METODICA CERCETARII INFRACTIUNILOR DE FURT SI TALHARIE

Infractiunile de furt si talharie sunt cele mai des intalnite in practica organelor
judiciare, ocupand de departe locul I in topul infractionalitatii (numarul lor fiind extrem de
ridicat, modul de operare atat de diferit si tot mai ingenios punand adesea probleme dificile celor
care instrumenteaza, atat identificarea autorilor cat si apoi, in probarea faptelor lor).
De precizat ca potrivit legii procesual-penale competenta materiala de cercetare a
furtului si talhariei revine organelor specializate ale politiei judiciare, atat inainte (in faza de
A.N.) cat si dupa descoperirea (identificarea) autorilor si pentru ca din punct de vedere
metodic atat problemele generale de lamurit* cat si principalele activitati de intreprins sunt in
principiu aceleasi. Chestiunile respective le vom trata laolalta, subliniind unitatea celor doua
dimensiuni ale anchetei in sensul ca nu este suficienta doar identificarea autorilor ci si probarea
faptelor lor.

PROBLEME GENERALE PE CARE TREBUIE SA LE CLARIFICE ANCHETA

a) Locul si timpul comiterii infractiunii
Prezinta un interes deosebit sub ancheta atat sub aspectul economiei anchetei, cat
si al corectei incadrari juridice a faptei. Bunaoara in functie de locul comiterii furtului sau
talhariei se poate determina zona in care pot fi gasite urme si mijloace materiale de proba,
obiectele furate, persoanele implicate, modul de operare, deci bunul mers al anchetei.
Pe de alta parte, in raport cu locul furtului sau talhariei se poate face corecta
incadrare juridica a faptei respectiv in furt calificat (comis intr-un loc public, intr-un mijloc de
transport in comun sau pe timpul noptii) ori talharie calificata (comisa in imprejurarile
mentionate**, precum si intr-o locuinta sau dependinta).
b) Modul de operare. Modul de comitere a furtului sau talhariei, masurile
luate de faptuitori pentru ascunderea acestora si derutarea organelor de ancheta
Sub acest aspect intereseaza in concret actiunile faptuitorilor, premergatoare si
post-infractionale, traseele urmate, instrumentele folosite, informatiile detinute (despre victime,
despre locul de operare, despre sistemele de paza etc.), precum si daca este vorba de o fapta
calificata sau nu. Astfel, daca furtul a fost comis de catre o persoana avand asupra sa o arma,
substanta narcotica sau paralizanta, de o persoana mascata, deghizata sau travestita, prin
escaladare, efractie sau folosirea fara drept a unei chei adevarate sau mincinoase ori din conducte
petroliere este calificat ca si talharia comisa in imprejurari respective sau avand ca urmare
vatamarea corporala grava a victimei.
De asemenea, determinand modul de operare se poate delimita corect gestul de
talharie, in cazul folosirii de violente, amenintari sau de punere a victimei in imposibilitate de a

se apara ori intrebuintand asemenea mijloace (de constrangere fizica sau verbala) pentru
pastrarea bunului furat sau inlaturarea urmelor infractiunii. De altfel, din punct de vedere al
stiintei criminalistice aceasta este si diferenta majora intre anchetarea furtului si anchetarea
talhariei, adica clarificarea acestei probleme legate de modul de operare: daca a existat sau nu
violenta, amenintare ori punere a victimei in imposibilitatea de a se apara, in ce au constat
acestea, cand si cum au fost exercitate si daca au fost intr-adevar de natura sa paralizeze vointa
victimei.
c) Faptuitorii, calitatea si contributia fiecaruia la comiterea faptelor
Sub acest aspect, ancheta trebuie sa lamureasca in primul rand cine sunt
faptuitorii, problema principala in momentul declansarii cercetarilor (cand cauza e cu A.N.),
numarul lor, modul de organizare si gradul de participare spre buna desfasurare a anchetei si
justa aplicare a circumstantelor (cu minor) pentru corecta incadrare juridica a faptelor, trebuie sa
se stabileasca daca persoana a actionat avand asupra sa o arma, substanta narcotica ori
paralizanta; mascata, deghizata sau travestita ori prin efractie, escaladare sau folosire fara drept a
unei chei adevarate sau mincinoase, in aceste cazuri fiind vorba de furt calificat.
Daca furtul a fost savarsit intre soti sau rude apropiate, de catre un minor in
paguba tutorelui sau, de catre cel care locuieste impreuna cu partea vatamata sau este gazduit de
aceasta, atunci fapta se urmareste penal la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar
impacarea partilor inlatura raspunderea penala (art.251 C.pen.).
d) Bunurile si valorile sustrase, persoana prejudiciata si urmarile
(consecintele) faptelor. Destinatia celor sustrase si posibilitatile de recuperare a pagubelor
Sunt mai multe probleme care intereseaza ancheta pentru identificarea faptasilor
sau persoanelor in posesia carora au ajuns cele sustrase in vederea recuperarii lor si repararii
pagubelor - sarcina legala a organelor judiciare, aprecierea corecta a prejudiciului si mai ales
pentru corecta incadrare juridica a faptelor.
Astfel, suntem in prezenta furtului calificat daca a fost sustras un bun din
patrimoniul cultural-national, un act ce serveste dovedirii identitatii, starii civile, legitimarii sau
identificarii, de titei, produse petroliere, gaze naturale, echipamente, instalatii si componente ale
acestora (daca sunt de interes general) - art.250 alin.2 lit.a-d.
De asemenea, daca furtul sau talharia au avut consecinte deosebit de grave, care
potrivit art.160 C.pen. inseamna o paguba mai mare de 3 miliarde lei sau o perturbare deosebit
de grava a activitatii persoanei vatamate suntem in prezenta infractiunii de furt calificat (art.250
alin.3), respectiv talharie calificata (art.253 alin.2 C.pen.). Este talharie calificata si daca aceasta
a avut drept consecinta vatamarea corporala grava sau moartea victimei (art.253 alin.1 lit.g si
alin.2 C.pen.).
Referitor la cele care pot face obiectul material al furtului, legea penala prevede
ca se considera bunuri materiale si impulsurile electromagnetice si mijloacele audio-vizuale
(reteaua de cablu) si orice energie cu valoare economica, precum si inscrisurile (art.249 C.pen.).

Stabilirea celor mai sus mentionate este deci necesara pentru probatiune (bunurile
sustrase - corpuri delicte, probeaza dubitabil imprejurarile faptelor), pentru stabilirea participatiei
penale si pozitiei procesuale a celor implicati (coautori, complici, tainuitori, martori) cat si pentru
corecta incadrare juridica a faptelor.
e) Existenta concursului de infractiuni si posibilitatile de extindere a
cercetarilor cu privire la intreaga activitate infractionala si toate persoanele implicate
De regula, furturile si talhariile nu se comit izolat, ci in concurs cu alte fapte de
acelasi gen sau de alt fel ca viol, infractiuni la regimul circulatiei, trafic de droguri, infractiuni la
regimul armelor, asociere in vederea comiterii de infractiuni etc. Intrucat in pregatirea, comiterea
si ascunderea faptelor sunt adesea implicate numeroase persoane (grup) este necesara extinderea
anchetei cu privire la alte infractiuni (decat cele sesizate) si la alti participanti, inclusiv in cauze
ramase initial cu autori neidentificati (A.N.).
f) Cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau
inlesnit comiterea faptelor
Si acest gen de infractiuni se comit intr-o multitudine si diversitate de imprejurari
si circumstante care trebuie clarificate cat mai exact pe parcursul anchetei, nu doar pentru justa
solutionare a cauzei, cat si pentru ca, tinand seama de ele, sa fie luate masuri de prevenire
adecvate.
Un aspect de noutate rezultat din art.22 C.pen. (publicat in Monitorul Oficial
nr.575/29.06.2004) si care trebuie avut in vedere il constituie imprejurarea in care partea
vatamata l-a surprins pe hot la furat si a ripostat violent, in legitima aparare. Bunaoara, potrivit
art.22 alin.3 C.pen. se prezuma ca este in legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a
respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, efractie, viclenie sau alte asemenea
mijloace intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea.
Este, de asemenea, in legitima aparare si acela care, din cauza tulburarii sau
temerii, a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile
in care s-a produs actul.
ACTIVITATATI DE INTREPRINS PENTRU ADMINISTRAREA PROBELOR*
a) Cercetarea la fata locului
Este una din cele mai importante activitati de ancheta care se efectueaza in cazul
furturilor si talhariilor, avand drept principale obiective descoperirea urmelor si mijloacelor de
proba necesare identificarii faptuitorilor si probarii faptelor.
Locul faptei, unde urmeaza a se efectua cercetarea criminalistica difera de la caz
la caz, putand fi mai intins (o portiune de teren sau un traseu de cale ferata) sau mai restrans (o
incapere, o piscina) in functie de locul unde s-au sustras bunurile si de zonele unde pot fi gasite
urme si mijloace materiale de proba.

Cautarea urmelor si mijloacelor materiale de proba (obiecte, inscrisuri - corp

delict) trebuie facuta cu migala si atentie in toate locurile si zonele pretabile a fi gasite (ferestre,
usi, ziduri, pereti, clante, intrerupatoare, robinete, oglinzi, scari, magazii, poduri, terase, poteci,
vehicule, garaje, garduri si numeroase alte asemenea locuri) fara a omite nimic din perimetrul
campului infractional.
Se au in vedere toate categoriile de urme posibil a fi gasite: amprente papilare,
urme de incaltaminte, particule de lemn, metal, sol, geam, obiecte si ambalaje abandonate sau
pierdute, urme biologice (sange, par, saliva), resturi de tigara, inscrisuri, acte etc.
De mare importanta este interpretarea urmelor, delimitarea celor provenite din
infractiune de cele existente intamplator la fata locului si evidentierea imprejurarilor negative
(urme care logic, nu se gasesc sau care sunt acolo, dar prezenta lor nu se justifica).
In cazul talhariei, pe langa urmele specifice furtului (sustragerii) mai trebuie
identificate si constatate leziunile traumatice de pe corpul victimei sau urmele de pe
vestimentatia acesteia ca urmare a agresiunilor savarsite asupra ei, ca si eventuale urme (leziuni)
provenite din inclestarea ei cu faptuitorul.
Rezultatele cercetarii la fata locului se fixeaza in procesul-verbal la care se
anexeaza schita locului faptei, plansa fotografica si procesul-verbal intocmit de insotitorul
caineului de urmarire folosit pentru prelucrarea urmei de miros.
b) Ascultarea partii vatamate (victimei)
Se face cu respectarea regulilor tactice criminalistice, cunoscute amanuntit,
punandu-se accent pe imprejurarile faptelor savarsite, modul de operare al faptuitorului
(faptuitorilor), posibilitatile de identificare a acestuia, cine mai cunostea locul, bunurile si
valorile sustrase, caracteristicile si valoarea lor, prejudiciul suferit, pretentiile pe care le
formuleaza.
Trebuie acordata atentie deosebita situatiei partii vatamate (victimei) care a suferit
pagube sau leziuni ca urmare a infractiunilor, interesele sale, dorinta de razbunare, atitudinea si
comportamentul ei, anterior si ulterior faptelor.
c) Efectuarea de perchezitii. Ridicari de obiecte si inscrisuri
Se efectueaza la domiciliul (locuinta) faptuitorilor, la locul de munca al acestora,
al tainuitorilor, complicilor, altor persoane implicate vizand gasirea bunurilor sau valorilor
sustrase, a sumelor de bani rezultate din valorificarea acestora, instrumentelor de spargere,
inscrisuri doveditoare sau altor mijloace materiale de proba (corpuri delicte), obiecte provenite
din alte infractiuni (pentru extinderea cercetarilor).
Pentru efectuarea perchezitiei domiciliare, organul judiciar trebuie sa se
inarmeze in prealabil cu autorizatia magistratului si sa o pregateasca temeinic pentru obtinerea
rezultatelor scontate si preintampinarea aspectelor negative.

Cautarea se face minutios in toate locurile si colturile pretabile ascunderii, iar tot
ceea ce se gaseste si intereseaza ancheta se ridica, respectandu-se intocmai dispozitiile legale si
regulile tactice criminalistice in materie.
Paralel cu efectuarea perchezitiilor, in raport cu specificul cauzei, pot fi ridicate
obiectele si inscrisurile doveditoare, predate de catre detinatori sau solicitate oficial de organele
de ancheta, ca de exemplu, documente oficiale privind pagubele prilejuite persoanei juridice sau
acte medicale ale victimei talhariei.
d) Dispunerea si efectuarea de constatari tehnico-stiintifice si expertize
criminalistice, medico-legale, tehnice si contabile
In raport cu cele constatate si ridicate cu prilejul cercetarii la fata locului,
perchezitiei sau in alte ocazii, se vor dispune si efectua diverse constatari tehnico-stiintifice si
expertize, dintre care exemplificam:
dactiloscopice pentru examinarea urmelor papilare (amprentelor);
traseologice pentru expertizarea urmelor de incaltaminte, ale instrumentelor de
spargere, ale vehiculelor, ale animalelor etc.;
fizico-chimice pentru determinarea compozitiei si caracteristicilor fizicochimice ale unor substante, precum pilitura de fier, particule de sol, rumegus, geam (sticla),
vopsea, scrum sau hartie;
grafice (grafoscopice) pentru examinarea inscrisurilor si identificarea
persoanei dupa scris;
balistice, in cazul folosirii armelor de foc;
toxicologice pentru examinarea substantelor toxice, narcotice sau paralizante;
biocriminalistice, asupra urmelor de sange, par, saliva sau urina;
medico-legale traumatologice pentru examinarea si precizarea naturii si
gravitatii leziunilor suferite de victima talhariei;
medico-legale psihiatrice in cazul minorilor sau cand organul judiciar are dubii
asupra discernamantului faptuitorilor;
autopsia in cazurile cele mai grave de talharie urmata de moartea victimei;
contabile pentru stabilirea prejudiciului, a cuantumului acestuia, a modului de
producere, in patrimoniul cui se localizeaza si posibilitatilor de recuperare;

 tehnice, de diferite feluri, inclusiv tehnice-auto in cazul furtului de autovehicul

cu care a comis si accident.
In raport cu particularitatile cazului pot fi dispuse numeroase si diverse constatari
tehnico-stiintifice si expertize criminalistice si de alt fel, de natura sa conduca la clarificarea pe
cale stiintifica a unor imprejurari ale cauzei.
e) Identificarea si ascultarea martorilor
Martorii sunt persoanele care au luat cunostinta intr-un fel sau altul despre cele
intamplate, de imprejurari concrete ale furtului (talhariei), motiv pentru care trebuie ascultati in
detaliu, cat mai rapid cu putinta, cu respectarea regulilor tactice criminalistice consacrate,
declaratiile lor putand fi extrem de utile pentru stabilirea adevarului si probarea faptelor.
Principalele aspecte care trebuie sa reiasa din declaratiile martorilor sunt: locul
unde se aflau in momentul perceperii faptelor; conditiile de vizibilitate si audibilitate existente in
locul in care se aflau, actiunile desfasurate de faptuitori, victime sau alte persoane implicate;
itinerariile parcurse de acestia; comportamentul lor inainte si dupa comiterea faptelor; bunurile
(valorile) sustrase; provenienta, caracteristicile si destinatia acestora; daca-i cunosc pe faptuitori
ori i-ar putea recunoaste la o eventuala prezentare; relatiile cu partile implicate si interesul in
cauza etc.
f) Identificarea, prinderea si ascultarea faptuitorilor in calitate de invinuiti
sau inculpati
O data sesizat furtul sau talharia se declanseaza de catre organele abilitate (politie,
parchet) un complex de masuri operative de identificare a faptuitorilor, asupra carora nu este
locul si momentul sa insistam.
Dupa descoperirea si prinderea lor (activitati deloc simple in practica) se trece la
cercetarea lor, adesea in stare de arest preventiv, data fiind gravitatea faptelor si pericolul social
ridicat al acestora.
In cadrul cercetarii penale, ascultarea invinuitilor (inculpatilor) reprezinta
momentul cheie al confruntarii pe plan psihologic si judiciar dintre faptuitor si anchetator, in
care fiecare are un interes contrar celuilalt. De aceea, se impune pe langa respectarea cu strictete
a dispozitiilor legale privind drepturile lor procesuale si regulilor criminalistice in materie
(asistati de aparatori, fara cea mai mica constrangere etc.), aplicarea celor mai adecvate procedee
tactice menite sa conduca la obtinerea de declaratii cat mai sincere si mai complete, utile
solutionarii cauzei.
Ascultarea invinuitilor (inculpatilor) vizeaza modul cum au pregatit si comis
infractiunea, informatiile detinute, metodele si mijloacele folosite (modul de operare), locul,
timpul, traseele folosite, persoanele implicate, relatiile cu acestea, a cui a fost initiapiva,
participatia fiecaruia, bunurile si valorile luate, destinatia acestora, modul de valorificare si

castigurile realizate, masurile luate pentru ascundere sau derutarea organelor de ancheta,
contributia victimelor, alte fapte de acelasi fel comise.
Cele mai des utilizate si eficiente procedee tactice criminalistice, intalnite in
ascultarea celor care au comis furturi si talharii sunt: ascultarea in detaliu, ascultarea sistematica,
ascultarea incrucisata, ascultarea unui faptuitor despre faptele celorlalti, solicitarea de a justifica
timpul critic (alibiul), folosirea graduala sau frontala a probelor de vinovatie.
Indiferent de procedeul ales, subliniem inca o data necesitatea ascultarii
invinuitului (inculpatului) cu respectarea intocmai a drepturilor sale, in spiritul legii si
umanismului.
g) Prezentarea pentru recunoastere de persoane, bunuri, animale si mai rar,
cadavre
Se efectueaza dupa regulile tactice cunoscute, in raport cu particularitatile cauzei,
putand constitui importante mijloace de proba pentru ancheta.
Mai frecvent sunt intalnite in cazul talhariilor, cand victima retine in memorie
semnalmentele faptuitorului si dupa formarea cercului de banuiti se efectueaza prezentarea
pentru recunoastere care duce adesea la identificarea celui in cauza si confirmarea ca banuitul
este autorul faptei.
h) Reconstituirea
Se efectueaza frecvent atunci cand este necesara probarea unor imprejurari ale
cauzei, indeosebi ale indemnarii si deprinderilor faptuitorilor de a actiona intr-un anumit mod
(escaladare, efractie, confectionarea si folosirea unei chei mincinoase - pontoarea, spargerea
portierelor si condusul autovehiculului etc.).
Reconstituirea, de cele mai multe ori se impune atunci cand infractorii,
condamnati pentru alte fapte, fac autodenunturi in penitenciar, recunoscand si furturi
nedescoperite, aflate in evidenta cauzelor cu A.N. si in lipsa altor probe concludente,
reconstituirea este de mare utilitate. Trebuie efectuata insa cu multa atentie si minutiozitate, stiut
fiind ca multi infractori din diverse interese sunt dispusi sa ia asupra lor A.N.-urile, ceea ce nu
este nici legal si nici moral.
i) Constatarea in flagrant a furtului sau talhariei
Este cazul ideal, cand exista date si informatii referitoare la intentiile infractorilor
(hoti sau talhari) situatie in care flagrantul trebuie organizat si desfasurat cu maxima
operativitate, prudenta si stricta respectare a dispozitiilor legale si regulilor tactice.
Constatarea in flagrant a infractiunii se preteaza cel mai bine in cazul furturilor de
si din autovehicule, furturilor din buzunare, de si din genti, sacose in locuri aglomerate, de

material lemnos din paduri, precum si in cazul furturilor de produse petroliere din conducte
magistrale.
Este recomandabil ca dupa prinderea si cercetarea faptuitorilor acestia sa fie
trimisi in judecata de urgenta, conform procedurii speciale prevazuta de art.465 si urmatoarele
din C.pr.pen. care permite folosirea acestei uzante in cazul furturilor mentionate. In cazul ca nu
sunt intrunite conditiile stricte impuse de folosirea procedurii speciale, infractorii pot fi cercetati
in continuare, inclusiv sub stare de arest preventiv conform procedurii obisnuite.
1) In raport cu specificul fiecarui caz in parte, in cazul anchetei mai pot fi
efectuate si alte activitati (confruntari, solicitarea de relatii oficiale privind prejudiciul, sechestru
etc.) toate ducand in final la solutionarea legala si temeinica a cauzei, in spiritul legii, adevarului
si justitiei*.