UNIVERSITATE DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Drept
Anul IV

Referat:
Expertiza balistica judiciara

Profesor: Student:
Nicoleta Cocota
 Curpins :

Introducere.......................................................................................................................(pag.1)
Capitolul 1- Clasificarea armelor de foc
Secţiunea 1.1 – Clasificare a armelor de foc dupa destinatia acestora............................(pag. 2)
Secţiunea 1.2 - Clasificarea dupa constructia canalului tevi..........................................(pag. 3)
Secţiunea 1.3 – Clasificarea dupa lungimea tevii...........................................................(pag. 3)
Secţiunea 1.4- Clasificarea dupa modul de functionare al armelor..............................(pag. 3)
Capitolul 2 - Noţiuni de balistică
Secţiunea 2.1- Investigarea criminalistică......................................................................(pag. 4)
Secţiunea 2.2 - Sarcinile balisticii judiciare.............................................................(pag. 5-6-7)
Capiolul 3. Reguli de cercetare la fata locului in cazul folosirii armelor de foc
Secţiunea 3.1 - Descoperirea şi fixarea armelor de foc şi a urmelor acestora...........(pag. 8-9)
Sectiunea 3.2 - Examinarea tehnică generală a armelor de foc....................................(pag.10)
3.2.1.Compunerea armei de foc..............................................................(pag. 10-11)
3.2.2. Muniţia folosită...................................................................................(pag. 11)
Capitolul 4. Examinarea balistico-judiciara de laborator.......................................(pag 12-13)
Concluzii....................................................................................................................... (pag. 14)
Bibliografie
 Introducere

Armele de foc,au fost creeate cu un singur scop,acela de a ucide sau de a provoca rani,sau stari de
disconfort.Orice arma,care este gategorisita ca fiind neletala poate fii transformata intr-o arma letala
prin modificarea armei sau a munitiei,sau ea poate deveni letala in anumite imprejurari.
Stiintele criminalistice au un rol determinant in procesul de identificare si analizare a mijloacelor
de proba.
Expertiza criminalistica balistica,este un gen de expertiza individualizat si bine definit,prin care
expertul este solicitat sa raspunda unor obiective specifice,care sunt legate de urmele produse de o
arma de foc sau cu aer comprimad,dar si in cazul folosirii altor arme,cum ar fii arcuri cu
sageti,arbalete,sulite,harpoane,pistoalele de impuscat cuie,pistoalele de nituit, pistoalele lansatoare de
rachete,tuburi lasatoare de artificii etc.
Expertiza are ca obiect,identificarea armei de foc,dupa urmele create pe tubsi glont,precum si
elucidarea imprejurarilor infractiunilor comise cu arma de foc.
Obiectele examinate de expert in cadrul acestui den de expertiza sunt armele de foc industrial sau
artizanale,munitia,tiburile descoperite la fata locului,gloantele sau alicele extrase din victim,diferite
material de initiere,de obiecte de imbracaminte purtate de victim sau de faptuitor,obiectele care
glontul a ricosat sau s-a oprit. Expertiza criminalistica a armelor de foc urmareste sa stabileasca
starea de functionare a acestora si a munitiei,unghiul,directcia si distant de tragere,timpul de cand sa
tras,urmele de patrundere si iesire a proiectilelor sis a identifice armele de foc dupa urmele ramase pe
proiectile si tuburi(sau dupa cele sonore ale impuscaturii)

1
Capitolul 1- Clasificarea armelor de foc

Secţiunea 1.1 - Clasificare a armelor de foc dupa destinatia acestora

Prin arme de foc,in sensul prevederilor legii nr. 130 din 08.06.2012 se intelege acele arme caror
funtionare este determinat de aruncarea unuia sau mau multor proiectile,substante aprinse sau
luminoase,ori imprasierea de gaze nocive,iritante sau neutralizante.Principiul de functionare se
intemeiaza pe forta de expansiune a gazelor proveniente din detonarea unor capse ori prin explozia
unei incarcaturi.
In legea nr. 130 din 08.06.2012 articolul 2. se face o clasificare a armelor de foc dupa destinatia
acestora.
Armele de foc se pot clasifica după mai multe criterii, însă vom aminti numai câteva dintre
acestea:
a) Armele militare, confectionate pentru dotarea fortelor armate, folosite în actiuni de neutralizare
sau nimicire a personalului si tehnicii de lupta ale inamicului.
Precum si orice alte instrumente, piese sau dispozitive destinate a imobiliza, rani, a ucide ori a
distruge, daca prezinta caracteristicile unei arme militare.
b) Armele de tir, cu glont sau cu alice, special fabricate sau confectionate pentru practicarea tirului
sportiv, omologate sau recunoscute ca atare de Federatia Româna de Tir.
c) Armele de vânatoare, cu glont, cu alice sau mixte destinate practicarii vânatorii.
d) Armele confectionate special pentru a împrastia gaze nocive, iritante sau de neutralizare.
e) Arme ascunse astfel fabricate sau confectionate încât existenta lor sa nu fie vizibila sau bsnuita.
f) Armele de panoplie, fscute inofensive, dacs,prin valoarea lor istorics, stiintifics sau care
constituie daruri ori recompense sau amintiri, sunt destinate a fi psstrate în institutii de culturs si arts,
asociatii cultural-artistice si sportive sau în panopli personale.
În aceasts categorie se includ si acele arme de foc, în stare de functionare, care constituie raritsti sau
prezints, valoare pentru institutiile de specialitate.
g) Armele de recuzits, fscute inofensive, destinate a fi folosite în activitatea artistics sau de
productie cinematografics.
Sunt considerate arme de foc si ansamblurile, subansamblurile si dispozitivele care se pot constitui
si pot functiona ca arme de foc.

2
Secţiunea 1.2 - Clasificarea dupa constructia canalului ţevi
Dupa construcţia sa armele de foc se clasifica după următoarele criterii:
Dupa constructia canalului tevii armele sunt:
-arme cu teavs liss, care au peretii interiori ai tevii netezi, cum sunt: arme de vânstoare cu alice,
arme de tir redus, pitoalele lansatoare de rachete, arme militare de asalt cu teavs liss;
-arme cu teavs ghintuits sunt atât armele destinate vânstorii care au teavs ghintuits, dar in special
arme militare:pustile, pustile mitraliers, pistoalele mitraliers, pistoalele, revolverele, etc.;
-arme cu tevi combinate, având una sau dous tevi lise si una ghintuits.

Secţiunea 1.3 – Clasificarea dupa lungimea tevii

Dupa lungimea tevii armele se clasifics in:

- arme cu teavs lungs 50-80 cm (pustile, carabinele, pustile mitraliers, armele de vânstoare,
armele de tir cu glont);
- arme cu teavs mijlocie 20-50 cm (pistoalele mitraliers);
- arme cu teavs scurts 3-20 cm (pistoale, revolvere).

Secţiunea 1.4- Clasificarea dupa modul de functionare al armelor

Dupa modul de functionare al armelor:

Regimul de functionare al armelor de foc difers de la un model de arms la altul. Unele tipuri de
arms functioneazs în regim automat, altele semiautomat, înss exists si arme care functioneazs în
regim foc, loviturs cu loviturs.
Principiile de functionare difers, de asemenea, de la caz la caz. Anumite tipuri de arme utilizeazs
forta gazelor rezultate în urma împuscsturii, pentru re armare, altele utilizeazs energia de recul, iar
cele mai simple functioneazs pur si simplu mecanic.
Pentru a ilustra modul de functionare al armelor de foc vom prezenta câteva tipuri si principiile
care stau la baza functionsrii lor.
- arme simple
-arme de vânstoare cu tevi lise sau combinate,
-arme de tir cu un singur cartus,
-anumite tipuri de revolvere;

3
Capitolul 2 - Noţiuni de balistică
Balistica judiciară este o ramură a criminalisticii care se ocupă cu cercetarea armelor de foc,
muniţiilor acestora şi urmelor împuşcăturii, produse cu prilejul folosirii lor, în afara cadrului
legal. Prin cercetarea armelor şi muniţiilor folosite, precum şi a urmelor produse de acestea în
momentul folosirii se urmăreşte identificarea autorilor infracţiunilor comise cu arme de foc şi
tragerea la răspundere penală a acestora.
Armele au fost definite ca dispozitive a căror funcţionare determină aruncarea unuia sau mai
multor proiectile, substanţe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori împrăştierea
de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, în măsura în care se regăseşte în una din categoriile
prevăzute în mod expres de lege.

Secţiunea 2.1- Investigarea criminalistică

Investigarea criminalistică a armelor de foc întrebuinţarea în săvârşirea de infracţiuni,

identificarea lor sau clarificarea modului sau circumstanţelor în care autorul s-a folosit de acestea, se
particularizează faţă de alte genuri de cercetări traseologice.
Apariţia acestui domeniu distinct al criminalisticii,a fost impusă de fregvenţa folosirii armelor
de foc în săvârşirea de infracţiuni, respectiv de particularităţiile referitoare la cercetarea la faţa
locului, cât şi la examinările specifice de laborator.
Balistica judiciară studiază armele de foc, muniţia şi urmele acestora create pe corpul unei
persoane, pe îmbrăcămintea acesteia sau pe alte obiecte. Metodele elaborate de balistica judiciară se
împart în două mari grupe şi anume: cele aplicate de organele de urmărire penală pentru
descoperirea, ridicarea, fixarea şi examinarea armelor de foc şi a urmelor lăsate de acestea la locul
săvârşirii faptei, respectiv cele necesare în munca desfăşurată în laborator1.

Secţiunea 2.2 - Sarcinile balisticii judiciare

Sarcinile balisticii judiciare:

-Descoperirea armelor de foc şi a muniţiilor folosite- este prima grijă a organelor judiciare sosite la
faţa locului, pentru a se putea asigura identificarea şi prinderea trăgătorului;

1
Camil Suciu, Criminalitică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972, pg. 334;

4
-Descoperirea şi studierea urmelor lăsate de întrebuinţarea unei arme de foc- sunt întrebuinţate
echipe mixte din care fac parte pe deoparte organele de urmărire penală, iar pe cealaltă parte medicul
legist, expertul criminalist, alţi specialişti.
-Verificarea tehnică a armei- aceasta revine în primul rând ofiţerului de poliţie specializat în
probleme de armament şi muniţie, în cazul constatărilor la faţa locului, apoi expertul criminalist, în
laborator unde există mijloace tehnice adecvate clarificând aspectele de detaliu ale chestiunilor în
discuţie;
-Examinarea gloanţelor şi a tuburilor- activitate complexă care se desfăşoară în două etape: la faţa
locului de către lui de poliţie specializat în probleme de armament şi muniţie, iar dacă sunt necesare
şi alte precizări, se continuă de către expertul criminalist, la laborator.

Alte sarcini ce revin expertului criminalist se referă la:

-Stabilirea direcţiei şi a distanţei de tragere;
-Examinarea orificiului de intrare şi de ieşire;
-Stabilirea împrejurării privitoare la înlocuirea unor piese originale ale armei cu unele piese străine

În prezent gradul de complexitate al infracţiunilor comise cu arme de foc, variază de la

vătămări corporale sau ucideri din culpă, în cadrul unor accidente de vânătoare până la infracţiuni
de omor comise de către persoane care prezintă un grad sporit de pericol social. În balistica judiciară
se aplică pe scară largă diferite procedee de examinare, care se utilizează şi în alte ramuri ale
criminalisticii, cum sunt de exemplu microscopia comparativă, fotografia, röetgenografia,
gammagrafia, examinarea în raze infraroşii şi ultraviolete, putându-se aplica şi metode de examinare
chimice şi electrochimice2.
Balistica judiciară cuprinde trei ramuri, şi anume: balistica exterioară, balistica interioară şi balistica
ţintei.

Balistica exterioară
Balistica exterioară - este ştiinţa care studiază mişcarea glonţului în aer după acţiunea
asupra sa a gazelor, atunci cand glonţul se mişcă după inerţie. Cuprinde următoarele
elemente:
 Traiectoria de zbor a glonţului - este l i ni a curbă, descrisă de gloanţe în aer.
 Elementele şi traiectoria zborului glonţului:

2
Ilie Botoş, Criminalistică, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca, 2002, pg. 74-75;

5
 -Originea traiectoriei
-Orizontala armei
-Linia de tragere
-Unghiul de tragere
-Linia de aruncare
-Unghiul de aruncare
-Punctul de cădere
-Unghiul de cădere
-Distanţa de tragere
-Punctul de ochire
-Linia de ochire
-Distanţa ochită
-Linia obiectivului
-Lovitura razantă

Condiţii normale de tragere:

a) Condiţiile meteo
- presiunea atmosferică la orizontala armei (750mm/Col.Hg);
- temperatura aerului (+I5°C);
- umeditatea relativă a aerului (50%);
- vântul lipseşte;

b) Condiţiile balistice
- greutatea glonţului, viteza iniţială şi unghiul de zvâcnire este egal cu datele referitoare la
condiţiile normale de tragere;
- temperatura încarcaturii (+15°C);
- forma glonţului corespunde standardului;
- cătarea este fixată la bătaia normală a armei;
- înălţătorul corespunde datelor din tabel despre unghiul de ochire;

c) Condiţiile topografice
- ţinta se află la orizontala armei;
- înclinarea laterala a armei lipseşte;

6
 Balistica interioară
Balistica internă - este ştiinţa, care studiază procesele care se produc în momentul tragerii în
deosebi la mişcarea glonţului în canalul ţevii.
Prin fenomenul tragerii înţelegem aruncarea glonţului din canalul ţevii armei sub presiunea
energiei gazelor, create la arderea încărcăturii de pulbere.
În timpul tragerii deosebim patru perioade consecutive:
Perioada prealabilă: durează de la începutul arderii încărcăturii de pulbere până la împlântarea deplină
a glonţului în ghinturi.
Prima perioadă sau perioada de bază: decurge de la începutul mişcării glonţului până la
arderea deplină a pulberii cu puţin timp înainte ca glonţul să fie aruncat din canalul ţevii.
Perioada a doua: durează din momentul arderii depline a pulberii până la ieşirea glonţului din
ţeavă, viteza glonţului în momentul aruncării din ţeavă viteza din ţeavă este puţin mai mică decât
viteza iniţială. La unele modele de arme îndeosebi la cele cu ţeava scurtă, de exemplul la pistolul
Makarov perioada a doua lipseşte, deoarece în momentul ieşirii glonţului din ţeavă arderea definitivă
a pulberii nu are loc.
Perioada a treia sau perioada acţiunii gazelor - decurge din momentul aruncării glonţului din
canalul ţevii până la încetarea acţiunii gazelor asupra glonţului. În acest timp gazele ieşind din ţeavă cu
viteza de 1200-2000 m/s continuă să acţioneze asupra glonţului şi-i transmite о viteză suplimentară.
La sfârşitul perioadei a treia la о depărtare de 20-30 cm de retezătura ţevii glonţul atinge o viteză
maximă de zbor şi astfel această perioadă i-a sfârşit în momentul când presiunea gazelor asupra
glonţului va fi echilibrată de rezistenţa aerului.

Viteza iniţială a glonţului este una dintre cele mai importante caracteristici a armamentului. Prin
mărirea vitezei putem obtine:
a) bătaia maximă a glonţului;
b) distanţa loviturii razante;
c) efectul omorâtor şi de străpungere.
De asemenea se micşorează influenţa condiţiilor exterioare asupra zborului glonţului.
Viteza iniţială a glonţului depinde de:
a) lungimea ţevii;
b) greutatea glonţului;
c) greutatea încărcăturii de pulbere, calităţii şi tipului;
d) densitatea încărcături;

7
Capiolul 3. Reguli de cercetare la fata locului in cazul folosirii armelor de foc

În accepţiunea specialiştilor, cercetarea la faţa locului poate fi definită ca fiind acea activitate
iniţială de urmărire penală şi de tactică criminalistică care constă în cunoaşterea nemijlocită a locului
unde s-a săvârşit infracţiunea sau a locului în care au fost descoperite urmele acesteia, în vederea
descoperirii, fixarii şi ridicarii urmelor, dar şi în stabilirea împrejurarilor în care infracţiunea a avut
loc.

Secţiunea 3.1 - Descoperirea şi fixarea armelor de foc şi a urmelor acestora

Particularităţile cercetării sunt determinate atât de specificul urmelor lăsate de tragere cât şi
de problemele legate de descoperirea armelor şi muniţiilor trase, de stabilirea distanţei şi direcţiei din
care s-a tras,
Descoperirea armelor de foc şi muniţiei.
Descoperirea armelor de foc şi muniţiei nu prezintă particularităţi deosebite în cazul sinuciderilor sau
al încercărilor de disimulare al omorului printr-o sinucidere.
În majoritatea cazurilor însă, autorul caută să se debaraseze de armă, fie ascunzând-o, fie aruncând-o.
De cele mai multe ori arma trebuie căutată în alte locuri decât în cele în care a fost comisă fapta,
astfel în cazul armelor îngropate se foloseşte detectorul de metale, pentru cele aruncate în ape sau
fântâni se folosesc magneţi puternici, iar în cazul armelor ascunse prin pereţi, ziduri de cărămidă se
foloseşte grammografia sau aparatura roëtgen portabilă.
Aceleaşi mijloace se folosesc şi pentru proiectilele şi tuburile trase la locul faptei, chiar dacă
căutarea proiectilelor este mai anevoieoasă.
De regulă căutarea începe cu corpul victimei şi locul unde aceasta se găseşte şi continuă spre
marginile câmpului infracţional, inclusiv spre drumurile presupuse a fi urmate de infractor.

Pozitia si starea armei

Consemnarea, fixarea şi starea poziţiei armei se realizează prin mijloace cunoscute şi anume:
process verbal, schiţă fografiere, filmare sau înregistrare pe bandă electromagnetică, fără a se omite
vreun detaliu necesar clarificării împrejurărilor în care s-a săvârşit infracţiunea.

Procesul-verbal- va conţine menţiuni clare şi precise cu privire la tipul armei, locul şi poziţia în
care a fost găsită, direcţia ţevii, distanţa faţă de cadavru, de alte obiecte principale, numărul şi seria
armei, starea tehnică aparentă, dacă este sau nu încărcată, ce urme au fost descoperite pe ea, ş.a. Cu
8
privire la aceste menţiuni, acestea se fac, dacă este posibil la faţa locului, în caz contrar se realizează
în laborator.
Fotografierea sau înregistrările video sunt necesare să pună în evidenţă arma şi urmele
acesteia, celelalte împrejurări sau elemente descries în procesul-verbal, ceea ce presupune ca nimic
nu trebuie mişcat din poziţia în care a fost găsit sau descoperit în faza statică a cercetărilor, până la
executarea fotografiilor schiţă şi de obiecte principale.

Ridicarea armei de foc şi a muniţiei de la faţa locului

Ridicarea şi transportarea armelor de foc a tuburilor şi proiectilelor de la faţa locului se
realizează în condiţii impuse de necesitatea protejării urmelor tragerii, a urmelor de mâini ori de
natură biologică, aflate pe aceste corpuri delicate.

. Manevrarea armei
O caracteristică a acestei operaţiuni ar fi prudenţa în manipulare, deoarece este necesară şi
pentru prevenirea unei declanşări accidentale, astfel de introduce o şurubelniţă sau un creion pe gura
ţevii pentru a se ridica, întrucât se pot fi înlăturate eventualele reziduri ale tragerii, ori se pot forma
alte urme în interiorul ţevii.
Cu privire la transportare arma se ambalează într-o cutie pentru a o feri de şocuri după ce gura ţevii a
fost acoperită cu o cârpă, fiind interzisă acoperirea cu dopuri de vată sau de alt material pe gura ţevii.

Ridicarea gloanţelor
Ridicare gloanţelor se realizează astfel încât să nu se altereze urmele aflate pe suprafaţa lor şi
care reflectă caracteristicile interiorului ţevii, deoarece aceste urme pot servi la identificarea armei.

Ridicarea tuburilor
Ridicarea tuburilor se realizează în aceleaşi condiţi de precauţie, însă este necesar să se
protejeze reziduurile tragerii prin acoperirea gurii tubului, astfel prinderea tubului se face numai de la
extremităţi. Uneori tuburile sunt mai valoroase pentru identificarea armei, datorita urmelor specifice
mecanismelor de tragere, dar şi pentru stabilirea tipului de muniţie folosită.

9
Sectiunea 3.2 - Examinarea tehnică generală a armelor de foc

Toate armele de foc au obligatoriu următoarele componente pentru a funcţiona: ţeavă, închizător
pentru fixarea muniţiei, mecanism de percuţie.

3.2.1 Compunerea armei de foc:

Ţeava armei de foc este un tub de oţel străbătut de un canal, între cele două extremităţi ale
acesteia, gura ţevii şi culasa, proiectat să reziste unor presiuni şi temperaturi foarte ridicate care are
rolul de a asigura arderea încărcăturii explozive şi de a imprima glonţului o mişcare de rotaţie în
jurul axei sale, necesară menţinerii stabilităţii pe parcursul traiectoriei3.
Armele cu ţeava ghintuită creează pe glonţ o serie de dungi longitudinale cu caracter dinamic,
cunoscute sub denumirea de striaţii. Acestea au o importanţă prioritară în identificarea de gen şi
individuală a armelor de foc.
Mecanismul de dare a focului se compune în principal din trăgaci, arc recupercutor şi cui
percutor. Pentru cercetările criminalistice destinate identificării de gen şi individuale a armei,
prezintă interes urmele lăsate de vârful cuiului percutor pe fundul tubului de cartuş. Acestea au
forme, dimensiuni şi plasament diferite, în funcţie de tipul şi modelul armei de foc4.
Mecanismul de azvârlire a tuburilor este acela care asigură extragerea tubului cartuş din
camera de ardere, şi este format dintr-o gheară extractoare, şi un prag aruncător, numit dinte opritor.
După arderea încărcăturii explozive, în momentul în care extractorul face cursa înapoi, gheara
extractoare prinde tubul de rebordul rozetei, scoţându-l din camera de ardere. Când închizătorul
ajunge la capătul cursei tubul se loveşte de pragul aruncător fiind aruncat afară printr-o fereastră
practicată în închizător. Datorită acestei lovituri pe gulerul tubului se formează urma pragului, care
apare pe partea opusă urmei produse de gheara extractoare. Urmele formate de gheara extractoare şi
pragul aruncător au aspectul unor striaţii care se imprimă întotdeauna în acelaşi fel, ceea ce conferă o
valoare importantă de identificare, conducând la identificare de gen şi individuală a armei de foc.
Această caracteristică trebuie avută în vedere în timpul cercetării la faţa locului5.

Închizătorul asigură blocarea sau deblocarea armei. El prezintă o serie de particularităţi care
servesc la stabilirea tipului şi modelului armei de foc şi la individualizarea acesteia.

3
Florin Ionescu, Criminalistică, Ed. Universitară, Bucureşti, 2008, pg. 326;
4
Florin Ionescu, Criminalistică, Ed. Universitară, Bucureşti, 2008, pg. 327;
5
Florin Ionescu, Criminalistică, Ed. Universitară, Bucureşti, 2008, pg. 327;

10
 Mecanismul de alimentare cu muniţie diferă de la un tip de armă la altul după cum aceasta
este cu repetiţie, semiautomată sau automată. Capacitatea de înmagazinare a încărcătorului este
diferită. Unele tipuri de arme sunt prevăzute cu magazii sau cu butoiaşe. Încărcătorul creează pe
gloanţele, tuburile trase şi pe cartuşe urme dinamice cu valoare identificatoare, rezultat al acţiunilor
mecanice din timpul introducerii cartuşului în încărcător.6

3.2.2. Muniţia folosită

Cartuşele armelor de foc sunt alcătuite din:

Tub care este confecţionat de regulă din metal, iar în cazul armelor de vânătoare este
confecţionat din carton cri material plastic. Tubul asigură depozitarea încărcăturii explozive şi a
încărcăturii de iniţiere. În partea superioară este prevăzut cu un gât pentru sertizarea glonţului şi o
parte conică, care face trecerea la corpul propriu-zis al tubului. În partea inferioară se află rozeta,
care are un rebord sau şanţ inelar pentru extragerea tubului din camera de ardere. La baza tubului se
mai găsesc capsa cu încărcătura de iniţiere a arderii, nicovala şi orificiile de aprindere7.
Proiectil sunt reprezentate de gloanţe, alice, mitralii( alice mai mari) sau poşe (alice
confecţionate artizanal din diferite materiale). După destinaţie ele pot fi obişnuite sau speciale.
Glonţul este compus din cămaşă şi miez, atunci când miezul este din oţel sub cămaşă se adaugă un
strat de plumb8.
Încărcătura explozivă la confecţionarea cartuşelor se folosesc două feluri de substanţe
explozive: de iniţiere( se aprind sub acţiunea mecanică a cuiului percutor, provocând combustia
substanţelor de azvârlire) şi pulberi explozivi (au proprietatea de a exploda sub sub acţiunea unui
detonator puternic, substanţă de iniţiere, şi de a arunca proiectilele). Pulberele sunt de două feluri:
pulbere albă- coloidală sau fără fum, care se obţine din nitraţi de celuloză plastifiaţi cu diverşi
solveţi; şi pulbere neagră- sau cu fum, care se compune dintr-un amestec de azotaţi, sulf şi cărbune9.

11
Capitolul 4. Examinarea balistico-judiciara de laborator

Obiectul expertizei balistice diferă în raport cu materialele puse la dispoziţia specialistului şi

întrebările adresate de organul judiciar. Îndiferent de problemele care urmează să fie clarificate,
expertiza parcurge următoarele etape:
Verificarea integrităţii ambalajelor şi sigililor aplicate pe acestea – se cercetează ambalajele şi
sigiliile, etichetele şi menţiunile înscrise pe ele, notându-se eventualele deteriorări. Constatările astfel
realizate se menţionează în conţinutul raportului de expertiză;
Confruntarea conţinutului ambalajelor cu menţiunile din cuprinsul actului prin care a fost
dispusă expertiza- se verifică corespondenţa dintre numărul pieselor menţionate în rezoluţia
motivată, ordonanţa sau încheierea de şedinţă, şi cele existente în ambalaj. Astfel se cercetează
modul în care au fost împachetate şi conservate piesele, descriindu-se starea în care se află după
despachetare. Eventualele neconcordanţe referitoare la numărul şi calibrul cartuşelor, gloanţelor,
tuburilor, ori la modul în care a fost împachetată pulberea explozivă, etc., vor fi menţionate încadrul
raportului de expertiză;
Studierea întrebărilor adresate expertului- expertul este obligat să verifice dacă întrebările
sunt formate corect şi la obiect, pentru a se constata dacă în raport cu cantitatea şi calitatea
materialelor care i-au fost trimise spre examinare poate sau nu să ofere răspunsuri utile pentru
aflarea adevărului. Dacă întrebările fac referire la stări de fapt şi împrejurări care nu pot fi soluţionate
prin cercetarea materialelor primite, expertul este obligat să menţioneze acest aspect în concluziile
raportului. În acelaşi timp el trebuie să clarifice şi alte probleme care prezintă importanţă în cauză,
chiar dacă acestea nu se regăsesc în întrebările formulate de organul judiciar.
Cercetarea atentă a materialelor, pentru a stabili natura şi ordinea examinărilor care urmează
a fi efectuate şi metodele care se vor folosi;
Efectuarea tragerilor experimentale- tragerile experimentale se efectuează atunci când se
solicită să se stabilească dacă arma se poate descărca singură sau în mod accidental, când se solicită
să se identifice arma după gloanţele sau după tuburile arse, ori să se stabilească distanţa de la care s-a
tras, precum şi atunci când se impune studierea efectuloui distructiv al proiectilului în diferite
obiecte. În timpul tragerilor se notează următoarele date care urmează să fie consemnate în în
raportul de expertiză: scopul în care s-au efectuat tragerile tipul şi calibrul muniţiei utilizate, numărul
tragerilor şi distanţele de la care s-au efectuat, obiectele asupra cărora s-a tras, rezultatele tragerilor şi

12
tehnicile folosite pentru fixarea lor, incidentele care sau produs, dar şi alte menţiuni dacă este
necesar;
Examinarea separată a urmelor în litigiu şi modelelor de comparaţie- pentru stabilirea
caracteristicilor generale şi individuale şi valoarea lor identificatoare,
Examinarea comparativă;
Eormularea concluziilor- ca şi la alte genuri de expertize criminalistice, concluziile
expertizei balistice pot să fie cert pozitive sau negative, de probabilitate sau de imposibilitate a
rezolvării problemei10.

10 LEGE Nr.130 din 08.06.2012 privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă;

13
 CONCLUZII
Expertiza balistico-judiciară reprezintă o parte a balisticii judiciare care se ocupă cu identificarea
tipului de armă, a modelului armei, a calibrului, precum şi a muniţiei aferente, în cazul comiterii unei
infracţiuni în care este implicată şi o astfel de armă. Expertiza balistică este dispusă, fie de organul de
urmărire penală, fie din oficiu de către instanţa de judecată, conform Codului de Procedură Penală.
Această expertiză este realizată de un expert, care face parte din laboratoare specializate, sau din
Institute, pesoană care realizează expertiza nu răspunde de aceasta în nume propriu, ci laboratorul sau
institutul din care face parte.
Expertiza balistico-judiciară încearcă să răspundă la unele întrebări, ca de exemplu: din ce
model face parte arma respectivă?, dacă această armă este în stare de funcţionare şi dacă este proprie
pentru tragere?, care sunt condiţiile în care s-a produs împuşcătura?, ce serii sau marcaje a lăsat
respectiva armă?, dacă proiectilul găsit este întreg sau secţionat?, dacă glonţul este deformat, care sunt
cauzele acestei deformări?, ce fel de muniţie s-a folosit?, dacă s-a mai tras cu arma respectivă?, dacă
arma este originală, sau modificată?, etc.; întrebări la care răspunde expertul/experţii pe baza
mijloacelor ce le au la îndemână.
Partea cea mai importantă a expertizei balistice judiciare se desfăşoară în laboratorul de
expertiză, de către expertul care este desemnat să o realizeze. Expertul purcede la analizarea tuturor
probelor de care are nevoie pentru realizarea expertizei. Uneori când nu dispune de suficiente date, el
se poate adresa organului de urmărire penală care este obligat să-i ofere expertului datele de care
dispune pentru ca acesta să realizeze expertiza într-un mod cât mai eficient.

14