Criminalistica

Gheorghe Golubenco
examen scris
Literatur:
Dora Simion, Criminalistic, Chiinu, 2011
Stancu Emilian, Tratat de criminalistic, ediia a V-a, 2010 sau oricare alt ediie
Mircea Ion, Criminalistic, orice ediie
ali autori romni: Alecu Gheorghe, Berchean Vasile, Vduv Nicolae, Crjan Lazr .a.
n limba rus: Belkin R. S., Krlov I. F., Volnskii A. F., Lavrov V. P., Obrazov V. M.,
Iablokov N. P. .a.
02 septembrie 2016
FUNDAMENTELE TEORETICE I METODOLOGICE ALE CRIMINALISTICII
Tema 1: Criminalistica- domeniu de cunoatere n sistemul tiinelor
1.1.Noiunea i obiectul de studiu al criminalisticii
1.2.Sistemul i sarcinile criminalisticii
1.3.Metodele de cercetare ale criminalisticii
1.4.Criminalistica n sistemul tiinelor. Legtura ei cu alte tiine
Gh. Golubenco, Criminalistica- obiect, sistem, istorie, Chiinu, Tipografia Central, 2008
Criminalistic- cercetarea urmelor materiale ale infraciunii
M. Gheorghi, Introducere n criminalistic, Chiinu, 1995
1.1.Noiunea i obiectul de studiu al criminalisticii
Referitor la istoricul apariiei criminalisticii- vezi! Lucrarea lui Jurgen Thorwald, Un secol
de lupt cu delincvena, Iai, 1981- dar este i n limba rus- Sto let kriminalistiki sau Vek
kriminalistiki!
Momentul de natere a criminalisticii- anul 1893- un penalist Hans Gross, austriac de origine, a
editat Manualul judectorului de instrucie, a funcionarilor de jandarmerie i poliie-o adevrat
enciclopedie.
naintea lui Hans Gross desigur c au mai fost i ali practicieni: Alfons Bertillon- a propus prima
metod tiinific de lupt cu criminalitatea la infractori- metoda antropometrie, Vidok, .a.
Obiectul de studiu al criminalisticii, de-a lungul istoriei, s-a modificat de nenumrate ori. nsui
H. Gross spunea c obiectul de studiu al criminalisticii e o tiin a strilor de fapt n dreptul penal.
n 1967, Belkin a propus s exprime obiectul de studiu al tiinei ca avnd o sarcin mare i
general- s elaboreze, s preia din alte tiine mijloace tiinifice, procedee etc., pentru a putea fi
folosite de justiie n aflarea adevrului. Belkin spunea: criminalistica trebuie s studieze tot timpul
activitatea infracional (procedeele, mijloacele, instrumentele folosite) i cum organele de stat
descoper aceste infraciuni.
Criminalistica este o tiin ce studiaz activitatea infracional, mecanismul de reflectare a acesteia
n sursele de informaii, precum i activitatea de stabilire a adevrului n cauzele instrumentate prin
metode, procedee i mijloace speciale, elaborate n baza cunoaterii acestor activiti, a experienei
pozitive i a realizrilor tiinelor naturii, tehnicii, disciplinilor umanistice.

Criminalistica conine 4 elemente eseniale. Primele 2 sunt:

Studierea legitilor i tendinelor activitii infracionale- o studiem pe categoriile de
infraciuni, i nu la general, le studiem nu dup momentul svririi, dar dup dosarele penale
existente n arhive, practica judiciar, care sunt tendinele, lacunele, dar i procedeele pe care
infractorii le cunosc etc. Activitatea infracional se studiaz dup dosarele din arhiv, care au trecut
prin instana de judecat.
Reflectarea ei n sursele de informaii- legitile apariiei urmelor. Orice infraciune este
legat de mediu n care s-a svrit. Urmele sunt principalul fundament.
1.2.Sistemul i sarcinile criminalisticii
Actualmente, criminalistica e structurat n 4 pri:
1. teoria general a criministicii;
2. tehnica criminalistic;
3. tactica criminalistic;
4. metodica criminalistic (cercetrii anumitor genuri i tipuri de infraciuni).
Teoria general este baza metodologic a tiinei criminalistice n ansamblu, o imagine
idealizat a acesteia, care conine 3 blocuri de cunotine:
1-ul bloc: bazele scientologice ale tiinei;
al 2-lea bloc: bazele metodologice ale criminalisticii;
al 3-lea bloc: bazele doctrinare ale criminalisticii, care sunt extrase din coninutul celorlalte 3
pri ale criminalisticii.
Teoria general constituie un sistem de principii conceptuale, noiuni i categorii, definiii i
conexiuni care interpreteaz obiecutl tiinei n ansamblu.
Teoria general a aprut dup anul 1980.
Tehnica criminalistic reprezint un ansamblu de cunotine sintetice, n baza crora se
elaboreaz metode i diverse tehnici destinate colectrii, examinrii i utilizrii materialelor de
prob. Acest compartiment, alturi de urmtoarele 2, se subdivizeaz din star n 2 pri: general
i special.
Partea general- noiunea, sistemul, sarcinile, clasificarea.
Partea special a tehnicii criminalistice conine urmtoarele elemente:
1. fotografia i videonregistrarea criminalistic;
2. cercetarea urmelor materiale (traseologia);
3. cercetarea criminalistic a armelor (armologia);
4. cercetarea criminalistic a documentelor (documentologia);
5. cercetarea semnalmentelor exterioare ale omului (gabitoscopia);
6. nregistrarea criminalistic (asistena informaional a descoperirii infraciunilor).
Tactica criminalistic- un sistem de cunotine i recomandri practice, destinate
optimizrii procesului de investigare a infraciunilor (cum de efectuat aciunile de urmrire
penal).
Orice aciune de urmrire penal este o aciune procesual, ns nu orice aciune procesual este
de urmrire penal!!!
La fel are 2 pri: general i special.
Partea special- tactica pregtirii, efecturii i fixrii rezultatelor diverselor aciuni de urmrire
penal, ncepnd cu cercetarea la faa locului i terminnd cu elaborarea raportului de expertiz.

Metodica criminalistic -un sistem de cunotine n baz crora se elaboreaz indicaii

metodice, recomandaii, algoritmi, programe de cercetare a diverselor varieti de infraciuni
(omor, tlhrie, viol, furt etc.).
La fel avem 2 pri.
Partea general- principii, sarcini, legtura cu alte subramuri etc.
Partea special- metodici particulare de cercetare i investigare a diferitor genuri de infraciuni.
Metodica de cercetare criminalistic este produsul final al tiinei criminalistice.
07 septembrie 2016
Sarcina general a tiinei criminalistica este asistena tiinific i sprijinul organelor de drept n
activitatea de investigare a infraciunilor.
Sarcinile speciale ale tiinei criminalistica se rezum tradiional la urmtoarele:
1. elaborarea noilor metode, mijloace, procedee de colectare (recoltare), examinare i utilizare
a probelor, perfecionarea celor existente;
2. elaborarea i perfecionarea bazelor organizatorice, tactice i metodice ale urmririi penale,
dezbaterilor judiciare;
3. studierea criminalisticii rilor dezvoltate, implementarea experienei pozitive a acestora n
practica autohton .a.
Sarcinile concrete, care apar n legtur cu dinamica vieii sunt:
1. asistena criminalistic a combaterii crimei organizate, a corupiei, narcomaniei,
contrabandei, traficului de persoane, terorism, banditism, asistena criminalistic a
combaterii infraciunilor informatice, economice, ecologice etc.;
2. implementarea unor sisteme automatizate de nregistrare i eviden criminalistic, de
algoritmizare a investigrii infraciunilor .a.
1.3.Metodele de cercetare ale criminalisticii
Metoda n accepiunea cea mai larg a cuvntului este modul de percepere, de nsuire i
transformare a realitii lumii nconjurtoare, o modalitate de cunoatere a realitii i de soluionare
a unor sarcini.
Orice activitate de cunoatere se supune legii universale a dialecticii-materialiste, care este
determinant i n domeniul criminalisticii.
Din metoda dialectico-materialist deriv alte metode, i anume- general-tiinifice, comune mai
multor tiine, care se sprijin, bunoar, pe logic. De ex., analiza, sinteza; inducia, deducia;
ipoteza; analogia; abstractizarea; generalizarea, etc.
O alt grup de metode general-tiinifice, bazate pe senzoric ar fi: observaia, descrierea,
msurarea, comparaia, supraspunerea, confruntarea, experimentul, modelarea (nlocuirea obiectului
original cu un model- de ex., mulajele de gips (ipsos), portretul robot) etc.
Alte metode- cibernetice, matematice.
A treia verig- metodele speciale ale criminalisticii, structurate n 2 mari grupe:
1. metode criminalistice propriu-zise- elaborate de criminalistic i valabile doar pentru
cercetrile criminalistice- o mare parte din metodele speciale se elaboreaz pentru a
soluiona sarcini tehnico-criminalistice (fotografice, traseologice, balistice, gabitoscopice
.a.).
2. metode tactico-criminalistice- se sprijin n special pe logic, psihologie, teoria adoptrii
deciziilor, reflexiilor auristice;

3. metode mprumutate din alte tiine, transformate parial, adaptate la cerinele

criminalisticii- metode chimice, fizice, biologice; sociologice, psihologice, antropologice,
statistice, antropometrice, reconstrucia facial dup craniu etc.
Metodele sus-menionate nu se folosesc izolat.
Metodele practice folosite de practica criminalistic sunt strict raportate la cerinele legii procesualpenale. Totodat, utilizarea lor practic este posibil doar dup o verificare i validare tiinific a
lor a eficacitii i inofensivitii lor pentru om, mediu nconjurtor amd., n deplin concordan
cu normele etice.
1.4.Criminalistica n sistemul tiinelor. Legtura ei cu alte tiine
O legtur mai pronunat este cu dreptul procesual penal, care elaboreaz pentru criminalistic un
cadru de activitate.
Legtura cu dreptul penal- componena de infraciune este punctul de interferin.
Legtura cu medicina legal, activitatea special de investigaie, filosofia (teoria reflectriifundamentul filosofic al criminalisticii), logica, psihlogia .a. tiine.

Tema 2: Identificarea i diagnosticarea criminalistic

2.1.Noiunea, specificul i premisele tiinifice ale identificrii
2.2.Formele, obiectele i genurile identificrii
2.3.Caracteristicile identificatoare
2.4.Stadiile identificrii criminalistice
2.5.Diagnosticarea criminalistic. Noiunea i sarcinile ei
Literatur suplimentar:
-Lucian Ionescu .a., Identificarea criminalistic
-Koruhov I. G., Kriminalisticiskaya diagnostika v raskrtie prestuplenie, Moscova, 1998
2.1.Noiunea, specificul i premisele tiinifice ale identificrii
Identificarea criminalistic reprezint o activitate de examinare comparativ a obiectelor
materiale i a imaginilor acestora n scopul stabilirii identitii lor i obinerii datelor, informaiilor
utile pentru investigarea infraciunilor.
La temelia acestui proces stau cunoscutele teze tiinifice despre individualitatea, stabilitatea
relativ i reflectivitatea obiectelor lumii nconjurtoare.
Identificarea se folosete nu doar n criminalistic, dar i n alte domenii, cum ar fi fizica, chimia,
antropologia .a. Aici sarcina principal este de a stabili apartenena obiectului la o anumit clas,
specie, varietate de obiecte. n criminalistic, ns, identificarea are trsturi specifice, i anume:
1. stabilirea unei identiti individuale;
2. rezultatele identificri mbrac forme strict determinate de lege: rapoarte de expertiz.,
procese-verbale de efectuare a aciunilor de urmrire penal;
3. se efectueaz n scopul prevenirii i descoperirii infraciunii.
Identificarea este ntotdeauna un procedeu comparativ.
2.2.Formele, obiectele i genurile identificrii
2.3.Caracteristicile identificatoare
2.4.Stadiile identificrii criminalistice
2.5.Diagnosticarea criminalistic. Noiunea i sarcinile ei
Tema 3:TEHNICA CRIMINALISTIC
1.Notiunea sistemul,destinatia criminalisticii
2.Metode si mijloace tehnico-criminalistice de colectare a materialelor de proba
3. Metode si mijloace de examinare a urmelor infractiunii si altor materiale de proba
1.
Procesul de constituire, formare a stiintei criminalistica a fost determinat de aplicarea in urmarirea
penala a realizarilor chimiei , fizicii , biologiei , antropologiei si multor altor stiinte care au si
format temelia unei ramuri,parti a criminalisticii denumita initial : tehnica penal.
Actualmente e privita in dublu sens:
-compartiment al stiintei
-ca totalitate de metode si mijloace tehnice propriu-zise necesare colectarii , recoltarii si cercetarii
urmelor si altor materiale de proba in cadrul investigarii infractiunii.
Tehnica criminalistica- un sistem de cunostinte sintetice , principii de elaborare si recomandari de
aplicare a metodelor si mijlaocelor tehnico-ocriminalistice in procesul de investigare a
infractiunilor .
Criminalistica tre privita in 3 ipostaze : ca stiinta , ca activitate practica .

Tehnica stiintifica ca domeniu de stiinta .(aspect stiintific)

Sistemul compartimentului de tehnica criminalistica e compus din urmatoarele subramuri
traditionale :
- fotografia si audio,video inregistrarea criminalistica
- cercetarea criminalistica a urmelor materiale(traseologie dar ea de fapt e mai ingusta )
- cercetarea criminalistica a armelor, dispozitivelor explozive si urmelor folosirii lor
(armologie)
- identificarea persoanelor dupa semnalmentele exterioare (gabitoscopie criminalistica)
- cercetarea criminalistica a documentelor (documentologie)
- inregistrarea criminalistica (asistenta informationala a activitatii criminalistice )
Pe langa aceasta , la acest compartiment ,actualmente, se catalogheaza si alte teorii recent
consolidate/netraditionale :
- odorologia criminalistica ( miros) ;
- fonoscopia (identificarea persoanelor dupa voce, inregistrari/vocalografia)
- cercetarea microobiectelor (micrologia particulele mici, urme microscopice )
SARCINILE TEHNICII CRIMINALISTICE, OBIECTIVELE:
- elaborarea noilor si confectionarea actualelor mijloacelor , metodeloc, procedeelor de
procesare a urmelor materiale (descoperirea, fixarea , trimiterea la expertiza a urmelor etc)
- elaborarea si perfectionarea bazelor teoretice ale expertizei criminalistice ( expertiza ca
domeniu s-a desprins de la criminalistica , e un domeniu nou , din anii 90 , insa teoria
acestei expertize criinalistice se elaboreaza in criminalistica )
- elaborearea si eprfectionarea mijlaocelor de prevenire a infractiunilor
CLASIFICAREA METODELOR/MIJLOACELOR TEHNICO-CRIMINALISTICE:
Se impart in 3 grupe :
- dupa temeiul naturii lor (izvor)
1 mijlaoce elaborate si aplicate doar in practica criminalistica ( pensula magnetica
,capturatorul de gloante , fotorobotul. La elaborarea se include si capturarea . )
2 preluate si adaptate din alte ramuri ale stiintei si tehnicii ( detectoare de metale, preluarea
microscopului)
3preluate din tehnica generala si folosite fara ncii o schimbare/modificare(tehnica foto,
video , calculatoarele , fonoaparatura , programe speciale pt calculatoare)
- dupa genul lor :
1. Aparate
2. Utilaje
3. Instrumente si materiale
4. Sortimente de mijloace (trusele criminalistice ,)
5. laboratoare criminalsitice mobile) etc.
- dupa destinatia lor
1. Metode si mijloace de colectare a urmelor materialelor de proba (cautarea lor ,
descoperirea , fixarea lor tehnica,foto ,video, schita, schitarea procesuala, ridicarea urmelor ,
impachetarea lor )
2. Metode si mijloace tehnice de expertizare (cercetare in cadrul expertizei , constatarilor
tehnico-stiintifice )
3. Metode si mijlaoce de prevenire a infractiunilor /de profilaxie ( e un grup mai redus, ca nu
e in sarcina criminalisticii de profilaxie , ci se studiaza acest aspect sub aspect criminologic)
4. Metode si mijlaoce de stocare si sistematizare a informatiei cu semnificatie criminalistica
(inregistrarea , evidenta criminalistica )

tehnica criminalistica mereu e un sistem de cunostinte (sistematizate), s-au comprimat aceste

cunostinte, teze sintetice , teoretice care-si formeaza aspectul stiintific a ltehnicii criminalistice. E
un ansamblu de cunostinte elabate in baza acestor teze teoretice.
2.
Colectarea urmelor infractiunii e o notiune complexa care cuprinde un rand de actiuni concrete :
- Depistarea (relevarea / descoperirea urmelor )
- Fixarea (descrierea in procesul verbal, fotografierea , vidoeinregistrarea , schita
faptei,audioinregistrarea )
- Examinarea preliminara a urmelor , redicarea urmelor
- Ambalarea urmelor si trimiterea la expertiza(colectarea).
Diversitatea mare de urme aflate I nscena infractiunii conditioneaza si multitudinea de metode si
mijloace utilizate in aceste scopuri .
Prima grupa :
-MIJLOACE DE CAUTARE SI DESCOPERIRE A URMELOR SI ALTOR MIJLAOCE DE
PROBA :
*mijlaoce de iluminare( surse de lumina generala , surse de lumina concentrata , surse speciale de
lumina (infrarosu , ultraviolet) (sunt sisteme de iluminare coloane intregi, fibroscoape)
*mijloace de cautare : utilaj optic(lupe : pliante , cu picior ,de masurare , binoculare ,cu iluminare
etc; microscoape )
*dispozitive de detectie care permite a depista cadavre ingropate , obiecte metalice, metale
pretioase, negre ; termovizoare , analizatoare de gaze , aparate pt relevarea urmeor de praf de pe
diferite obiecte(covor), magneti cu capacitatea de pana la 25 kg, nvoade pt scoaterea din apa a
diferitor obiecte, detectoare lasez pt detectarea urmelor diferitor obiecte , detectoare de metale
GARRET (americane ) . Radiolocatie- georadare, pt identificarea persoanelor din diferite
incarcaturi - aparate de detectarea a microvibratiilor inimii ) .
Substante si reactivi chimici de detectie (a urmelor de natura organica(urme de sange se detecteaza
cu luminolul care reactioneaza la particule de gradul milioanelor din picatura de sange ; apa
oxigenata daca e picurata pe sange apare spuma , urmele de sperma se identifica cu lamelele de
fosfotest
FIXAREA e un element important in procesu lde dectarea urmelor :
- Fixarea procesuala (descrierea , consemnarea in procesul-verba)
- Fixarea tehnica(folosirea fotografiei, fotoaparatului , camerei de luat vederi , alcatuirea
planurilor, schitelor a locului faptei(se utilizeaza rigle gradate , filtre de lumina, diferite
ecrane cu lumina,; se mai intelege : diferite masurari ; cu banda metrica , ublerul
micrometru)
*mijloace de ridicarea aurmelor : Modalitatea optimala de ridicare e ridicarea lor cu obiectul
purtator de urma sua cu o parte , sau daca nu e posibil ,aceste urme se copie , se muleaza (cu
ajutorul peliculei adezive etc)
TRUSELE CRIMINALISTICE cuprind minimul de instrumente materiale si substante necesare
pentru a cerceta locul faptei, pt a examina la perchezitie locul care e perchezitionat .a.
Dupa natura echipamentelor ,avem truse:
-truse universale care au menirea de a efectua principalele operatiuni tehnice la fata locului in toate
cazurile
-truse cu destinatie speciala care contin un instrumntar redus insa pentru operatiuni conrete (trusa pt
amprentarea persoanelor si a cadavrelor(la cadavre : toaletizarea cadavrelor- spalarea ,fardarea )).
Trusele se fac pentru anumite activitati
LABORATOARELE CRIMINALISTICE MOBILE (sunt amplasate pe caroseria automobilelor, sau
ele-s vagoane.

Laboratoarele criminalistice mobile sunt dotate cu aparataj mai complex care permite atat cercetarea
locului faptei cat si examinarea preliminara a urmelor la fata locului .
Compartimentele principale ale laboratorului:
- Compartimente de cercetare a diferitor tipuri de umre
- Comp de examinare a cadavrelor
- Sectia detectoarelor (de metale ,colorrate , negre)
- Sectia foto audio,
- Trusa cu aparatura de iluminare
- Trusa cu echipament de legatura si semnalizare
- Trusa de instrumente (ciocan, ferestrau etc)
- Setul de mijlaoce de securitate(stingator de foc , masca antigaz, scafandru , era pe vremuri
barca de cauciuc )
3.
Mai fercvent in cadrum expertizei urmelor si altor materiale de proba se folosesc metodele :
- Microscopia optica -care permite a efectua cercetari in lumina incidenta cat si in lumina
penetranta (la obiecte transparente) , si in lumina polarizata (fibre naturale,artificiale).
In laboratoarele criminalistice se folosesc microscoape biologice, stereoscopice,
metalografice , de comparatie .
- Microscopia electronica care permite a examina urmele , in grosisment de peste 100 mii
ori(noi nu avem). Mai frecvent se foloseste microscopul electronic cu baleiaj(din fr : a
matura suprafata)
- Analiza spectrala ( se analizeaza spectrele de lumina a substantelor ,)
- Analiza luminiscentei ( e intelmeiata pe capacitatea unor substante de a lumina sub influenta
razelor ultraviolete sau infrarosu) Fixarea luminiscentei se efectueaza vizual dar si cu
ajutorul unor aparate care se numesc : transformatoare optico electronice .
- Metodele cromatografice se aplica in scopul determinarii substantelor ce formeaza
amestecuri complexe in urma separarii lor selective pe un absorbant. Distingem
cromatografie pe hartie , in strat subtire, cromatografie in faza gazoasa .
Gama metodelor care se aplica in conditii de laborator in cazul expertizelro e mult mai larga .
1.
2.
3.
4.

Tema 4: Fotografia criminalistica, videoinregistrarea

Notiunea si sistemul fotografiei criminalistice
Metodele si procedeele fotografie ide inregistrare
Fotografia criminalistica de examinare
Videoinregistrarea (aplicarea videoinregistrarilor in activitatea de urmarire
penala )

Literatura suplimentara :
-Berchean Vasile si Toader Catalin : FOTOGRAFIA JUDICIARA CLASICA ,
FOTOGRAFIA DIGITALA , IDENTIFICAREA PERSOANEI DUPA SEMNALMENTE
,Craiova , 2008
1.
Contributie semnificativa a adus-o englezul TALBOT - a creat procesul negativ-pozitiv .
DAGHER initial obtinea imaginea de-odata pozitiv .
Talbot a invetat procesul de obtinere si a negativului(fotografiile se faceau pe plastine din
sticla ). In 1884 , Iastman(german) a inlocuit sticla cu o pelicula flexibila.
In 1898 , KODAK a inceput s aproduca fotoaparate cu pelicula in interior .
Aceasta a pus bazele filmului , pelicula lui Iastman .

Bertillon , dupa 1879 a perfectionat fotografia. (in 1841 pe plastine se fotografiau infractorii). A
construit un aparat special, un fotoliu special. Bertillon are o contributie enorma.
La fotografie a contribuit si savantul rus : Evghenii Fiodorovici Burinski . Primul a creat un
laborator criminalistic de fotografie la Sankt Petersburg. Datorita fotografiei lui a reusit sa citeasca
niste gramote care pana la un moment nu puteau fi citite(textul era stins de pe coaja de
mesteacan). Metoda de ridicare/ amplificare a contrastului a reusit sa le citeasca .In 1903 a fost
decorat cu cea mai mare distinctie : LOMONOSOV.
Serghei Potapov a creat sistemul stiintei criminalistice . In 1926 a publicat o lucrare
fundamentala cu sistemul fotografiei ( cu schite , schemedetaliat tot) .
A fost istoria .
Actualmente fotografia criminalistica reprezinta un sistem de cunostinte , teze stiintifice in baza
carora se elaboreaza metode , procedee si mijloace tehnice necesare fotografierii in cadrul
actiunilor de urmarire penala , speciale de investigatii precum si in examinarile de expertiza
judiciara a materialelor de proba .
Fotografiile anexate la dosar, la procesele verbale de cercetare la fta locului, perchezitii joaca un rol
demonstrativ foarte puternic , ea reda obiectiv , real, unele lucruri care sunt scapate de ofiterul de
urmarire penala cand a creat procesul verbal.
AVANTAJELE fotografiei, de rand cu caracterul lor ilustrativ si demonstrativ prezinta rapiditatea si
exactitatea fixarii obiectelor si detaliilor acestora . (de aceea ea a obtinut o raspandire ft larga in
activitatea organelor de drept.). (Cercul acestor obiecte e ft larg ).
SISTEMUL FOTOGRAFIEI CRIMINALISTICE (judiciare):
- Metodele de fotografiere(ansamblu de reguli si recomandari privind alegerea mijloacelor
fotografice si a conditiilor de fotografiere care asigura obtinerea pozelor in anumite scopuri.
In acest sens exista2 grupuri de metode :
*fotografia de fixare(operativa), inregistrare: detaliile invizibile
*fotografia de examinare(expertiza..in cadrul laboratorului in cadrul expertizelor). O
aplicam larg in cadrul inregistrarii obiectelor vizibile )
- Procedeele fotograice( ansamblul de reguli privind alegerea corecta a pozitiei , directiei si a
distantei de fotografiat.
Exista urmatoarele procedee:
*fotografia de orientare (ca procedeu)
*fotografia de schita
*fotografia obiectelor principale(fotografia de nod)
*fotografia de detaliu )
- Genurile fotografice (imbinarile de metode si procedeele fotografice aplicate in cazurile de
fizare a anumitor obiecte. In acest distingem fotografie :
*la fata locului
*la perchezitie
*la reconstituirea locului faptei
*cadavrelor
*persoanelor in viata
*documentelor
* a urmelor etc.)
Fotografia criminalistica ca parte a criminalisticii e un sistem de cunostinte.+ istorie.
Fotografi se foloseste in toate comportamentele tehnicii (ea e undeva in tezele generale). Are o
insemnatate generala fata de tehnica criminalistica . Aceste regului sunt valabile si pt balistica,
gabitoscopie etc.

2.
In practica criminalistica sunt folosite :
- metode panoramice , : fixarea consecutiva a locului de o intindere mare in plan orizontal
sau vertical . Pozele obtinute fiind montate intr-o singura imagine de ansamblu care si este
panorama fotografica a obiectului .Se aplica aparate speciale cu obiective rotative sau
aparate obisnuite . Se aplica 2 variante de panorama:
* circulara
* liniara .()
()
- de masuratoare fotografica , - cu rigla gradata , cu o banda gradata .(fotografia la scara se
face cu scopul de a stabili dimensiunile reale . Se ia o rigla reale si se masoare rigla
gradata pentru e determina cu cat e micsorata
*masuratoarea cu banda gradata ( se aplica cand e necesar de a determina portiuni de
teren intinse pt a determina distanta dintre obiecte pe fotografie (diensiunea patratatului e
egala cu distanta principala focala a obiectivului
)
- de reproducere sistem de procedee care permit obtinerea unor fotocopii de pe obiecte
plane (schite , desene , fotografii, imagini, tablouri).
Strict vertical se fotografiza, obiectivul e orientat strict in centru. Iluminarea tre sa fie
difuza si ft uniforma
- fotografia semnalmentelor(signalitica) se executa pt a fotografia persoanele in viata dar si
cadavrele cu scop de inregistrare si recunoastere/ identificare .
Se executa 4 fotografii (3 pana la bru si una in picioare. In fata , profilul drept si
semiprofilul stang , si una in picioare persoanele in vaita.
La cadavre nu sunt restrictii nu se fotografiaza inainte de a fi toaletizat .
Fotografierea unor semnalmente care-l individualizeaza
- stereofotografia se realizeaza cu ajutorull unor aparate speciale care permit inregistrarea
concomitent prin 2 obiective sincronizate care-s indepartate pe o distanta de 65 mm intre
distantele lor optice care permit perceperea celei de-a 3 dimensiune : PROFUNZIMEA .
Se foloseste la cazuri compleze, explozii, atacuri teroriste . Cercetarile efectuandu-se in
regim de urgenta .
In practica aceasta e destul de complicat si nu se prea foloseste, dar in anumite situatii se
impune aceasta fotografie
- macrofotografia fotografierea obiecttelor la marimi naturale . Daca avem fotografia
digitala ne apropiem atat cat de tare sorim ca sa fim de aproape de aparat. Se paote de
fotografiat obiecte cu dimensiuni nu prea mari .
PROCEDEELE DE FOTOGRAFIERE
Cele mai uzuale , raspandite procedee folosite in toate actiunile de urmarire penala :
- FOTOGRAFIA DE ORIENTARE : fixarea locului faptei impreuna cu imprejurarile
acestora (reperele).
- FOTOGRAFIA SCHITA serveste pt a fixa doar locul desfasurarii actiunii de urmarie
penala fara cadrul inconjurator .(daca e vorba de un furt de magazin va fi fotografiat
magazinul din fata sau spate , fara obiectele inconjuratore)
- FOTOGRAFIA DE NOD , A OBIECTELOR PRINCIPALE (urma de incaltaminteiar
fotografia de detaliu se aproprie cu rigla gradata si se fotografiaza strict vertical si cat mai
aproape de obiect ..)
GENURILE FOTOGRAFICE :
- cercetarea la fata locului ( fotografia de orientare, schita, de nod , de detaliu): daca exista cadavre
la fata locului el se fotografiaza din toate aprtile, fieacare element al sau. La exhumare la inceput
se pozeaza mormantul , apoi se extrage sicrieul , apoi se scoate la suprafata se poazeaza si tot asa


La perchezitie se fotografiaza imaginea generala, daca se gaseste ascunzisul se fotografiaza el, apoi
daca se scoate bunurile se pozeaza la general apoi fiecare in parte se descrie daca sunt
particularitati)
Fotografiile se manifesta ca o anexa la procesul verbal, dar CPP le da si valoare de sinastatatoare
(art 90 ca probe sunt aratate aparte) .
Fiecare fotografie trebuie sa aiba denumirea sa (cu titlu ) .
Plana fotografica se semneaza de specialistul care a facut fotografiile . In denumire tre de scris :
ANEXA LA PROCESUL VERBAL(daca e proces verbal). Daca sunt aparate cu eplicule pai se
anexeaza si peliculele .
3.
Fotografia de examinarea se realizeaza in cadrul efectuarii expertizelor, cu ajutorul e ise scot in
evidenta caracteristicile si detaliile unor obiecte inaccesibile ochiului nenarmat .
Exista urmatoarele metode de examinare :
- Microfotografia : se realizeaza cu ajutorul microscopului. Se fixeaza niste detalii cu un
grosismente mai mare de 10 dioptrii(ochiul uman nu le percepe )
- Fotografia de contraste : se utilizeaza pt a scoate in evidenta si a fixa texte slab vizibile
care-s partial inlaturate chimic, sau acoperite cu cernela, inscrisuri sterse .
Exista 2 tipuri de contraste :
*de intensitate
*de culoare(se foloseste diferite filtre de lumina)
- Fotografia separatoare de culori se utilizeaza pt a scoate in evidenta si a fixa texte slab
vizibile care-s partial inlaturate chimic, sau acoperite cu cernela, inscrisuri sterse .
- Fotografia in radiatii invizibile ( UV , IR etc) se foloseste pt a citi texte invizibile /
acoperite . Ele continand diferite elemente pot fi determinate prin diferite metode (UV,IR)
4.
Videoinregistrarea sistem de cunostinte stiintifice in baza carora s eelaboreaza metode, mijlaoce,
procedee de fixare a informatiei relevante pentru descoperirea si cercetarea infractiunilor .
Comparativ cu fotografia , videoinregistrarea prezinta unele avantaje :
- suprinderea unor procese , activitati in dinamica
-creaza efectul prezentei la evniment,
-permite a determina starea emotionala a persoanelor inregistrate
AUDIOFONOGRAMA are partea introductiva(tre sa contina imaginea ofiterului de urmarire
penela- el prezentandu-se , apoi ea trece incet la participanti dupa care se incepe filmarea la locul
faptei ) ,partea de baza si de incheiere(filmul se termina cu participantii , la urma fiind ofiterul de
urmarie penala care face concluziile si anunta ca s-a incheiat filmarea . Se indica cand se face pauza
, la ce ora etc verbalizat).

Tema 5: traseologia : Cercetarea criminalistica a urmelor materiale

1. Traseologi judiciara . definitie. Obiect. Sarcini
2. Notiunea si clasificarea urmelor in traseologie
3. Cercetarea criminalistica a urmelor de mini (dactiloscopia)
4. Cercetarea altor categorii de urme materiale
LITERATURA suplimentar:
*Gh. Golubenco : criminalistica : cercetarea urmelor materiale ,2015
1.
Folosirea urmelor materiale , practic, coboara in antichitate. Atunci cand vanatorii, persoanele care

duceau o viata nomada urmareau animalele salbatice dupa urme. Experienta de a citi dupa urme a
dus la aparitia oamenilor care le-au preluat experienta .
In Codul Albanex(lec ducachini) se observa in articole cum aceste urme sunt folosite .
Atatea decenii, sute de ani s-a acumulat aceasta experienta si afost firesc ca la sf sec XIX ,acste
exemple din practica sa fie sistematizate, analizate , generalizate mai ales lucrarile care vorbeau
de procedura penala dar continea o gramada elemente de criminalistica.
Sistematizarile stiintifice : criminalistii,in paralel sau mai tarziu au inceput sa vorbeasca despre
aceste urme si sa le trateze in plan stiintific prin sistematizari.
Se vorbea de urme vizibile, mari, observabile , dar in 1850 GUGULEN a propus cercetarea
urmelor prin topirea stearilului)faramicios).
In 1877 a aparut ideea concreta, Borhman a propus ridicarea urmelor cu solutia de ghipsos( ipsos)
.
Mai tarziu, inceputul sec XX, lucrarile lui Foiniki caracteriza urmele (datea anumite notiuni, s-au
ivit notiunile) au aparut primele repere ale stiintei . Foinitchi zicea: urmele materiale sunt diverse
modificari in lumea materiala .
Amuat , definea urma : ca tot ce specialistul poate percepe si folosi in plan criminalistic.
In 1935 , cand a aparut primul manual pt universitati in fost Uniune Sovietica acolo s-a ivit
sintagma TEORIA DESPRE URME , iar in 1936 : TRASEOLOGIA . (tras-urma, logos-urma din
fr)
.
In 1947 ,dupa razboi, a aparut o lucrare fundamentala de evcenko : BAZELE STIINTIFICE ALE
TRASEOLOGIEI CONTEMPORANE in care a fost data definitia acestei traseologii : ramura a
tehnicii criminalistice ce studiaza diferite urme ce reproduc aspectul exterior a urmelor materiale
ce . Permit la studierea obiectului .
Reflectarea unui obiect pe suprafata altui obiect . Aici nu intra urmele de sange, sperma etcel a
re4strand aceasta.
Azi traseologia e privita in sens restrans : REPRODUCEREA STRUCTURII EXTERIOARE A
UNUI OBIECT PE SUPRAFATA ALTUI OBIECT .
Azi ramane de sensul larg si sensul ingust al urmei . (sensul ingust e sensul pur al traseologiei).
A fsot istoria !
TRASEOLOGIA CRIMINALISTICA - o subramura a cercetarii criminalistice a urmelor materiale
in care se studiaza legitatile mecanismului de formare a urmelor create prin reproducerea
constructiei exterioare a obiectelor si care elaboreaza pe aceasta baza metode , procedee si
mijloace de cercetare si colectare a acestora in scopul identificarii obiectelor care le-au creat si
solutionarii altor sarcini diagnosticatoare . (stdiaza urmele care isi reproduc structura exterioara pe
o suprafata)
IN aceasta formula se evidentiaza ca la fata locului in rezultatul activitatilor infrationale raman
urme materiale (mai ales daca infractiunea e materiala) , intra si urmele ideale ( ele nu se studiaza in
traseologieici in cadrul tacticii: imaginile mintale se transforma in materiale : proces verbale)
OBIECTUL TRASEOLOGIEI : cautarea (relevarea) , fixarea si ridicarea urmelor materiale precum
si examinarea preliminara a acestora (la fata locului : specialistii criminalisti tre sa le examineze ca
sa extraga informatie utila pt a retine infractorul pe urme proaspete..nformatie orientativa) .
SARCINILE TRASEOLOGIEI :
- stabilirea faptei

- Explicarea mecanismului de formare a urmelor

- Identificarea obiectului creator de urme
- Lamurirea altor imprejurari ale faptei
Ca teorie particula ca notiune , mereu tine de domeniul cercetarii urmelor care apar in rezultatul
contactului a 2 obiecte : obiectul creator cu obiectul primitor de urme . In rezultatul acestui contact
apar : forma , dimensiunile , microrelieful partii de contact
2.
In literatura de specialitate, majoritatea utorilor apreciaza notiune de urma in 2 acceptiuni:
- Sens larg : urma e orice semn concret material aparut la fata locului ca urmare a savarsirii
unei infractiuni . IN acest sens se disting :
*urme forma / de reproducere / reflectare(reflectarereproduc structura exterioara a
obiectului creator urme in sensul larg al cuvantului , sau cele care oglindesc mecanismul
de reflectare a infractiunii(urme de sange, de natura biologica etc)).
Isi fac aparitia in urma contactului a 2 obiecte: obiectul creator, obiectul primitor de urma .
*urme obiecte(cartus, glonte, pistol, pasaportul infractorului)
*urme substante
Obiectul investigatiilor traseologice il constituie, mai cu seama, urmele reflecare/forma .
- Sens restrans:
ClASIFICAREA URMELOR :
- Dupa obiect :
* urme lasate de om( de maini, picioare, manusi , incaltaminte, dinti . unghii, etc )
* urme ale instrumentelor si uneltelor, mecanismelor , instrumentelor (de taiere, sfredelire,
dezmembrare , rupere)
* urme ale mijloacelor de transport
- In functie de mecanismul de formare :
*urme statice ( in stare de repaus : au o imagine concreta)
*urme dinamice( urmele de pe glont , urme de derapare , de lunecare , de sfredelire )
*de adancime / in volum ( ramane a treia dimensiune : adancime )
*de suprafata :
- urme de stratificare
- urme de desstratificare ( s-a preluat praful pe mana, s-a preluat vopseaua )

*urme aparute sub influenta locala

*urme periferice
Dupa modul de percepere
*vizibile
*slab vizibile ( obiecte transparente : sticla )
*latente( necesita anumite metode pt a fi vizibil)

In cazul examinarii la fata locului, toate urmele evidentiate se vor consemna in procesul verbal
(locul unde au fost descoperite, forma urmelor , dimensiunile , principalele caracteristici ale lor ,
raporturile spatiale fata de obiecte(unde anume se afla aceste obiecte).
4 elemente :
Totdata fixarea urmelor se realizeaza si prin schita intocmit fie la vedere, fie la scara (matabnaia)
(in practica se face rar : scara 1:100).
Alta metoda de fixare : fotografie , procedee de fxare a locului faptei (videoinregistrare(
RIDICAREA urelor se realizeaza impreuna cu obiectul purtator de urma sau cu o parte din el .
(urmele se ridica prin copiere : prin banda adeziva, prin mulare , prin polimeri a(sau plastilina).
Fiecare obiect ridicat tre ambalat, seperat , sigilat si etichetat (semnatura organului de urmarie

penala care a ridicat-o ..sau etc) .

Urmele sunt variate .
3.
Dactiloscopia provine de la grecescul dactilor : degete, scopi: a privi, a analiza.
DACTILOSCOPIA e ramura a tehnicii criminalistice ce are ca obiect de studiu desenele papilare si
amprentele lor in scopul identificarii persoanei ce le-a creat si descoperirii infractiunilor .
Relieful pielii de pe palma mainii ( ca si de pe talpa piciorului) are o suprafata specifica ce se
deosebeste de alte parti ale corpului prin faptul ca aici sunt prezente cute flexorale , riduri subtiri ,
creste papilare , pori.
Pentru indentificare , mai frecvent , sunt folosite crestele papilare din zona centrala a falangetei
care formeaza desene in forma arcuri , lauri , cercuri . Dimensiunile acesto desene , tipul
,varietatea lor prezint acaracteristicile generale . Totodata , fiecare creasta papilara are
particularitati in forma de bifurcari , contopiri , inceputuri, sfarsituri , butoniere , arastamoze ,
fragmente, puncte etc .
Atare elemente morfologice destul de mici constituie caracteristicile particulare ale desenului
papilar .
In totalitatea lor (acestor elemente particualre) prin pozitia reciproca ele formeaza un ansamblu
de semne specifice ce individualizeaza desenul , facandu-l irepetabil .
DEGETE
Degetul mare : policar
Aratator
Mijlociu
Inelar
Mic
PALMA (de langa degetu lcel mare , apoi langa el, apoi langa degete)
Zona tenaru
Hipotenara
Zona digitopalmara
DEGETE : (de sus in jos)
Falangeta (exista 3 tipuri de desene papilare : arc simplu, arc pin
la delta
Falangina
Falanga
Pe langa individualitate , semnele papilare prezint asi alte insusiri importante :
-fixitatea(apar la om in perioada dezvoltarii extrauterine (3 luni) si dispar la moartea omului la
inceputul procesului de putrefactie) si
-restabilitatea lor ( ele pot fi roase ..dar in 4-5 zile ele se restabilest. Daca se zgariie (derma,
epiderma, hipoderma) stratul profund : hpoderma, atunci apare cicatrice, dar daca e mai la suprfata
ele se restabilesc)
In cazul cand se impune cercetarea unor fragmente de urme mici, identificare poate fi realizata prin
examinari poroscopice(poroscopia) sau dupa forma muchiilor crestelor papilare (crestoscopia ) .
In RM tre sa fie minimum 9-10 coincidente nu e un nr stabil..dar asa se practica .
Cu cat caracteritica e mai mare , ponderea e mai mare .
Relieful desenelor papilare se reflecta pe suprafat adiferitor corpuri , unele mai plastice , altele mai

dure , unele se formeaza prin colorare cu sange , murdrire, ulei , altele cu ajutorul substantei
sudorale (incolore).
Substanta sudorala contine undeva 95% apa , 5% - elemente chimice , organice .
In aceasta substanta persista grasimea , ea nu e secretata de organism, ci o preluam cu mainile de pe
diferite suprafete si se formeaza o substanta cleioasa si de ea se lipeste praful etc si produce
intocmai desenul cand are contactul cu obiectele.
Urmele de adancime : cu lumina oblica
Pt a scoate evidenta urmele latente se utilieaza prafuri, pulbere magnetice (rubin , malahit ) sau
simple (oxidul de cupru praf negru, greu, funiginea simpla , oxidul de zing praf alb
Desene papilare : de tip arc, de tip la, de tip cerc (toate au aceeasi structura internain interior sunt
detalii) .
Pozitia reciproca a detaliilor / minuii le fac particulare .
Cercetarea urmelor digitale :
Relieful desenelor papilare se reflecta pe suprafata diferitor corpuri si obiecte : pe cele dure raman
urme de suprafata (de stratificare , de destratificare) , pe cele plastice de adncime ; urmele
incolore se creaza de substanta sudorala aflata pe suprafata pielii (asemenea urme pe obiectele
lucioase , netede se depisteaza vizual ) , pe suprafetele mate , porozitare se releva cu ajutorul
unor coloranti .
Mai complicat e de a descoperi urmele digitale latente (invizibile) . Trusele criminalistice contin, de
regula, prafuri magnetice de tip RUBIN , MALAHIT , SAFIR precum si prafuri simple : oxidul de
zinc , oxidul de cupru , funiginea .
Prafuirea suprafeteleor se realizeaza cu pensulele magnetice , simple cu par din coada de veverita
sau fibre artificiale .
Alte metode de relevare a urmelor latente : aburirea cu vapori de iod , solutie de ninhidrin, azotat
de argint , cianocrilai .a.
recapitulare : metode de reelvare
-Metoda vizuala ,
-metoda fizica (prafuri, aburirea cu iod se face pe suprafete mate. Acestia sunt si nocivi intr-o
cantitate mai mare. ) ,
-metoda chimic ( ninhidrina care se dizolva in spirt , ne permite sa scoatem in evidenta urme vechi
cianocrilaii (clei care se usuca momentanei polimerizeaza urma , o face ca pelicula, o releva dar
intr-un spatiu inchis tre de controlat procesul de polimerizare, c-apoi daca nu se pierde
contrastul .
Cianocrilatii polimerizeaza substanta sudorala in primul rand, apoi se lasa si pe alte suprafete .
EXPERTIZA DACTILOSCOPIC toate urmele relevate prin diferite metode (se fotografiaza , se
consemneaza in procesul verbal , locul aflarii lor, forma , dimensiunile si se ridica ). Ele se copie
cu ajutorului peliculei dactiloscopice sau cu pelicula adeziva .
Urmele se impacheteaza in plicuri, se sigileaza si se trimit la expertiza dactiloscopica.
Intrebare :1 daca sunt urme papilare, digitale ep acest obiect ? 2 daca urma e operanta/ valabila
pentru identificare (daca are suficiente caracteristici , particularitati) 3 daca e valabila , operanta si
daca ea e lasata de persoana banuita?
Amprentarea se face pe fie dactiloscopice .
4.
Pe lnga urmele papilare , la fata locului, pot fi intalnite si alte categorii de urme : urme de picioare .
Urmele de picioare- acele modificari aduse campului infractional ca rezultat al contactului cu
aceesta a plantei piciorului gol sau incaltat in cadrul comiterii infractiunii .

Ca obiect al cercetarii traseologice urmele pot fi :

-de adancime/de suprafata
-unitare sau multiple.
In cazul cand o multitudine de urme rezulta dintr-un mecanism unic de formare in procesul de
miscare a individului, ei se numesc CARARE DE PAI/ CRARE DE URME .
Examinarea cararei de pasi poate oferi date despre unele caracteristici ale faptuitorului,
particularitati ale mersului : directia miscarii etc ) .
Aceste particularitati se numesc : elementele cararii de pasi si anume :
- Directia de miscare/ deplasarii
- Linia mersului
- Unghiul pasului
- Limea pasului .a.
Cararea de pasi ramane destul de rar la fata locului. Daca o gasim trebuie fixata in procesul verbal
.
Ca obiect creator de urma , panta piciorului prezinta interes din punct de vedere a formei ,
dimensiunilor si functiei sale locomotorii . Urmele de incaltaminte pot reproduce partial sau total
forma conturului , caracteristicile acestuia care mereu depinde de plasticitatea obiectului primitor .
Toate urmele de incaltaminte de picioare se fotografiaza ,se consemneaza in procesul verbal
referitor la pozitia fata de obiectele inconjuratoare(formele , dimensiunea etc).
Daca s-a gasit o carare de pasi , se cauta o urma mai clara , mai calitativa lasata de incaltamintea
piciorului. Aceasta urma se masoara (lungimea totala , lungimea tocului , lungimea zonei
intermediare (de la toc in sus) arcada , si lungimea pinjelei.) . Printr-o fraza generala se plaseaza
desenul antiderapant .
Dupa ce e descrisa , se fotografiaza cu rigla gradata (cu rigla reala se masoara rigla din fotografie
si se imparte pentru a se afla scara)dupa aceasta, urma se ridic cu ajutorul solutiei de ipsos .
(Orice obiect criminalistic se descrie cu scopul de a individualiza obiectul ,de a nu se confunda cu
alt obiect/ urma .)
Ipsosul se face din ghips . Ipsos medicinal, din piata pt constructii. Cel mai calitativ e cel
medicinal.
La urma inclatamintei cu adancimea nu prea mare avem nevoie de 0,5 kg , apa , se amesteca si se
formeaza o solutie consistenta ca un chefir .
Paralele cu asta, sau mai inainte trebuiede cautat 2 beioare care va juca rolul de armare . de un
betisor se leaga o eticheta cu nodul in interior.
Apoi se face turnarea . Se curata urma de obiectele straine si se toarna primul strat care acopera
toata urma (strat subtire), dupa aceea se pun betisoarele cu ror de armatura, armare. Dupa aceea
se toarna mai departe si se acopera betisoarele sa nu sa se vada . Se asteapta . (betisoarele trebuie
sa nu ie uscate, pt a evita crapaturile).
Urmele de pe zapada : aceeasi procedura , doar ca solutia trebuie sa aiba aceeasi temperatura ca
si urma de pe zapada (se raceste apa).
URMA IN PRAF (ciment) : trebuiesc intarite aceste urme cu solutie , un polimer care se
pulverizeaza peste urma (se ntampal ft rar aceasta), se mai foloseste lacul de pr .
URME DE PRAF : se fotografiaza in laborator se lucreaza cu imaginea fotografica .
EXPERTIZA TRASEOLOGICA A URMELOR DE INCALTAMINTE
Intrebari : 1. Care e tipul/varietatea de incaltaminte care a lasat urma respectiva (intrebare de
diagnostica)..se stabileste grupa generica 2. Daca urma / mulajul urmei e operant / valabil pt a
identifica incaltamintea respectiva (contine in sine particularitati : elemente de uzura) .
Particularitatile acestea sunt accidentale si au o valoare mare pt identificare . Daca e doar
mulajul si nu e incaltamintea , expertul da raspuns ca nu paote dupa mulaj sa stabileasca daca e

valabila urma ( defectul incaltamintei sau efectul ridicarii). Cand se transmite incaltamintea
aceasta se stabilesc 2 intrebari , daca e valabila si daca e lasata de incaltamintea respectiva 3.
Urma e creata de incaltamintea piciorului drept/ stang a banuitului?
URMELE INSTRUMENTELOR DE SPARGERE
In denumirea generica , INSTRUMENTE tre de inclus toate uneltele , sculele oricaror alte obiecte
care se folosesc la savarsirea unei infractiuni (incepand de la topor, cleste , ciocan, surubelnita,
ferestrare, chei, etc si temrinand cu alte aparate de sudura, taiere etc ) .
Insusi urmele dupa mecanismul de formare, ele pot fi :
-statice/dinamice
-de suprafata/ adancime .
Foema urmeleor depinde de felul instrumentului folosit, de procedeul utilizat de infractor de a
sparge obstacolul si de suportul asupra caruia s-a actionat .
Exista urme create prin apasare , lovire , taiere (inclusiv cu cutitul, toporul) , de sfredelire , de
alunecare, frecare si detasarea unor fragmente etc.
Urmele se cauta ,de regula, pe mecanismele de inchidere, deschidere , pe usi , ferestre, case de
bani, dulapuri, sertare, uneori si pe corpul victimei, a faptuitorului. Ele se descopera, de regula, cu
ochuiul liber dar si cu ajutorul unor mijlaoce optice (dupa caz) folosindu-se si surse de iluminare.
FIXAREA acestor umre se face prin consemntarea in procesul-verbal, fotografiere, proces verbal,
alcatuirea schitei.
RIDICAREA , in funcite de natura lor ,se face prin mulare cu paste din silicon (pasta K-18 ) ,
uneori si cu ipsos , plastilina .
Pasta K se face ca si cauciucul . NU-si schimba forma nici intr-un caz .
peracle (otmcika) elemente care se aseamana cu cheile care permit sparggerea usilor.
EXPERTIZA TRASEOLOGICA A URMELOR DE SPARGERE / instrumentelor de taiere :
Se transmit la expertiza urmele , mulajele impreuna cu ordonanta cu intrebarile:
1 care e felul instrumentului care a lasat aceasta urma 2 daca urma e operanta pt a identifica
instrumentul respectiv 3 daca urmele lasate de intrumentul respectiv
URMELE DE TRANSPORT se cerceteaza cand au fost accidente, in cazul furturilor de masini etc
Se utilizeaza metode identificatoare si diagnosticatoare duap urmele de transport.
Stabilirea grupei generice a transportului , uneori si identificarea acestuia, e posibila dupa urmele
partilor rulante (cauciucuri), dupa unele detalii detasate (rupte , smulse) , dupa partile proeminente
ale transportului . Toate aceste urme pot furniza informatii despre directia deplasarii , regimul
miscarii transportului, locul ciocnirii , unghiu de tamponare etc .
Indiferent de urme se vorbeste de ridicare, fixare ,depistarea ..
La fixare urmelor de transport : se indica 2 momente : ampantamentul (distanta dintre rotile de-a
lungul)si ecartamentul (distanta dintre roti laterale).
LOCUL tamponarii : unde raman cioburi de sticla , (cel mai exact e acolo unde se gaseste murdaria
ce zboara de la aripile rotii).
RIDICAREA urmelor : cu urme de ipsos (se gaseste o zona unde urma e mai clara , si pe un
parametru nu tare mare se toarna ipsosul .
FIXARE:se poate de facut panorama liniara .
EXPERTIZA: se trasmite mulajul, se transmit rotile ,cauciucurile sau chiar si ransportul la
expertiza . Se propune a se stabili care roata a lasat urma etc..

TEMA 6 : CERCETAREA CRIMINALISTICA A ARMELOR DE FOC , ARMELOR

ALBE , DISPOZITIVELOR EXPLOZIVE SI URMELE ACESTORA
1.
NOTIUNEA DE ARMOLOGIE
2. BALISTICA JUDICIARA
3. CERCETAREA ARMELRO ALBE SI URMELOR ACESTORA
4. EXPLOZIOLOGIA CRIMINALISTICA
Legea cu privire la arme
Vasile Macelaru : BALISTICA JUDICIARA , Bucuresti, 1972
Gh. Golubenco : URMELE INFRACTIUNII, Chisinau, 1999
1.
Arma TAISER (a fost elaborata pt insotitorii de avioane ) : e arma electronica : impusca cu sageti
prinse cu microcabluri .(cand e impuscata pai odata cu ea se arunca si microcipuri pt a nu face
abuz de arma .. .caci ea impobilizeaza persoana timp de 10-15 min ) .
ARMOLOGIA JUDICIARA - o ramura a tehnicii criminalistice care studiaza principiile de
actiune si legitatile diferitelor dispozitive destinate nimicirii omului, animalului sau altui obiect
material , legitatile formarii urmelor folosirii astfel de dispozitive si elaborarea pe aceasta baza a
procedeelor si mijloacelor de colectare si valorificare a astfel de obiecte si urme in scopul
descoperirii infractiunilor.
STRUCTURA/SISTEMUL:
- Balistica judiciara (la ball din fr , glonte, minge)
- Cercetarea armelor albe
- Cercetarea dispozitivelor , a substantelor si materiilor explozive (exploziologia )
SARCINA : elaborarea diferitor mijlaoce, metode , procedeee de cautare a urmelor , de ridicare,
fixare , analizare
2.
BALISTICA JUDICIARA o parte a armologiei care studiaza constructia si functionarea armelor
de foc , a munitiilor precum si legitatile ce determina tragerea servind drept baza la elaborarea
acestor mijloace de descoperire si cercetare /examinare a acestor obiecte in scopul descoperirii
infractiunii.
ARMA DE FOC - dispozitiv/ mecanism predestinat constructiv nimicirii fiintelor vii sau
distrugerii unor obstacole cu ajutorul unui proiectil aruncat de energia termica a gazelor pulberii
explozive.
Orice arma de foc are :
-EAV : tub de otel care dirijeaza miscarea glontelui imprimandu-I un imbolt de rotatie.
TEAVA cuprinde :
* camera de detonare
* conul de racordare
* zona ghintuita
Dupa forma lor , exista canale
#ghintuite
# teava lis.
La identificarea armei se tine seama de urmatoarele elemente :
1 calibrul armei
2 numarul si sensul ghinturilor

3 latimea ghinturilor si a plinurilor

4 pasul ghinturilor .
Calibrul armei cu tevele ghintuite e distanta dintre 2 plinuri opuse ,
iar la armele cu teava lis numarul de bile confenctionat dintr-un fund de plumb (0,452 g) de o
grosime = cu diametrul evei armei concrete .
In tarile cu sistemul metric ( ca si RM) sunt raspandite urmatoarele calibre :
* 5,45 mm
* 6,35 mm
* 7,62 mm
* 7,65mm
* 9 mm
* 11,43 mm
In tarile anglo-saxone calibru se indica in ol (un diuim = 25,4 mm).
In marea Britanie : miimi de ol, america : sutimi de ol .
9 mm MB 350 SUA 35
11,43 mm SUA 45 MB 450
GHINTURILE imprima glontelui o miscare helicoidala asigurand stabilitatea pe traiectorie pt a
atinge cu mai mare precizie tinta.
Exista arme cu 4 (Macarov) sau 6 ghinturi inclinate in stanga(ARISAKA japoneza) sau dreapta
(cele mai multe sunt in dreata ).
MUNIIA cartusul cuprinde tubul , glontele , capsa , nacovala si pulberea .
Pulberile se impart in negre(in arme de vanatoare) si coloidale ( in arme cu teava ghintuita)diferenta e viteza de ardere (la cele negre e mult mai mica) .
GlOANTELE au forma si constructie diferita fie din metal masiv , fie din plumb / oel cu camasa
(la Macarov cu miez de oel).
exista gloante obisnuite si speciale .
CLASIFICAREA ARMELOR DE FOC:
- dupa modul de functionare :
* mecanism simplu
* cu repetitie (carabin)
* arme semiautomate (pistoale : se incarca automat)
* arme automate (se duc toate cartusele daca se apasa pe tragaci)
- dupa destinatie :
* militare
* sportive
* militare
* speciale ( de alarma , ggaze lacrimogene)
-dupa calibru:
* calibru mic : pana la 6,35 mm
* mijlociu : 7,32 9 mm
* mare : 11,43 -dupa constructia lor :
*deghizate (forma de baston, umbrela, stilou)
*obisnuite
Urmele produse
-Un mecanism de inchidere
-un mecanism de dare a focului

-un mecanism de aruncare a tuburilor trase

-mecanism de alimentare cu cartu
URMELE PRODUSE DE ARMELE DE FOC sunt modificarile aparute pe obiecte ca rezultat a
fenomenelor dinamice , termice, chimice care insotesc impuscatura .
Pe langa armele de foc, glontele, tuburile propriu zise, prin urme ale folosirii acestora
intelegem pe de-o parte si urmele create pe cartusul tras (cartusul ars) si pe glonte .
Pe de alta parte sunt si acele urme ramase pe corpul victimei sau pe alte obiecte tinta (obstacole) .
Urmele pe tubul cartus se formeaza in 3 etape succesive :
1. In momentul incarcarii cartusului in incarcator: se formeaza urme longitudinale pe
peretii laterali ai tubului prin impingerea cartusului in camera de detonare.
2. Tragerii : raman urmele percutorului si al peretului frontal al inchizatorului (urma
ramasa pe fundul cartusului).
In rezultatul dilatarii cartusului pe peretii tubului se imprima si microrelieful camerei
de detonare .
3. Extractiei tubului : pe marginea anterioara a rozetei raman urmele ghiarei extractoare ,
iar pe fundul tubului : urmele pragului aruncator
Urmele de pe glont sunt adinciturile creeate de plinurile. Urmele de impuscare se clasifica in
*urme principale- de perforare, de patrundere (canala oarbe) urma de ricosare
* urme secundare- ca rezultat a act termice si chimice se impart in :
- inelul de frecare(stergere) ne dovedeste ca s-a folosit arma de foc
- inelul de matalizare il vedem doar in raze de infrarosu(sunt niste particule de metal foarte
mici)
- Inelul de unsoare de ulei: ne da insormatie despre faptul ca e prima impuscatura
- Inelul de contuzie (o vanataie in jurul orificiului de intrare)
- Tatuajul (puncte negre in jurul orificiului de intrare a glontelui : ne vorbeste despre faptul ca
a fost tras de la o distanta mica )
- Urme aparuta ca rezultatul actiunii a flacarii (prlituri)
- tan-marca : amprenta retezaturii anteriaore a armei (a fost impuscat cu teava lipita) :
ramane un inel vinetiu
Exista 3 distante:
- Cu teava lipita
- Distanta mica ( 1 1,5 m)
- Distanta mare
Urmele principale ale impuscaturii ne permita sa determinam la fata locului directia si unghiul de
tragere , sa stabilim locul si distanta de la care s-a tras , tipul armei etc
Urmele secundare contribuie la determinarea departarii de la care s-a tras si faptul daca deteriorarea
a fost provocata de o arma de foc .
Uneori la fata locului, armel se arunca (fantani, gropi ) si tre de cautat arma .
In procesul verbal se noteaza localizarea armei , se descrie detaliat aspectul exterior , pozitia
cocoului ,sensul (pe stanga, pe dreapta) , daca se simte miros de praf proaspat ars .
Arma se descarca la fata locului, dar ft atent .
Teava se inveleste cu o panza curata, alba ca sa nu patrunda /cada ceva .
Atunci cand gloantele de pe diferite obiecte se scot apoi se fotografiaza .
Fiecare glonte, tub cartus se impacheteaza aparte, se trimit la balistica : care e modelul armei,
seria ? care e starea sa tehnica ? si posibilitatea de autodeclansare ? daca glontele extras din cadavru
e sau nu tras din arma concreta?

3.
arma alba poate fi considerat orice obiect confecioant special pt a cauza prin mijlocirea fortei
musculare a omului leziuni corporale grave si care corespund unor model standart sau naumitor
tipuri istorice de arme albe .(nu orice obiect ascutit e considerat arma alba , deoarece au alta
destinatie ).
In toate cazurile de a diagnostica un obiect ca arma alba e necesar sa ne conducem dupa
umratoarele caractere:
- Sa fie adaptat constructiv de a produce leziuni corporale
- Baza energetica a actiunii armei albe o constituie fortam usculara a omului
- Se utilizeaza in lupta corp la corp sau de la distanta prin lansare/ aruncare (arcuri, sulite,
bumeranguri)
CLASIFICAREA :
-dupa destinatie :
*arme albe de lupta (militare, politienesti, )
*arme civile (cutite de vanatoare)
*arme criminale
-dupa modul de functionare:
*industriale
*artizanal
*de fapricatie proprie
-dupa constructie :
*cu lama
*fara lama
*combinate,mascate
TEHNICA CRIMINALISTICA DE EXPLOZIE e un compartiment al armologiei care studiaza
legitatile de fabricare a dispozitivelor explozive , parametrii tehnici ai acestora , legitatile exploziei
si formarii urmelor de explozie .
Obiectele care se studiaza : insusi dispozitivele explozive, mijlaocele de explozie , substantle
explozive si urmele ramase din folosirea lor .
Dispozitivele explozive instalatii care sunt destinate constructiv pt a nimici oameni, animale ,
adeteriora diverse obstacole prin mijlocirea unei de oc sau a schijelor care obtin o directie
orientata in urma descompunerii tehnice a substantelor explozive .
Cercetarea locului exploziei se supune regulilor generale de depistare si cercetare a obiectelor
materiale , cercetarea se desfasoara de la Centrul (focarul) exploziei spre periferie (metoda
excentrica).
Pt focar e caracteristic mereu deteriorarea substantiala a ambiantei, a craterului in pamant ,
deformarile obiectelor materiale si prezenta unor urme intensive de fumizare/parlire/topire a
obiectelor din epicentrul exploziei.
EXPERTIZA exploziologica:
1 e posibil determinarea naturii exploziei?
2 stabilirea epicentrului exploziei (locul amplasarii dispozitivilui exploziv)
3 estimarea masei incarcaturii exploadate in echivalent trotilic(subs exploziva)
4 tipul si dimensiunile acestui obiect
5 daca dispozitivul e operant dupa destinatia lui ?
6 daca obiectu ldepistat la fata locului e parte componenta a explozivului folosit
7 materialele prezentate daca sunt sau nu substante explozive , daca da : care e tipul , varietate etc.

TEMA 7:Cercetarea criminalista qa documentelor (documentologia)

1. Consideratii generale privind documentele si documentologia
2. Cercetarea criminalistica a scrisului si semnaturii (grafoscopia)
3. Cercetarea tehnico-criminalistica a documentelor (falsuri in doc)
LITERATURA :
- Gh Golubenco si Vacaru Ion : teoria si practica diagnosticarii falsului in documente ,
Constanta ,2014
- Gh. Gheorghe : urmele infractiunii, Chisinau, 1999
- Dumitru Sandu : falsul in acte ,bucuresti, 1994
1.
Documentul e tot ce poate servi ca marturie, exemplu , lectie .
DEXul defineste DOCUMENTUL ca act prin care se adevereste , se constata un fapt , se confera
un drept , se recunoaste o obligatie .
Actualmente DOCUMENTUL e privit intr-un sens mai larg : ca purtator material pe care in orice
forma special e fixata informatie relevanta pt descoperirea si cercetarea infractiunilor prin
intermediul diverselor mijloace de comunicare a informatiei si care detine rechizite ce permit a-l
identifica .
In criminalistica , doc e privit un pic altfel, mai larg, pt noi documentul e si acea hartiuta, bilet de
transport gasita la cadavru, si informatiile de pe telefoanele mobile, si inregistrarile cu ajutorul
telefonului mobil, fotodocumentele ,ceea ce poate da informatie relevanta pt descoperirea
infractiunii.
Sub aspect procesual , toate doc se impart in :
- Documente-Probe materiale
- Documente- probe de scris
- Documente-modele de comparatie
Cercetarii criminalistice sunt supuse mai cu seama , doc probe materiale care contin in sine unele
semne, indicii materiale legate de infractiuni.
La randul lor doc-probe materiale se clasifica :
- Documente mijloc de comitere a infractiunii(recipise, facturi, chitante contrafacute)
- Documente ca mijloc de acoperire a infractiunii (o scrisoare premortala din numele
presupusului sinucigas)
- Documente ca mijloc ce inlesneste descoperirea infractiunii
Dupa sursa de provinienta :
- Doc oficiale: tre sa aiba anumita forma si anumite rechizite(in sens criminalistic: acele
caracteristici ale doc care il fac sa aiva vvaloare , stampila, semnatura, forma , fotografia )
necesare care il fac sa aiba valoare juridica
- Doc neoficiale , particulare (izv de la persoane fizice)
Dupa natura juridica :
-doc autentice : e executat conform formei, rechizitelor necesare
-doc false/contrafacute: un element oarecare nu corespunde realitatii :
* fals intelectual : doc , care cu toate ca e alcatuit dupa forma corect, insa continutul lui nu
corespunde adevarului. Se stabileste falsul intelectual prin ancheta , actiunile investigatorului (nu
prin expertiza)
*fals material : se produce atunci cand un doc autentic se modifica unele rechizite, unele
aspecte : prin stergere , adaugire de text, schimbarea fotografiei , stampilei. Se stabileste prin
expertiza tehnico-criminalistica a documentelor (expertiza grafoscopica)
Exista :
_doc partial falsificate

_doc total contrafacute.

Structura documentologiei cuprinde 3 directii:
1. Grafoscopia :cercetarea scrisului,semnaturii
2. Determinarea autorului spiritual al textului
3. Cercetarea tehnico-criminalistica a documentelor (stabilirea falsurilor
in doc efectuate prin diferite metode)
Definita generala a ramurii tehnicii criminalisticiI:
Cercetarea criminalistica a documentelor subramura a tehnicii criminalistice care studiaza
legitatile aparitiei ,dezvoltarii si consolidarii ,vorbirii in scris si a scrisului precum si a urmelor
confectionarii si modificarii documentelor si care elaboreaza pe aceasta baza mijloace si metode de
cercetare a acestor indicii si urme .
2.
Scrisul poate fi definit ca un sistem de comunicare , de reproducere prin semne grafice a
gandurilor si a vorbirii , o deprindere intelectuala , un complex de reflexe conditionate (stereotip
dinamic) format printr-un proces de invatare .
scrisul nu se transmite ereditar . Stereotipul dinamic (automatizari in miscari) e baza identificarii
dupa scris .
In fata grafoscopiei stau 2 sarcini importante :
- sarcini de identificare ( un anumit text sau nu executat de o anumita persoana)
- Sarcini de diagnosticare (determinarea daca o scrisoare concreta e sau nu scrisa in conditii
obisnuite (omul e beat, batran, de slaba vizibilitate , scris de femeie/barbat , nationalitatea ,
varsta persoanei.)
Ientificarea dupa scrisul de mana se bazeaza pe existenta unor elemente particulare prezente in
scrisul fiecarei persoane, elemente dependente de specificul activitatii nervoase de la nivelul
scoartei cerebrale . Aceste caracteristici reflecta o proprietate fundamentala a scrisului si anume :
individualitatea . Varietatea imensa de combinatii pe care le pot forma (aceste particularitati) face ,
practic, irepetabil un scris cu anumite particularitai.
Caracteristicile unui scris pe baza carora e posibila identificarea persoanei care a scris se manifesta
pe mai multe planuri:
-limbajul specific scriptorulu(cel care a scris)
-modul de amplasare a textului pe o coala de hartie
-forma generala a scrisului
-particularitatile de constructie a semnelor grafice .
In semnaturi tot se petrifica particularitati dinamice de a semna intr-o anumita maniera.
Doc mereu trebuiesc tratate atent : nu se coase la dosar (se pune in pachete de hartie si el se coase),
nu se permite de a se face inscriptii pe ele , trebuiesc protejate de lumina puternica .
Din caracteristicile enumerate , sunt grupe extragrafice :
-caracteristicile exprimarii in scris si caracteristicile de ampalsare : nu caracterizeaza scrisul ca
atare, sunt caracteristici extragrafice . Ne ajuta sa restrangem cercul de banuiti.
Celelalte caracteristici : caracterizeaza nemijlocitul scrisului .
CARACTERISTICI EXPRIMARII IN SCRIS : element de natura extragrafica ce servesc la
individualizarea persoanei scriptorului prin analiza continutului spiritual al textului si anume :
1. Vocabularul folosit de autor (volumul de cuvinte care-l detine
scriptorul. Pukin detinea cel mai mare vocabular.)
2. Modul in care acesta respecta regulile de ortografie si punctuatie
3. Claritatea stilului de a se exprima
Datele desprinse din scris determina nivelul general de cultura, profesia , varsta , anomalii psihice .

CARACTERISTICILE DE AMPLASARE A TEXTULUI / TOPOGRAFICE : modul de amplasare

a textului pe coala de hartie .
Caracteristicei:
1. Marginea lasata de scriptor din stanga , si dreapta care paote
fi mare , mijlocie, mica , lipsa , poate fi regulata , oblica ,
rpuit
2. Marimea alineatelor poate fi mare , mijlocie, mica
3. Distanta dintre randuri : mare , mica
4. Amplasarea diverselor mentiuni (semnatura, data )
CARACTERISTICILE GRAFICE : cele generale ale scrisului, sunt comune mai multor persoane.
Ele sunt diferite proprietati generice care luate separat se pot intalni in scrisul a mai multor
persoane.
Cele mai semnificative:
1. Principala :Gradul de evolutie a scrisulu :factorii care determina acest grad sunt :
coordonarea miscarilor(gradul de automatizare), si viteza , ritmul miscarilor , executiei.
Din acest punct de vedere exista : grade inferioare , medii ,superioare .
Cei cu grad inalt de evolutie se pot cobori la nivelul unei persoane cu grad mediocru de
evolutie (viteza mica, coordonarea miscarilor ), invers nu e posibil.
2. Forma scrisului (structura acestuia) : se ia in consideratie configuratia literelor (cursive/
tipografice)., tipul miscarilor (arcadate , unghiulare)
3. Dimensiunea scrisului : mare , mijlocie(undeva 5mm) , mica .
4. Inclinarea scrisului: de stanga , vertical ,de dreapta
5. Continuitatea scrisului / coeziunea scrisului (intra in evolutie )
6. Presiunea scrisului
Carcteristici particulare ale scrisului : grup de elemente valoroase care reflecta modul in care fiecare
persoana s-a deprins sa execute un anumit semn sau un anumit grup de semne grafice .
Cele mai importante caracteristici particulare:
1. Directia miscarii de executare a unui semn / grafism , a gramelor (liniile verticale )
((ducte linii orizontale ) cum se incepe scrisul de sus in jos, de jos in sus)
2. Forma de execuutare a unor elemente ale literelor
3. Modul de incepere de executare a grafismului
4. Finalizarea semnului grafic etc.
Identificare se face nu in baza unei coincidente . Mereu se bazeaza pe un cumul de caracteristici .
(peste 20 de coincidente).
EXPERTIZA GRAFICA rezolva probbleme identificatoare si diagnsticatoare. Principalele :
identificatoare: daca semnatura de pe contractul cutare e lasata de persoana X.
Diagnosticatoare: e barbat / femeie, stare psihologica neobisnuita
3.
In expertiza se stabilesc falsuri materiale.
Principalele procedee de realizare a falsului material in inscris le reprezinta :
1. Inlaturarea unui text / unor semne ori acoperirea lor cu o pata de cerneata etc
Poate fi mecanica (razuirea cu un obiect ascutit) / chimica ( cu chimicate
,reactive ,substante partial sau integral).
Locul alterarii mecanice poate fi stabilit prin : mijloace optice ,vizual si punem in
evidenta urmatoarele aspecte:
*scamosarea si subtierea hartiei
*pierderea luciului

*diferenta de nuanta
*stergerea liniaturii
Inlaturarea chimica : materiale optice , lupa , microscop, radiatii ultraviolete .
Prezenta zonelor mate , cresterea porozitatii hartiei , intinderea trasaturilor de
cerneala in acel loc , portiunea atacata poate sa-si schimbe nuanta de culoarea . ,
deteriorari a desenului de protectie
2. Adaugirea de text (cifra, cuvant, propozitie)
Desonante in :
*continuitatea logica a textului ,
*orientarea diferita a liniei de scriere
*orientarea diferita a liniilor de baza a randurilor
*prezenta unor discordante dimensionale
*deosebiri legate de instrumente, suport, conditii
3. Modificarea unui semn grafic
4. Imitarea unui scris / semnaturi (cu antrenare initiala sau fara)
5. Deghizarea propriului scris
6. Falsificarea impresiunilor de stampila si de sigilii
7. Inlocuirea de fotografii etc
Daca indicii de fals sus-numiti sunt insuficienti se trece la o adoua etapa , examinarea fizicochimica a materialelor de scriere .
La o a treia etapa se studiaza locul de intersectie a trasaturilor adaugate la cele initiale. Aici se
produc o serie de transformari fizico-chimice determinate de actiunea mecanica a instrumentulu
iscriptural si de interactiunea materialelor de scriere.