CERCETAREA LA FAA LOCULUI

Cercetarea la fata locului a instrumentelor de spargere se

efectueaz n functie de natura acestora, de specificul obiectelor
purttoare de urme, de modul de spargere etc. Totodat,
cercetarea se face n strns legtur cu ntregul proces de
descoperire si relevare a altor categorii de urme, n primul rnd a
celor apartinnd persoanei infractorului.
Locul
svrsirii
infractiunii
este
purttorul
urmelor
instrumentelor de spargere pe cele mai variate obiecte. De obicei,
ele se ntlnesc pe usi, ferestre, ziduri, dusumele, tavane,
dulapuri, sertare, case de bani broaste, lacte etc.
n legtur cu cercetarea urmelor instrumentelor de spargere
se impune sublinierea c aceast actiune nu se ntlneste numai
la infractiuni de genul furtului, ea fiind comun si multor cazuri n
care, la svrsirea faptei, au fost folosite obiecte sau instrumente
de genul mentionat (de exemplu, la infractiunile de omor, de
distrugere).
Potrivit situatiilor ntlnite frecvent n practic, urmele
instrumentelor de spargere sunt descoperite n locurile prin care
s-a ptruns fortat si pe mobilierul aflat n atentia fptuitorului.
La ptrundarea prin usi, cum ar fi, de exemplu, n cazul
fortrii lor cu un levier sau cu o rang, se formeaz urme de
adncime pe canatul usii. Urmele de tiere apar n ipoteza
spargerii tbliei de lemn, ceea ce presupune folosirea, n prealabil,
a burghielor si ulterior a unui ferstru sau a unei pnze de
bomfaier. Tblia sau panelul de lemn mai pot fi scoase si prin
folosirea coarbelor. Uneori se actioneaz si asupra tocului usii, cu
un dispozitiv de ndeprtare a ramei, zvorul usii iesind din
lcasul lui, n aceste mprejurri pe tocul usii rmnnd urme de
apsare.

Frecvent, ns, se actioneaz asupra broastelor sau

ncuietorilor cu chei potrivite, speracle dintre cele mai diverse
sau pontoarce, procedeu apreciat de infractorii versati ca fiind
mai silentios si lsnd mai putine urme. n aceste cazuri, urmele
se gsesc n interiorul ncuietorii, ceea ce presupune examinarea
ei n conditii de laborator, la fata locului organul judiciar trebuind
s se limiteze numai la examinarea exteriorului ncuietorii.
n functie de tipul de ncuietori (broaste, lacte), cele mai usor
de deschis sunt cele simple, apoi ncuietorile cu verturi sau
opritori si cele pe baz de stifturi (ncuietorile cu cilindru), cu un
grad sporit de sigurant. ncuietorile cu stifturi sunt cele mai
frecvent folosite, datorit sigurantei date de numrul mare de
variante n care sunt construite.
Alturi de ncuietorile amintite, n prezent sunt frecvente
ncuietorile speciale, cum sunt, de exemplu, cele ale caselor de
bani a cror deschidere este practic imposibil de ctre un
neinitiat. Desigur casele de bani mai pot fi sparte prin aplicarea
unor lovituri de topor sau trncop, dar acest mod de operare
este evitat de cei versati, din motive lesne de nteles.
La usi, urmele instrumentelor de spargere se caut pe tblia
usii, canaturi, pe broasc si balamale. De cele mai multe ori,
urmele descoperite pe usi sunt de fortare (apsare) si de tiere. n
cazurile de fortare, canaturile prezint urme de comprimare a
fibrelor lemnoase. Tierea usilor se face n apropierea broastelor
sau a balamalelor. Mai rar se creaz orificii prin care se introduce
mna pentru deblocarea zvoarelor.
Fortarea ferestrelor este practicat destul de des de
infractori pentru a ptrunde ntr-o anumit ncpere sau cldire. si
n acest caz, urmele sunt caracteristice modului de operare.
Ferestrele se forteaz prin spargerea geamului ori dislocarea
cadrului. Dislocarea cadrului se face cu leviere ascutite sau rngi
care ls urme de apsare si de rupere. Infractorii care vor s
lucreze n liniste, recurg la tierea cu un diamant a unei suprafete
mici de geam, suficient pentru a introduce mna si a deschide
fereastra. Pentru ca geamul s nu cad, producnd zgomot, se
lipeste pe acesta un plasture medicinal, band autocolant sau o

hrtie pe suprafata creia s-a dat cu un adeziv oarecare, inclusiv

smoal, lut moale s.a.
n
ipoteza
folosirii
acestui
procedeu,
denumit
si metoda plasturelui, geamul mai poate fi spart prin presare, fr
s se apeleze la tiere. n toate cazurile, cioburile sunt purttoare
de amprente digitale, nsusi tipul si natura plasturelui oferind date
utile procesului de identificare.
Atragem atentia c, n prezent, practica de specialitate
demonstreaz tot mai frecvent c ptrunderea n ncperi nu se
face, ns, numai pe us sau fereastr. n practic se ntlnesc, nu
rareori, cazuri de ptrundere prin zid, acoperis sau tavan, ceea ce
presupune ca infractorul are anumite cunostinte n acest
domeniu, si, n special, despre topografia locului.
Urmele instrumentelor de spargere n ziduri, tavane,
dusumele, difer n functie de natura obiectului primitor si a
instrumentului folosit. n mod obisnuit, aceste urme sunt utile
doar la stabilirea modului de svrsire a infractiunii, la
determinarea de gen a instrumentului aplicat, la aprecierea
profesiei sau priceperii persoanei n cauz, precum si a numrului
de participanti n unele situatii. Totusi, cnd n urmele create se
descoper si detalii individuale ale obiectului creator, se deschide
si posibilitatea ajungerii pn chiar la identitate.
Urmele de fortare a broastelor si a lactelor se prezint sub
form de striatii paralele, drepte sau circulare. Ele se descoper
foarte greu de ochiul neformat. Se studiaz cu ajutorul
instrumentelor de mrit, n conditii de laborator.
Cu privire la interpretarea procedeelor de ptrundere, n
literatura de specialitate sunt mentionate curent cazurile de
depistare a nscenrilor de furturi, pentru a ascunde infractiuni de
alt natur (delapidare, neglijent n serviciu).
Fortarea mobilierului, ndeosebi a sertarelor, a casetelor, a
dulapurilor s.a, determin aparitia de urme asemntoare celor
ntlnite n cazul fortrii usilor, indiferent c ne aflm n ipoteza
unei spargeri propri-zise sau n fata folosirii de chei potrivite.

Spargerea caselor de bani sau a mobilierului asimilat

acestora, din punct de vedere constructiv, se face n functie de
diversele lor variante, mai vechi si mai noi, cu blindajul de
protectie de grosimi diferite, protejate contra incendiilor, cu mai
multe ncuietori, cu diverse sisteme de protectie, cum ar fi, de
exemplu, gazele toxice depozitate ntre peretii casei de bani, ori
dispozitive speciale de alarm. Urmele unei spargeri de case de
bani prezint anumite particularitti, n functie de modul de
operare folosit de infractor: fortarea brut, tierea la rece sau la
cald si ntrebuintarea de substante explosive. 1
Fortarea brut, ntlnit mai rar, se practic cu obiecte cum ar fi
dalta, trncopul sau ranga. Tiera la rece, se ntlneste n
practic, n diverse modalitti, de genul perforrii peretilor cu o
bormasin, prin orificiile efectuate introducndu-se un dispozitiv
denumit gur de lup, care taie exact ca un deschiztor de
conserve. Tierea se mai poate face cu dispozitive care au cutite
de otel special, un astfel de dispozitiv denumindu-se punte
belgian sau
cu
alte
instrumente
speciale,
cum
ar
fi Coroana sau Balerina, formate din discuri ce actioneaz ca un
burghiu.
Variatele procedee de spargere a caselor de bani prin topire
se aplic n situatia cnd tabla este foarte groas si deosebit de
rezistent. Tierea la cald se realizeaz cu aparate cu flacr
oxiacetilenic, de tipul celor folosite n sudur. n aceeasi
categorie ar mai putea fi inclus folosirea de explozive, acestea
fiind introduse n orificii practicate special chiar n interiorul
ncuietorii. Procedeul este mai putin practicat, datorit zgomotului
produs de explozie, cu toate msurile de nbusire a acestuia.
Fortarea caselor de bani sau a mobilierului asimilat acestora,
se mai realizeaz si fr apelarea la metode distructive, prin
ntrebuintarea unei chei potrivite sau dispozitive, sisteme de
calcul, care s ajute la descoperirea cifrului ncuietorii, metode
specifice n exclusivitate infractorilor profesionisti.

1 C. Sociu, "Criminalistica", pag 276-279

Spargerea prin apsare se realizeaz mai mult la dulapurile

de fier cu usi din tabl subtire si maleabil. Instrumentele se
utilizeaz ca niste prghii ce se introduc ntre us si pragul de sus
sau cel de jos al dulapului. Prin apsare usa se ndoaie si astfel
cedeaz si ncuietorile.
Indiferent de modalitatea de spargere a unei case de bani,
aceasta las urme specifice, cum ar fi, de exemplu, pilitur, stropi
de metal topit, funingine, deci urme sub form de resturi de
materiale la care se adaug inevitabilele urme ce reproduc forma
instrumentului de spargere.
Fortarea plumburilor se aplic, pentru a se asigura
inviolabilitatea bunurilor transportate sau depozitate n magazii,
la capetele sforii ori a srmei ce se fixeaz pe usi, containere etc.
n mod obisnuit, plumburile confectionate din metal sau material
plastic se violeaz, de obicei, prin nlocuirea celor originale cu
altele ori prin fortarea si apoi refacerea lor.
nlocuirea plumburilor cu altele se face de ctre persoane
initiate n confectionarea plumburilor sau care au plumburi gata
confectionate si aplicarea lor cu instrumente corespunztoare. n
asemenea cazuri se examineaz mrimea si forma, substanta din
care este confectionat plumbul, sfoara sau srma, grosimea
acesteia si mai ales simbolul imprimat prin presare cu clestele.
Violarea plumburilor prin presare cunoaste mai multe metode.
Una din aceste metode const n plimbarea plumbului pe sfoar
sau srm, spre a nlesni desfacerea sau tierea nodului ce se afl
n interiorul su, ca dup violare capetele s fie reintroduse n
plumbul respectiv. Cnd plumbul nu alunec cu usurint,
infractorul recurge la lrgirea canalelor cu diferite instrumente
ascutite.
Prin folosirea acestei metode sfoara se nnegreste n
portiunile n care a fost plimbat plumbul, tot n aceast zon
sfoara fiind scmosat, iar srma are si portiuni cu usor lustru,
canalele lrgite au form ondulat, cu multe zgrieturi si
ntepturi lsate de instrumentele utilizate.

Alt metod de violare a plumburilor, aplicat la cele din

material plastic, const n tierea lor n lungul canalelor, dup
care se relipesc cu ajutorul unei substante chimice potrivite ori
prin nclzire, n functie de materialul plastic respectiv. Prin
aceast metod se creaz urme, pe prtile laterale sau pe una din
fetele plumburilor, de tiere si de relipire vizibile chiar si cu ochiul
liber.
Descoperirea urmelor instrumentelor de spargere este
posibil, de regul, prin simpla examinare cu ochiul liber si
eventual cu ajutorul unei lupe si a unei surse mai puternice de
lumin. Examinarea ncuietorilor se va face numai de ctre
expertul criminalist.
Fixarea
urmelor
instrumentelor
de
spargere se
realizeaz prin descrierea n procesul verbal de cercetare la fata
locului, fotografiere si mulare.
Cu ocazia descrierii se arat locul n care se afl urmele
descoperite, forma, dimensiunile acestora, caracteristicile
generale si mai ales cele particulare. Nu se pierde din vedere
mentiunea dac n urmele descoperite sunt sau nu corpuri
strine. n caz afirmativ, se arat ce aspect are substanta,
culoarea ei, ntinderea sa. Asupra caracteristicilor de detaliu ale
urmelor se insist n mod deosebit, artndu-se n ce constau ele,
pozitia unora fat de altele etc.
La fixarea prin fotografiere, dup realizarea obisnuit a
fotografiilor obiectelor principale, se execut fotografia detaliilor,
aplicndu-se de cele mai multe ori metoda la scar. Aparatul
fotografic se aseaz cu obiectivul perpendicular pe urm, iar
iluminarea se face n asa fel nct s se creeze usoare umbre pe
zona n cauz, ca astfel s se evidentieze n suficient msur
detaliile sub form de striatii ori cu comprimri a masei obiectului
primitor. n acest scop, lumina se proiecteaz pe urm sub un
unghi ascutit sau un izvor de lumin cu razele sub un unghi drept
si altul secundar, de intensitate mai mic, sub un unghi ascutit, n
functie de cum se prezint urma n cauz.

La urmele instrumentelor de spargere descoperite la locul

faptei mulajele se fac din parafin sau cear rosie. Mulajele din
plastic sau din ghips se utilizeaz mai rar n procesul de mulare.
nainte de aplicarea mulajului urma se trateaz cu glicerin, ca
mulajul s nu adere la substanta obiectului primitor.