Sunteți pe pagina 1din 63

1_DREPT_4_CRIM CRIMINALISTICA MULTIPLE CHOICE

1) Care premis, din cele de mai jos, nu este specific identificrii criminalistice: 1. individualitatea; 2. stabilitatea relativ; 3. reflectivitatea; 4. operativitatea. ANS: 4 2) Este adevrat sal fals urmtorul enunt: Obiectul mijloc de identificare este alctuit din urmele obiectului scop si din modelele de comparatie. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 1 3) Principiul schimbului sau transferului presupune: 1. modificrile produse n cmpul infractional de instrumentele folosite de infractor pe de o parte, si modificrile produse de componentele locului faptei asupra acestora, pe de alt parte; 2. un infractor las ntotdeauna urme la locul faptei si prelev, la rndul su, alte urme pe corp, pe haine si pe obiectele purtate. ANS: 2 4) Premisele stiintifice ale identificrii criminalistice: a) individualitatea; b) stabilitatea relativ; c) reflectivitatea. 1. a+b 2. b+c 3. a 4. a+b+c ANS: 4 5) Reflectivitatea este nsusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate si se prezint sub urmtoarele forme: a) urme statice; b) urme dinamice;

c) deprinderi; d) imagini mentale; e) imagini vizuale. 1. a+b+c+d 2. a+b+c+d+e 3. b+c+d+e 4. a+c+e ANS: 2 6) Care principii nu sunt caracteristice identificrii criminalistice: a) principiul identittii; b) principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice n obiecte scop al identificrii si obiecte mijloc de identificare; c) principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare; d) principiul operativittii n efectuarea investigatiei penale; e) principiul dinamicittii si interdependentei f) principiul prezumtiei de nevinovtie 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c+e 4. d+f ANS: 4 7) Expertul poate formula concluzii: a) categorice rspuns pozitiv sau negativ; b) concluzii de probabilitate, caracterizate ca utile si pertinente; c) concluzii de imposibilitate, exprimate prin formula ,,Nu se poate stabili (NSP). 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 4 8) Concluziile de probabilitate depind de: a) experienta expertului; b) volumul datelor centralizate; c) studii experimentale; d) cercetri fundamentale; e) limitele cunoasterii. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c+d+e

ANS: 4 9) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Concluzia de imposibilitate (NSP) este o concluzie de probabilitate, adic fapta incriminat nu se exclude. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 1 10) Cine a formulat, urmtoarea regul pentru experti: ,,Dac exist cea mai mic ndoial, exprimati-o: 1. Edmond Locard; 2. Alphonse Bertillon; 3. L. Retail. ANS: 1 11) Cine a fcut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul su s exprime ndoiala tot att de clar ca si certitudinea: 1. Edmond Locard; 2. Alphonse Bertillon; 3. C.L. Retail. ANS: 3 12) Care sunt metodele examinrii comparative: a) metoda confruntrii; b) metoda juxtapunerii; c) metoda mbinrii sau mbucsrii; d) metoda suprapunerii; e) metoda proiectrii concomitente. 1. a+b+c+d+e 2. a+b+c 3. a+c+d+e 4. a+c+d ANS: 1
13) Care regul este gresit pentru obtinerea modelelor de comparatie:

1. s nu se cunoasc persoana sau obiectul de la care provin; 2. s se tin cont de conditiile n care s-a format urma la locul faptei; 3. urma si modelele tip de comparatie s contin suficiente elemente caracteristice de individualizare a factorului creator; 4. n momentul examinrii sa fie folosite modele similare, avnd aceeasi provenient.

ANS: 1 14) Urmele pot fi clasificate dup urmtoarele criterii: 1. mrimea, structura, viteza si presiunea de formare; 2. factorul creator, factorul primitor, esent, mrime, modul de formare, tipul si natura urmei; 3. compozitia, culoarea, valoarea de identificare, legtura cu fapta si fptuitorul. ANS: 2 15) Prin martor, potrivit legii, se ntelege: 1. persoana care are cunostinte de vreo fapt sau mprejurare de natur s serveasc la aflarea adevrului; 2. persoana care a asistat la cercetarea locului faptei; 3. persoana care a suferit prin fapta penal o vtmare fizic, moral sau material. ANS: 1 16) Receptia senzorial, realizat prin senzatii si perceptii, depinde de: a) ereditate; b) vrsta; c) grupul tipologic d) factori de bruiaj. 1. a+b 2. b+c+d 3. a+b+c+d 4. a+c+d ANS: 3 17) Precizati ordinea proceselor psihice de formare a mrturiei: 1. perceptia, memorarea, prelucrarea, reproducerea; 2. memorarea, perceptia, reproducerea, prelucrarea; 3. reproducerea, perceptia, prelucrarea, memorarea. ANS: 1 18) Precizati care termeni intr n categoria factorilor de bruiaj: 1. vrst, pregtire, ereditate, grup tipologic 2. vizibilitate, audibilitate, durata perceptiei, disimularea nftisrii 3. structuri si configuratii; constanta perceptiei; fenomenul de iluzie; starea de expectant; emotivitatea; efectul halo. ANS: 3 19) Dup factorul creator, urmele se clasific n:

1. urme ale omului, urme ale animalelor, urme ale plantelor, urme ale obiectelor si instrumentelor, urme create de unele fenomene; 2. urme de contact, urme deprinderi, urme pozitionale, urme substant; 3. urme directe, urme de adncime, urme de suprafat. ANS: 1 20) Dup factorul primitor, urmele se clasific n: 1. urme form, urme materie, urme de reproducere; 2. urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de vegetale, urme primite de obiecte; 3. urme de suprafat si urme de adncime. ANS: 2 21) Dup esenta lor, urmele se clasific n: 1. urme form, urme materie, urme pozitionale; 2. urme ale corpului uman, urme ale obiectelor, animalelor si ale unor fenomene. ANS: 1 22) Urmele form pot fi: a) urme statice, urme dinamice; b) urme de adncime, urme de suprafat; c) urme de contur, macrourme si microurme. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 1 23) Urmele de suprafat pot fi: a) urme de stratificare; b) urme de destratificare; c) urme de contur. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 1 24) Urmele de stratificare si de destratificare pot fi: a) vizibile, care sunt detectate de ochiul omenesc; b) invizibile (sau latente), care nu pot fi detectate dect sub anumite unghiuri de lumin,

prin transparent, ori prin folosirea unor surse dirijate de lumin sau a radiatiilor ultraviolete; c) urme apte, care permit identificarea obiectului creator; d) urme inapte, care nu permit identificarea, dar contribuie la stabilirea apartenentei de gen. 1. a+c 2. b+c 3. a+b 4. a+b+c ANS: 3 25) Dup mrime, urmele pot fi: a) macrourme, vizibile cu ochiul liber; b) microurme, percepute cu ajutorul aparatelor optice de mrit; c) urme de stratificare; d) urme de destratificare. 1. a+b 2. b+c 3. c+d 4. a+b+c ANS: 1 26) Dup modul de formare, urmele pot fi: a) statice; b) dinamice; c) de suprafat; d) de adncime. 1. a+b+c 2. b+c+d 3. a+b+c+d 4. a+c ANS: 3 27) Dup tip sau natur, urmele pot fi: a) urme care reproduc forma suprafetei de contact; b) urme sub form de pete sau resturi de materii organice si anorganice (denumite urme materie); c) urme sonore si olfactive; d) urme vizibile si latente; e) macro si microunde 1. a+b+c+d 2. a+b+c+e 3. a+b+c+d+e

4. b+c+d+e ANS: 3 28) Urmele deprinderi pot fi: 1. scrisul, vocea, mersul, deprinderi manuale; 2. deprinderi profesionale, mirosul, mersul; 3. mersul, scrisul, ticuri, moduri de operare. ANS: 1 29) Urmele substant includ: 1. substante sau produse, de obicei fragmentare desprinse dintr-un corp finit sau dintr-o mas amorf; 2. substante chimice provenite din incendii sau explozii; 3. probe materiale, directe sau indirecte, care conduc la identificarea autorului. ANS: 1 30) Urmele pot contribui la clarificarea urmtoarelor aspecte: a) identificarea fptuitorului si a victimei; b) identificarea instrumentelor si substantelor folosite la crearea lor; c) stabilirea infractiunii si a conditiilor n care a fost comis. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 4 31) Suprafata palmei este compus din urmtoarele regiuni: a) tenar; b) hipotenar; c) digito-palmar; d) digital. 1. a+b 2. a+c+d 3. a+b+c+d 4. a+d ANS: 3 32) Identificarea se poate face si fr un control nemijlocit, tactil sau vizual: a) dup imaginile fixate material (prin compararea urmelor descoperite n cazul infractiunii cu urmele create experimental; b) din memorie (identificarea persoanelor sau obiectelor dup semnalmente, declaratii);

c) pe baza nregistrrilor (cartoteci, colectii, fise): identificare dactiloscopic; persoane si cadavre cu identitate necunoscut, persoane disprute; scrisul de mn; autovehicule etc.; d) dup modus operandi. 1. a+b 2. a+b+c 3. b+c+d 4. a+b+c+d ANS: 4 33) Dup gradul de modificabilitate, obiectele examinate pot fi: a) nemodificabile; b) relativ modificabile; c) modificabile n timp; d) modificabile artificial. 1. a+b+c 2. b+c+d 3. a+b+c+d 4. a+c+d ANS: 3 34) Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Reflectarea nu poate fi sub forma imaginilor vizuale (fotografii, film, band video). 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 2 35) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Reflectarea poate fi si sub forma deprinderilor. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 1 36. Precizati care sunt definitiile corecte ale urmei infractiunii. Prin urm se ntelege: a. urmele formate prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect asupra altui obiect; b. modificarea material intervenit n conditiile svrsirii unei fapte penale, ntre fapt si modificarea produs neexistnd un raport de cauzalitate; c. cele mai variate schimbri care pot interveni n mediul nconjurtor ca rezultat al actiunii infractorului. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+c

ANS: 1 37) Precizati care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificrii urmelor dup modul de formare: 1. statice si dinamice; 2. de suprafat si de adncime; 3. directe si indirecte. ANS: 3 38) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: O amprent digital gsit pe un obiect face dovada contactului acestei persoane cu suportul pe care a fost descoperit urma si constituie, prin ea nssi, o prob de vinovtie. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 2 39) Dactiloscopia are ca obiect: a) cercetarea desenelor papilare ale degetelor; b) cercetarea desenelor palmei; c) cercetarea desenelor plantei (piciorului); 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+c ANS: 3 40) Pielea care acoper mna este format din: a) epidermul; b) dermul; c) hipodermul; d) desenul papilar. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+c ANS: 3 41) Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta privind studiul desenelor papilare: 1. Valentin Sava; 2. Andrei Ionescu; 3. Constantin Turai .

ANS: 3 42) Dactiloscopia este: 1. domeniu al Criminalisticii care se ocup cu examinarea si clasificarea desenelor papilare de pe suprafata degetelor, palmelor si tlpilor; 2. domeniu al Criminalisticii care are ca obiect identificarea urmelor lsate de papilele salivare si papilele dermice; 3. domeniu al Criminalisticii care studiaz urmele desenului papilar al degetelor si palmelor minii. ANS: 1 43) Precizati care este denumirea desenului papilar indicat prin sgeat: 1. fragment; 2. anastomoz; 3. croset. ANS: 2 44) Precizati ce reprezint desenul papilar indicat prin sgeat: 1. bifurcatie; 2. trifurcatie; 3. contopire. ANS: 3 45) Precizati denumirea desenului papilar indicat prin sgeat: 1. inel; 2. butonier; 3. croset. ANS: 1 46) Anastomoza este detaliul desenului papilar caracterizat prin: 1. creast care uneste ca o punte (podet) dou creste relativ paralele; 2. creast papilar care se bifurc si apoi revine la normal; 3. creast papilar ntrerupt. ANS: 1 47) Crligul este detaliul desenului papilar caracterizat prin: 1. ramur scurt a unei creste papilare principale; 2. creast papilar ntrerupt; 3. creast papilar care uneste dou creste relativ paralele.

ANS: 1 48) Butoniera este desenul papilar caracterizat prin: 1. creast papilar care se bifurc iar dup un drum scurt revine la normal; 2. creast papilar ntrerupt; 3. creast papilar format prin contopirea a dou creste papilare. ANS: 1 49) Detaliile desenului papilar cu frecvent rar de aparitie sunt: 1. nceput de creast papilar, sfrsit de creast papilar; 2. bifurcatie, trifurcatie, contopire, fragment; 3. fragmentul, butoniera, inelul, inelul punctat; 4. rentoarcerea, intersectia, crestele alternative, devierea si anastomoza. ANS: 4 50) Expertiza dactiloscopic se realizeaz prin examen comparativ ntre: 1. fotografiile mrite ale urmei si impresiune 2. urma ridicat si degetele persoanei suspecte ANS: 2 51) Cine a formulat Legea celor 12 puncte coincidente? 1. Edmond Locard; 2. A.Lacassagne; 3. V. Balthazard. ANS: 3 52) Cine a accentuat aspectul calitativ n dactiloscopie, afirmnd c: ,,Patru sau cinci puncte bine grupate n centrul figurii, ntr-o manier exceptional, conving mai mult dect 12 sau 15 bifurcatii rspndite la periferia desenului? 1. V. Balthazard; 2. A.L. Kirk; 3. E. Locard. ANS: 3 53) Urmele papilare sunt utilizate pentru: a) identificarea persoanei care le-a creat la locul faptei; b) organizarea si desfsurarea testrii la poligraf; c) compararea impresiunilor digitale descoperite n mai multe locuri pentru stabilirea autorului comun; d) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut. 1. a+b 2. b+c

3. a+c+d 4. a+b+c ANS: 3 54) Propriettile desenelor papilare: 1. Unitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea; 2. Imuabilitatea, fixitatea si ilizibilitatea; 3. Unicitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea. ANS: 3 55) Care desene sunt gresite pentru delta alb: a) b) c) d) 1. a+b 2. b+c 3. b+d 4. a+c ANS: 3 56) Care rspunsuri sunt gresite pentru delta neagr: a) b) c) d) 1. a+b 2. b+d 3. a+c 4. a+d ANS: 4 57) Care sunt tipurile de baz ale desenului papilar: 1. adeltic; monodeltic; bideltic; polideltic si amorf; 2. arc, lat, dextrodeltic, sinistrodeltic, amorf; 3. danteliform, simian, piniform, spiral, cerc. ANS: 1 58) Precizati care denumiri nu corespund detaliilor sau minutiilor de mai jos: a. anastomoza b. bifurcatie

c. inelul d. croset (crlig) 1. a+d 2. b+c 3. a+c 4. a+b ANS: 1 59) Relevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmtoarele metode: 1. prin prfuire sau pulverizare cu pulberi de contrast; 2. cu substante fluorescente; 3. prin afumare direct; 4. prin folosirea de mulaje. ANS: 4 60) Relevarea urmelor prin metode chimice nu se face prin: 1. aburire cu vapori de iod; 2. tratare cu reactivi chimici; 3. cu ajutorul pensulelor din pr de veverit, puf de strut sau cu fibre de carbon. ANS: 3 61) Prin ce metode se realizeaz fixarea si ridicarea urmelor digitale: a) fotografierea sau nregistrarea cu camer video; b) transfer cu ajutorul peliculei adezive (folio), dup relevare si fotografiere; c) cu ajutorul mulajelor pentru urmele de adncime; d) tratare cu reactivi chimici. 1. a+b+d 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 4 62) Care este numrul minim de detalii caracteristice necesar n multe tri, printre care si Romania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare: 1. 10; 2. 16; 3. 12; 4. 8. ANS: 3 63) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Desenele papilare caracterizeaz obiectele examinate nemodificabile. 1. Enuntul este adevrat

2. Enuntul este fals ANS: 1 64) Crarea de pasi indic: 1. linia mersului, lungimea pasului, ltimea pasului, unghiul de mers, directia de miscare; 2. locul pe unde a intrat infractorul n scena infractiunii; 3. prsirea n fug, de ctre infractor, a locului faptei. ANS: 1 65) Crarea de pasi ofer informatii cu privire la: a) numrul de persoane, greutatea, nltimea, sexul; b) vrsta, defecte anatomice, viteza si modalitatea deplasrii, starea psihic; c) dac autorul cunoaste locul, dac a stat la pnd, pe unde a intrat, pe unde a iesit, simularea directiei de mers. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+c ANS: 3 66) Urmele de picioare se fixeaz prin: a) descriere n procesul-verbal de cercetare a locului faptei; b) fotografiere; c) fixarea prin mulaj; d) copiere cu pelicul adeziv; e) transfer electrostatic; f) decuparea suportului purttor 1. a+b+c+d+e 2. a+b+c 3. b+c+d 4. a+b+c+d+e+f ANS: 4 67) Este adevrat sau fals urmtorul enunt: Urmele de picioare se fixeaz si prin decuparea si ridicarea suportului purttor de urme. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 1 68) Este adevrat sau fals urmtorul enunt: Exist o corelatie semnificativ din punct de vedere statistic ntre lungimea tlpii

piciorului descult, msura pantofului si nltimea persoanei. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 1 69) Urmele de picioare ofer informatii cu privire la: a) sexul, greutatatea aproximativ si vrsta persoanei care le-a creat; b) mecanismul de formare; c) de la ce picior provine; d) vechimea aproximativ; e) directia de mers a persoanei care le-a creat; f) particularitti anatomo-patologice ale persoanei care le-a creat. 1. a+b+c 2. b+c+d+e 3. a+b+c+d+e 4. a+b+c+d+e+f ANS: 4 70) Identificarea persoanei dup urmele de picioare se poate realiza: a) dup urmele de picior descult; b) dup urmele de picior cu ciorap; c) dup urmele de picior ncltat. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+c ANS: 3 71) Examinarea comparativ la expertiza traseologic a urmelor de picioare se realizeaz ntre: 1. mulajul urmei ridicate din cmpul infractional si mulajul obtinut de la persoana suspect; 2. fotografia urmei de ncltminte si mulajul obtinut de persoana suspect. ANS: 1 72) Urmele de dinti confer: a) tipul constitutional si vrsta celui care le-a creat; b) malformatii congenitale, carii, interventii medicale; c) identitatea cadavrelor prin compararea particularittilor stomatologice cu odontogramele luate de medic ante-mortem. 1. a+b+c 2. b+c

3. a+c 4. a+b ANS: 1 73) Urmele de comparatie la dinti se iau prin: 1. muscarea unor foi de hrtie ntre care s-a introdus o foaie de plombagin; 2. muscarea unei bucti de plastilin; 3. muscarea unor obiecte moi (ciocolat, cascaval). ANS: 1 74) Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre urmtoarele ntrebri: 1. natura urmei; 2. mecanismul de producere; 3. bolile dintelui; 4. grupa sanguin a persoanei. ANS: 4 75) Fixarea urmelor de dinti se face prin: a) descriere n proces-verbal; b) fotografiere; 1. a+b 2. b+c 3. b 4. a ANS: 1 76) Prin expertiza odontologic se pot stabili: a) specia; b) vrsta; c) sexul d) tipul antropologic. 1. a+b+c 2. b+c+d 3. a+b+c+d 4. a+c+d ANS: 3 77) Fisa odontologic este utilizat pentru: a) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut; b) identificarea persoanelor amnezice;

c) identificarea persoanelor care si ascund identitatea; d) reconstituirea fizionomiei dup craniu. 1. a+b+c 2. b+c 3. a+b+d 4. a+b+c+d ANS: 1 78) Urmele de buze pot fi: a) de stratificare; b) de destratificare; c) de adncime (n mod exceptional); d) de suprafat. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c+d ANS: 4 79) Urmele de buze pot fi supuse unor examinri fizico-chimice si biologice, inclusiv testului ADN, pentru stabilirea: a) compozitiei; b) grupei de snge; c) infectiilor bacteriene; d) sexului si vrstei. 1. a+b+c 2. b+c+d 3. a+b+d 4. a+b+c+d ANS: 1 80) Amprentele de urechi nu pot fi: 1. vizibile; 2. latente; 3. statice; 4. dinamice; 5. imuabile. ANS: 5 81) Urmele de urechi cele mai apte pentru exploatare sunt: a) urmele latente statice; b) urmele latente dinamice;

c) urmele de stratificare. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 3 82) Se recomand ca urmele de urechi s fie comparate n mrime natural prin: a) juxtapunere; b) suprapunere. 1. a+b 2. a 3. b 4. nicio variant ANS: 1 83) De regul, urmele de urechi nu pot fi: 1. statice; 2. dinamice; 3. de suprafat; 4. de adncime. ANS: 4 84) Prin expertiza urmelor de urechi nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre urmtoarele ntrebri: 1. natura urmei: 2. mecanismul de producere; 3. sexul persoanei care a lsat-o. ANS: 3 85) Ridicarea urmelor de snge se face prin: a) rzuire sau raclare mpreun cu o portiune din suport; b) absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru; c) ridicarea pmntului si a nisipului ce contin urme; d) prin tierea si ridicarea vegetatiei; e) ap oxigenat, luminol, acid sulfuric, reactivii Medinger si Adler. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+b+c+d

ANS: 4 86) Descoperirea urmelor de snge comport dificultti n situatiile: a) au suferit modificri prin trecerea timpului; b) sunt n cantitate mic (pete); c) au o culoare asemntoare cu cea a suportului; d) au fost nlturate, partial, de autor. 1. a+b+c 2. b+c 3. a+b+c+d 4. a+c ANS: 3 87) Depistarea petelor de snge se face: a) cu ochiul liber; b) prin iluminarea suprafetei cercetate cu lampa de radiatii U.V.; c) cu reactivii Medinger si Adler; d) prin reactii cu ap oxigenat, luminol si acid sulfuric. 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c+d ANS: 4 88) Cnd se recolteaz snge de la un cadavru se vor preciza: a) zona de unde s-a recoltat (cord, torace, cavitate abdominal, craniu); b) vrsta victimei; c) cantitatea si grupa sngelui transfuzat. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 4 89) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Sexul persoanei nu se poate determina n functie de cromatina sexual. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 2 90) Precizati care enunt este fals: 1. urma de snge intereseaz investigarea criminalistic numai dac individul este de tip secretor;

2. pe baza testului ADN nu este posibil identificarea persoanei dup saliva prelevat de pe diferite obiecte. ANS: 2 91) Din categoria urmelor de natur biologic fac parte: a) tesuturi moi (snge, piele, mas cerebral etc.) si tesuturi dure (oase, unghii); b) secretii: saliv, secretie nazal, lapte matern; c) excretii: sput, vomismente, fecale, urin, sperm. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+c ANS: 3 92) Calitatea de ,,secretor presupune: 1. calitatea de a determina grupa sanguin doar dup urmele de snge; 2. calitatea de a determina grupa sanguin dup urmele de snge si dup secretiile organismului. ANS: 2 93) Pentru relevarea si fixarea urmelor labiale se recomand: a) ridicarea obiectului purttor; b) fotografierea; c) transferarea cu folie adeziv. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 1 94) Obiectele n stare ud, purttoare de urme de snge, se ambaleaz: 1. n saci de hrtie, dup ce au fost lsate s se usuce; 2. n saci de plastic, dup ce au fost lsate s se usuce; 3. n frigidere portabile. ANS: 1 95) Expertiza biocriminalistic a urmelor de snge nu poate stabili: a) natura uman sau animal; b) grupa din sistemul ABO, serice, enzimatice sau limfocitare de care apartine; c) vechimea aproximativ; d) n ce conditii s-a format;

e) regiunea dintcare provine; f) prezenta alcoolului sau a oxidului de carbon; g) vrsta persoanei. 1. a+b 2. b+c+d 3. a+b+c+d+e 4. g ANS: 4 96) Prin expertiza urmelor de saliv se poate stabili: a) dac este de natur uman; b) vrsta; c) calitatea de secretor sau nesecretor si grupa sanguin. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 3 97) Urmele de sperm se fixeaz prin: a) descriere n procesul-verbal de cercetare a locului faptei; b) absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru; c) rzuire sau raclare mpreun cu o portiune din suport; d) prin fotografierea obiectelor pe care au fost descoperite 1. a+b 2. b+c 3. a+d 4. a+b+c ANS: 3 98) Urmele seminale prezint interes pentru investigarea criminalistic a urmtoarelor infractiuni: a) privitoare la viata sexual; b) omor; c) sinucideri ale brbatilor prin spnzurare; d) n cazul unor accidente. 1. a+b+c 2. b+c 3. a+b+c+d 4. a+c ANS: 3

99) Urmele seminale sunt importante pentru investigarea criminalistic, deoarece: a) aduc precizri n legtur cu natura faptei; b) ofer informatii cu privire la mobilul faptei; c) ofer date pentru individualizarea fptuitorului. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 4 100) Pentru ridicarea urmelor seminale se recomand: a) ridicarea obiectului purttor; b) tierea portiunii care cuprinde pata, fr a se ndoi; c) absorbirea pe o bucat de pnz curat sau pe o rondel de hrtie filtru si ambalarea, dup uscare, n hrtie curat; d) prin decuparea urmelor dispuse pe dusumea sau parchet. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+b+c+d ANS: 4 101) Precizati ce nu poate stabili expertiza biocriminalistic a urmelor seminale: 1. dac individul este secretor sau nesecretor; 2. vechimea petei; 3. vrsta individului; 4. substante strine prezente n urin; 5. boli venerice; ANS: 3 102) Posibilittile de examinare a urmelor seminale se datoreaz timpului de supravietuire a spermatozoizilor intravaginal la o femeie n viat: 1. 24 ore; 2. 48 ore; 3. 72 ore. ANS: 2 103) Cum este preferabil s se recolteze firele de pr de la persoanele suspecte: 1. prin smulgere; 2. prin pieptnare; 3. prin recoltarea firelor de pr czute n mod natural.

ANS: 1 104) Cum se recomand s se recolteze firele de pr: a) cu impurittile aderente; b) cu crustele care le nglobeaz; c) fr impuritti si fr cruste. 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c 4. a+b ANS: 4 105) Expertiza firelor de pr determin: a) natura si originea uman sau animal; b) sexul, vrsta si rasa; c) grupa sanguin. 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c 4. a+b ANS: 1 106) Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Analiza firului de pr nu poate conduce la identificarea persoanelor prin testul ADN. 1. Enuntul este adevrat 2. Enuntul este fals. ANS: 2 107) Ce nu se recomand la locul faptei n cazul prelevrii amprentei genetice: 1. schimbarea mnusilor de protectie dup fiecare prob prelevat; 2. refrigerarea sngelui lichid, a tesuturilor, organelor sau oaselor; 3. fotografierea si filmarea urmelor nainte de a fi atinse; 4. ambalarea suporturilor purttoare de probe biologice n pungi de plastic. ANS: 4 108) Avantajele amprentei genetice: a) dimensiunea molecular a mrimii probei; b) vechime demonstrat pn la 5000 ani; c) delimitarea strict ntre ADN-ul organismelor vii pe specii si subspecii. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c

4. a+c ANS: 3 109) ADN-ul este prezent n toate celulele nucleate din: a) snge prelevat pe anticoagulanti; b) urme se snge gsite la locul faptei; c) sperm (exceptnd cazurile de azoospermie) d) fragmente de tesuturi; e) lichid amniotic; f) saliv 1. a+b 2. a+b+d+f 3. a+b+c+e 4. a+b+c+d+e+f ANS: 4 110) Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Decriparea codului ADN specific conduce automat la rezolvarea unui caz, chiar dac nu exist elemente de comparatie. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 2 111) Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Probele de fluide biologice, lacrimi, transpiratie etc. care nu contin celule nucleate nu pot fi supuse analizei ADN. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 1 112) Ce se interzice la recoltarea probelor ADN: a) tusitul sau strnutul spre obiectele purttoare de urme; b) protejarea prului pe timpul recoltrii; c) uscarea probelor naintea ambalrii; d) refolosirea ambalajelor. 1. a+b 2. b+c 3. a+d 4. b+d ANS: 3 113) Clasificarea fotografiei judiciare a locului faptei:

1. fotografia de orientare sau de ansamblu; fotografia schit; fotografia obiectelor principale; fotografia de detaliu; fotografia digital; 2. fotografia de identificare dup semnalmente; fotografia de fixare a rezultatelor unor activitti de urmrire penal; 3. fotografia de urmrire, microfotografia si holografia. ANS: 1 114) Avantajele fotografiei judiciare sunt: a) rapiditatea si exactitatea; b) obiectivitatea; c) evident probatorie si caracter demonstrativ; d) caracter destructiv. 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c 4. a+d ANS: 1 115) Fotografia judiciar operativ (de fixare) cuprinde: 1. fotografia locului faptei; 2. microfotografia; 3. holografia. ANS: 1 116) Fotografia judiciar de examinare cuprinde : 1. fotografia realizat n radiatii vizibile si invizibile; 2. fotografia schit; 3. fotografia obiectelor pricipale. ANS: 1 117) Fotografia judiciar a locului faptei cuprinde : a) fotografia de orientare; b) fotografia schit; c) fotografia cadavrului si a obiectelor corp delict; d) fotografia de detaliu . 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c+d ANS: 4 118) Fotografia care red scena infractiunii ntr-un singur cadru este denumit:

1. fotografia schit pe sectoare; 2. fotografia schit unitar; 3. fotografia schit ncrucisat . ANS: 2 119) Fotografia prin care se nltur zonele oarbe este denumit: 1. fotografia schit panoramic; 2. fotografia schit unitar; 3. fotografia schit ncrucisat . ANS: 3 120) Fotografia panoramic se realizeaz prin fotografieri succesive ale subiectului, folosindu-se urmtoarele tehnici: a) circular; b) liniar; c) n serie . 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 1 121) n laborator, pentru fotografiile panoramice se respect urmtoarele reguli: a) se realizeaz la aceeasi scar; b) cu acelasi tip de hrtie fotografic; c) cu acelasi timp de expunere . 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c 4. a+b ANS: 1 122) Fotografia judiciar trebuie s fie: a) clar, cu nuante si tonalitati naturale; b) s redea toate detaliile; c) s prezinte subiectul cu dimensiuni si perspective corecte; 1. a+b+c 2. a+c 3. a+b 4. b+c ANS: 1

123) Fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict) se realizeaz: a) dintr-un plan perpendicular pe obiect; b) prin iluminare direct sau lateral; c) pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor, ntre obiecte se asaz o rigl, centimetru sau band gradat. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 4 124) Fotografia de detaliu: a) este specific fazei statice; b) se execut la o scar ct mai mare; c) la obiectivul aparatului se adaug inele intermediare sau obiectivul zoom; d) sursele de lumin sunt dispuse lateral si n spatele aparatului fotografic. 1. a+b+c+d 2. b+c+d 3. a+c+d 4. a+b+d ANS: 2 125) Avantajele fotografiei digitale: a) calitatea imaginilor; b) transmitere rapid prin internet la un laborator; c) stocare pe hard disk-ul unui computer; d) proiectarea imaginilor pe un ecran sau perete. 1. a+b 2. b+c 3. a+d 4. a+b+c+d ANS: 4 126) Cadavrele vor fi fotografiate: a) n pozitia si n starea n care au fost gsite; b) cu aparatul dispus deasupra ntr-o pozitie plan paralel; c) fotografierea se execut de la cap la picioare sau invers. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c

ANS: 1 127) Fotografia de identificare a persoanelor se execut: a) din fat si din profil; b) la scar 1/9; c) subiectul va avea capul descoperit; d) subiectul va fi brbierit si pieptnat; e) urechea dreapt va fi descoperit. 1. a+c+d+e 2. a+b+c+d 3. a+b+c 4. b+c ANS: 1 128) Fotografia de urmrire se execut: a) n conditii prevzute de lege; b) cu aparate speciale, de format mic, camuflate n obiecte de uz personal; c) cu acordul persoanei urmrite. 1. a+b 2. a+b+c 3. b+c 4. a+c ANS: 1 129) Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei poate fi: a) de orientare; b) schit; c) a obiectelor principale; d) de detaliu. 1. a+b+c 2. b+c+d 3. a+b+c+d 4. a+b+d ANS: 3 130) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Fotografiile de fixare a rezultatelor perchezitiei nu fac parte integrant din procesul-verbal ntocmit pentru efectuarea perchezitiei. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 2

131) Fotografia judiciar de examinare n radiatii vizibile poate fi: a) fotografia de ilustrare; b) fotografia de comparare; c) fotografia de umbre; d) fotografia n radiatii Rentgen. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+b+d ANS: 3 132) Fotografia de ilustrare: a) se aplic n cercetarea nscrisurilor; b) se aplic n expertiza unor corpuri delicte; c) se obtine prin juxtapunerea imaginilor, confruntarea imaginilor si prin suprapunerea imaginilor. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. b+d ANS: 1 133) Fotografia de comparare se obtine: a) prin confruntarea imaginilor; b) prin suprapunerea imaginilor; c) prin stabilirea continuittii liniare (juxstapunere). 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c 4. a+b ANS: 1 134) Fotografia de contrast se realizeaz prin: a) suprapunerea imaginilor; b) folosirea unor materiale fotosensibile cu grad mare de contrast; c) diafragmarea obiectivului fotografic. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 4

135) Din fotografia judiciar de examinare nu fac parte: a) fotografia n radiatii infrarosii; b) fotografia de ilustrare; c) fotografia separatoare de culori; d) fotografia de identificare a cadavrelor. 1. a+b 2. b+c 3. c 4. d ANS: 4 136) La identificarea persoanei dup fotografie se folosesc urmtoarerle procedee: a) juxtapunerea si mbinarea unor prti din fotografii; b) caroiajul; c) msurarea distantelor si a valorilor unghiulare dintre repere identice. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 4 137) n realizarea metodei portretului vorbit se tine cont de: a) semnalmentele anatomice sau statice; b) semnalmentele functionale sau dinamice; c) semnele particulare; d) amprentele digitale, palmare si plantare. 1. a+c 2. b+c 3. a+b+c+d 4. a+b+c ANS: 4 138) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Perceperea de ctre martor a imaginii infractorului poate fi asimilat cu o urm de memorie. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals.
ANS: 1

139) La realizarea portretului vorbit se vor respecta urmtoarele reguli: a) s se foloseasc o terminologie precis si unitar, ntr-o succesiune logic; b) caracteristicile generale vor fi descrise pe baza semnalmentelor anatomice sau dinamice; c) trsturile capului si ale fetei detin locul principal;

d) descrierea mbrcmintei nu prezint relevant. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+b+c+d ANS: 4 140) Descrierea semnalmentelor se face: a) din fat sau din plan frontal; b) din profil sau din plan lateral. 1. a+b 2. b 3. a ANS: 1 141) La realizarea portretului vorbit, semnalmentele vor fi caracterizate dup: a) mrime si form; b) pozitie; c) culoare; d) vechime. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+c ANS: 3 142) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Tatuajul nlturat prin interventie chirurgical poate fi relevat prin fotografiere sub radiatii infrarosii. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 1 143) Metoda supraproiectiei const n: 1. compararea prin proiectii fotografice a imaginii unui craniu necunoscut cu fotografia unei persoane disprute ; 2. reconstituirea plastic si grafic a tesuturilor moi ale capului; 3. identificarea prin expertiz fotografic de portret. ANS: 1 144) Semnalmentele statice ale unei persoane:

1. talia; constitutia fizic sau corpolenta; aspectul general; forma capului si a fetei; 2. tinuta, mersul, vocea, vorbirea; 3. talia, obiceiuri, mersul, vorbirea. ANS: 1 145) Semnalmentele dinamice cuprind: 1. mersul, privirea, mimica si pantomima, vorbirea; 2. talia, prul, privirea, mimica; 3. vocea, vorbirea, obiceiuri, tinuta. ANS: 1 146) Prul unei persoane, dup forma sa, poate fi: 1. cret, ondulat, lins, cu crare; 2. negru, castaniu, blond, roscat; 3. subtire, mijlociu, gros. ANS: 1 147) Sprncenele unei persoane dup amplasare pot fi: 1. reunite; apropiate; deprtate; ridicate sau coborte pe ochi; 2. rectilinii, arcuite, unghiulare; 3. mbinate, stufoase, separate, nguste. ANS: 1 148) Conturul nasului unei persoane poate fi: 1. drept, concav, convex; 2. orizontal; mare; mijlociu; mic; 3. orizontal, bilobat, curbat. ANS: 1 149) Cadavrele cu identitate necunoscut pot fi identificate prin: a) supraproiectie; b) reconstituirea fizionomiei dup craniu; c) metoda antropologic; d) odontologia e) expertiza fotografic de portret; f) portret robot. 1. a+b+c 2. b+c+e 3. a+b+c+d+e 4. a+b+c+d+e+f

ANS: 3 150) Expertiza criminalistic a vocii si vorbirii se bucur de reusit dac: 1. ... imprimrile se efectueaz n conditii de loc, de fond sonor si cu aceeasi vitez de nregistrare; 2. ... se folosesc copii ale benzii originale executate ct mai fidel; 3. ... se va cere persoanei s foloseasc aceeasi pronuntie, aceleasi cuvinte si expresii. ANS: 1 151) Prin expertiza criminalistic a vocii si vorbirii (fonocriminalistic) pot fi lmurite: a) autenticitatea fonogramei n litigiu; b) deghizri ale vocii si vorbirii; c) ncercri de falsificare a benzii d) identificarea vorbitorului pe baza modelului de comparatie. 1. a+b+c 2. b+c+d 3. a+b+c+d 4. a+c ANS: 3 152) Identificarea cadavrelor dup metoda Gherasimov-Riscutia se realizeaz prin: 1. suprapunerea imaginilor; 2. juxtapunerea imaginilor; 3. combinarea detaliilor faciale nmagazinate ntr-o baz de date. ANS: 1 153) Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor principale ale mpuscturii: 1. urme de perforare; 2. urme de ptrundere; 3. urme de afumare; 4. urme de ricosare. ANS: 3 154) Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor secundare ale mpuscturii: 1. arsuri; 2. urme de afumare; 3. tatuajul; 4. urme de perforare.

ANS: 4 155) Directia de tragere se stabileste prin: a) vizare direct prin intermediul unui tub de hrtie introdus prin ambele orificii; b) unirea urmelor cu o sfoar; c) introducerea unei tije n canalul orb si vizarea n prelungirea acesteia; d) calcule matematice. 1. a+b+c 2. a+b+d 3. b+c+d 4. a+d ANS: 1 156) Expertiza urmelor principale ale tragerii stabileste: a) dac orificiile sunt produse de o arm de foc sau de alt natur; b) dac sunt formate de acelasi tip de gloante; c) dac au fost trase de una sau mai multe arme; d) directia sau directiile din care s-a tras; e) mrimea unghiului de incident. 1. a+b+c 2. b+c+d+e 3. a+b+c+e 4. a+b+c+d+e ANS: 4 157) Urmele de perforare sunt compuse din: a) orificiul de intrare; b) canalul; c) orificiul de iesire. 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c 4. a+b ANS: 1 158) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Rupturile provocate de gaze au loc numai n tragerile foarte apropiate, ntre 3 si 12 cm. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 1

159) Forma rupturilor de gaze (stelar, cruce, forma lipsei de material) depinde de: a) distanta de la care s-a tras; b) felul armei; c) materialul n care s-a tras. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+c ANS: 3 160) Pentru stabilirea distantei de tragere se vor analiza: a) orificiile de intrare si de iesire ale proiectilelor; b) urmele mpuscturii; c) linia de mir. 1. a+c 2. b+c 3. a+b 4. a+b+c ANS: 3 161) La stabilirea vechimii unui nscris se iau n calcul: a) neconcordante ntre continutul textului si perioada la care se pretinde c a fost redactat; b) proprittile hrtiei; c) examinarea cernelurilor; d) viteza de executie si presiunea de scriere. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c+d 4. a+b+c ANS: 4 162) Falsul prin nlturare de text se realizeaz prin: 1. alterare pe cale mecanic, alterare prin acoperire, alterare pe cale chimic; 2. modificarea unor litere, transferul de cuvinte, litere si cifre; 3. scriere deasupra, prin hasurare, transfer de litere si cuvinte. ANS: 1 163) Care denumire este folosit n mod gresit pentru a desemna expertiza documentelor: 1. expertiza grafoscopic; 2. cercetarea grafologic; 3. expertiza grafic;

4. expertiza criminalistic a scrisului. ANS: 2 164) Caracteristici generale ale scrisului sunt: 1. gradul de evolutie, forma, dimensiunea, viteza; 2. fixitatea, constanta, inalterabilitatea; 3. individualitatea, imuabilitatea, inalterabilitatea. ANS: 1 165) Caracteristici particulare ale scrisului sunt: 1. morfologia semnelor grafice; forma elementelor constructive; directia predominant a miscrilor; 2. viteza scrisului, numrul elementelor constructive, repartizarea presiunii; 3. directia rndurilor, marginea textului, directia predominant a miscrilor. ANS: 1 166) Falsul prin imitarea scrisului se realizeaz prin: 1. imitare liber, copiere direct, copiere prin transparent; 2. metode tipografice: tipar nalt sau tipar adnc; copiere prin transparent; 3. imitare liber, rzuire cu o lam ori alt instrument ascutit. ANS: 1 167) Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii: 1. Hans Gross; 2. Eugne Franois Vidocq; 3. Pierre Fernand Ceccaldi. ANS: 1 168) Care carte dintre cele enumerate mai jos este considerat ca fundamental pentru aparitia Criminalisticii ca stiint autonom: 1. Manual de instructie judiciar de Hanns Gross; 2. Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau; 3. Finger Prints de Sir Francis Galton. ANS: 1 169) Cine a definit Criminalistica ,,arta si tehnica investigatiilor penale? 1. Jean Nepote; 2. Pierre Fernand Ceccaldi; 3. Rudolph Archibald Reiss.

ANS: 1 170) Cum a fost definit Criminalistica de ctre fondatorul ei: 1. ... un ansamblu de procedee aplicabile n cercetarea si studiul crimei pentru a se ajunge la dovedirea ei. 2. stiinta strilor de fapt. 3. arta si tehnica investigatiilor penale ANS: 2 171) Criminalistica este o stiint: a) judiciar; b) pluridisciplinar; c) cu caracter autonom si unitar; d) care nsumeaz metode, mijloace tehnice si procedee tactice n scopul descoperirii infractiunilor, probrii vinovtiei sau nevinovtiei persoanelor implicate n svrsirea lor si prevenirii faptelor antisociale. 1. a+b+c+d 2. b+c+d 3. c+d 4. A+c ANS: 1 172) Metode mprumutate de criminalistic din Fizic: a) holografia; b) cromatografia; c) fonoscopia; d) analiza microscopic, spectral si atomic. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+c+d ANS: 4 173) Metode mprumutate de Criminalistic din Chimie: a) fonoscopia; b) spectroscopia; c) electroforeza; d) cromatografia. 1. a+b+c 2. b+c+d 3. a+c+d 4. b+c

ANS: 2 174) Metode mprumutate de Criminalistic din Medicin: a) anatomia comparat; b) histopatologia. 1. a+b 2. b 3. a+b 4. nicio variant ANS: 1 175) Metode mprumutate de Criminalistic din Matematic: a) programarea linear; b) calculul probabilittilor; c) teoria multimilor vagi. 1. a+b+c 2. a+c 3. b+c 4. a+b ANS: 1 176) Cine este autorul dictonului: ,,Odat cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele: 1. Vintil Dongoroz; 2. Siegfried Kahane; 3. Ion Oancea. ANS: 2 177) Care din activittile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale Criminalisticii: 1. descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de prob; 2. constatri tehnico-stiintifice si expertize; 3. organizarea cartotecilor, albumelor si colectiilor n scopul identificrii persoanelor, cadavrelor si obiectelor corp delict sau produs al infractiunii; 4. elaborarea unor reguli pentru perfectionarea sistemului de ncadrare juridic a faptelor penale. ANS: 4 178) Sistemul (ramurile) Criminalisticii: 1. Fundamentele Criminalisticii; Criminalistica tehnic; Criminalistic tactic; Criminalistica metodologic;

2. Urmele infractiunii; Balistica judiciar; Investigarea criminalistic a locului faptei; 3. Fotografia judiciar; Traseologia; Dactiloscopia; Grafoscopia. ANS: 1 179) Ce cuprinde Criminalistica tehnic: 1. reguli si procedee care guverneaz ancheta penal; 2. reguli particulare de investigare a unor genuri de infractiuni; 3. ansamblul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de prob, efectuarea expertizelor si a constatrilor tehnico-stiintifice. 4. reguli si procedee care guverneaz ancheta penal; ANS: 3 180) Ce se ntelege prin Criminalistic tactic: 1. ramur a Criminalisticii care nsumeaz metode, procedee si reguli de relevare si prelevare a urmelor infractiunii; 2. ramur a Criminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplic n ancheta penal, 3. ramur a Criminalisticii care cuprinde notiuni cu caracter general, cum sunt: obiectul Criminalisticii, legtura cu alte stiinte, istoricul Criminalisticii. 4. ramur a Criminalisticii care nsumeaz metode, procedee si reguli de relevare si prelevare a urmelor infractiunii; ANS: 2 181) Ce se ntelege prin Criminalistic metodologic: 1. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute; 2. ramur a Criminalisticii care studiaz procedee tehnico-stiintifice de relevare, fixare si prelevare a urmelor; 3. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele si mijloacele specifice de investigare a infractiunilor n raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii criminalistice. 4. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute; ANS: 3 182) Legtura Criminalisticii si Dreptul Penal const n: 1. contribuie la identificarea fptuitorului si probarea vinovtiei acestuia; 2. evidentiaz metode si procedee tactice folosite la efectuarea perchezitiei si a confruntrii; 3. foloseste metode proiective si caracteriologice la ascultarea martorilor, nvinuitilor sau inculpatilor.

ANS: 1 183) Legtura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria rezid n: 1. aplic metode proiective si caracteriologice n procesul ascultrii martorului, nvinuitului sau inculpatului si bolnavului mintal; 2. contureaz elementele constitutive ale infractiunilor; 3. are ca obiectiv prevenirea si combaterea fenomenului infractional. ANS: 1 184) Precizati dac este adevrat sau fals enuntul: ,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului: 1. Enuntul este adevrat 2. Enuntul este fals ANS: 1 185) Precizati dac este adevrat sau fals enuntul: ntre timpul scurs de la data svrsirii infractiunii si sansele de descoperire a autorului este un raport invers proportional. 1. Enuntul este adevrat 2. Enuntul este fals ANS: 1 186) Primul manual de criminalistic a fost tiprit de: 1. Hans Gross la Graz 2. Edmond Locard la Lyon 3. R.A. Reiss la Laussanne ANS: 1 187) Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale Criminalisticii: a) Principiul legalittii; b) Principiul aflrii adevrului; c) Principiul prezumtiei de nevinovtie; c) Principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice n obiecte scop al identificrii si obiecte mijloc de identificare; d) Principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare; e) Principiul dinamicittii si interdependentei cauzale. 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c+d 4. a+c+d+e

ANS: 1 188) Principiul identificrii n Criminalistic nseamn: a) starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a-si manifesta individualitatea n timp si n spatiu prin caracteristicile fundamentale, neschimbtoare; b) nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fat de orice alt obiect ; c) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului. 1. a+c 2. b+c 3. a+b+c 4. a+b ANS: 4 189) Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cruia svrsirea unei infractiuni determin modificri materiale n mediul nconjurtor, presupune: a) nu exist infractiune fr urme; b) un infractor, fr voia sa, cel mai adesea las urme n cmpul infractiunii; c) infractorul prelev, fr stirea sa, pe corp, pe haine si pe obiectele purtate alte urme, de obicei imperceptibile. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 4 190) Prezumtia de nevinovtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune: 1. administrarea probelor att pentru dovedirea vinovtiei, ct si a nevinovtiei; 2. starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el nsusi; 3. sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului. ANS: 1 191) Principiul operativittii, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune: a) timpul lucreaz n favoarea infractorului; b) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului; c) starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el nsusi. 1. a+c 2. b+c 3. a+b 4. a+b+c

ANS: 3 192) Care enunturi sunt corecte? a) Criminologia studiaz metodele si mijloacele de identificare a infractorului; b) Criminologia rspunde la ntrebarea cine este autorul unei infractiuni; c) Criminalistica rspunde la ntrebarea de ce s-a comis o infractiune; d) Criminalistica stabileste, prin mijloace si metode tehnico-stiintifice, cine este autorul unei fapte penale e) Criminologia studiaz cauzele si mprejurrile care au generat svrsirea acestei fapte. 1. a+b 2. b+c+e 3. a+d 4. d+e ANS: 4 193) Ce se ntelege prin Fundamentele Criminalisticii: 1. ramur a Criminalisticii care studiaz probleme de ordin general, cum ar fi: obiectul si principiile Criminalisticii; legtura cu alte stiinte; metode de cercetare proprii si cele mprumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale ale Criminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a.; 2. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele tehnico-stiintifice de investigare a infractiunilor; 3. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute. 4. ramur a Criminalisticii care studiaz probleme de ordin general, cum ar fi: obiectul si principiile Criminalisticii; legtura cu alte stiinte; metode de cercetare proprii si cele mprumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale ale Criminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a.; ANS: 1 194) Cine este autorul sintagmei: ,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului: 1. Edmond Locard; 2. Ion R. Constantin; 3. Emilian Stancu. ANS: 2 195) Categorii de probe pe care le ofer Criminalistica: a) probe disculpante; b) probe indicative; c) probe coroborative; d) probe determinante. 1. a+b 2. b+c 3. a+c

4. a+b+c+d ANS: 4 196) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Probele asociative sunt acele probe (snge, pr, amprente digitale etc.) prin care se stabileste legtura de cauzalitate dintre fapt si autor. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 1 197) Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Probele directe nu sunt stabilite prin lege. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 2 198) Precizati care dintre urmtoarele categorii de probe fac parte din cele pe care le ofer Criminalistica: a) probe directe; b) probe indirecte sau circumstantiale; c) probe corp-delict; d) probe asociative. 1. a+b+c 2. a+c+d 3. a+b 4. a+b+c+d ANS: 4 199) n ce documente se regsesc primele reguli de cercetare a probelor n nscrisuri: a) Lex Cornelia de falsis; b) Novelele 49 si 73 ale lui Justinian. 1. a+b 2. a 3. b 4. niciuna din variantele de mai sus ANS: 1 200) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Prima expertiz criminalistic a scrisului, cunoscut, dateaz din anul 1569 si priveste falsificarea semnturii regelui Carol al IX-lea (Franta). 1. Enuntul este adevrat.

2. Enuntul este fals. ANS: 1 201) Cnd a aprut lucrarea ,,Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau, apreciat de Edmond Locard ca ,,lucrare capital n grafoscopie? 1. 1572 2. 1666 3. 1712 ANS: 2 202) Cine a afirmat: ,,Expertiza [grafic] nu a fcut nici un progres de la Raveneau ? 1. Edmond Locard; 2. Alphonse Bertillon; 3. R.A. Reiss. ANS: 2 203) Eugne Franois Vidocq, fondatorul Sigurantei franceze, pe lng faptul c a creat prima fis de identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, are meritul de a fi inventat: 1. fotografia de semnalmente; 2. agentii sub acoperire. ANS: 2 204) Cine este creatorul sistemului de identificare antropometric: 1. Sir Conan Doyle; 2. E.F. Vidocq; 3. Alphonse Bertillon. ANS: 3 205) Sherlock Holmes avea cunostinte solide de: 1. filosofie; 2. astronomie; 3. politic; 4. chimie. ANS: 4 206) Cine a fcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor sudoripare: a) Grew, 1684; b) Malpighi, 1686. 1. a

2. b 3. a+b 4. niciuna din variantele de mai sus ANS: 3 207) Cine a fcut prima clasificare a desenelor papilare n nou tipuri: 1. Christian Iacob Hintze, 1747; 2. Jan Evangheliste Purkinge, 1823; 3. William Hershell, 1858. ANS: 2 208) n ce an a fost publicat prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub semntura lui Sir Francis Galton: 1. 1858; 2. 1880; 3. 1892. ANS: 3 209) Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopic n Argentina: 1. Juan Vucetici; 2. H De Varigny; 3. Oloriz. ANS: 1 210) n 1900, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopic elaborat de: 1. Sir Francis Galton; 2. Dr. Henry Faulds; 3. Edward Henri. ANS: 3 211) Cine a propus, pentru prima dat n lume, folosirea amprentelor pentru identificarea condamnatilor: 1. Sir Francis Galton n 1892; 2. dr. Henry Faulds n 1880; 3. William Hershell n 1879. ANS: 3 212) Ce tar a introdus, pentru prima dat n lume, sistemul dactiloscopic de identificare a persoanelor, n 1894; 1. Argentina;

2. Anglia; 3. India. ANS: 1 213) Cine a utilizat, pentru prima dat n lume, amprentele papilare pentru identificare a infractorilor: 1. dr. Henry Faulds; 2. Sir Francis Galton; 3. Edward Henry. ANS: 1 214) Cine a publicat prima carte de dactilocopie: 1. Juan Vucetici; 2. Sir Francis Galton; 3. Christian Hintze. ANS: 2 215) Cine a scris Trait des inscriptions en faux: 1. Edmond Locard; 2. Eugne Franois Vidocq; 3. Raveneau. ANS: 3 216) Cine a publicat prima carte de medicin legal din Romnia, n anul 1860: 1. Vianu; 2. Serban Georgescu; 3. I.N. Auerbach. ANS: 3 217) n ce an a luat fiint primul serviciu fotografic la Politia Capitalei: 1. 1879; 2. 1884; 3. 1893. ANS: 1 218) Cine a publicat, n 1904, primul Manual tehnic de medicin legal care constituie, n acelasi timp, primul manual de Criminalistic din tara noastr? 1. Mina Minovici; 2. Stefan Minovici; 3. Nicolae Monivici.

ANS: 3 219) Cine i-a desemnat pe fratii Minovici, n 1911, ca fondatori ai Criminalisticii pe mapamond: 1. Edmond Locard; 2. R.A. Reiss; 3. Vucetici. ANS: 2 220) Cine este autorul crtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit, aprut n anul 1914: 1. D. Clinescu; 2. Nicolae Minovici; 3. Valentin Sava. ANS: 1 221) Prima expertiz dactiloscopic din Romnia a fost efectuat n 1914 de: 1. Andrei Ionescu; 2. Nicolae Episcopescu; 3. Valentin Sava. ANS: 2 222) Cine este autorul crtii ,,Grafologia si expertizele n scrieri. Anonimul falsul, cu 204 autografe si documente grafologice, elogiat de J. Crpieux-Jamin si Edmond Locard: 1. Henri Stahl; 2. D. Clinescu; 3. Stefan Minovici. ANS: 1 223) Cine este autorul lucrrii: Expertiza grafic, stiintific si expertiza caligrafic, aprut n 1928: 1. Mihai Ioan; 2. George Belloiu; 3. Mihail Kernbach. ANS: 3 224) Cine a publicat, n 1930, cartea ,,Dactiloscopia n serviciul justitiei: 1. Valentin Sava; 2. Mihail Cires; 3. G. Btrnul.

ANS: 1 225) Autorul lucrrii ,,Tactica si tehnica perchezitionrii (1941) este: 1. Constantin Turai; 2. Eugen Bianu; 3. D. Moldoveanu. ANS: 2 226) Cine a introdus dactiloscopia n Romnia: 1. dr. Gh. Andrei Ionescu; 2. dr. Valentin Sava; 3. dr. Constantin Turai. ANS: 1 227) Cine este autorul primului curs original de Criminalistic, n 1951? 1. Constantin Turai; 2. Camil Suciu; 3. Emilian Stancu. ANS: 2 228) n ce an a luat fiint, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul antropometric pe lng Palatul de Justitie? 1. 1892; 2. 1880; 3. 1935. ANS: 1 229) Precizati scopul final al identificrii n Criminalistic: a) stabilirea identittii; b) stabilirea neidentittii; c) stabilirea semnalmentelor exterioare. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 1 230) Se va folosi cadavrul victimei pentru reconstituirea omorului. a. Adevrat b. Fals

ANS: B 231) n care situatii este obligatorie efectuarea expertizei psihiatrice: a) n cazul infractiunilor de omor deosebit de grav; b) n cazul accidentelor de circulatie n care au murit dou sau mai multe persoane; c) cnd organul de urmrire penal sau instanta de judecat are ndoieli asupra strii psihice a nvinuitului sau inculpatului. a. a+b b. b+c c. a+b+c d. a+c ANS: D 232) Expertul este chemat: a. s-si exprime prerea cu privire la vinovtia unei persoane; b. s-si exprime prerea cu privire la nevinovtia unei persoane; c. sa-si exprime prerea despre fapte si mprejurri ale cauzei. ANS: C 233) Concluziile categorice sau certe ale expertului pot fi: a. afirmative (de identificare); b. negative (de excludere.) a. a+b b. b c. a d. nicio variant ANS: A 234) Organul judiciar are ndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiz dac: a) concluziile raportului de expertiz sunt contrazise de probele existente n cauz; b) se prezint o insuficient argumentare a concluziilor; c) are dubii cu privire la competenta profesional ori obiectivitatea expertului; d) constat erori/greseli sau omisiuni; a. a+b+c b. b+c+d c. a+b+c+d d. a+c ANS: C 235) O problem deosebit o ridic, la investigarea omorului: a. moartea prin inhibitie;

b. moartea generat de afectiuni cardio-vasculare; c. moartea generat de afectiuni respiratorii. ANS: A 236) ntre actiunea de ucidere si moartea victimei trebuie s existe o legtur de cauzalitate . (Da sau Nu) a. Da b. Nu ANS: A 237) Constituie mprejurri negative/controversate: a. lipsa urmelor de snge, cnd cadavrul prezint numeroase urme de violent; b. lipsa unor prti din cadavru; c. existenta unor urme de snge pe traseul parcurs de infractor. a. a+b+c b. b+c c. a+c d. a+b ANS: A 238) Fazele procesului tanatologic: a) agonia; b) moartea aparent; c) moartea clinic; d) moartea biologic . a. a+b+c+d b. b+c+d c. a+c+d d. a+b+d ANS: A 239) Semnele cadaverice precoce: a) rcirea cadavrului; b) deshidratarea cadavrului; c) lividtile cadaverice; d) putrefactia; a. a+b+c b. b+c+d c. a+c+d d. a+b+c+d e. mumificarea.

ANS: A 240) Rigiditatea cadaveric se instaleaz la toate grupurile musculare, conform legii Nystem: a. dup 12 ore; b. dup 24 ore; c. dup 30 ore; d. dup 36 ore. ANS: B 241) Semnele cadaverice tardive: a) mumificarea; b) putrefactia; c) autoliza; d) rigiditatea cadaveric. a. a+b b. b+c c. a+c d. b+c+d ANS: A 242) Obiectele nteptoare-tietoare produc leziuni: a. cu margini netede, unghiuri ascutite, liniare sau frnte, superficiale sau profunde; b. leziuni ntepate; c. leziuni despicate tiate pe tegumente, precum si fracturi. ANS: A 243) Moartea s-a produs nainte de spnzurare dac petele cadaverice se vor situa: a) deasupra latului; b) dedesubtul latului; c) pe spatele cadavrului. a. a+b b. b+c c. a+c d. a+b+c ANS: C 244) Asfixiile prin ocluzionarea orificiilor respiratorii se aplic n cazul urmtoarelor infractiuni: a. viol; b. tlhrie;

c. pruncucidere; d. omor. a. a+b+c+d b. a+c c. b+c+d d. a+c+d ANS: A 245) Omorul prin otrviri lente este comis n majoritatea cazurilor de ctre: a. brbati; b. femei. ANS: B 246) Cercetarea locului faptei n cazul infractiunii de tlhrie care a avut ca urmare lovirea sau vtmarea grav a victimei se va face: a) imediat ce se reclam fapta, chiar dac victima a fost internat n spital; b) imediat ce se reclam fapta, n prezenta victimei; c) la depunerea plngerii, dup externarea victimei, chiar dac au trecut 2-3 sptmni de la comiterea faptei. a. a+b+c b. b+c+d c. a+c+d d. a+b+c+d ANS: A 247) n cazul infractiunilor de omor, capetele libere ale armelor albe vor fi fixate n mod diferentiat: a) cu srm sau cu sfoar pentru topoare si alte instrumente; b) cu dopuri de plut pentru cutite. a. a+b b. b c. a d. nicio variant ANS: A 248) Firul de pr se va recolta : a) cu ajutorul unei pensete b) n plic de hartie, eprubeta sau sticluta a. a b. a+b ANS: B

249) Moduri de operare folosite la svrtirea furtului din locuinte: a) prin vnzarea de ponturi; b) studiu prealabil; c) ptrunderea n locuinte prin diferite pretexte; a. a+b+c b. b+c c. a+c d. a+b ANS: A 250) Folosirea ruptorului sau extractorului este specific furtului comis prin: a. vnzare de ponturi; b. mprietenire; c. efractie. ANS: C 251) Smulgerea lntisorului, a gentilor si a posetelor n strad este specific: a. furtului prin efractie; b. tlhriei stradale; c. furturilor din genti sau posete. ANS: B 252) Cercetarea locului faptei este o activitate: a) initial; b) imediat; c) irepetabil. a. a+b+c b. b+c c. a+c d. a+b ANS: A 253) Cel care ajunge primul la locul faptei nu trebuie s ia una din urmtoarele msuri: a. acordarea primului ajutor victimelor; b. nlturarea curiosilor; c. protejarea si conservarea urmelor; d. identificarea si audierea martorilor oculari; e. executarea msurtorilor fotografice bidimensionale. ANS: E

254) Care dintre urmtoarele reguli generale de cercetare a locului faptei este fals: a. cercetarea locului faptei se face de ndat; b. cercetarea locului faptei se face dup un plan judicios si riguros; c. cercetarea locului faptei trebuie s fie sistematic si complex; d. cercetarea locului faptei se face cu respectarea strict a normelor procedurale; e. cercetarea locului faptei se face numai ntre orele 6-22oo. ANS: E 255) Ce activitti nu se execut n faza static a cercetrii locului faptei: a. cercetarea de ansamblu a locului faptei; b. orientarea locului faptei din punct de vedere topografic si criminalistic; c. marcarea cmpului de acces n scena infractiunii; d. folosirea cinelui de urmrire; e. descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor. ANS: E 256) Ce activitti nu sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei: a. delimitarea teritorial a zonei cercetate; b. examinarea minutioas a cadavrului si a obiectelor purttoare de urme; c. descoperirea si examinarea mecanismelor de comitere a infractiunii; d. clarificarea mprejurrilor negative sau controversate; e. fixarea rezultatelor n procesul-verbal de cercetare a locului faptei. ANS: A 257) Ce se ntelege prin fixarea locului faptei: a. marcarea urmelor; b. conservarea locului faptei; c. proces-verbal nsotit de schite, fotografii, imagini video. ANS: C 258) Ce nu trebuie s se consemneze n procesul-verbal de cercetare a locului faptei: a. ora nceperii si ora terminrii; b. persoanele participante; c. comentarii si deductii. ANS: C 259) Importanta cercetrii locului faptei: a) constituie, de cele mai multe ori, singura modalitate de obtinere a probelor n faza initial; b) contribuie la identificarea faptuitorului, stabilirea datelor privind personalitatea acestuia si modul de operare folosit; c) este un element probatoriu deosebit de relevant pentru aflarea adevrului.

a. a+b b. b+c c. a+c d. a+b+c ANS: D 260) Cum se efectueaz de regul cercetarea locului faptei? a) de regul n prezenta martorilor asistenti; b) n prezenta prtilor; c) nvinuitul sau inculpatul retinut ori arestat nu are dreptul s participe la cercetare. a. a+b b. b+c c. a+c d. a+b+c ANS: A 261) n procesul-verbal de cercetare a locului faptei nu se mentioneaz: a) ora nceperii si ora terminrii cercetrii locului faptei; b) conditiile meteorologice si de vizibilitate; c) observatiile persoanelor participante; d) mijloacele materiale de prob ridicate si cele lsate n custodie; e) obiectiile fptuitorului; f) opiniile expertilor sau ale martorilor asistenti cu privire la modul n care s-a comis fapta si persoana fptuitorului. a. a+b+c+e b. b+c+d+f c. a+b+c d. f ANS: D 262) Cel care ajunge primul la locul faptei trebuie s ia urmtoarele msuri: a) marcarea aspectului initial al locului faptei; b) nlturarea unor pericole iminente; c) relevarea si prelevarea principalelor urme. a. a+b b. b+c c. a+c d. a+b+c ANS: A 263) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:

n faza dinamic a cercetrii locului faptei nu se permite examinarea minutioasa a cadavrului si a obiectelor purttoare de urme. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: B 264) Care factori sunt de natur obiectiv si influenteaz mrturia: a) vizibilitatea; b) audibilitatea; c) disimularea nftisrii (deghizrii); d) calitatea organelor de simt. a. a+b+c b. b+c c. a+d d. b+c+d ANS: A 265) Care factori sunt de natur subiectiv si influenteaz mrturia: a) personalitatea si gradul de instruire ale martorului; b) vrsta, inteligenta si temperamentul; c) strile de oboseal si strile afective; d) tipul perceptiv (analitic sau sintetic); e)durata perceptiei . a. a+b+c b. b+c+d+e c. a+b+c+d d. a+b+c+d+e ANS: C 266) Cum trebuie s fie ntrebrile adresate martorilor: a) scurte, clare si precise; b) de completare, de prezentare, de reamintire si de control; c) s prezinte un grad mai mare sau mai mic de sugestibilitate. a. a+b b. b+c c. a+c d. a+b+c ANS: A 267) Particularittile pe care le prezint vrsta martorilor minori ntre 10-14 ani: a. nu prezint interes pentru ancheta judiciar; b. cresterea functiilor cognitive, dezvoltarea memoriei si a capacittii de redare; c. este predispus la exagerri, putnd fi influentabil .

ANS: C 268) Declaratiile martorilor reflect realitatea: a. cu certitudine; b. cu o marj de relativitate; c. puternic deformat. ANS: B 269) Care dintre perioadele de vrst prezint interes pentru ascultarea minorilor: a) 1 la 3 ani; b) 3 la 6 ani; c) 6 la 10 ani; d) 10 la 14 ani. a. a+b+c b. b+c+d c. a+b+d d. a+c ANS: B 270) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Exactitatea amintirilor nu este o regul ci o exceptie. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 271) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Uitarea la brbati este mai accentuat dect la femei. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 272) n care grup de vrst minorul are o conduit contradictorie, fiind dispus s exagereze: a. 6 la 10 ani; b. 10 la 14 ani; c. 14 la 18 ani. ANS: B 273) Precizati cum se face ascultarea bolnavului mintal: a. n prezenta unui specialist;

b. n prezenta unui membru al familiei; c. nu se recomand ascultarea bolnavului mintal. ANS: A 274) Particularittile procedeelor tactice de ascultare a persoanei vtmate: a) denaturri involuntare, datorit strii emotionale; b) denaturri voluntare, datorit relei credinte; c) denaturri deliberate n favoarea infractorului ca urmare a unor ntelegeri survenite cu acesta; d) denaturri prin schimbarea de rol. a. a+b b. b+c c. a+b+c d. a+b+c+d ANS: D 275) Declaratia nvinuitului sau inculpatului are o valoare probant: a. superioar altor mijloace de prob, fiind considerat regina probelor; b. egal cu alte mijloace de prob deoarece poate servi la aflarea adevrului numai n msura n care este coroborat cu fapte si mprejurri ce rezult din ansamblul probelor existente n cauz; c. special, deoarece nvinuitul sau inculpatul este figura central a procesului penal. d. superioar altor mijloace de prob, fiind considerat regina probelor; ANS: B 276) Nu pot s depun ca martor: a) persoanele obligate s pstreze secretul profesional; b) sotia si rudele apropiate ale nvinuitului dac accept; c) persoana vtmat dac se constituie parte civil sau particip n proces ca parte vtmat. a. a+b b. b+c c. a+c ANS: C 277). Precizati care enunturi sunt corecte: a) nvinuitul este obligat s-si dovedeasc nevinovtia; b) nvinuitul sau inculpatul beneficiaz de dreptul la tcere; c) sarcina administrrii probelor att n favoarea ct si n defavoarea nvinuitului sau inculpatului revine organului de urmrire penal. a. a+b b. b+c

c. a+c d. a+b+c ANS: B 278) Precizati care sunt actiunile la care recurge nvinuitul sau inculpatul dup svrsirea infractiunii: a) plecarea precipitat de la locul faptei; b) disparitia de la domiciliu; c) revenirea la locul faptei pentru a afla mersul anchetei; d) descresterea brusc a salivatiei; e) contractia sau relaxarea subit a muschilor scheletici. a. a+c b. b+c c. a+b+c ANS: C 279) Precizati care dintre manifestrile viscerale sau somatice l trdeaz pe nvinuit sau inculpat n timpul interogatoriului: a) schimbri n ritmicitatea activittii cardiace; b) schimbri n presiunea sanguin; c) fenomene de vasodilatatie si vasoconstrictie; d) crearea unor alibiuri; e) ascunderea faptei prin simularea sau comiterea altor infractiuni. a. a+b b. b+c c. a+b+e d. g ANS: C 280) Care este cea mai tipic atitudine a nvinuitului sau inculpatului: a. de a recunoaste fapta, regretnd-o; b. de a nu recunoaste acuzatia care i se aduce pentru a se sustrage de la rspundere; c. de a retracta declaratiile date. ANS: B 281) Cum trebuie s fie formulate ntrebrile adresate nvinuitului sau inculpatului: a) la nivelul de ntelegere al nvinuitului sau inculpatului; b) formulate clar si precis; c) sugestive (implicative sau disjuncte). a. a+b b. b+c c. a+c

d. a+d ANS: A 282) Dac exist mai multi nvinuiti sau inculpati, care vor fi ascultati la nceput? a. cei care au un complex de vinovtie; b. cei care prezint alibiuri; c. cei care nu recunosc faptele ce li se imput. ANS: A 283) Care procedee sunt specifice ascultarii a nvinuitului sau inculpatului. a) procedeul ascultrii progresive; b) procedeul ascultrii frontale; c) tactica ascultrii repetate; d) tactica ascultrii ncrucisate; a. a+b+c+d b. b+c c. a+c d. a+b+c ANS: A 284) nvinuitul sau inculpatul va fi dominat de anchetatorul care: a. vorbeste putin si la obiect; b. vorbeste cu mult convingere, pentru a-i demonstra ce probe are mpotriva lui; c. l domin prin loviri si jigniri. ANS: A 285) Care factori frenatori pot produce erori la actualele nregistrri poligrafice: a) tulburarea excesiv a subiectului, provocat de frica de a fi nvinuit pe nedrept; b) tulburri de ordin fiziologic: afectiuni cardiovasculare, insuficiente respiratorii, stri apropiate de soc; c) tulburri de ordin psihic: debilitate mintal, nevroze, psihonevroze, psihopatii; instabilitate emotiv; d) instabilitate emotiv a. a+b+c+d b. b+c c. a+c+d d. c+d ANS: A 286). Valoarea probant a testrii poligraf: a. nu face parte din mijloacele de prob prevzute de lege;

b. are valoarea unei constatri tehnico-stiintifice; c. are valoarea unei expertize criminalistice. ANS: A 287). Perchezitia se execut ntre orele: a. 6-20; b. 8-20; c. 8-22. ANS: A 288). Cine dispune efectuarea perchezitiei domiciliare: a. procurorul, la cererea organului de cercetare penal; b. procurorul, pe timpul noptii; c. instanta de judecat. ANS: C 289). n cazul perchezitiilor efectuate la o unitate la care se refer art. 145 C. pen. sau alt persoan juridic, martorii asistenti pot/nu pot s fac parte din personalul unittii. a. Pot b. Nu pot ANS: A 290) Senatorii, deputatii si alte persoane care se bucur de imunitate nu pot fi supusi perchezitiei, cu exceptia: a. infractiunilor la regimul stupefiantelor; b. infractiunilor flagrante; c. infractiunilor comise prin violent care au avut ca urmare moartea victimei. ANS: B 291) Precizati care bunuri din cele care fac obiectul cauzei penale se ridic n mod obligatoriu: a) obiecte din metale sau pietre pretioase; b) mijloace de plat, titluri de valoare interne; c) colectii de valoare; sume de bani. a. a+b b. b+c c. a+b+c d. a+c

ANS: C 292) Perchezitia poate/nu poate fi amnat n scop tactic. a. Poate. b. Nu poate ANS: A 293) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Perchezitia domiciliar poate fi dispus numai dup ce a fost nceput urmrirea penal. a. Enuntul este adevrat. b. Enuntul este fals. ANS: A 294) Ridicarea de obiecte si nscrisuri are caracter de procedeu auxiliar de descoperire si strngere a unor mijloace de prob. (Da sau Nu) a. Da b. Nu ANS: A 295) Organul de urmrire penal sau instanta de judecat: a. sunt obligate s ridice obiectele si nscrisurile ce por servi ca mijloc de prob n procesul penal; b. nu sunt obligate s le ridice; c. apreciaz n fiecare caz n parte dac este necesar s le ridice. ANS: A 296) O persoan fizic sau juridic n posesia creia se afl un obiect sau un nscris ce poate servi ca mijloc de prob: a. este obligat sa-l predea sub luare de dovad organului de urmrire penal sau instantei de judecat la cererea acesteia; b. este obligat s-l predea numai la cererea instantei de judecat; c. este obligat sa-l predea numai n faza de urmrire penal. ANS: A 297) Confruntarea este o activitate de criminalistic tactic si de urmrire penal care const n ascultarea simultan a dou persoane care: a. au fost audiate anterior; b. ntre care exist contradictii si neclaritti. a. a+b b. b

c. a d. nicio variant ANS: A 298) Reconstituirea presupune o organizare judicioas, pe baza unui plan care are n vedere, n principal, urmtoarele: a) determinarea scopului infractiunii; b) stabilirea activittilor care urmeaz a fi executate; c) stabilirea persoanelor participante; d) asigurarea mijloacelor tehnice necesare. a. a+b+c b. b+c+d c. a+b+c+d d. a+c ANS: C 299) Reconstituirea se dispune: a. la nceputul desfsurrii procesului penal; b. n orice moment al desfsurrii procesului penal; c. la terminarea procesului penal. ANS: B 300). Vor fi reconstituite scenele propriu-zise ale infractiunilor sexuale. (Da sau Nu) a. Da b. Nu ANS: B