Coordonator stiintific:

Doctorand :

Prof.Univ.Dr.VLADIMIR BELIS

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE CAROL DAVILA BUCURESTI CATEDRA DE MEDICINA LEGALA

Tema tezei de doctorat :

PROBLEMATICA ACTUALA MEDICO LEGALA SI CRIMINALISTICA A LEZIUNILOR SI TANATOGENEZEI IN MORTILE VIOLENTE PRIN ACTIUNEA ARMELOR DE FOC SI EXPLOZIILOR.

Tema referatului:

DESCRIEREA DIFERITELOR TIPURI DE ARME DE FOC

Armele de foc reprezinta o categorie aparte de agenti vulneranti , urmele produse prin impuscare ocupind un loc deosebit in patologia generala si medico legala precum si in criminalistica. Definite ca agenti mecano dinamici , prin complexitatea de constructie si de actiune, armele de foc , mai ales cele de lupta , depasesc cu mult locul pe care acestea il ocupa in clasificarea curenta a agentilor etiologici. Spre deosebire de ceilalti factori mecanici ( de exemplu cei contondenti sau cei ascutiti ) , cu care , aparent prezinta inrudiri , mai mult de ordin theoretic , in ceea ce priveste consecintele , armele de foc se deosebesc fundamental de acesti agenti traumatici. Este vorba de componenta dinamica care intervine variat in actiunea acestor factori; mai prcis, prin impuscare energia cinetica foarte mare, ca urmare a producerii sub presiune considerabila a gazelor , in arma de foc , este principalul vector al celorlalte componente de tragere, care actioneaza specific la nivelul tintei , deci al victimei.. Unda de soc , proiectilul , gazelle,particulele metalice, pentru a ne referi la armele moderne , fara a mai vorbi de particulele de pulbere , de fum si de flacara, in cazul armelor mai putin perfectionate, actioneaza specific si net diferentiat fata de ceilalti agenti mecanici. Pe de alta parte evolutia munitiei, prin aceasta intelegind atit pulberea cit si proiectilul , au atins performante nebanuite , in ideea neutralizarii cit mai eficiente a victimei. Leziunile constatate la victima , de obicei la cadavru , reflecta in complexitatea lor , insasi complexitatea agentului causal. Datorita multiplelor sale caracteristici , leziunea produsa prin arma de foc pune rareori probleme de diagnostic diferential fata de alte leziuni traumatice; dar avind in vedere atipiile , tot mai frecvent intilnite , in functie de perfectionarea armelor , leziunile de tip clasic tind sa devina o raritate , mai ales in ceea ce priveste particularitatile lor. In consecinta sarcinile expertizei medico legale in a stabili sau a da indicatii asupra agentului causal si asupra imprejurarilor in care a avut loc tragerea devin din ce in ce mai dificile.

Arma de foc este un instrument mecanism ce foloseste pulberea exploziva a carei ardere creeaza ,datorita gazelor o presiune destinata sa arunce proiectilul , prin teava , cu o forta vie initiala foarte. Clasificarea armelor Clasificarea armelor comport mai multe variante, n funcie de criteriile folosite. Legislaia n vigoare1 mparte armele n trei categorii2: arme interzise: arme a cror procurare, deinere, port i folosire sunt interzise persoanelor fizice i juridice, cu excepia instituiilor care au competene n domeniul aprrii, ordinii publice i siguranei naionale i care sunt prevzute n categoria A din anexa la Legea nr.295/2004; arme letale: arme prin a cror utilizare se poate cauza moartea ori rnirea grav a persoanelor i care sunt prevzute n categoriile B-D din anex; arme neletale: arme destinate pentru un scop utilitar sau pentru agrement, confecionate astfel nct, prin utilizarea lor, s nu se cauzeze moartea persoanelor; sunt asimilate acestei categorii i armele vechi. De remarcat este faptul c apartenena la una dintre aceste categorii determin regimul juridic aplicabil pentru arma i muniia aferent. Pe cale de consecin, cel care deine, poart, folosete, transport sau realizeaz orice operaiune cu arme i muniii, pentru a intra n legalitate, trebuie s urmeze procedurile stabilite prin Legea armelor i muniiilor i prin Normele metodologice de aplicare a acesteia pentru fiecare categorie n parte. Nerespectarea acestor proceduri conduce la aceeai sanciune reinerea unei infraciuni la regimul armelor i muniiilor pentru oricare dintre cele trei categorii de ame, indiferent de faptul c pentru una dintre acestea procedura de intrare n legalitate era una complex sau extrem de simplificat. Este ludabil opiunea legiuitorului de a enumera n anexa la lege n mod detaliat armele i muniiile care se circumscriu fiecrei categorii, tocmai n ideea de a elimina orice confuzie pentru practicieni.

1 2

Legea nr. 295/2004, art.2 alin.2. n mod similar, exist trei categorii de muniii corespondente celor trei categorii de arme (n.a.).

Ca element de noutate, legiuitorul stabilete dou dintre criteriile criminalistice 3 de clasificare a armelor ca i criterii legale4: a)din punct de vedere al destinaiei: arme militare - arme destinate uzului militar; arme de aprare i paz - arme de foc scurte, omologate sau recunoscute n condiiile prevzute de lege, destinate s asigure aprarea vieii, integritii i libertii persoanelor fizice, precum i bunurilor aparinnd persoanelor fizice sau juridice; arme de autoaprare - arme neletale scurte, special confecionate pentru a mprtia gaze nocive, iritante, de neutralizare i proiectile din cauciuc, n scop de autoaparare; arme de tir - arme destinate practicrii tirului sportiv, omologate sau recunoscute n condiiile prevzute de lege; arme de vntoare - arme destinate practicrii vntorii, cu una sau mai multe evi, care folosesc muniie cu glon sau/i cu alice, omologate sau recunoscute n condiiile prevzute de lege; arme utilitare - arme destinate s asigure desfurarea corespunztoare a unor activiti din domeniile industrial, agricol, piscicol, medico-veterinar, al proteciei mediului i proteciei mpotriva duntorilor, precum i desfurarea de ctre societtile specializate de paz a activitilor de paz a obiectivelor, bunurilor i valorilor sau a transporturilor unor valori importante; arme de asomare - arme utilitare, folosite pentru imobilizarea animalelor, prin supunerea acestora la un oc mecanic, n scopul sacrificrii ulterioare; arme cu destinaie industrial - arme de foc utilitare, semiautomate, destinate unui scop industrial de uz civil i care au aparena unei arme de foc automate; arme cu tranchilizante - arme utilitare destinate imobilizarii animalelor prin injectarea de substane tranchilizante;
3 4

Cu utilitate practic n procesul identificrii criminalistice prin determinarea genului, categoriei i mrcii armelor. Legea nr. 295/2004, art. 2 alin.3 i 4.

arme de panoplie - arme de foc devenite nefuncionale ca urmare a transformrii lor de ctre un armurier autorizat; arme de colecie - armele destinate a fi piese de muzeu, precum i armele aflate sau nu n stare de funcionare, care constituie rariti sau care au valoare istoric, artistic, tiinific, documentar sau sentimental deosebit; arme vechi - arme letale produse nainte de anul 1877 sau reproduceri ale acestora, destinate s fie pstrate n colecii; arme de recuzit - arme special confecionate, fabricate sau devenite inofensive ca urmare a modificrii lor de ctre un armurier autorizat, necesare activitaii instituiilor specializate n domeniul artistic. b)din punct de vedere constructiv: arme cu aer comprimat sau gaze sub presiune - arme care, pentru aruncarea proiectilului, folosesc fora de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub presiune aflate ntr-o butelie recipient; arme de foc scurte - arme de foc a cror eav nu depete 30 cm sau a cror lungime total nu depete 60 cm; arme de foc lungi - arme de foc a cror lungime a evii sau lungime total depaesc dimensiunile armelor de foc scurte; arme de foc automate - arme de foc care, dup fiecare cartu tras, se rencarc automat i trag o serie de mai multe cartuse prin apsarea continu pe trgaci; arme de foc semiautomate - arme de foc care, dup fiecare cartu tras, se rencarc automat, dar nu pot trage o serie de mai multe cartue prin apsarea continu pe trgaci; arme de foc cu repetiie - arme de foc care, dup fiecare foc tras, se rencarc manual, prin introducerea pe eav a unui cartu preluat din ncarcator prin intermediul unui mecanism;

arme de foc cu o singur lovitur - arm de foc fr ncrctor, care este ncrcat dup fiecare tragere prin introducerea manual a cartuului n camera de ncarcare sau ntr-un lca special prevzut la intrarea n eav. Pe de alt parte, literatura de specialitate 5 propune alte criterii de clasificare i alte categorii de arme, dup cum urmeaz: a)dup construcia canalului evii: arme cu eava ghintuit (prezint o succesiune de plinuri i goluri dispuse longitudinal pe canalul evii), specific putilor, pistoalelor, revolverelor; - arme cu eava lis (are pereii interiori netezi), specific armelor de vntoare cu alice, de tip redus; - arme cu evi combinate de tipul armelor de vntoare cu trei sau patru evi. b)dup lungimea evii: - cu eava lung (50-80 cm) ca, de exemplu, puti, carabine; - cu eava mijlocie (20-50 cm); - cu eava scurt (3-20 cm) ca revolverele i pistoletele. c)dup modul de funcionare: - simple; - cu repetiie, la care introducerea cartuului se face prin manevrarea nchiztorului dup fiecare foc; - semiautomate a cror ncrcare i descrcare dup foc se face cu ajutorul presiunii gazelor; - automate cu o caden de tragere care poate ajunge la cteva lovituri pe secund. d)dup calibru: - cu calibru mic (pn la 6,35 mm); - cu calibru mijlociu (cuprins ntre 6,35-9 mm); - cu calibru mare (peste 9 mm).

E.Stancu Criminalistica, vol.I, ed.a III-a, Ed.Actami, p.284; C.Suciu Criminalistica, Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1972,p. 337; V.Mcelaru, Balistica judiciar, M.I., Bucureti, 1972, p.21;

La armele de vntoare , calibrul se apreciaz, de regul, dup criteriul numrului de alice fabricat dintr-un pfund englezesc (calibrul 12 corespunde diametrului 18,5 mm). e)dup muniia folosit: - cu glon (militare); - cu alice (de vntoare); - mixte. f) dup modul de fabricaie: - arme de fabricaie industrial, cu caracteristici tehnice proprii pentru fiecare model i tip; - arme de fabricaie meteugreasc, vechi; - arme de foc rudimentare, confecionate din materiale improvizate; - arme de foc modificate prin retezarea evii i a patului. g)dup numrul evilor: - arme cu o singur eav; - arme cu dou evi; - arme cu trei evi dintre care dou lise i una ghintuit (Drilling); - arme cu patru evi dintre care dou lise i dou ghintuite (Vierling); Muniia n raport cu destinaia dat, se clasific n: - cartue pentru armele militare : cu glon greu, cu glon uor , cu gloane trasoare, cu cartue incendiare; - cartue pentru armele de vntoare; - cartue pentru armele sportive; - cartue pentru armele speciale; - cartue pentru armele de panoplie; - cartue pentru armele ascunse, deghizate.. Constructia armelor de foc : Balistica judiciara se ocupa atit de armele de foc ca sistem de constructie si functionare, de uzura acestora , de munitia folosita etc., cit mai ales de fenomenele legate de tragere si urmele ce se formeza dupa aceea.

Numai cunoscind constructia armelor de foc si felul lor de functionare vom putea da o interpretare justa urmelor create de tragere si sa identificam armele de foc dupa urmele lasate pe elementele cartusului. Dintre partile componente ale armelor de foc , cele care au un rol determinant in tragere sunt : teava armei , mecanismul de percutie si mecanismul de alimentare. Teava armei de foc este un tub de otel strabatut de un canal , intre cele doua extremitati ale acesteia , gura tevii si culasa. Interiorul canalului tevii se imparte in 3 zone principale : camera cartusului sau camera de detonare , in care se introduce cartusul inainte de tragere ; conul de fortare care uneste camera cartusului cu partea ghintuita a tevii si serveste la angajarea pregresiva a proiectilului in ghinturi , si partea ghintuita a tevii , care asigura imprimarea miscarii de rotatie a proiectilului , necesara pastrarii stabilitatii directiei acestuia in timpul zborului. Ghinturile se prezinta ca niste canale in forma de spirale taiate in peretele interior al tevii, a caror fata interioara se numeste fundul ghintului , peretii laterali se numesc limitele sau flancurile ghintului , iar spatial dintre ghinturi , cimpul ghinturilor. Flancul ghintului care suporta frecarea cea mai puternica a proiectilului si i imprima miscarea giratorie se numeste flancul de atac , iar flancul opus se numeste flancul liber. Ghinturile se caracterizeaza prin felul de taiere a profilului care poate fi dreptunghiular sau trapezoidal , prin orientarea lor , care poate fi dextrogira sau sinistrogira , prin pasul lor si unghiul de inclinare. Unghiul de inclinare a ghintului este unghiul format intre limita de atac si axa canalului tevii , iar lungimea pasului ghintului este data de lungimea pe axa a unei singure spirale. Intre unghiul de inclinare a ghintului si lungimea pasului este o dependenta directa , doar ca unghiul de inclinare se apreciaza in grade , pe cind lungimea pasului in milimetri. Armele automate si semiautomate folosesc o parte din gazelle rezultate din ardere la reincarcarea armei. Aceste gaze ies din teava printr-un orificiu rotund sau ovalar , in dreptul caruia proiectilul se bombeaza putin , indicind astfel o caracteristica a armei care l - a tras. O importanta deosebita pentru tragere o au si cele doua orificii de la extremitatile canalului tevii. Orificiul de iesire a proiectilului trebuie foarte exact retezat pentru a nu

determina devierea directiei zborului si uneori chiar fragmentarea sau deformarea proiectilului. Al doilea orificiu este format de camera de detonare. La pistolete trecerea dintre camera de detonare si partea ghintuita a tevii se face in mod treptat , la armele cu teava lunga, trecerea se face sub forma unui con, care in prima portiune are suprafata neteda , iar in a doua protiune incepe formarea ghinturilor. La unele arme de foc conul detonatorului este prevazut cu niste santulete care asigura desprinderea mai usoara a tubului ars si care se imprima pe tub datorita presiunii gazelor. La armele de foc cu teava lisa , deosebim formele : cilindrica conica si soc. Teava soc are forma cilindrica pina aproape de gura tevii ( 5 cm. ) , apoi urmeaza o forma conica pina la 15 mm. de gura , apoi din nou cilindrica cu un diametru insa mai mic. Acest sistem mareste bataia snopului de alice , marindu i concentrarea. Mecanismul de inchidere si dare a focului prezinta mai multe variante dupa tipul si modelul armei. Peretele frontal al inchizatorului presind asupra fundului cartusului , in timpul exploziei suporta socul in recul al acestuia , imprimind pe capsa forma lighenasului. Percutia se face dupa mai multe sisteme , si anume fie direct prin actionarea percutorului de catre arcul sau , fie prin actionarea percutorului printr-o piesa intermediara numita cocos , fie prin percutie mobila , percutorul fiind atasat la una din piesele mobile ale armei . Prin urma percutorului pe capsa se pot stabili pozitia si forma virfului acestuia. Mecanismul de scoatere si aruncare a tuburilor arse este format dintr-o gheara extractoare si un prag aruncator , numit si genunchiul ejectorului. Elementele tragerii : La tragerile cu armele de foc deosebim mai multe elemente , si anume : viteza proiectilului , traiectoria , forta vie a proiectilului , deviatia pe traiectorie , presiunea gazelor , reculul , puterea de patrundere si puterea distructiva a proiectilului. Viteza proiectilului depinde de cantitatea de incarcatura de pulbere,de calitatatea acesteia, de lungimea tevii armei si de greutatea proiectilului. Viteza de iesire a proiectilului pe teava se numeste viteza initiala , care la revolvere este de 300 m/s, la pistolete de 450 m/s, iar la carabinele militare de 1200 m/s. Viteza initiala a proiectilului va influenta o parte din celelalte elemente ale tragerii.

10

Traiectoria este drumul parcurs de centrul de greutate al proiectilului in aer , de la iesirea din gura tevii armei de foc pina la punctual de oprire. Traiectoria este influentata de forta de gravitatie a pamintului si de rezistenta aerului. Datorita actionarii acestor forte, viteza de miscare a proiectilului se micsoreaza treptat , coborind sub linia de aruncare in forma unei linii curbe , neuniforme, mai intinse in prima parte si mai curbata in partea a doua a miscarii. Dintre elementele traiectorii intereseaza indeosebi : linia de tragere si unghiul de tragere, punctual de incidenta, unghiul de incidenta si distanta de tragere. Bataia armei se caracterizeaza prin distanta la care poate fi trimis proiectilul tras.Deosebim bataia maxima, care corespunde cu punctual de cadere a proiectilului tras si bataia eficace, care corespunde cu distanta pina la care proiectilul isi pastreaza o parte suficienta din forta de patrundere si precizie in lovirea tintei. Bataia eficace nu depaseste , in majoritatea cazurilor , jumatate din bataia maxima a unei trageri. Presiunea este rezultata din extinderea gazelor provenite din aprinderea prafului de pusca , prezentind un maximum in camera de detonare sau imediat inaintea ei , ajungind pina la 3000 kgf/cm2. Reculul este o miscare spre inapoi a armei in timpul tragerii si se datoreaza presiunii gazelor prin intermediul tubului asupra peretelui frontal al inchizatorului. Reculul depinde de raportul de greutate dintre proiectil si arma si de incarcatura de praf de pusca. Reculul este mai mic la armele automate, la care , partile mobile ale armei, in vederea reincarcarii , sunt puse in miscare tocmai de forta reculului. Reculul armei influenteaza si urmele digitale depuse pe arma, caci nu vor avea un aspect static la urmele formate prin simpla prindere a armei, ci un aspect dynamic, datorita miscarii armei in mina tragatorului. Aceasta deosebire in ce priveste procesul de formare a urmelor de miini este importanta in cazurile cind se incearca simularea unei sinucideri, punind in mina victimei o arma cu urmele digitale ale acesteia. Energia cinetica sau forta vie a unui proiectil depinde de capacitatea de miscare a proiectilului si se calculeaza dupa formula : E = mv2/2 unde E este energia cinetica, m este masa proiectilului si v este viteza in momentul respectiv.

11

Puterea de patrundere se apreciaza dupa spatial strabatut de proiectil intr-un material de o anumita densitate. Aceasta putere este in functie de energia cinetica a proiectilului in momentul lovirii tintei, de duritatea si forma proiectilului, de unghiul de lovire al acestuia si de densitataea materialului atins. La viteze mari proiectilele patrund adinc in organismul uman, formind un canal relative drept , la viteze mici deviaza intr-un mod neregulat in raport de organelle atinse, iar la vitezele sub 50 m/s nu patrund in tesuturile moi ale organismului , producind doar simple echimoze. Puterea de distrugere a unui proiectil este data de viteza , de greutate , natura si forma sa. Astfel , proiectilele de plumb neimbracate in camasa si cele ci virful retezat au o putere de distrugere mai mare decit cele imbracate sau ascutite. La atingerea unor oase in interiorul organismului, proiectilele cu viteza mare se rup , iar daca dau de organe cu substanta viscoasa sau lichida ( creier , vezica urinara , stomac plin ) provoaca explozia organului datorita presiunii hidrodinamice comunicata substantei in timpul patrunderii. Munitia folosita de armele de foc : Diferitele cartuse folosite de armele de foc trebuie bine cunoscute, ele constituind , alaturi de urmele formate , in majoritatea cazurilor , singurele elemente ramase la locul faptei dupa folosirea unei arme de foc. Cunoasterea acestor cartuse este insa indispensabila pentru expertul ballistician , in ajutorul caruia sunt intocmite atlase cu imaginea fotografica a aproape tuturor cartuselor folosite si descrierea caracteristicilor acestora. In aceasta evidenta vor intra cartusele cu proiectil unic de toate calibrele si tipurile de fabricatie , cartusele cu alice si mitralii, diferitele cartuse cu destinatie speciala si cartusele cu fabricatie proprie. O prima impartire a cartuselor armelor de foc este aceea in cartuse pentru arme cu teava ghintuita si cele cu teava lisa. Indiferent de forma si natura lor , cartusele au aceleasi elemente de baza.Aceste elemente sau parti componente sunt urmatoarele : - proiectilul metallic sau glontul este format din plumb , otel, sau incarcaturi speciale. Proiectilul va fi imbracat intr-o camasa metalica in intregime sau numai in parte , sau va fi necamasuit. La armele de vinatoare , pe linga cartuse cu proiectil unic ( de exemplu proiectilul

12

Brennek ), in majoritatea cazurilor se folosesc cartuse cu proiectile multiple , numite alice sau mitralii ; - un tub metallic sau de carton , care contine incarcatura de pulbere si care in partea inferioara este prevazuta cu o margine sau un sant ce serveste la extractia tubului; - capse , care in urma lovirii percutorului produc flama necesara aprinderii prafului de pusca. Cartusele pentru armele de vinatoare cu teava lisa au ca elemente in plus : capacul sau rondela ,. Care acopera incarcatura de alice , si dopul sau bura , care separa alicele de praful de pusca. Proiectilele cartuselor pentru armele cu ghinturi sunt formate din plumb, otel acoperit cu plumb , cu plumb amestecat cu antimoniu etc. Majoritatea proiectilelor pentru armele cu ghinturi sunt camasuite, pentru a asigura o insurubare mai buna in forma elicoidala a ghinturilor.Camasuirea proiectilului asigura si o patrundere mai adinca fara sa provoace distrugerile proiectilelor semicamasuite. La unele proiectile cu miezul de otel camasuirea se face cu anumite lacuri rezistente la temperatura din interiorul tevii armei. Proiectilele pentru armele ghintuite au intotdeauna un diametru ceva mai mare decit calibrul armei la care se folosesc. Datorita acestei diferente de diametru , proiectilele se insurubeaza mai prcis in ghinturi , aderind perfect la peretii interiori ai armei dupa care si adapteaza forma , folosind astfel efectul complet al gazelor din explozie. Ca parti componente ale unui proiectil deosebim: - partea anterioara a proiectilului cuprinzind virful acestuia care asigura caracteristicile zborului.Aceasta parte nu se angajeaza in ghinturile armei si se deformeaza cea dintai la contactul proiectilului cu un obiect dur ; - portiunea de ghidaj, formata din zona cilindrica a proiectilului care se insurubeaza in ghinturile armei, asigurind prin miscarea giratorie pastrarea directiei acestuia; directiei. portiunea codala si fundul proiectilului, subtiata la unele proiectile pentru a mari proprietatile balistice ale zborului , prin diminuarea virtejurilor de aer si asigurarea stabilitatii

13

Proiectilele cu regiune codala se numesc aerodinamice si le intilnim la armele militare si la cele intermediare. Unele proiectile in regiunea de ghidaj au unul sau doua jgheaburi, fie pentru a asura prinderea proiectilului de tub, fie pentru a usura insurubarea proiectilului in ghinturi. La unele proiectile de format mic necamasuite, jgheabul din regiunea de ghidaj contine un unguent pentru a micsora acoperirea cu resturi de plumb a canalului tevii. Tubul serveste la asamblarea partilor componente ale cartusului, iar in timpul tragerii opreste dirijarea gazelor de explozie spre inchizator. Un tub poate fi confectionat din : metal, carton, sau material plastic, in forma de butelii sau de clindri,uniforrmi pe toata lungimea. Pe partea de jos a tubului se gaseste lacasul capsei , nicovala si orificiile de aprindere. Urmele formate de tubul ars sunt deosebit de caracteristice pentru mecanismul de functionare a unei anumite arme de foc. Capsa este dispozitivul pentru producerea flamei necesare aprinderii prafului de pusca. Ea este formata dintr-un invelis metallic care contine explozivi cu o mare sensibilitate la actiunile mecanice , termice sau electrice. Capsa este formata dintr-un perete de alama spre exterior si unul de staniol spre interiorul tubului. In urma percutiei , peretele interior de staniol se sparge pe nicovala , explozivul se aprinde, iar flacara patrunde prin orificiile de aprindere la praful de pusca. La cartusele mai vechi explozivii din capsa sunt formati din : fulminat de mercur amestecat cu antimonit, sare Berthollet si sticla pisata. Pentru ca reziduurile acestor substante au o actiune corosiva asupra armei de foc, in ultimul timp capsule se fabrica cu stibiat de plumb si azotat de bariu. Incarcatura de pulbere este formata din explozivi de azvirlire, cu cele doua variante, pulberea neagra sau cu fum si pulberea coloidala sau fara fum. Pulberea neagra este un amestec mecanic de azotat de potasiu ( salpetru ) , carbine de lemn si sulf. Cu cit granulele acestei pulberi sunt mai fine , cu atit arderea se face mai complet , iar proiectilul capata o propulsie mai mare. Aceasta pulbere produce mult zgomot , mult fum si o cantitate mare de reziduuri nearse. Avind o mica forta de propulsie, se foloseste

14

numai la cartusele unor revolvere de tip vechi, si in amestec cu pulbere fara fum, la armele de vinatoare. Pulberea coloidala sau fara fum are si ea doua variante : - pulbere pe baza de nitroceluloza formata din bumbac amestecat in acid azotic si acid sulfuric concentrate , transformata in granule prin gelatinizare. Forta exploziva a unui gram de nitroceluloza este de 9700 kg/cm3. - pulbere pe baza de nitroglicerina piroxilata, obtinuta prin vidarea glicerinei de apa intrun amestec de acid sulfuric si azotic concentrate. Forta exploziva a unui gram de nitroceluloza este egala cu 10084 kg/cm3. Pulberea fara fum este insolubila in apa, iar granulele au o marime uniforma si sunt de dimensiuni mici pentru a asigura uniformitatea arderii. Granulele la aceste tipuri de pulbere au forme diferite , comprimate, ca : paiete, lamele, discuri, cilindri, etc. Pentru cartusele folosite la arme de foc cu teava scurta, cum sunt revolverele si pistoalele, se folosesc sorturi de pulbere coloidala care arde instantaneu, pe cind pentru cartusele armelor de foc cu teava lunga, pulberile vor avea forma cilindrica cu un singur canal sau mai multe pentru a arde treptat.