Sunteți pe pagina 1din 15

1.

Dreptul proprietatii intelectuale reprezinta acea ramura de drept care studiaza normele
juridice care reglementeaza: ANS: C
a. creatiile intelectuale cu caracter industrial
b. creatiile intelectuale originale privitoare la inventii si marci
c. creatiile intelectuale din domeniul literar, artistic sau stiintific si creatiile
intelectuale cu aplicabilitate industriala
2. Subramurile dreptului proprietatii intelectuale sunt: ANS: B
a. dreptul de autor si drepturile conexe
b. dreptul de autor si dreptul proprietatii industriale
c. dreptul de suita si drepturile industriale
3. Principiul dreptului de prioritate reprezinta: ANS: A
a. situatia privilegiata a unei persoane care a efectuat un prim depozit
reglementar intr-o tara a Uniunii de la Paris, de a obtine protectie in celelalte
tari membre ale Uniunii
b. posibilitatea unei persoane de a solicita cascada de prioritati
c. regula dupa care cererile de brevete pentru aceeasi inventie nu depind unele de
altele
4. Principiul independentei brevetelor inseamna: ANS: A
a. ca un brevet de inventie nu poate fi refuzat sau invalidat in orice tara membra
a Uniunii de la Paris, din considerentul ca un brevet pentru aceeasi inventie a
fost refuzat sau invalidat in alta tara
b. ca soarta unui brevet de inventie dintr-o tara depinde de soarta brevetului pentru
aceeasi inventie din alta tara
c. ca odata acordat un brevet de inventie intr-o tara; orice alta tara este obligata sa-l
acorde pentru aceeasi inventie
5. Principiul independentei marcilor inseamna: ANS: C
a. nu este necesar pentru protectia marcii unioniste
b. inseamna ca depunerea si inregistrarea marcilor de fabrica sau de comert se fac in
conditiile stabilite de fiecare tara membra a Uniunii de la Paris
c. se mai numeste si principiul tratamentului unionist
6. Izvoarele internationale prin care se realizeaza protectia proprietatii intelectuale sunt:
ANS: C
a. Conventia de la Paris din 1886 pentru proprietatea industriala si Conventia de la
Berna din 1883 pentru protectia dreptului de autor
b. Conventia de la Paris din 1883 pentru protectia dreptului de autor si Conventia de
la Berna din 1886 pentru proprietatea intelectuala
c. Conventia de la Paris din 1883 pentru protectia proprietatii industriale si
Conventia de la Berna din 1886 pentru protectia operelor literare si artistice
7. Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale a fost infiintata: ANS: C
a. in anul 1886 la Berna
b. in anul 1883 la Paris
c. in anul 1967 la Stockholm
8. Dreptul de autor inseamna ca: ANS: C
a. nu exista numai daca operele artistice au fost materializate intr-un suport fizic;
b. nu apara titularul impotriva celor care-i copiaza opera;
c. protejeaza numai forma de exprimare a ideilor nu si ideile insesi.
9. Calitatea de autor al unei opere o poate avea: ANS: B
a. numai o persoana juridica;
b. numai o persoana fizica sau numai persoanele fizice;
c. fie o persoana fizica, fie o persoana juridica
10. Potrivit legii, calitatea de subiect al dreptului de autor poate apartine: ANS: C
a. numai autorului operei
b. numai persoanei fizice sau juridice care a creat opera
c. persoana fizica sau juridica prin a carei contributie opera a fost adusa la
cunostinta publica sub forma anonima sau sub pseudonim care nu permit
identificarea autorului
11. Dovada calitatii de autor, cand opera a fost adusa la cunostinta publica sub numele unei
persoane se face prin: ANS: B
a. proba veritatii
b. prezumtia ca autorul este persoana sub numele careia opera a fost adusa
pentru prima data la cunostinta publica
c. recunoasterea din grup
12. Opera comuna se deosebeste de opera colectiva prin: ANS: B
a. opera comuna are caracter unitar, in timp ce opera colectiva nu prezinta acest
caracter
b. in cazul operei colective este imposibil sa se atribuie vreun drept distinctiv
vreunuia dintre autori asupra ansamblului operei create
c. opera comuna are un singur autor, in vreme ce opera colectiva are o pluralitate de
autori
13. Sunt opere postume, potrivit legislatiei in vigoare: ANS: A
a. operele pentru care autorul nu si-a manifestat in timpul vietii vointa cu
privire la divulgarea acestora
b. operele pentru care autorul a decis in timpul vietii aducerea lor la cunostinta, dar a
caror publicare are loc dupa decesul autorului
c. operele pentru care autorul a decis in timpul vietii sa nu fie publicate
14. Exploatarea unei opere colective: ANS: A
a. se face de catre persoana din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele
careia s-a realizat opera
b. apartine autorului principal
c. se face numai in aceeasi unitate de timp
15. Literatura de specialitate a formulat 3 (trei) conditii necesare pentru protectia dreptului de
autor, care rezulta implicit din lege. Aceste conditii sunt: ANS: A
a. opera sa imbrace o forma concreta de exprimare, sa fie susceptibila de
aducere la cunostinta publica si sa fie originala;
b. opera sa fie susceptibila de imbunatatiri, sa fie utila si reprezentativa
c. opera sa fie prioritara, susceptibila de a fi adusa la cunostinta publica si cazuta in
domeniul public
16. Proprietarul suportului material al unei opere, altul decat autorul, nu are drept de divulgare,
adica de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica, aceasta
apartinand autorului operei.De la aceasta interdictie, exista si exceptii: ANS: B
a. daca proprietarul suportului material indica numele, prenumele sau pseudonimul
autorului
b. in cazul operelor de arta plastica sau fotografica, cu exceptia situatiei in care
autorul a exclus in mod expres dreptul de divulgare prin actul de instrainare
a originalului operei;
c. cand autorul isi retrage opera publicata;
17. Enumerarea operelor originale de creatie intelectuala protejate prin Legea nr. 8/1996 (art.
7): ANS: A
a. are caracter exemplificativ;
b. are caracter limitativ
c. cuprinde si operele derivate
18. Protectia juridica a discursului politic opereaza daca: ANS: B
a. are caracter oficial
b. este tinut in nume propriu
c. are caracter literar
19. Pledoariile avocatilor sunt: ANS: B
a. excluse de la protectia dreptului de autor
b. aduse la cunostinta publica fara consimtamantul autorului de catre presa
scrisa sau audiovizuala, daca sedintele de judecata sunt publice
c. protejate expres prin Legea dreptului de autor
20. Drepturile morale de autor au urmatoarele caracteristici: ANS: C
a. nu asigura protectia personalitatii autorului;
b. sunt prescriptibile
c. preced drepturile patrimoniale, exercita autoritate asupra lor si le
supravietuiesc
21. Caracterul strict personal al drepturilor morale de autor inseamna: ANS: A
a. ca aceste drepturi nu pot fi exercitate decat de catre autorul operei
b. posibilitatea personala a autorului de a le transmite oricarei persoane
c. exercitarea lor de catre terte persoane
22. Caracterul inalienabil al drepturilor de autor consta in: ANS: C
a. posibilitatea autorului de a le transmite oricarui tert
b. echivaleaza cu autodistrugerea sa morala
c. interzicerea oricarei renuntari sau instrainari ale acestor drepturi
23. Caracterul insesizabil al drepturilor morale de autor inseamna: ANS: C
a. posibilitatea creditorilor autorului de a impune divulgarea operei
b. reprezinta dreptul creditorilor autorului de a exploata opera pentru a-si satisface
creatia
c. imprejurarea ca acestea nu pot fi urmarite de creditorii autorului operei
24. Exceptia de la principiul insesizabilitatii drepturilor morale de autor este reprezentata de:
ANS: A
a. operele legate indisolubil de suportul material (operele de arta plastica);
b. operele cinematografice
c. operele de arhitectura
25. Caracterul perpetuu al drepturilor morale de autor: ANS: C
a. nu asigura protectia personalitatii autorului
b. se aplica si drepturilor patrimoniale de autor
c. consta in existenta si exercitarea lor de catre succesorii autorului ori de catre
terti, dupa decesul titularului
26. Caracterul imprescriptibil al drepturilor morale de autor: ANS: A
a. consta in faptul ca dreptul la actiune al autorului unei opere intelectuale
pentru apararea drepturilor sale morale nu se stinge niciodata;
b. reprezinta imprejurarea conform careia dreptul la actiune nu poate fi exercitat
decat dupa un timp de la incalcarea drepturilor morale de autor;
c. se aplica si drepturilor patrimoniale de autor;
27. Dreptul de divulgare: ANS: B
a. este intalnit in doctrina si sub denumirea de dreptul la denunt;
b. reprezinta dreptul autorului de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa
opera la cunostinta publica
c. se mai numeste si dreptul de retractare
28. Dreptul de divulgare in cazul operelor colective: ANS: B
a. apartine autorului principal
b. se exercita, in lipsa unei conventii contrare, de catre persoana fizica sau
juridica din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele careia a fost
realizata opera;
c. are ca titular pe proprietarul suportului material al operei;
29. Dreptul la paternitatea operei: ANS: B
a. nu isi are izvorul in insusi actul creatiei;
b. se mai numeste si dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al
operei;
c. reprezinta o recunoastere neoficiala a meritelor autorului;
30. Obligatia corelativa dreptului la paternitatea operei consta in: ANS: A
a. indatorirea tertilor de a indica numele, prenumele sau pseudonimul autorului
in cazul citarii si utilizarii de fragmente extrase din opera, cand acest lucru
este permis fara consimtamantul autorului;
b. indatorirea celui care publica o opera anonima de a indica numele mostenitorilor
legali sau testamentari ai operei
c. posibilitatea autorului operei de a pretinde restabilirea dreptului sau ori de cate ori
acesta ar fi incalcat
31. Transmiterea dreptului la paternitatea operei: ANS: A
a. este interzisa prin acte intre vii
b. nu se poate face prin mostenire legala sau testamentara
c. apartine organismului de gestiune legala care a administrat drepturile autorului
32. Dreptul la nume: ANS: A
a. este numit in doctrina si dreptul autorului de a decide sub ce nume va fi adusa
opera la cunostinta publicului
b. este dreptul autorului de a-si publica opera sub numele altui autor;
c. presupune doar respectul numelui sub care este publicata opera nu si al formei de
reproducere a numelui ceruta de autor;
33. Dreptul la inviolabilitatea operei, constand in posibilitatea juridica a autorului de a se opune
oricarei modificari, suprimari sau completari precum si oricarei atingeri aduse operei care
prejudiciaza onoarea sau reputatia autorului, mai este cunoscut in doctrina si sub numele de: C
a. dreptul la interzicerea modificarii operei;
b. dreptul la retractarea operei;
c. dreptul la integritatea operei;
34. Dreptul de retractare a operei: ANS: C
a. nu poate fi exercitat in orice moment care survine divulgarii, avand caracter
exclusiv;
b. nu ofera posibilitatea tertilor care exploateaza opera retractata de a fi despagubiti,
in cazul in care au fost prejudiciati;
c. nu poate opera in cazul programelor pentru calculatoare
35. Caracterul temporar al drepturilor patrimoniale de autor inseamna ca: ANS: C
a. aceste drepturi sunt imprescriptibile
b. aceste drepturi sunt netransmisibile
c. durata acestor drepturi se intinde pe durata vietii autorului
36. Drepturile patrimoniale de autor al unei opere literare, artistice sau stiintifice sunt: AN: A
a. dreptul de a decide utilizarea operei si dreptul de suita
b. dreptul de divulgare si dreptul de exploatare a operei
c. dreptul de a dispune de opera si dreptul de retractare
37. Dreptul de a decide utilizarea operei se mai numeste si: ANS: A
a. dreptul de exploatare a operei
b. dreptul de divulgare
c. dreptul la integritatea operei
38. Dreptul de suita reprezinta: ANS: B
a. drepturile recunoscute artistilor interpreti si executanti
b. posibilitatea autorului de a primi o parte din pretul vanzarilor ulterioare ale
operei sale si dreptul autorului de a fi informat cu privire la locul unde se afla
opera sa
c. dreptul de preemtiune al autorului
39. Suportul material in care este incorporata o opera artistica, stiintifica sau literara care a fost
creata pe timpul casatoriei, apartine: ANS: A
a. categoriei de bunuri proprii ale autorului;
b. categoriei de bunuri comune ale sotilor;
c. succesorilor autorului, chiar pe timpul vietii acestuia;
40. Titularii drepturilor conexe de autor pot fi: ANS: A
a. artistii interpreti sau executanti pentru propriile lor interpretari sau executii;
b. organismele de gestiune colectiva pentru propriile inregistrari;
c. succesorii conventionali ai autorului pentru propriile emisiuni;
41. Producatorii de inregistrari sonore pot avea, pentru propriile inregistrari: ANS: C
a. numai drepturi morale
b. numai drepturi patrimoniale
c. drepturi conexe dreptului de autor
42. Producatorii de inregistrari audiovizuale, pot avea, pentru propriile inregistrari: B
a. numai drepturi morale;
b. drepturi conexe dreptului de autor;
c. drepturi de suita;
43. Prin inregistrare sonora sau fonograma se intelege: ANS: B
a. orice fixare a unei opere audiovizuale sau a unor secvente de imagini;
b. orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare sau
executie a unei opere sau a altor sunete;
c. orice utilizare a unei opere in scop comercial;
44. Prin inregistrare audiovizuala sau fonograma, se intelege: ANS: A
a. orice fixare a unei opere audiovizuale sau a unor secvente de imagini;
b. orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare sau executie
a unei opere sau a altor sunete;
c. orice utilizare a unei opere in scop comercial;
45. Principiile care guverneaza durata protectiei drepturilor de autor sunt: ANS: A
a. principiul perpetuitatii drepturilor morale de autor si principiul protectiei
limitate a drepturilor patrimoniale de autor;
b. principiul perpetuitatii drepturilor de utilizare a operei
c. principiul caderii operei in domeniul public.
46. Potrivit principiului protectiei limitate a drepturilor patrimoniale de autor inseamna ca:B
a. drepturile sunt recunoscute pentru eternitate;
b. drepturile sunt recunoscute in favoarea autorului pe tot timpul vietii acestuia
si in favoarea mostenitorilor pe o durata limitata;
c. durata drepturilor patrimoniale de autor difera in functie de valoarea operei;
47. Termenul de protectie a drepturilor patrimoniale de autor incepe sa curga ANS: C
a. de la data exercitarii dreptului la retractare;
b. de la data caderii operei in domeniul public;
c. de la data de 01 ianuarie a anului urmator publicarii operei, pentru autor si
de la data de 01 ianuarie a anului urmator mortii autorului, pentru
mostenitori;
48. Obiectul cesiuni dreptului de autor il reprezinta: ANS: C
a. operele pentru care autorul nu si-a manifestat vointa de a le da publicitatii;
b. operele care au caracter contrar ordinii publice si bunelor moravuri, daca autorul
si-a exercitat dreptul de retractare;
c. drepturile patrimoniale de autor.
49. In cazul existentei unor disproportii clare privind cota de beneficii ce revine partilor
contractului de cesiune, in favoarea cesionarului, autorul operei cedate, poate: ANS: B
a. solicita constatarea nulitatii contractului de cesiune;
b. formula actiune pentru revizuirea contractului lezionar si solicita organelor
jurisdictionale competente sa dispuna marirea convenabila a remuneratiei;
c. solicita desfiintarea contractului de cesiune, chiar daca motivele de neutilizare a
operei de catre cesionar se datoreaza faptei unui tert;
50. Cesiunea exclusiva a drepturilor patrimoniale de autor inseamna ca: ANS: A
a. titularul drepturilor cedate nu mai poate utiliza opera si nici sa o transmita
altei persoane;
b. nu trebuie prevazuta expres in contractul de cesiune
c. titularul drepturilor cedate poate sa utilizeze opera pe un anumit teritoriu;
51. Cesiunea neexclusiva a drepturilor patrimoniale de autor inseamna ca: ANS: A
a. titularul dreptului de autor poate utiliza el insusi opera cedata;
b. cedentul nu mai poate transmite dreptul neexclusiv si altor persoane;
c. cesionarul poate exploata opera cedata si prin alte mijloace inventate ulterior
incheierii contractului de cesiune;
52. Regula interpretarii echivocului privind soarta juridica a unor drepturi neprevazute expres
in contractul de cesiune, in favoarea autorului operei, cunoaste urmatoarele exceptii: ANS: A
a. cazul cesiunii dreptului la reproducerea unei opere, cand se prezuma ca a fost
cedat si dreptul la distribuirea copiilor realizate si in cazul operelor de arta
plastica sau fotografica;
b. situatia cesiunii dreptului la import;
c. cazul cand opera a cazut in domeniul public;
53. Forma scrisa a contractului de cesiune este: ANS: B
a. o conditie ad validitatem;
b. o conditie ad probationem
c. la latitudinea partilor;
54. Mentiunile de pe originalele ori de pe copiile autorizate ale inregistrarilor care confera
prezumtia apartenentei drepturilor producatorilor de inregistrari sonore sunt: ANS: B
a. inscrierea simbolului C inconjurat de un cerc, insotit de numele autorului, locul si
anul primei publicari;
b. inscrierea simbolului P inconjurat de un cerc, insotit de numele
producatorului, locul si anul primei publicari;
c. inscrierea initialelor ISBN;
55. Inventia este definita ca fiind: ANS: B
a. recunoasterea de fenomene, proprietati ori legi ale universului material,
necunoscute anterior, dar apte de verificare. Nu intotdeauna inventia are si
aplicabilitate industriala;
b. un ansamblu de cunostinte sistematice, organizate in scopul obtinerii unei
solutii la o problema practica din industrie, agricultura sau comert,
caracterul aplicabilitatii industriale fiind o conditie de existenta a creatiei
tehnice cu valoare de inventie;
c. semnul susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau
serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinand altor persoane;
56. Protectia inventiei prin brevet este: ANS: C
a. o obligatie pentru inventator;
b. o obligatie pentru succesorii inventatorului;
c. o posibilitate oferita de lege, nu si o obligatie pentru inventator sau succesorul
sau in drepturi;
57. Subiectele primare stricto-sensu ale inventiei sunt: ANS: C
a. persoanele care devin titulare de brevet numai in mod subsecvent, ca urmare a
dobandirii acelei calitati prin intermediul unei operatiuni de transmitere, de la un
titular anterior;
b. acele subiecte care obtin brevetul de inventie in mod subsidiar;
c. acele subiecte care obtin brevetul de inventie direct de la stat, prin OSIM, in
urma desfasurarii procedurii legale;
58. Subiectele primare lato-sensu ale inventiei sunt: ANS: A
a. persoanele care devin titulare de brevet numai in mod subsecvent, ca urmare
a dobandirii acelei calitati prin intermediul unei operatiuni de transmitere, de
la un titular anterior;
b. acele subiecte care obtin brevetul de inventie in mod subsidiar;
c. acele subiecte care obtin brevetul de inventie direct de la stat, prin OSIM, in urma
desfasurarii procedurii legale;
59. Subiectele derivate ale inventiei sunt: ANS: B
a. persoanele care devin titulare de brevet numai in mod subsecvent, ca urmare a
dobandirii acelei calitati prin intermediul unei operatiuni de transmitere, de la un
titular anterior;
b. acele subiecte care obtin brevetul de inventie in mod subsidiar;
c. acele subiecte care obtin brevetul de inventie direct de la stat, prin OSIM, in urma
desfasurarii procedurii legale;
60. Inovatiile sunt: ANS: A
a. realizari cu caracter de noutate si de utilitate la nivelul unitatii in care au fost
create;
b. atestate de OSIM prin eliberarea brevetului de inventator;
c. creatii estetice care sunt protejate prin legea dreptului de autor.
61. Dreptul de prioritate conventionala privind inventia este: ANS: A
a. dreptul de care beneficiaza o persoana care a depus in mod regulamentar in
oricare stat parte la Conventia de la Paris sau stat membru al Organizatiei
Mondiale a Comertului o cerere de brevet de inventie;
b. nu este valabil daca cererea de brevet ulterioara a fost depusa in termenul de 12
luni de la data de depozit a cererii anterioare;
c. consta in prioritatea recunoscuta ca urmare a expunerii obiectului inventiei intr-o
expozitie;
62. Dreptul de prioritate interna privind inventia este: ANS: C
a. reprezinta dreptul de care beneficiaza o persoana care a depus in mod regulamentar
in oricare stat parte la Conventia de la Paris sau stat membru al Organizatiei
Mondiale a Comertului o cerere de brevet de inventie;
b. consta in prioritatea recunoscuta ca urmare a expunerii obiectului inventiei intr-o
expozitie;
c. este dreptul solicitantului unei cereri anterioare de a revendica pentru aceeasi
inventie, prioritatea primului depozit, in termen de 12 luni de la data
primului depozit acordat de OSIM.
63. Dreptul de exploatare exclusiva a inventiei este: ANS: C
a. dreptul tertilor de a exploata inventia la a carei protectie s-a renuntat;
b. posibilitatea tertei persoane de a folosi, aplica ori lua masuri efective si serioase, in
vederea folosirii unei inventii in perioada de la data decaderii din drepturi a
titularului de brevet pana la data revalidarii brevetului
c. posibilitatea juridica recunoscuta titularului brevetului de a exploata in mod
exclusiv inventia sa.
64. Dreptul de posesiune anterioara si personala a inventiei: ANS: A
a. consta in recunoasterea dreptului de exploatare a propriei inventii si dupa
eliberarea brevetului pentru aceeasi inventie altei persoane;
b. reprezinta posibilitatea folosirii cu buna credinta a unei inventii in perioada de la
data decaderii din drepturi a titularului de brevet, pana la data revalidarii
brevetului;
c. reprezinta comercializarea sau oferirea spre vanzare a acelor exemplare de produs,
obiect al inventiei care au fost vandute anterior de titularul de brevet sau cu acordul
sau expres;
65. Dreptul de posesiune ulterioara si personala a inventiei: ANS: B
a. consta in recunoasterea dreptului de exploatare a propriei inventii si dupa
eliberarea brevetului pentru aceeasi inventie altei persoane;
b. reprezinta posibilitatea folosirii cu buna credinta a unei inventii in perioada
de la data decaderii din drepturi a titularului de brevet, pana la data
revalidarii brevetului;
c. reprezinta comercializarea sau oferirea spre vanzare a acelor exemplare de produs,
obiect al inventiei care au fost vandute anterior de titularul de brevet sau cu acordul
sau expres;
66. Epuizarea dreptului asupra inventiei: ANS: C
a. consta in recunoasterea dreptului de exploatare a propriei inventii si dupa
eliberarea brevetului pentru aceeasi inventie altei persoane;
b. reprezinta posibilitatea folosirii cu buna credinta a unei inventii in perioada de la
data decaderii din drepturi a titularului de brevet, pana la data revalidarii
brevetului;
c. reprezinta comercializarea sau oferirea spre vanzare a acelor exemplare de
produs, obiect al inventiei care au fost vandute anterior de titularul de brevet
sau cu acordul sau expres;
67. Exploatarea inventiei la a carei protectie s-a renuntat: ANS: C
a. reprezinta posibilitatea folosirii cu buna credinta a unei inventii in perioada de la
data decaderii din drepturi a titularului de brevet, pana la data revalidarii
brevetului;
b. reprezinta comercializarea sau oferirea spre vanzare a acelor exemplare de produs,
obiect al inventiei care au fost vandute anterior de titularul de brevet sau cu acordul
sau expres;
c. nu constituie o incalcare a dreptului exclusiv de exploatare a inventiei,
deoarece inventia a cazut in domeniul public
68. Solicitantul cererii de brevet poate fi: ANS: A
a. inventatorul, succesorul in drepturi al acestuia sau unitatea angajatoare, dupa
caz;
b. orice persoana interesata;
c. avocatul solicitantului sau procurorul de sedinta.
69. Hotararea comisiei de reexaminare pronuntata in solutionarea unei contestatii privind
inventia, poate fi atacata: ANS: A
a. cu apel, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Tribunalul Bucuresti;
b. cu apel, in termen de 15 zile de la comunicare;
c. cu revizuire, in termen legal.
70.Revalidarea brevetului de inventie: ANS: A
a. se poate solicita dupa decaderea din drepturi a titularului pentru neplata
taxelor legale anuale;
b. nu se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuala;
c. nu se poate dispune pentru „motive justificate”, daca titularul achita taxa legala de
revalidare
71. Anularea brevetului de inventie: ANS: A
a. se dispune daca la data inregistrarii cererii de brevet nu erau indeplinite
conditiile pentru existenta unei inventii brevetabile;
b. nu se poate cere de orice persoana interesata;
c. se dispune de Tribunalul Bucuresti si poate fi atacata cu apel in termen de 45 zile
de la comunicare
72. Durata drepturilor privind inventiile este de: ANS: C
a. 15 ani cu posibilitatea prelungirii din 5 in 5 ani;
b. 15 ani;
c. 20 de ani, cu incepere de la data de depozit;
73. Insusirea fara drept a calitatii de inventator: ANS: A
a. este fapta celui care, in orice mod si fara drept, isi
insuseste calitatea de inventator;
b. prezinta urmatoarele forme: contrafacerea prin fabricare,contrafacerea prin folosire
si contrafacerea prin punerea in circulatie;
c. reprezinta divulgarea de catre personalul OSIM, precum si de catre persoanele care
efectueaza lucrari in legatura cu investitiile, a datelor cuprinse in cererea de brevet,
pana la publicarea lor ;
74. Infractiunea de contrafacere a obiectului unui brevet de inventie. ANS: B
a. este fapta celui care, in orice mod si fara drept, isi insuseste calitatea de inventator;
b. prezinta urmatoarele forme: contrafacerea prin fabricarea, contrafacerea
prin folosire si contrafacerea prin punerea in circulatie
c. reprezinta divulgarea de catre personalul OSIM, precum si de catre persoanele care
efectueaza lucrari in legatura cu investitiile, a datelor cuprinse in cererea de brevet,
pana la publicarea lor
75. Infractiunea de divulgare ANS: C
a. este fapta celui care, in orice mod si fara drept, isi insuseste calitatea de inventator
b. prezinta urmatoarele forme: contrafacerea prin fabricare, contrafacerea prin
folosire si contrafacerea prin punerea in circulatie;
c. reprezinta divulgarea de catre personalul OSIM, precum si de catre
persoanele care efectueaza lucrari in legatura cu investitiile, a datelor
cuprinse in cererea de brevet, pana la publicarea lor.
76. Infractiunea de concurenta neloaiala. ANS: C
a. este fapta celui care, in orice mod si fara drept, isi insuseste calitatea de inventator
b. prezinta urmatoarele forme: contrafacerea prin fabricare, contrafacerea prin
folosire si contrafacerea prin punerea in circulatie
c. este constituita din folosirea unei inventii de natura sa creeze confuzie cu cele
folosite legitim de alt comerciant.
77. Marca reprezinta: ANS: B
a. denumirea care serveste la identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune
sau localitate, in cazul in care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici pot fi
atribuite acelei origini;
b. un semn susceptibil de reprezentare grafica, distinctiv, care diferentiaza
produsele si serviciile unei persoane de cele ale altei persoane
c. aspectul exterior al unui produs, redat in 3 dimensiuni rezultat din combinatia
dintre principalele caracteristici
78. Sunt susceptibile de a constitui marci: ANS: C
a. marcile neconventionale redate prin miros sau gust;
b. marcile care contin figuri geometrice simple, ori imaginea sau numele patronimic
al unei persoane si marcile care cuprind imitatii sau reproduceri de steme, drapele,
embleme d stat
c. cuvintele, desenele, literele, cifrele, elementele figurative, combinatiile de
culori si de semne.
79. Marca notorie: ANS: A
a. este semnul larg cunoscut in Romania la data depunerii unei cereri de
inregistrare a marcii;
b. este destinata a servi la deosebirea produselor sau serviciilor apartinand
membrilor unei asociatii de produsele si serviciile altor persoane
c. reprezinta acea marca ce indica faptul ca produsele sau serviciile pentru care este
utilizata sunt certificate de titularul marcii in ceea ce priveste calitatea, modul de
fabricatie si alte caracteristici.
80. Marca colectiva: ANS: B
a. este semnul larg cunoscut in Romania la data depunerii unei cereri de inregistrare a
marcii;
b. este destinata a servi la deosebirea produselor sau serviciilor apartinand
membrilor unei asociatii de produsele si serviciile altor persoane;
c. reprezinta acea marca ce indica faptul ca produsele sau serviciile pentru care este
utilizata sunt certificate de titularul marcii in ceea ce priveste calitatea, modul de
fabricatie si alte caracteristici
81. Marca de certificare: ANS: C
a. este semnul larg cunoscut in Romania la data depunerii unei cereri de inregistrare a
marcii;
b. este destinata a servi la deosebirea produselor sau serviciilor apartinand
membrilor unei asociatii de produsele si serviciile altor persoane;
c. reprezinta acea marca ce indica faptul ca produsele sau serviciile pentru
care este utilizata sunt certificate de titularul marcii in ceea ce priveste
calitatea, modul de fabricatie si alte caracteristici
82. Marca telle quelle ANS: C
a. este semnul larg cunoscut in Romania la data depunerii
unei cereri de inregistrare a marcii;
b. este destinata a servi la deosebirea produselor sau
serviciilor apartinand membrilor unei asociatii de produsele
si serviciile altor persoane
c. reprezinta o derogare de la principiul teritorialitatii marcii.
83. Conditia protectiei marcilor care desemneaza calitatea semnului ales ca marca de a fi
deosebit, diferit de alte lucruri de acelasi fel, avand capacitatea de a identifica un obiect, cu
scopul de a permite consumatorilor sa-l recunoasca, poarta denumirea de conditia: B
a. reprezentarii grafice
b. distinctivitatii
c. noutatii;
84. Conditia ca semnul ales ca marca sa fie disponibil, adica sa nu fi fost anterior apropriat
de alta persoana, se numeste conditia: ANS: C
a. aplicabilitatii industriale
b. distinctivitatii
c. disponibilitati
85. Regula specialitatii marcii: ANS: A
a. permite folosirea simultana a aceleiasi marci pentru produse (servicii)
apartinand unor domenii diferite;
b. inseamna ca un semn adoptat ulterior ca marca este disponibil daca marca
respectiva inregistrata anterior a fost abandonata sau daca titularul sau a decazut
din drepturi;
c. inseamna ca marca folosita sau inregistrata anterior intr-o tara straina nu constituie
anterioritate in raport cu o marca ulterioara, identica sau similara;
86. Regula temporalitatii marcii: ANS: B
a. permite folosirea simultana a aceleiasi marci pentru produse (servicii) apartinand
unor domenii diferite
b. inseamna ca un semn adoptat ulterior ca marca este disponibil daca marca
respectiva inregistrata anterior a fost abandonata sau daca titularul sau
a decazut din drepturi;
c. inseamna ca marca folosita sau inregistrata anterior intr-o tara straina nu constituie
anterioritate in raport cu o marca ulterioara, identica sau similara
87. Regula teritorialitatii marcii: ANS: C
a. permite folosirea simultana a aceleiasi marci pentru produse (servicii) apartinand
unor domenii diferite
b. inseamna ca un semn adoptat ulterior ca marca este disponibil daca marca
respectiva inregistrata anterior a fost abandonata sau daca titularul sau a decazut
din drepturi;
c. inseamna ca marca folosita sau inregistrata anterior intr-o tara straina nu
constituie anterioritate in raport cu o marca ulterioara, identica sau similara
88. Liceitatea: ANS: C
a. permite folosirea simultana a aceleiasi marci pentru
produse (servicii) apartinand unor domenii diferite;
b. inseamna ca un semn adoptat ulterior ca marca este disponibil daca marca
respectiva inregistrata anterior a fost abandonata sau daca titularul sau
a decazut din drepturi;
c. reprezinta acea conditie de protectie a marcii dupa care semnul ales ca marca
trebuie sa fie conform cu normele de ordine publica
89. In sistemul declarativ, marca apartine: ANS: A
a. persoanei car a folosit-o mai intai
b. persoanei care o inregistreaza prima
c. persoanei notificate de catre organul administrativ
competent
90. In sistemul atributiv, marca apartine: ANS: B
a. persoanei car a folosit-o mai intai
b. persoanei care o inregistreaza prima
c. persoanei notificate de catre organul administrative competent
91. Caducitatea marcii ANS: A
a. inseamna stingerea dreptului la marca prin expirarea duratei de protectie
b. inseamna stingerea dreptului la marca prin declarative expresa de renuntare, a
titularului formulata in scris
c. nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a dreptului la marca, ci o cauza de
invalidare, care opereaza retroactiv
92. Renuntarea expresa la dreptul asupra marcii: ANS: B
a. inseamna stingerea dreptului la marca prin expirarea duratei de protectie;
b. inseamna stingerea dreptului la marca prin declaratie expresa de renuntare, a
titularului formulata in scris;
c. nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a dreptului la marca, ci o cauza de
invalidare, care opereaza retroactiv
93. Anularea marcii: ANS: A
a. nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a dreptului la marca, ci o cauza de
invalidare, care opereaza retroactiv;
b. reprezinta o sanctiune civila, aplicata pentru neexercitarea imputabila a unui drept
la marca, o anumita perioada de timp;
c. este o renuntare tacita a titularului la drepturile conferite de marca
94. Decaderea titularului din drepturile conferite de marca: ANS: B
a. nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a dreptului la marca, ci o cauza de
invalidare, care opereaza retroactiv;
b. reprezinta o sanctiune civila, aplicata pentru neexercitarea imputabila a unui
drept la marca, o anumita perioada de timp;
c. este o renuntare tacita a titularului la drepturile conferite de
marca
95. Abandonul marcii ANS: C
a. nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a dreptului la
marca, ci o cauza de invalidare, care opereaza retroactiv
b. reprezinta o sanctiune civila, aplicata pentru neexercitarea
imputabila a unui drept la marca, o anumita perioada de timp
c. este o renuntare tacita a titularului la drepturile conferite de marca
96. Principiul cesiunii libere a marcii: ANS: A
a. inseamna ca marca poate fi transmisa numai separat de inteprindere
b. inseamna ca marca poate fi transmisa impreuna cu intreprinderea ale carei produse
le identifica
c. asigura mentinerea calitatii produselor la care se refera marca
97. Principiul conexitatii marcii ANS: B
a. inseamna ca marca poate fi transmisa numai separat de interprindere
b. inseamna ca marca poate fi transmisa impreuna cu intreprinderea ale carei
produsele identifica
c. asigura mentinerea calitatii produselor la care se refera marca
98. Indicatiile geografice reprezinta: ANS: A
a. denumirea care serveste la identificarea unui produs originar dintr-o tara,
regiune sau localitate, in cazul in care o calitate, o reputatie sau alte
caracteristici pot fi atribuite acelei origini;
b. un semn susceptibil de reprezentare grafica, distinctiv, care diferentiaza produsele
si serviciile unei persoane de cele ale altei persoane
c. aspectul exterior al unui produs, redat in 3 dimensiuni rezultat din combinatia
dintre principalele caracteristici
99. Durata de protectie a indicatiilor geografice este de: ANS: C
a. 70 de ani pe timpul vietii titularului
b. 10 ani fara posibilitatea reinnoirii
c. 10 ani, cu posibilitatea de reinnoire nelimitata
100. Transmiterea dreptului de folosire a indicatiilor geografice: ANS: A
a. nu se poate face nici prin cesiune partiala, nici totala
b. este interzisa persoanelor neautorizate ;
c. se dispune de Tribunalul Municipiului Bucuresti, la cererea oricarei persoane
interesate
101. Desenele reprezinta ANS: C
a. denumirea care serveste la identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune
sau localitate, in cazul in
care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici pot fi atribuite acelei origini
b. un semn susceptibil de reprezentare grafica, distinctiv, care
diferentiaza produsele si serviciile unei persoane de cele ale altei persoane
c. aspectul exterior al unui produs, redat in 2 dimensiuni rezultat din
combinatia dintre principalele caracteristici
102. Modelele reprezinta: ANS: C
a. denumirea care serveste la identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune
sau localitate, in cazul in
care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici pot fi atribuite acelei origini
b. un semn susceptibil de reprezentare grafica, distinctiv, care
diferentiaza produsele si serviciile unei persoane de cele ale altei persoane
c. aspectul exterior al unui produs, redat in 3 dimensiuni rezultat din
combinatia dintre principalele caracteristici
103. Perioada de valabilitate a unui certificat de inregistrare a unui desen sau model industrial: A
a. este de 10 ani de la data constituirii depozitului reglementar si poate fi
reinnoita pe 3 perioade succesive de cate 5 ani
b. este nelimitata
c. este de 70 de ani
104. Modelele de utilitate reprezinta: ANS: A
a. inventii tehnice cu grad mai scazut de inventivitate al caror titlu de protectie
se elibereaza printr-o procedura legala mai simplificata si mai rapida;
b. un ansamblu de cunostinte literare, artistice sau stiintifice
c. aspectul exterior al unui produs sau al unei parti a acestuia redat in doua
dimensiuni.
105. Regula ubicuitatii, adica limitarea dreptului titularului modelului de utilitate de a interzice
tertilor efectuarea anumitor acte, a fost denumitasi: ANS: A
a. dreptul de folosire personala anterioara
b. regula unanimitatii
c. principiul caderii creatiei in domeniul public
106. Durata de protectie a modelului de utilitate este de ANS: B
a. 20 de ani ca si in cazul inventiilor
b. 6 ani cu incepere de la data de depozit, care poate fi reinnoita cu inca 2
perioade a cate 2 ani fiecare
c. 5 ani
107. Licentele obligatorii in cazul modelelor de utilitate se acorda pentru: ANS: A
a. aprovizionarea pietei, tehnologia de semiconductoare, soiuri de plante sau
biotehnologie
b. incurajarea monopolului in domeniu
c. evitarea dublei protectii
108. Transformarea cererii privind eliberarea titlului de protectie se refera la: ANS: A
a. schimbarea obiectului cererii in sensul trecerii de la investitie la modele de
utilitate
b. trecerea de la modele la modele de utilitate
c. trecerea de la inventii la indicatii geografice
109. Conversia cererii privind eliberarea titlului de protectie se refera la: ANS: C
a. trecerea de la modele la modele de utilitate;
b. trecerea de la inventii la indicatii geografice
c. schimbarea obiectului cererii in sensul trecerii de la model de utilitate la
inventie
110. Cererea internationala pentru un model de utilitate care a primit data de depozit
international: ANS: C
a. nu trebuie sa contina titlul inventiei
b. nu poate sa contina nici o revendicare;
c. are acelasi efect ca o cerere de model de utilitate care a fost depusa la OSIM
la aceeasi data
111. Deschiderea fazei nationale in Romania pentru un mode de utilitate se face in
termen de: ANS: B
a. 12 luni de la data de depozit reglementar
b. 30 de luni de la data de depozit international sau de la data prioritatii
revendicate
c. 6 luni de la data expunerii modelului de utilitate intr-o expozitie internationala