Sunteți pe pagina 1din 10

21.10.

2015
Dr. Procesual Civil Curs 3

Continuare conditiile de exercitare a actiunii civile

3. Calitatea procesuala- art. 36-39 - > legitimatio ad causam


=identitatea dintre partile procesului si persoanele implicate in rap. jur. dedus judecatii
Materia litigioasa este ceea ce preexista litigiului, raporturile subiective care intra in
conflict - atunci cand se acutizeaza pot ajunge in fata instantei =>proces
In proces ar trbebui sa fie aceste persoane din raportul juridic preexistent

Cine face cererea si pe cine cheama?


Reclamant :Cel care e parte in raportul juridic si este nemultumit
Parat: reclamantul il cheama in judecata pe cel pe care doreste sa-l oblige la o
conduita.

In materie contractuala : de regula, partile contractului


In materia drepturilor reale: de regula :
Activa: titularul dreptului
Pasiva: orice pers, dr real e opozabil erga omnes
Sunt si situatii mai complicate, in special in partea de dreptul familiei: NCC da unele lamuriri cu
privire la calitatea procesuala, art 429 NCC :
actiunea in tagada paternitatii:
calitate procesuala activa- sotul mamei, mama, tata biologic si
copilul. Dar foarte mult timp, pana prin 2000 tatal biologic nu avea calit
procesuala, doar sotul mamei avea, pentru ca se spunea ca doar el ar
putea fi prejudiciat. Apoi s-a schimbat viziunea si au dobandit calitate
procesuala toti cei mentionati

calit procesuala pasiva pentru actiunea in tagada paternitatii:


sotul mamei impotriva copilului, sau mamei si mostenitorilor copilului daca c. este decedat
mama sau copilul impotriva sotului mamei
tatal biologic impotriva mamei si copilului.

*calitatea procesuala se apropie foarte mult de notiunea de interes*


Exemplu: la divort: doar sotul si sotia au calitate procesuala, se prevede clar aceasta
pentru a se evita alte interventii: socrii, spre ex. Au existat cereri de interv principala din partea
socrilor in practica, interveneau pentru ideea culpei si acest fapt coducea la unele efecte
patrimoniale - desigur efectele erau proprii sotilor
! In mod exceptional:
- se recunoaste calitatea procesuala si unor persoane, organizatii, institutii, autoritati
care nu au drepturi proprii, dar este nevoie de o prevedere expresa a legii !

I. Exemplu: procurorul: art. 92 NCPC, art 245 NCPP


Procurorul nu functioneaza ca un reprezentant al minorului, este reprezentant al
societatii care actioneaza in numele minorului prin numele procurorului, societatea actioneaza
prin procuror, procurorul are drepturi proprii.
II. Exemplu: organizatiile sindicale, asociatiile pentru protectia consumatorilor,
organizatiile neguvernamentale pt protectia drepturilor omului sau care au un interes legitim in
combaterea discriminarii cand aduce atingere unei pers sau unui grup de persoane.
OG 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare , art.
28 - consacra calitatea procesuala activa:
Art. 28 (1)Organizaiile neguvernamentale care au ca scop protecia drepturilor omului sau
care au interes legitim n combaterea discriminrii au calitate procesual activ n cazul
n care discriminarea se manifest n domeniul lor de activitate i aduce atingere unei
comuniti sau unui grup de persoane.
(2)Organizaiile prevzute la alin. (1) au calitate procesual activ i n cazul n care
discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urm.
Alin(1) - exemplu: cineva afirma ceva despre un grup de nevazatori ( grup
nedeterminat)
Alin (2) - si cand discriminarea aduce atingere unei anumite persoane, dar in acest caz
este nevoie de cererea acestei persoane
Exemplu: Ionel n-a fost primit la facultate ca e de o anum. rasa, de o anum. varsta etc.
Organizatia neguvernamentala are calitate procesuala, dar interesul este al persoanei=>
ONG-ul nu are interes personal, in acest caz se deroga de la regula interesului personal=
numai pt ca legea prevede expres.

III. Exemplu : Legea 62/2011- Legea dialogului social


Art. 28 alin.( 2) : calitate procesuala activa:
Art. 28(1)Organizaiile sindicale apr drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaia
muncii, statutele funcionarilor publici, contractele colective de munc i contractele
individuale de munc, precum i din acordurile privind raporturile de serviciu ale
funcionarilor publici, n faa instanelor judectoreti, organelor de jurisdicie, a altor
instituii sau autoriti ale statului, prin aprtori proprii sau alei.
(2)n exercitarea atribuiilor prevzute la alin. (1), organizaiile sindicale au dreptul de a
ntreprinde orice aciune prevzut de lege, inclusiv de a formula aciune n justiie n
numele membrilor lor, n baza unei mputerniciri scrise din partea acestora. Aciunea nu va
putea fi introdus sau continuat de organizaia sindical dac cel n cauz se opune sau
renun la judecat n mod expres.
(3)n exercitarea atribuiilor prevzute de alin. (1) i (2), organizaiile sindicale au
calitate procesual activ.
- organizatia sindicala pt membr ei, art. 28 prev. expres ac. calitate, in temeiul art. 37 NCPC
- Organiz sindicala introduce, dar dr. de dispozitie ii ramane membrului organizatiei sindicale.

IV. Exemplu : OG 21/ 1992 privind protectia consumatorilor, art. 37. lit. h)
Asociaiile pentru protecia consumatorilor au urmtoarele drepturi i obligaii:
h) de a introduce aciuni n justiie pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime
ale consumatorilor

V. Exemplu: Legea 193/2000 - clauze abuzive, calitate, Asoc prot consumat ?


Art. 13 alin.(1) si (2) actiune (1)Instana, n cazul n care constat existena clauzelor abuzive n
contract, oblig profesionistul s modifice toate contractele de adeziune n curs de executare,
precum i s elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate n cadrul
activitii profesionale.
(2)n cazul prevzut la alin. (1), inst. va aplica i amenda contravenional prev. la art. 16.
- se judeca un organism de la art. 8 cu un profesionist, pierde profesionistul, dar hotararea
judecatoreasca din procesul dintre ei produce efect pentru toti consumatorii cu care are
contract si consumatorii lui viitori: trb sa inlature cl. abuzive din contract, dar pe baza simplei
hotarari, nu au dreptul sa ceara direct daune ceilalti consumatori.
Actiunile colective, greu de acceptat la noi, doar in matriile astea mentionate si cu
anumite limite.
Calitatea procesuala nu se confunda cu existenta sau inexistenta drepturilor
deduse judecatii, se verifica la inceput si are legatura cu cine afirma ca este reclamantul si cel
care e parat: exemplu, daca reclamantul apare ca fiind cel care are dreptul sa stea in proces si
paratul la fel, nu existenta dr.: asta e chestiune de fond.
In materia actiunilor reale indentitatea dintre reclamant si cel care e titularul
dreptului, teoretic ar duce si la rezolvarea chestiunilor pe fond, dreptul real nu
poate apartine mai multor persoane. Astfel ca, in actiunile reale de multe ori
instanta uneste cu fondul exceptia lipsei calitatii procesuale active, pentru
ca cercetarea acestei identitati de cele mai multe ori reprezinta rezolvarea
chestiunii de fond
Exemplu: reclamantul este cumparatorul unui bun, paratul si el cumparatorul aceluiasi
bun de la acelasi vanzator, iar pentru ca instanta sa se stabilieasca calitatea de proprietare a
reclamantului trebuie sa inlature calitatea paratului.
Dar nu mereu exista( sau nu mereu apare necesitatea) unirii acestei exceptii cu fondul:
in actiunea in revendicare, paratul ii poate opune reclamantului ca nu e mostenitorul adevarat
al titularului, nu se mai uneste. Nu vrea sa combata existenta titlului, ci ca titularul titlului e
altul.
Proba calitatii procesuale si active si pasive apartine reclamantului, el a formulat
actiunea, el a stabilit pe cine cheama in proces, el trebuie sa arate ca acel cadru procesual
adoptat de el este cel corect, pe care trebuia sa-l adopte. Nu poate dovedi paratul de ce se afla
intr-un proces in care el nu a vrut sa fie.

Transmiterea calitatii porcesuale


- se poate transmite calitatea procesuala, cu unele exceptii.
Transmitere:
- legala: exemplu: succesiunea in drepturi : art. 38 si art. 412 NCPC( suspendare pana la
introducerea in cauza a mostenitorilor)
- conventionala: art. 38 NCPC
Art. 38: Transmiterea calitii procesuale
Calitatea de parte se poate transmite legal sau convenional, ca urmare a transmisiunii, n
condiiile legii, a drepturilor ori situaiilor juridice deduse judecii.

Calitatea procesuala nu poate fi transmisa:


Exemplu: in cazul divortului
Exista o modalitate de continuare a procesului, dar in aceasta situatie nu opereaza o
transmitere a calitatii procesuale: art.926 NCPC.
Art. 926: Decesul unuia dintre soi
(1) Dac n timpul procesului de divor unul dintre soi decedeaz, instana va lua act de
ncetarea cstoriei i va dispune, prin hotrre definitiv, nchiderea dosarului.
(2) Cu toate acestea, cnd cererea de divor se ntemeiaz pe culpa prtului i
reclamantul decedeaz n cursul procesului, lsnd motenitori, acetia vor putea
continua aciunea, pe care instana o va admite numai dac va constata culpa
exclusiv a soului prt. n caz contrar, dispoziiile alin. (1) rmn aplicabile.
(3) Pentru introducerea n cauz a motenitorilor soului reclamant, instana va face
aplicarea art. 412 alin. (1) pct. 1.
(4) n cazul n care aciunea este continuat de motenitorii soului reclamant, potrivit alin.
(2), cstoria se socotete desfcut la data introducerii cererii de divor.
Este un caz care vrea sa elimine eventuala nedreptate: triplul ghinion :))) Dar nu =
transmitere, mostenitorii nu devin soti,
Exista situatii in care poate transmite calitatea procesuala, daca actiunea a
fost pusa deja in miscare
Revocarea donatiei pentru ingratitudine - art. 1024 NCC.
Art. 1.024. - (1) Dreptul la aciunea prin care se solicit revocarea pentru ingratitudine se
prescrie n termen de un an din ziua n care donatorul a tiut c donatarul a svrit fapta
de ingratitudine.
(2) Aciunea n revocare pentru ingratitudine poate fi exercitat numai mpotriva
donatarului. Dac donatarul moare dup introducerea aciunii, aceasta poate fi continuat
mpotriva motenitorilor.
(3) Cererea de revocare nu poate fi introdus de motenitorii donatorului, cu excepia
cazului n care donatorul a decedat n termenul prevzut la alin. (1) fr s l fi iertat pe
donatar. De asemenea, motenitorii pot introduce aciunea n revocare n termen de un an
de la data morii donatorului, dac acesta a decedat fr s fi cunoscut cauza de revocare.
(4) Aciunea pornit de donator poate fi continuat de motenitorii acestuia.

Raspundere repararea prejudiciului nepatrimonial art. ?


*Transmiterea calitatii procesuale nu este specifica inceputului procesului, poate avea
loc si inaine de proces*
Exista situatii in care termenul de introducere a actiunii difera dupa cum s-a transmis sau
nu calitatea inainte de proces: stabilirea maternitatii si a paternitatii.
Revenind la regula posibilitatii transmiterii calitatii procesuale

Procedura in acest sens este prevazuta de art. 39 NCPC


Art. 39: Situaia procesual a nstrintorului i a succesorilor si
(1) Dac n cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte ntre vii cu titlu particular,
judecata va continua ntre prile iniiale. Dac ns transferul este fcut, n condiiile legii, prin
acte cu titlu particular pentru cauz de moarte,judecata va continua cu succesorul universal ori cu
titlu universal al autorului, dup caz.
(2) n toate cazurile, succesorul cu titlu particular este obligat s intervin n cauz, dac are
cunotin de existena procesului, sau poate s fie introdus n cauz, la cerere ori din oficiu. n
acest caz, instana va decide, dup mprejurri i innd seama de poziia celorlalte pri, dac
nstrintorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va rmne sau, dup caz,
va fi scos din proces. Dac nstrintorul sau, dup caz, succesorul universal ori cu titlu universal
al acestuia este scos din proces, jud. va continua numai cu succesorul cu titlu particular care va lua
procedura n starea n care se afl la mom. la care acesta a intervenit sau a fost introdus n cauz.
(3) Hotrrea pronunat contra nstrintorului sau succesorului universal ori cu titlu universal
al acestuia, dup caz,va produce de drept efecte i contra succesorului cu titlu particular i va fi
ntotdeauna opozabil acestuia din urm, cu excepia cazurilor n care a dobndit dreptul cu bun-
credin i nu mai poate fi evins, potrivit legii, de ctre adevratul titular.

2 ipoteze:
transmiterea pe cale de succesiune : art. 412 NCPC( suspendarea pana la introducerea in
cauza a mostenitorilor.
transmiterea pe cale de instrainare, fie gratuit, fie oneros.
In cazul transmiterii prin instrainare, porcedura este una aparte. Instana va cita pe cel
care a dobandit dreptul in contradictoriu cu partile initiale in proces ( Operatiunea de
instrainare poate fi cesiune sau o alta operatiune).
La primul termen, practic va avea loc o dezbatere in 3 si judecatorul va stabili dupa
imprejurari si tinand seama de pozitia celorlalte parti daca va cont procesul doar cu
dobanditorul eliminand din proces pe instrainator sau daca va continua procesul cu
amandoi.
De ce asa? De ce il poate pastra?
In cazurile acestea( de instrainare) de multe ori apar discutii intre cesionar si cedent(
cesiune lato senu- poate fi si alta operatiune, donatie, vanzare etc.)
Exemplu: intrainarea poate avea conditie si se disputa daca conidtia s-a implinit
sau nu. Practic, pe procesul initial se mai greveaza inca un proces.
Exemplu: Cel care a instrainat poate invoca nulitatea absoluta a intrainarii.
Instanta il pastaza, nu poate solutiona fara el, trebuie probe etc., nu poate elimina
instrainatorul si apoi sa stabileasca fara el ca contr. e nul sau producator de efecte.

Inlocuirea are loc cand instanta nu mai are niciun dubiu cu privire la transmitere, nu mai
exista niciun element care sa genereze dubiu
Acesta este sensul notiunii "dupa imprejurari si tinand seama de pozitia celorlalte
parti

Dar daca instanta nu stie de vanzare, cum poate cita? NCPC prevde ca cel care a
dobandit un drept litigios, este obligat sa intervina in proces.
Daca dobanditorul nu intervine, instanta nu cunoaste si nu-l introduce si partea adversa
nu cere: procesul continua in cobtradictoriu cu partea care a pierdut calitatea procesuala : in
acest caz, care hotararea pronuntata impotriva instrainatorului va produce efecte si in
contra succesorului cu titlu part care nu a intervenit, fiindu-i opozabila mereu si va avea
autoritate de lucru judecat fata de el, va lutea fi executata direct asupra lui.
! De la aceasta sanctiune exista urmatoarea execeptie: ipoteza dobanditorului cu titlul
particular care a fost de buna-credinta si nu poate fi evins.
Exemplu:
bun mobil, nesupus formalitatilor de publicitate sau supus acestora, dar acestea nu erau
indeplinite
In materia drepturilor reale, dobandeste in regimul de carte funciara, bazandu-se pe
cuprinsul cartii funciare: nu e notata actiunea in cartea funciara cand cumpara si va
invoca buna-credinta, e greseala reclamantului ca nu a notat. Dar totusi se poate dovedi
ca a cunoscut pe orice alta cale si ar putea fi aplicata sanctiuninea opozabilitatii hotararii
in acest caz.
proces cu privire la un bun care e urmarit de creditorii, scos la licitatie si X il dobandeste,
nimic notat in cartea funiara, exista text expres ca nu poate fi evins.

Exceptia lipsei calitatii procesuale


nu presupune si analiza fondului, cu exceptia actiunilor reale, in cazul carora se
poate uni cu fondul.
Sanctiune: respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate/ sau impotriva
unei persoane fara calitate.
! Nu exista autoritate de lucru judecat in ceea ce priveste fondul, dar exista in ceea
ce priv calitatea!
Se formuleaza impotriva aceluiasi parat, acelasi titlu: exista autoritate de lucru judecat. (
pe alt titlu nu e autoritate de lucru judecat, nu mai e identitate de cauza)

4. Capacitatea procesuala- legitimatio ad processum


Nu este altceva decat capacitatea din dreptul substantial.
Capacitatea de folosinta si de exercitiu se aplica regulile din dreptul civil cu privire la:
dobandire, pierdere etc.
In proc. civila, spre deosebire de dr. civil au cap. procesuala si pot sta in judecata :
asociatiile, societatile sau alte entitati fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit
legii: Exemplu: sucursala, primarie de sector. Prin exceptie, li se recunoaste dr. de actiune.
In cazul capacitatii de folosinta, sanctiunea este nulitatea absoluta, ce poate fi
invocata in orice stare a procesului, de orice parte, chiar din oficiu.
Art. 56: Capacitatea procesual de folosin
(1) Poate fi parte n judecat orice persoan care are folosina drepturilor civile.
(2) Cu toate acestea, pot sta n judecat asociaiile, societile sau alte entiti fr
personalitate juridic, dac sunt constituite potrivit legii.
(3) Lipsa capacitii procesuale de folosin poate fi invocat n orice stare a procesului.
Actele de procedur ndeplinite de cel care nu are capacitate de folosin sunt lovite de
nulitate absolut.

Daca s-a intentat actiunea de catre o persoana care a decedat sau impotriva unei
persoane decedate, nu se transmite calitatea. Decesul sa intervina in cursul procesului pt
transmitere. Ar putea fi o solutie aceea in care paratul a decedat, iar la primul termen,
reclamantul sa si modif cererea si sa ceara introd in cauza a most paratului. (?)
Lipsa capacitatii procesuale: minori sub 14 ani si pusi sub interdictie- nu pot sta
personal, numai prin reprezentant: parinte sau tutore
Cu capacitate restransa: stau personal, vor fi citati, insa ca actele lor sa fie legale
trebuie asistati de parinte sau tutore.
Diferenta dintre reprezentare/ asistare
Reprezentare: fara capacitate si presupune ca reprezentantul este citat in locul
persoanei in cauza.
In cazul asistarii vine personal chiar minorul, dar vor trebui sa-l asiste tutorele sau
parintele - vor trebui sa-i semneze actele.
Daca o persoana nu are capacitate sau are capacitate de exercitiu restransa si nu are
reprezentant, temporal sau exista un conflict intre el si reprezentant- instanta va numi un
curator judiciar. Acesta este diferit de curatorul din dreptul civil, se va ocupa numai de actele
de procedura din respectivul dosar= curatela litis.
Art. 58: Curatela special
(1) n caz de urgen, dac persoana fizic lipsit de capacitatea de exerciiu a drepturilor civile nu
are reprezentant legal, instana, la cererea prii interesate, va numi un curator special, care s o
reprezinte pn la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instana va numi un
curator special n caz de conflict de interese ntre reprezentantul legal i cel reprezentat sau cnd o
persoan juridic ori o entitate dintre cele prevzute la art. 56 alin. (2), chemat s stea n
judecat, nu are reprezentant.
(2) Dispoziiile alin. (1) se aplic n mod corespunztor i pers. cu cap. de exerciiu restrns.
(3) Numirea acestor curatori se va face de instana care judec procesul, dintre avocaii anume
desemnai n acest scop de barou pentru fiecare instan judectoreasc. Curatorul special are
toate drepturile i obligaiile prevzute de lege pentru reprezentantul legal.
(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixeaz de instan, prin ncheiere,
stabilindu-se totodat i modalitatea de plat. La cererea curatorului, odat cu ncetarea calitii
sale, inndu-se seama de activitatea desfurat, remuneraia va putea fi majorat.

Nu are reprezentant: Exemplu: parintii nu pot exercita atributiile parintesti si inca nu i


s-a numit un tutore.
Conflict intre el si reprezentant: litigii patrimoniale in materia succesiunii: Exemplu:
moare tatal : raman mostenitori sotia supravietuitare, copilul minor si un legatar care
vrea sa iasa din indiviziune: pe langa conflictul dintre beneficiarul legatului si toti
mostenitorii legali(sotia si copilul), exista si un conflit intre mostenitorii legali: va veni un
partaj, se va stabili un lot pentru fiecare, au interese divergente dpdv juridic. Chiar daca
practic parintele nu e in conflict cu copilul, din punct de vedere uman.
Curatorul este un avocat din baroul din raza teriteritoriala unde se afla instanta. Este numit
de instanta prin incheiere, de pe o lista pusa la dispozitie de catre barou.
*La barou exista 2 liste: una pentru avocati din oficiu ( penal si civil) si o lista de curatori

Remunerarea curatorului:
- plata provizorie va fi stabilita de catre instanta, prin incheiere si cu stabilirea cuantumului. La
cereea curatorului, la incetarea calitatii, instanta poate majora cuantumul.
Regula: coratorii judiciari sunt platiti de beneficiarul curatelei. Dar daca acestia nu pot
plati( exemplu: ar trebui sa plateasca minorul, adica mama ca parinte, dar mama fiind in conflict
de interese cu minorul, nu vrea sa le dea bani), plateste partea care are interesul sa continuie
procesul: nu se poate continua fara curator, plateste reclamantul, dar cheltuiala va fi dedusa la
sfarsitul procesului, cel care trebuia sa achite.
Cand cel desemnat nu poate achita pentru ca primeste ajutor public judiciar: plateste
statul. Dar va fi consemnata ca si cheltuiala de judecata la sfarsitul procesului in sarcina celui
care ar trebui sa plateasca.

Sactiunea lipsei capacitatii de exercitiu: nulitatea relativa. E relativa, dar e diferita.


I. Art. 57 NCPC: Nulitatea nu poate interveni direct, instanta va trebui sa acorde un
termen pentru ca actul facut de cel fara capacitate sau de catre cel cu capacitata restransa dar
neasistat, sa poata fi semnat de pers in cauza( de reprezentant). Daca pana la acest termen nu
este ratificat actul, atunci va intreveni nulitatea.
Art. 57: Capacitatea procesual de exerciiu
(1) Cel care are calitatea de parte i poate exercita drepturile procedurale n nume propriu sau prin
reprezentant, cu excepia cazurilor n care legea prevede altfel.
(2) Partea care nu are exerciiul drepturilor procedurale nu poate sta n judecat dect dac este
reprezentat, asistat ori autorizat n condiiile prevzute de legile sau, dup caz, de statutele
care i reglementeaz capacitatea ori modul de organizare.
(3) Lipsa capacitii de exerciiu a drepturilor procedurale poate fi invocat n orice stare a
procesului.
(4) Actele de procedur ndeplinite de cel care nu are exerciiul drepturilor procedurale sunt
anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea ns confirma toate sau numai
o parte din aceste acte.
(5) Cnd instana constat c actul de procedur a fost ndeplinit de o parte lipsit de capacitate
de exerciiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Dac actul nu este confirmat, se va
dispune anularea lui.
(6) Dispoziiile alin. (5) se aplic n mod corespunztor i persoanelor cu capacitate de exerciiu
restrns.

Exemplu:
Apel. Minorul mai mic de 18 ani face apel. E injust sa spui ca nul si gata, Apelul
poate fi bun pentru el , il vede parintele care uitase sa faca apel si il ratifica.
Sau poate face minorul apel cand nu e nicio sansa de castig si parintele renunta la
apel ca sa nu mai plateasca si cheltuielile de judecata.

II. A doua particularitate a acestei nulitati: desi relativa, poate fi invocata in tot cursul
procesului. Art. 57 alin. (3) : dar trebuie sa existe si interes. Daca o parte care avea
capacitate(major) s-a judecat cu un minor nelegal reprezentat si minorul castiga, majorul nu
poate invoca in apel ca hotararea e nelegala ca s-a judecat cu un minor care n-a fost legal
reprezentat. Pana la dezbaterile finale ar fi putut invoca, ar fi avut interes sa invoce. Majorul nu
poate face apel pe motivul lipsei capacitatii minorului care castiga, nici daca nu a stiut ca era
minor (sau pus sub interdictie)
Dar poate veni reprezentantul minorului si poate cere desfiintarea hotararii, in tot cursul
procesului si are si interes.
Actele de dispozitie pe care persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de
exercitiu restransa le fac( tranzactia, renuntarea la judecata, renuntarea la drept si achiesarea)
pot fi facute de reprezentanti sau de minor asistat de catre parinte sau tutore numai cu
incuviintarea instantei de tutela. Art.229 Legea de punere in aplicare a NCC
In cazul pusului sub interdictie si in cazul minorului reprezentati de tutore este necesar si
avizul consiliului de familie : NCC
Potrivit art. 81 alin. 2 NCPC, actele de dispozitie facute de reprezentantii minorului si ai
persoanelor puse sub interdictie sau disparute, chiar cu autorizarea instantei de tutela, nu
impiedica judecata daca instanta apreciaza ca nu sunt in interesul acelei persoane. Autoriazarea
e conditie de validitate a actului, dar chiar si valabil actul, instanta poate considera ca
nu e in interesul persoanei.

Clasificarea actiunilor
A. Dupa scopul urmarit de reclamant
1. Actiuni in realizare
2. Actiuni in constatare
3. Actiuni in constituire

In cadrul acestei clasificari, actiunile in realizare au ponderea principala.


1. Actiuni in realizare
=> reclamantul solicita recunoasterea unui drept si obligarea paratului sa dea, sa faca sau
sa nu faca ceva.
Exemplu:
actiune in revendicare: solicita recunoasterea dreptului sau de proprietate si inalturarea
posesiei abuzive
plata pretului dintr-un contr de vzanzare: cere recunoasterea creantei si plata
actiune in evacuare: cere recunoasterea dreptului sau si evacuarea.

2. Actiuni in constatare
= jumatate de actiune in realizare, nu are realizarea :)). Act. in constatare tind la constantarea
existentei sau inexistentei unui drept, fara a solicita si obligarea paratului la o prestatie.
Art. 35: Constatarea existenei sau inexistenei unui drept
Cel care are interes poate s cear constatarea existenei sau inexistenei unui drept.
Cererea nu poate fi primit dac partea poate cere realizarea dreptului pe orice alt cale
prevzut de lege.

Caracteristici:
I. au ca obiect numai constatarea existentei sau inexistentei unui drept:
unele vizeaza o consemnare a unui drept ( pozitive)
iar unele vizeaza constatarea inexistentei dreptului adversarului (negative)
- Vizeaza constatarea numai a unui drept, nu si unei situatii de fapt:
Nu se poate solicita constatarea faptului ca un bun are vicii sau nu, nu se poate constata o
declaratie de martor. Pentru acestea exista o procedura distincta: conservarea probelor,
asigurarea dovezilor (?)
De asemenea, printr-o sctiune in constatare nu se poate stabili identitatea unei persoane,
daca a dobandit un coeficient de invaliditate sau nu, acestea sunt stari de fapt.
II. Actiunile in constatare e au caracter subsidiar fara de actiunile in realizare.
Daca exista o actiune in realiz pentru acel drept, ar fi cam lipsita de interes o actiune in
constatare, sa ceri numai constatatea dreptului. Briciu: e o actiune lipsita de interes
autonimizata. Instantele vorbesc ca e o conditie de exercitare a actiunii in realizare( sa se
constate ceva), dar e si... ?

III. Actiunile in constatare nu sunt susceptibile de executare silita: nu cere nimic, nu


poate sa execute ce nu a cerut.

Exemple :
Reclamantul este si proprietar si posesor. Nu poate revendica ca nu exista parte cu
calitate procesuala pasiva( tot el are posesia), dar se confrunta zilnic cu contestari
ale dreptului sau din partea unei persoane care se pretinde titular al dreptului, dar
nu il da in judecata. -> actiune in constatare pt constatarea dreptului sau.
A cumpara un imobil de la stat, dar statul a preluat de la autorul lui B( abuziv ) si
B il ameninta ca o sa-l dea in judecata si ca mai bine ii lasa imobilul lui acum si nu
ar mai platii nici cheltuieli de judecata. A se gandeste: daca are dreptate si ma
trezesc ca revendica peste 20 de ani?( ca actiunea in revendicare e
imprescriptibila) -> mai bine cere actiune in constatare a dreptului sau sau
inexistenta dreptului lui B.
Doi soti- patrimoniul bunurilor comune, divorteaza dar nu fac si partaj, nu se stie
care e partea unuia sau a altuia, se stab dupa contributie, dar nu e stabilita. Si nu
vor sa iasa din indiviziue, dar unul dintre ei vrea sa vanda din cota lui, dar nu stie
cat are si in CF ar trebui sa scrie cota, nimeni nu cumpara ca ii zic eu ca am 70%,
trebuie sa scrie in CF. Fie trebuie sa existe un act de recunoastere din partea
celuilalt sot, fie il dau in judecata sa se constate cotele.
In practica se spune ca in acest caz exista actiune in realizare : partaj. Dar nu.
Partajul este pentru altceva, pentru eliminarea starii de coproprietate, eu vreau sa
pastrez coproprietatea.
Un debitor care si-a calculat el ca dreptul creditorului s-a prescris.
=>Actiune pentru constatarea pe cale judecatoreasca a inexistentei dreptului
creditorului.

Dar daca insacreditorul a inceput executarea sumei, debitorul nu mai are actiune
in constatare pt ca va putea valorifica aparararea pe calea contestatiei la executare.
De altfel, textul art. 35 NCPC e foarte interesant : prevede imposibilitatea realizatii dreptului "pe
orice alta cale" nu numai printr-o cerere de chemare in jud actiune in realizare) .
Spre exemplu : contestatie la executare, intampinare (= forma pasive de realizare, chiar si
formele pasive sunt permise)
Actiune in constatare interogatorie: mostenitorii legali se pregatesc sa isi
imparta averea. Unul le zice ca are el un testament, dar nu vrea sa il arate
acum: si mostenitorii il dau in judecata sa se constate daca exista testamentul.

3. Actiunile in constituire de drepturi


In general sunt intalnite in materia relatiilor de familie.
Spre deosebire de primele doua actiuni care au efecte si pentru trecut, actiunile in
constituire creaza efecte numai pentru viitor, au ca scop crearea unei sitiuatii juridice noi,
diferita de cea existenta la data declansarii procesului.
Celelalte doua actiuni nu presupun schimbarea drepturilor, ci doar confirmarea lor. In
cazul actiunii in constituire, am niste drepturi, le deduc judecatii sa le schimb: divort, punerea
sub interdictie, tagada paternitatii.
Efecte: numai pentru viitor.
Cele mai multe actiuni in constituire sunt prevazute pentru drepturile nepatrimoniale,
dar exista si pentru drepturile patrimoniale
Exemplu: actiune pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare
impotriva celui care nu isi indeplineste obligatia ce izvoraste dintr-o promisiune de vanzare. Se
schimba practic dreptul de creanta in drept de proprietate =actiune in constituire cu efecte
pentru viitor( ex nunc)
Importanta acestei clasificari( realizare, constatare, constituire): in special din punctul de
vedere al conditiilor de la actiunea in constatare.
Controversa doctrinara: ce fel de actiune e actiunea in constatarea nulitatii, ca s-a uzucapat un
bun, ca a operat pactul comisoriu? Ce fel de actiuni?