miez din oţel sau din metal
masiv, de regulă plumb. În funcţie de geometria lor (diferă în funcţie de distanţa de zbor şi
viteză), gloanţele se clasifică în:
b. gloanţe cu vârf alungit şi rotunjit
c. gloanţe cu vârful rotunjit
d. gloanţe cu vârful retezat
e. gloanţe speciale – trasor, perforant-incendiare, explozive
Glonţul trasor este compus din cămaşă, miez de plumb, paharul în care este presată substanţa
trasoare. În momentul tragerii flacăra de la încărcătura de pulbere aprinde substanţa trasoare şi
astfel glonţul lasă o urmă luminoasă în urma sa.
Glonţul perforant incendiar se compune din cămaşa  cu coafa de tambac, miez de oţel cu
cămaşă de plumb, subfund de plumb şi substanţă incendiară.
Glonţul exploziv conţine o încărcătură care explodează fie la impactul cu ţinta, fie după ce
acesta a intrat în interiorul ţintei. Ca o varietate, glonţul exploziv intern, la impactul cu ţinta se
împrăştie în interior.

Conform legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, există 3 categorii de arme şi
muniţii:

a. arme şi muniţii interzise – arme şi muniţii a căror procurare, deţinere, port şi folosire sunt
interzise persoanelor fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor care au competenţe în
domenuil apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b. arme şi muniţii letale – arme şi muniţii prin a căror utilizare se poate cauzamoartea ori
rănirea gravă a persoanelor;
c. arme şi muniţii neletale – arme şi muniţii destinate pentru un scop utilitar sau pentru
agrement, confecţionate astfel încât, prin utilizarea lor, să nu se cauzeze maortea
persoanelor; sunt asimilate acestei categorii şi armele vechi.

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.snppc.ro/uploads/fisiere/categorii/Legea-17-1996.pdf
2. https://politiaromana.ro/files/pages_files/Legea_nr._196_2019_pentru_modificarea_
%C5%9Fi_completarea_Legii_nr._295_2004_privind_regimul_armelor_%C5%9Fi_al_muni
%C5%A3iilor..pdf
3. https://pdfslide.tips/documents/balistica-judiciara-referat.html
4. http://www.criminalistic.ro/balistica-judiciara/