Sunteți pe pagina 1din 55

PROCEDURA CIVILA Traian Briciu Examenul de semestru Are trei parti: subiect descriptiv ( comparatii sau corelatii intre

tre institutii) 10 intrebari tip grila ( deschisa cu 4 variante; numai raspunsul perfect corect e bun ) speta

gradul de dificultate va fi mediu spre plus. Bibliografie: 1. Curs selectiv de licenta Mihai Viorel Ciobanu/Gabi Boroi/ Traian Briciu (adus la ziua de azi; nu si la ziua de maine 2. Cursuri 3. Cursul Mihaelei Tabarca Universul Juridic 2 volume. Universul Juridic. 4. Tratatul teoretic si practic de procedura civila a lui Viorel Ciobanu 2 volume. Editura National 5. Facultativ: Cursul Profesorului I. Les; Tratatul de procedura civila a domnului Deleanu ce face referire la Noul Cod Civil. CURS 1 Forma medota si materia procesului Punerea in imagini a principalelor momente ale procesului civil: Procesul civil are trei momente: I. II. III. un debut care presupune sesizarea instantei de judecata; o desfasurare care ar insemna in registrul terminologic al actualului cod dezbaterile si un final care reprezinta hotararea judecatoreasca

I.

Sesizarea instantei:

Fiind un proces al intereselor private, prcesul civil nu poate debuta la initiativa instantei ci numai la initiativa partii interesate . Ca regula, vom avea o parte care pt a-si proteja drepturile, sesizeaza instanta, ca cealalata parte sa dea, sa faca

sau sa nu faca ceva. Procesul civil nu debuteaza din oficiu . Nemo jude sine actore. Exceptii (unde instanta se sesizeaza in alt mod decat prin sesizarea facuta de o anume parte) : a) punerea sub interdictie- se regaseste in Noul Cod Civil la art 111 NCC, instanta judecatoreasca poate sa instinteze instanta de tutela cu privire la punerea sub interdictie a unei persoane. Art111 lit c. caz in care instanta judecatoreasca este cea care sesizeaza tot o instanta. Este o derogare partiala intrucat instanta tot este sesizata dar de data aceasta de o alta instanta. Coreleaza textul cu art 165 NCC. b) reguli in materia divortului: sotii sesizeaza instanta dar de multe ori uita anumite probleme pe care statul le protejeaza mai atent ( copii minori). Art 396 NCC instanta se pronunta dar nu spune ca se pronunta din oficiu. Corelezi cu art 397 NCC nu va mai fi incredintat minorul; va fi sub autoritatea parinteasca a ambilor parinti. Instanta trebuie sa se pronunte cu privire la locuinta minorului dar si cu privire la cheltuielile pe care sotul la care nu sta minorul, trebuie sa le suporte. Art 400 NCC + Art 402 NCC ( nu se spune daca s-a cerut deci nu stim daca instanta se pronunta din oficiu sau nu. Toate acestea trebuia sa le aflam din Noul Cod de proced civila NCPC care nu e in vigoare). Aspectele le va rezolva Art 907 NCPC; el va prevede pronuntarea din oficiu pentru aceste aspecte. Momentan trebuie sa se interpreteze in acest sens desi NCPC nu a intrat in vigoare.

II.

Dezbaterile procesului

Dezbaterile au doua sensuri: Cele cuprinse intre momentul sesizarii si cel al deliberarilor. Posibilitatea partilor de a pune concluzii

Din cod nu rezulta cand se foloseste un anumit sens dintre cele doua enuntate mai sus. Din acest motiv legiuitorul a disecat dezbaterile in doua in NCPC: Prima parte a numit cercetarea procesului cele cuprinse intre mom. sesizarii si deliberari A doua parte a numit-o dezbaterile finale posibilitatea partilor de a pune concluzii

Dezbaterile au o serie de principii care sunt si principii ale procesului civil: 1. Contradictorialitatea nu este in actualul cod un principiu consacrat expres dar rezulta din mai multe aplicatii practice pe care CPC le face.

Contradictorialitatea este unul dintre elementele care intra in conceptul de proces echitabil consacrat in art 6 CEDO .

DEFINITIE: Reprezinta posibilitatea pe care legea o ofera partilor de a se pronunta cu privire la actele, sustinerile si probele infatisate de catre partea adversa. Procesul civil ca regula nu poate sa aiba loc in contextul in care numai una dintre parti afirma/dovedeste iar cealalta tace. Contradictorialitatea (momentan) este nedefinita dar se regaseste intr-o serie de prevederi.

Inca din faza scrisa se prevede (art 114 indice 1 CPC) ca cerea formala de chemare in judecata este comunicata paratului . Paratul formuleaza un act denumit intampinare prin care arata apararile fata de cele invocate, exceptiile daca are de formulat si probele pe care paratul intelege sa le utilizeze. Inca din faza scrisa fiecare parte isi dezvaluie pozitia fata de pretentiile celuilalt contradictorialitate inca inainte de faza orala. Un alt element e reprezentat de catre faptul ca instanta nu se va pronunta decat dupa citarea legala a partilor . Daca nu e legal citata, instanta va amana cazua ( art. 107 CPC ).

O alta regula: actul pe care una dintre parti intelege sa-l depuna la dosar trebuie sa il comunice si celeilalte parti . Un alt aspect rezulta din modul in care au loc dezbaterile: mai intai vb reclamantul apoi paratul. Chiar si dupa pronuntarea hotararii, contradictorialitatea continua.

Exceptii (nu exista contradictorialitate): a. Procedurile necontencioase. Ele presupun neopunerea unui drept unei persoane. Ex: petentul cere o autorizare de la instanta. b. In materia ordonantei prezidentiale: o procedura urgenta; se prevede ca aceasta poate fi judecata chiar si fara citarea partilor. Termenul trebuie sa fie si optim nu numai rezonabil . Exemplu: suspendarea scrisorii de garantie bancare care se face in 48 de ore. Daca imi da termen 5 zile va fi rezonabil dar nu si optim intrucat nu pot sa blochez scrisoarea de garantie bancara. Deci exista situatii in care cerelitatatea predomina.

c. Masurile asiguratorii ca poprierea sau sechestrul asigurator se asigura fara citarea partilor: vreau sa dispun poprierea de la un tert care are o datorie, la debitorul meu. Eu pot sa cer ca tertul sa nu plateasca datoria catre debitorul meu pana cand eu ma lamuresc prin proces in ceea ce priveste situatia mea cu debitorul meu. Contradictorialitatea este regula iar lipsa ei este exceptia . Intre contradictorialitate si prezenta fizica exista puncte de contact dar nu trebuie sa facem gresala sa consideram ca procedurile care nu necesita prezenta fizica sunt lipsite de contradictorialitate. Ea este atat scrisa cat si orala. In NCPC sistematizarea este diferita. In art 14 se consacra in mod expres principiul contradictorialitatii. Exista si practica incorecta si abuziva ca dupa inchiderea dezbaterilor una dintre parti sa suplimenteze probatoriul sau consideratiile. Adica ce nu a spus in fata instantei, va scrie in concluziile scrise. In noul cod instanta nu are voie sa se pronunte cu privire la acestea. Totusi aceste aspecte raman in capul judecatorului. Cel mai corect este sa repuna cauza pe rol si sa puna in discutia partilor. 2. Dreptul la aparare - Este consacrat si in constitutia Ro. El formeaza obiectul protectiei asigurata de CEDO prin aceasi notiune flexibila de proces echitabil. CEDO in art 1. nu il consacra expres dar jurisprudenta Curtii il retine.

Are 2 componente: cea de a asigura partilor un mecanism procesual care sa le permita exprimarea punctelor de vedere si administrarea dovezilor necesare pentru protectia dr. lor. Practic este un principiu subsidiar si anume Principiul egalitatii armelor in proces. dreptul de a recuza instanta.

Al doilea aspect este dreptul de a fi asistat sau reprezentat de catre un avocat sau in cazul pers. juridice de catre un consilier juridic . Acest aspect esential in procesul penal exista si in procesul civil. Principiu de civil de a lui Briciu: Daca nu deschizi ochii, deschizi punga :))) Ajutorul public judiciar este un instrument prin care chiar si o persoana care nu are disponibilitati materiale poate sa aiba acces la un avocat. Instanta este cea care incuvinteaza un avocat daca petentul se incadreaza in anumite limite de venit si se concretizeaza prin desemnearea unui avocat din oficiu. Ca sa iei ajutor public total trebuie sa ai venit mediu pe membru de familie 500 de RON si partial 800 RON.

In NCPC art 13 se insita foarte mult pe aspectele legate de primul sens al dr. la aprare. Noutatea este reprezentata de faptul ca in recurs cererile si pretentiile partilor nu pot fi formulate decat prin avocat sau daca este persoana juridica de catre consilierul judiciar.

3. Rolul activ al judecatorului - S-a constatat ca diferentele de prestatie intre parti justifica un rol mai activ al judecatorului. El nu trebuie sa stea pasiv. Spre exemplu: sa invoce aspecte de drept sau de fapt pe care partile nu le invoca, sa administreze anumite probe pe care partile nu le cer, sa dea explicatii partii cu privire la dr pe care le are si consecintele dr sau. Exemplu: daca nu depune intampinare (care se face cu 5 zile inainte de infatisare), intervine decaderea de a mai administra probe. In acest caz se prevede ca daca paratul nu are avocat poate la prima zi de infatisare instanta ii va pune in vedere sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare spunandu-i ca neindicarea lor atrage decaderea. Codul actual cat si cel viitor au preluat conceptia de rol activ care se aseamana cu un tip de proces inchizitorial. Procesul acuzatorial este tipic britanic in care judecatorul este total pasiv.

SEMNIAR 01 2011-10-10 Procesul are doua parti: Procedura contencioasa Procedura necontencioasa art331-art333 CPC ( de exemplu cand ceri infiintarea unei fundatii/asociatii, infiintarea partidelor politice). Avem petent si intimat intrucat nu avem o reclamatie. Se judeca in Camera de Consiliu. Ele se judeca de urgenta. Incheierile care se pronunta nu au autoritate de lucru judecat. O alta caracteristica este generata de situatia in care anumiti petenti utilizeaza procedura necontencioasa pt a stabili adevarate drepturi fortand limitele procesuale necontencioase. Judecatorul va respinge cererea ca inadmisibila. Noul Codul de procedura civila va face din procedura uzucapiunii, o procedura necontencioasa. Tertul poate face opozitie la hotarare chiar daca nu a participat la procedura.

Speta: A cheama in judecata pe B solicitand plata unei sume de bani reprezentand un imprumut nerestituit; Instanta respinge cererea de chemare in judecata ca neintemeiata. Impotriva hotararii formuleaza apel reclamantul aratand ca procedura de judecata in fata primei instante s-a desfasurat cu incalcarea legii. In

motivarea apelului, reclamantul apelant arata ca la termenul la care s-a judecat cauza, in mod gresit instanta a procedat la judecarea acesteia deoarece paratul B nu era legal citat si nici nu avea termen in cunostinta, lipsind de altfel la strigarea cauzei. Apelantul arata ca in acest fel s-au incalcat principiile contradictorialitatii si ale dr la aparare consacrate indirect in art 85 si 107 CPC. Solutie: Se confrunta trei situatii: Textele de lege care consacra oblig judec de a amana cauza daca nu e legal citata o parte. E clar ca e vb despre principiul contradictorialitatii. Totusi nu trebuie sa uitam principiul disponibilitatii prin care o parte poate alege daca ataca sau nu ataca o hotarare. Aici a fost lezata a anume parte care a ales sa nu valorifice acest dr la aparare care i-a fost incalcat. P disponibilitatii invinge p contradictorialitatii in aceasta speta. Daca totusi in fata instantei reclamantul spune sa nu ii se dea cuvantul pt ca paratul nu e legal citat. Ce face instanta? Amana cauza? Cum se impaca asta cu solutia data dupa ce s-a consumat judecata? In acest caz solutia inca nu s-a pronuntat. Reclamantul aici are un interes. In cazul in care ar castiga, paratul ar putea anula hotararea intrucat nu a fost legal citat. In primul caz, solutia a fost deja pronuntata si reclamantul a pierdut procesul si nu are un interes sa invoce incalcarea dr la aparare al paratului care a fost avantajat de solutia data. Lipsa citarii intotdeauna poate fi invocata de catre oricare dintre parti chiar si de instanta. Daca insa nimeni nu invoca si hot. apuca sa se pronunte, invocarea nulitatii nu poate fi facuta decat de catre partea vatamata (cel necitat si in lipsa). Situatia sta in mod asemanator cand una dintre parti nu este legal reprezentata.

Speta 2 Reclamantul A cheama pe B solicitand instantei sa dispuna anularea contract de vanz cump intre parti prin care reclam a transmis paratului un imobil pe motiv ca acesta din urma nu a platit pretul. Paratul nu depune intampinare iar cu ocazia dezbaterilor reiese situatia descrisa de reclamant dar instanta respinge actiunea ca fiind neintemeiata. In motivare arata ca desi aspectele nu au fost combatute de parat, si se retine ca fiind adevarate, ele nu duc la anularea contractului pt ca sunt aspecte ce tin de executare si nicidecum de incheiere. Impotriva hot declara apel reclamantul aratand ca este nemultumit de faptul ca pe de o parte instanta recunoaste ca are dreptate dar pe de alta parte ii respinge cererea. Ce decide instanta de apel? Art 84 CPC + art 129 alin 4 alin 5 CPC In doctrina s-a aratat ca in astfel de situatii in care exista o neconcordanta intre denumirea cererii si motivarea in fapt si in drept, instanta ar trebui sa procedeze la calificarea corecta a cererii.

Rolul activ presupune punerea in discutie a partilor. Judecatorul nu trebuie sa treaca peste vointa reclamantului. Daca dupa ce pune in discutia partilor ca e vb de rezolutie nu de nulitate si partea insista sa solicite nulitatea, instanta opreste rolul sau activ si judeca pe pretentia reclamantului. Practic judecatorul trebuia sa puna in discutia partilor si afla ce vroia reclamantul. In NCPC art 22.

CURS 02 12.10.2011
4. P disponibilitatii partile au dr sa atace sau sa nu atace hot, sa incheie tranzactii, renuntari la dr. Exista o limitare art 45 CPC in cazul minorilor, pers sub interdictie, disparutilor, renuntarea si orice acte de dispozitie vor putea fi cenzurate de catre instanta;

5. P. Oralitatii dezbaterilor P aproape permanent in proced civila. NU trebuie sa dam valenta maxima intrucat foarte multe acte capata forma scrisa. Daca exista suspiciuni, partile pot cere stenografierea sedintei.

6.

P. publicitatii P strans legat de cel al oralitatii; procesele se desfasoara in principal in public, accesul fiind desfasurat cu accesul publicului. Este o garantie a corectitudinii procesului.

Acest principiu are si el limitele sale; Unele decurg din natura cauzelor, spre exemplu cauzele ce se desfasoara in procedura urgenta ; Se stabileste judecata in camera de consiliu in aceste cazuri urgente. Alte ratiuni: actiunea in anulare a hot. AGA cat si alte actiuni comerciale duc la lipsa publicitatii. Ratiunea nu este procedura urgenta ci protectia datelor societatilor comerciale. Mai exista o serie de exceptii de la aceasta regula: cand publicitatea ar vatama ordinea, moralitatea publica sau partile. Spre exemplu: ascultarea minorului de catre judecator pt a decide asupra masurilor ce se iau privind autoritatea parinteasca. Ori de cate ori se dispune judec in Cam de consiliu sau in sedinta secreta, pronuntarea se va face in public. IN NCPC Legiuitorul a impartit in doua mari faze procesul cercetarea procesului si dezbaterea finala si a prevazut ca toata cercetarea procesului va avea loc in Camera de Consiliu. Daca partile doresc si pledoaria finala poate fi facuta in Camera de Consiliu dar e nevoie de acordul tuturor partilor.

7. Principiul distribuirii aleatorii si continuitatii compunerii de judecata- cauzele se distribuie in mod aleatoriu prin programul Ecris iar daca programul nu functioneaza, distribuirea se va realiza prin metoda ciclica. Legat de acest principiu este si cel al continuitatii intrucat judecatorul trebuie sa ramana in cauza pana la pronuntare . Acest principiu al continuitatii nu poate fi imuabil. Ex: poate muri judecat, poate intra in concediu, poate pleca la alta instanta si nu mai are compententa, incompatibilitate; Si termenul se da aleatoriu dar acest principiu conform NCPC, termenul de judecata e stabilit de judecatorul investit. III. Hotarea Judecatoreasca- actul final

Cuprinde 3 mari parti: a. Ce s-a desfasurat in fata instantei b. Considerente: argument de fapt si drept c. Dispozitivul - e partea cea mai importanta intrucat in realitate ea va fi pusa in aplicare. Dispozitivul trebuie sa fie clar concis, nu trebuie sa cuprinda motivari. Le pui in considerente. Hotararea trebuie sa raspunda la toate motivele invocate de parti iar instanta le poate cumula. Materia procesului: e reprezentata de conflictul dintre parti . Se spune ca teoretic in fiecare dintre noi este un potential reclamant sau parat. In orice raport juridic am intra, in realitate la sfarsitul sau exista eventualitatea unui litigiu. Conflictele de interese se transforma in conflicte acute care nu-si mai gasesc solutionarea decat in fata instantei. Metoda procesului judecatorul are la dispozitie o constructie juridica oferita de reclamant si o constructie juridica oferita de catre parat . El trebuie sa aleaga intre cele doua constructii juridice sau sa faca o terta constructie juridica pt a adminte cererea reclamantului. Judecatorul mai intai face o activitate de cunoastere a faptelor apoi le incadreaza in textele de lege corespunzatoare. Acestea trebuie sa fie identice cu cele indicate de catre parti. Uneori judecatorul e chemat sa faca si aprecieri de ordin suficient de subiectiv, spre exemplu: daca o persoana s-a comportat ca un prop. diligent. Toate aceste concepte suficient de subiective intra in dreptul de apreciere al judecatorului. Acest drept de apreciere nu poate fi cenzurat de instanta de recurs. Numai judecatorul fondului se poate pronunta asupra acestei aprecieri. De ce? In recurs nu mai iei contact cu probele ci doar cu textele de lege. Ar fi illogic sa se faca astfel de aprecieri de ordin subiectiv de catre instanta de recurs.

Normele de procedura civila:

In cadrul procedurii avem 3 norme: a. De organizare judecatoreasca b. De competenta c. De procedura propriu zise

a. De organizare judecatoreasca: Ajuta la organziarea sistemului judiciar, a statutului magistratilor, compunerii compeltului de judecata inclusiv incidentele;

b. De competent: Stabilesc atributiile instantelor atat fata de alte organe jurisdictionale cat si intre ele. Din acest punct de vedere avem trei feluri de competente: 1. Generala- gasim norme ce stabilesc atributiile instantelor fata de alte organe cu atributii jurisdictionale: Consiliul concurentei, consilile din cadrul OSIM, Curtea Constitutionala 2. Materiala- stabilesc atributiile intre instantele judecatoresti in raport de ierarhia acestora; 3. Teritoriala- stabilesc atributiile instantelor in raport de delimitare teritoriala a instantelor de acelasi grad. c. De procedura propriu zise: Stabilesc asupra modului de desfasurare a procesului, redactarea actelor de procedura, termenele procedurale precum si cele referitoare la executarea hotararilor. Aceasta clasificarea de trei categ de norme este uneori pusa la indoiala de catre autorii ce zic ca exista doar doua norme (a+b) pe de o parte si c pe de alta parte. Nu are o baza stiintifica corecta si nici macar legala. Nu e corect intrucat atunci cand vb de necompetenta (lit b.) te raportezi la o instanta intreaga insa atunci cand vb de un judecator ca e incompatibil (lit. a), nu vb de compententa; este problema judecatorului nu exista identitate intre a si b. Instanta ramane competenta ci doar judecatorul este schimbat. Chiar si legea pledeaza in sensul unei atare distinctii art.304 CPC, se prevad doua motive de recurs ( sunt 9 dar profu se refera la punctual 1 si punctul 3). Deci si legiuitorul a pus alcatuirea instantei ca un motiv de recurs si necompetenta instantei ca alt motiv de recurs. Natura normelor: Normele de procedura sunt de doua categorii: 1. N de ordine publica ( imperative) 2. N de ordine privata ( dispozitive)

Sunt la fel de importante; diferenta dintre cele doua o va face regimul nulitatii sau cel al invocarii termenului. Problema necompetentei instantei este dominata de norme dispozitive. Incalcarea n de ordine publica: este sanctionata prin n absoluta ce poate fi invocata de catre: oricare din parti, instanta din oficiu, procuror daca participa la judecata si teoretic pe tot parcursul procesului. Desigur exista si exceptii. Incalcarea N de ordine private: este sanctionata prin n relative si va putea fi invocate numai de catre partea vatamata si numai intr-un timp determinat de lege si care in mod obisnuit e prima zi de infatisarea ce a urmat savarisirii nelegalitatii. a. N de organizare in regula generala sunt de ordine publica intrucat tin de statalitate. Exceptie: normele privind recuzarea prin recuzare se pune la dispozitia partii posibilitatea de a solicita inlaturarea din cauza a unui judecator asupra caruia exista o suspiciune ca ar fi partinitor uneia dintre parti. Se apreciaza ca partea are dreptul sa aiba incredere sau sa nu aiba incredere.

b. N de competent acestea sunt de ordine publica (cele materiale si cele generale) iar cele teritoriale sunt si asa si asa . Cererile in genere sunt cele patrimoniale si nepatriomoniale. Cele nepatriom sunt cele legate de starea si capacitatea persoanei acestea vor fi de ordine publica.

c. N de proced propriu zisa sunt si de ordine publica si de ordine privata. Exista doua reguli de care putem tine cont pt a ne da seama: 1. Ne folosim de formularea utilizata de legiuitor cat de imperativa ni se pare de multe ori iei teapa 2. Ne ducem la natura valorii protejate mai putin inselatoare

Aplicarea in timp a normelor:

1. Raport dintre n generale si cele speciale.

Cele special deroga de la cele generale . Cele speciale nu pot fi modificate prin n generale decat daca acestea prevad in mod expres abrogarea sau modificarea. Un astfel de aspect in NCC art 178 vb despre cazurile de instituire a curatelei si apoi la art 179 de competent instantei de tutela. Problema e ca in CPC la art 44: in caz de urgent daca pers fizica lipsita de cap de exercitiu, nu are reprez legal instanta va numi un curator special. Ce text aplicam? Raman in vigoare textele din CPC; E vb despre o curatela speciala in cazul unui proces. Pe cand codul civil se refera la o curatela pt toate actele de administrare. Prob se va rezolva de tot cand intra in vigoare NCPC. N de organizare ele sunt de imediata aplicabilitate daca legea nu prevede altfel. N de competent instantele legal investite potrivit legii vechi raman competente. Legea noua plicandu-se numai cererilor formulate dupa intrarea ei in vigoare. Daca insa se caseaza cu trimitere hotararea, aceasta se va face potrivit legii noi. In ceea ce priveste n de procedura propriu zise caile de atac acestea sunt supuse in ceea ce priveste calea, termenul si motivul, sunt supuse legii de la pronuntare. Regimul nulitatii: daca un act e nul potrivit legii sub care a fost facut, chiar daca legea noua nu mai prevede, el va ramane nul. In legatura cu probele: ce se intampla daca se schimba legislatia privind admisibilitatea unor probe sau administrarea unor probe. Unii spun ca trebuie sa distingem dupa cum legea noua reduce paleta sau o extinde. Daca o reduce va trebui aplicata legea de la momentul sesizarii. Daca o extinde se aplica legea de la momentul discutarii. Profu zice ca trebuie sa ne luam dupa probele stabilite de lege la momentul savarsirii faptelor ( incheierii actelor eventual). In aceasta privinta NCPC valorificand aceasta teza, spune: Conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a prob preconstituite si a prezumtiilor legale sunt cele de la data producerii faptelor. Vezi ca e vb doar de prob preconstituite!!!! In ce priveste caile de atac, noul cod are si el o varianta interesanta: NCPC are o viziune mult mai corecta. Se spune ca hot. sunt supuse cailor de atac motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul. ACTIUNEA CIVILA Dreptul subiectiv : Este o posibiitate a partii de a avea o anumita conduita sa ceara ceva , sa dea sa fac sau sa nu faca ceva; Sa pretinda celorlalti o conduita corespunzatoare dr sau adica sa ii determine sa dea sa faca sau sa se abtina de la a face ceva; Sa solicite forta coercitiva a statului pt a ii determina pe terti sa aiba o conduita corespunzatoare dr sau. Aceasta a treia component este de fapt dreptul la actiune. Deci este o componenta a dr subiectiv si anume de a chema forta coercitiva a statului sa impuna conduita.

Dreptul la actiune trebuie corelat cu actiunea civila. Ele nu trebuie confundate. Actiunea civila- ansamblu de mijloace procesuale menite sa duca la realizarea chestiuniilor deduse judecatii. Din acest motiv NCPC afirma ca, caile de atac sunt cele de la momentul introducerii actiunii. Elementele dr la actiune: 1. Partile 2. Obiectul 3. Cauza Partile si Obiectul putine lucruri de comentat. Obiectul e pretentia. Cauza are doua notiuni a. Cauza actiunii presupune scopul demersului judiciar b. Cauza cererii temeiul de drept al cererii formulate in instanta. Ex intr-o actiune intr-o anulare a) ar fi inlaturarea dr si reintoarcerea la situatia de fapt pe cand b) ar fi eroarea dolul sau ce s-ar invoca. Cauza trebuie sa fie: Licita Sa nu aiba caracter fals

Spalare a banilor: Eu te dau in judecata si nu am niciun fel de dreptate si tu ceri cheltuieli de judecata. Judecatorul le acorda. Obtii titlu correct.

CURS 03 19.10.2011
Conditiile de exercitiu ale actiunii civile 1. Cel care solicita (reclamantul) sa afirme/sa invoce un drept trebuie privita intr-un mod mai larg pe de o parte pt ca uneori se protejeaza si situatii juridice nu doar drepturi. Judecatorul nu verifica daca reclamantul are dreptul cid oar verifica daca acesta l-a solicitat. 2. Dreptul invocate trebuie sa fie un drept actual dr supuse unui termen sau unei conditii suspensive nu pot fi primite in urmatoarele cazuri: daca cererea este depusa in termen, ea va fi prematura. Daca este sub conditie, unuii spun ca se respinge ca prematura, altii ca se va respinge intrucat nu exista dreptul inca.

O situatie speciala o reprezinta actiunile preventive posibilitatea de a se deduce judecatii drepturi care sunt inca in termen. Ratiunea pt care se recunoaste exercitarea actiunilor preventive este data de protectia reclamantului. Reclamantul il impiedica pe parat sa faca un abuz din neexercitarea unui drept. Sediul materiei 110 CPC 3 situatii: a. Posibilitatea de a formula o cerere pt predarea unui imobil inchiriat inca inainte de implinirea termenului prevazut in contract pt finalizarea lucrarii cu precizarea ca hotararea va putea fi pusa in executare la finalizarea lucrarii. b. Formularea unei cereri privind plata la termen a unei obligatii de intretinere sau alta obligatie cu caracter periodic, aceasta putand fi facuta chiar inaintea implinirii termenului de scadenta. Executarea nu se va putea face decat la termen. c. Se pot face actiuni inainte de implinirea termenului daca au ca obiect executarea la termen a unei obligatii ori de cate ori se va considera ca cererile sunt indreptatite pt a preintampina reclamantului o paguba insemnata daca acesta ar astepta implinirea termenului. Practic se pot identifica si alte situatii decat a si b. 3. Existenta unui interes cine nu are un interes nu poate sesiza instanta de judecata. Interesul trebuie sa fie: determinat sa fie legitim legat de protectia unui drept/ situatii juridice (nu un simplu interes moral) . personal nu trebuie sa fie interesul altuia nascut si actual corespunde dreptului. Singurul caz cand dr nu e actual si actiunea se primeste, este cazul actiunilor preventive.

In cazul in care instanta va constata lipsa itneresului, ea va respinge cererea fara a o mai analiza in fond. Ex: Apelul facut de o parte prezenta la proces in care s-a invocat ca alta nu a fost citata; Un alt caz s-a facut un tablou de distribuire a creantelor si creditorul de pe locul 4 sustinea ca el trebuie sa fie pe locul 3 potrivit legii; numai ca, el nu avea niciun interes deoarece el nu avea un interes intrucat nici macar creanta primului nu era acoperita din sumele executate. Nici cel de pe 2 nu ar fi luat nimic; ce rost ar avea sa ajungi pe 3? 4. Calitatea procesula este de doua feluri: a. Activa b. Pasiva

DEF identitatea dintre rec si titularul dreptului dedus judecatii si indentitatea dintre parat si cel implicat in raportul dedus judecatii; Ea ar reprezenta traducerea in plan procesual a realitatilor din drept substantial. Partea careia ii s-a incalcat un drept devine reclamant iar cea careia ii s-a incalcat dreptul este parat. !!! La actiunile reale identitatea dintre rec si titularul dreptului trebuie sa stii cine e titularul dreptului. Acest aspect este chiar problema de fond. Daca am admite ca reclamantul este titularul dreptului, de ce am mai judeca. Din acest motiv, la actiunile reale problema calitatii se uneste cu problema fondului. Se uzeaza astfel la unirea procesului cu fondul. Si in materia transmiterii si in materia calitatii trebuie sa retinem ca nu toate calitatile procesuale pot fi transmise. Ex: in cazul divortului, calitatea procesuala nu o pot avea decat sotii. Daca unul dintre soti moare, procesul de divort inceteaza. Totusi, nu e atat de corect. Se produc efecte in cazul succesiunilor (sotia rea ar deveni mostenitor rezervatar). Din acest motiv, NCPC art 914 alin 2 cu toate acestea can cererea de divort se intemeiaza pe culpa paratului, mostenitorii vor putea continua actiunea daca se constata culpa exclusiva a sotului parat. Avem o actiunea care desi cu caracter personal poate fi transmisa. Intrebare? Care este statutul sotului part mort in perioada pana la pronuntarea divortului intrucat in acest caz casatoria nu s-a desfacut. Pe cale de consecinta celalalt sot este casatorit cu un mort. Din acest motiv Art 382 NCC spune ca, casatoria este desfacuta cand hot a ramas irevocabila. Prin exceptie daca actiunea a fost continuata de mostenitori, ea este considerata desfacuta la data decesului. Urmeaza sa verificam efectele ce urmeaza. Alte situatii: La actiunea in stabilirea filiatii fata de mama art 423 calitate procesuala activa o are copilul sau mostenitorii copilului. Deci mostenitorii pot contiuna actiunea dar au o calitate procesuala proprie. Difera insa termenul. In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva, ea poate fi introdusa chiar direct impotriva mostenitorilor. Filiatia fata de tata Calitatea procesuala activa revine copilului care va face actiunea personal. De asemenea poate fi introdusa si direct de catre mostenitorii copilului. In ce priveste calitatea procesuala pasiva, ea revine tatalui dar si direct de catre mostenitori. In ce priveste tagada paternitatii, fostul cod al fam prevedea ca exista calitate proces activa numai in persoana sotului mamei si nu recunostea calitate copilului, mamei si nici pretinsului adevarat tata. Aceasta regula a fost indepartata de Curtea Constitutionala. NCC in art 429 preia solutiile generoase ale Curtii constitutionale actiunea revine mamei, tatalui bilogic, copilul, sotului mamei. Mostenitorii acestora o pot introduce si o pot chiar si continua. In acest caz, Codul Civil stabileste ca actiunea se introduce impotriva copilului cand e introdusa de sotul mamei. Mama si copilul introduc actiunea contra sotului mamei. Tatal biologic va introduce actiunea impotriva sotului mamei si copilului.

Revocarea donatiei pentru ingratitudine 1024 NCC calitatea procesuala activa revine in principal donatorului, mostenitorii acestuia pot continua actiunea, mostenitorii pot sa si introduca actiunea dar numai in urmatoarele conditii: intr-un termen de cel mult 1 an de la data mortii donatorului, daca donatorul nu a cunoscut cauza. Daca donatorul a cunoscut cauza, mostenitorii pot introduce cererea in termenul de 1 an de la data la care donatorul a cunoscut cauza si numai cu conditia ca donatorul sa nu il fi iertat pe donatar. Calitatea procesuala pasiva, ea revine donatarului si poate fi continuata impotriva mostenitorilor. Insa in aceasta privinta daca donatarul decedeaza inainte de a se introduce actiunea impotriva sa, ea nu mai poate fi introdusa impotriva mostenitorului. In unele situatii intre interes si calitate procesuala apare o stransa legatura. Interesul va fi cel care va genera calitatea procesuala. Exista situatii cand legea recunoaste calitate unor parti care nu sunt in raportul dedus judecatii si nici nu justifica un interes personal. Ex: Art 45 CPC procuroul poate formula actiuni privind dr minorilor, celor pusi sub interdictie sau disparuti. Mai sunt situatii cand legiuitorul stabileste calitatea procesuala activa in sarcina unor organisme chiar daca acestea nu actioneaza in numele lor propriu si nici in interesul lor propriu. Astfel oficiile de protectie a consumatorului introduce actiuni in legatura cu cele consumate de alte persoane. Sindicatele pot actiona in apararea dr membrilor de sindicat. Nu este insa permisa aceasta substituire in calitatea altuia decat daca legea o prevede in mod expres. Nu este suficient sa ai un ONG si sa iti creezi o asa zisa calitate ex: protectia mediului si sa incepi sa faci actiuni pt intreruperea autorizatiilor de constructii. Ce sunt actiunile colective? DEF cele prin care un organism sau un grup cu caracter de reprezentativitate, solicita instantei de judecata masuri privind protectia sau drepturile unor categorii de persoane nedeterminate personal ci determinate numai ca gen (consumatori, salarizati etc). Judecatorul de multe ori se pronunta pe cale de qvasireglementare ( el da dreptate doar unei parti). Nu actioneaza pe cale de reglementare ( de acum incolo asa va fi de acum inainte). Pt ca nu exista asemenea actiuni decat cele facute de sindicate, de OPC totusi exista o anume situatie: mai multe persoane au situatii diferite ce au o asemanare izbitoare, ele vor face o coparticipare procesuala activa intrucat exista o cumulare a intereselor personale. Ea nu va fi o actiune colectiva. Ce se intampla daca judec constata ca rec sau paratul nu are calitate procesuala? Se va respinge actiunea intrucat a fost formulata de o persoana/impotriva unei persoane fara calitate. Nu exista o autoritate de lucru judecat. Exceptia lipsei calitatii procesuale este una de ordine publica, ea putand fi invocata oricand.

5. Capacitatea de exercitiu: Lipsa capacitatii de folosinta atrage o nulitate absoluta prin urmare exceptia va putea fi invocata in tot cursul procesului. Daca la momentul introducerii actiunii, paratul sau reclamantul era decedat, nu mai poate functiona transmiterea calitatii intrucat intervine exceptia lipsei cap procesuale de folosinta. Este posibila transmiterea doar daca paratul/rec moare in cursul procesului. Capacitatea de exercitiu e reglem de n de ordine privata si e lovita de nulitate relativa. Ea are o anume particularitate. Ea poate fi invocata chiar si de celalate parti inainte de savarsirea actului ( au interesul ca actul savarsit sa fie si valabil). Adica ele pot spune nu vrem sa trecem la judecata intrucat nu are capacitate de exercitiu si s-ar putea sa ne afecteze ( invoca dupa ce castigam in apel lipsa capacitatii. Daca insa se judeca procesul, numai cel care a fost lipsit de cap de exercitiu mai poate invoca lipsa capacitatii. Judecatorul va da un termen prin care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate poate decide daca pastreaza sau nu actele. In leg cu cap de exercitiu intervin: Reprezentarea persoana nu are cap de exerciutiu; minor < 14 ani. El sta in proces prin reprezentant. Daca apar conflicte procesual intre reprezentant si reprezentat, instanta va numi un curator care conform CPC acesta va fi un avocat. Asistare intervine pt cei cu capacitate de exercitiu restransa. Acestia pot sta in proces, vor primi citatie personal, vor savarsi acte de procedura personal dar toate aceste acte vor trebui subscrise de cei care ii asista de reprezentanti legali. Minor intre 14 si 18. Autorizare reprezentantul unui persoane lipsite de cap de exercitiu doreste sa faca acte de dispozitie: renuntarea la drept, tranzactii etc. E nevoie de incuvintarea instantei de tutela.

Seminar 03 1) A cheama pe B solicitand obligarea acestuia la plata unei sume de bani acordata cu titlu de imprumut pe care paratul nu mai doreste sa o restituie. La unul din termenele de judecata, citatia facut pe numele lui B se intoarce la instanta cu mentiunea destinatar decedat. Instanta dispune efectuarea unei adrese la evidenta populatiei si raspunsul acestei institutii este acela ca B era decedat de aprox 1 an adica anterior introducerii cererii de chemare in judecata. La acelasi termen, reclamantul A solicita,

acordarea unui termen pentru a ii permite sa identifice eventualii mostenitori ai lui B pt a fi introdusi in cauza. Ce solutie va adopta instanta? Instanta ar trebui sa respinga cererea lui A de a introduce in cauza a mostenitorilor. Sa invoce din oficiu lipsa cap de folosinta a lui B si sa respinga cererea ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara cap de folosinta. Daca ar fi murit in cursul procesului, atunci era admisa cererea lui A de a ii introduce in cauza pe mostenitorii lui B. B) toti traiesc dar A incheie un contract de cesiune de creanta cu C in sensul ca ii cedeaza lui C creanta pe care o are cu B contra unei sume de 50% din valoarea pe care o avea de recuperat de la B. Acest act este cunoscut si de B intrucat a fost notificat cu mentiunea ca a operat o astfel de cesiune. B invoca la termenul urmator exceptia lipsei calitatii procesuale active a lui A aratand ca acesta nu mai este titularul dr de creanta pe care il pretinde. In realitate instanta nu introduce o parte noua ci ea introduce ca si in cazul succesiunilor, un continuator. Argumentul ca tertul nu vrea sa continue procesul, nu sta in picioare intrucat si in cazul succesiunilor nici succesorii nu sunt intrebati daca vor sa continue un proces. Ramane o problema: are dr instanta sa schimbe automat pe A cu C? Se poate intampla sa existe anumite neintelegeri chiar intre A si C (ex A zice ca cesiunea este nula). Noul cod de procedura spune: daca se instraineaza bunul, instanta il citeaza pe cesionar dar si pe cedent. Pune in discutia partilor noua situatie si in functie de pozitia lor, va continua procesul fie cu unul ( daca nu sunt puncte divergente intre ei) fie cu amandoi ( daca sunt puncte divergente intre ei). Noul cod prevede si obligatia tertului cesionar de a interveni in proces. Daca nu participa si a luat cunostinta de proces, ii va fi opozabila hotararea. 2) A si B cheama pe C solicitand lasarea in prop si posesie asupra unui imobil asupra caruia rec considera ca au proprietate. A si B depun titluri de prop constant intr-un contrac de vanzare prin care tatal lor a dobandit imobilul si un certificat de mostenitor din care rezulta ca ambii reclamanti impreuna cu D in calitate de sotie supravietuitoare ar fi singurii mostenitori ai autorului comun, pe numele caruia e emis titlul. Fata de aceasta situatie paratul C invoca lipsa calitatii procesuale active aratand ca intr-o actiune in revendicare asupra unui bun aflat in coproprietate , calitatea procesuala activa poate sa revina decat tuturor. Ce va decide instanta?

Legiuitorul codului civil considera ca oricare are calitate procesuala activa. Daca il castiga, a facut un bine in folosul tuturor intrucat este un act de conservare. Daca pierde, nu ii va fi opozabila hotararea celui care nu a actionat!!! Deci, in acest caz actiunea in revendicare va fi un act de

dispozitie. Ca sa se evite actiunile succesive ale reclamantilor (pe sistemul din 3 ne-o iesi una), paratul are posibilitatea sa ceara introducerea in cauza si restul persoanelor care au drepturi asupra respectivului bun. Totusi se pune problema ce se intampla daca D castiga dupa ce A si B au pierdut? Ea va castiga doar partea ei? Obiectul actiunii pe care il face D nu este o revendicare? Pai revendicarea vizeaza doar bunul in corpore si nu cote parti. Ori ea daca il ia intreg, il va imparti cu A si B.

Profu nu e de de acord cu idee ca D ramane cu cota parte din cat e bunul iar A si B care au pierdut, nu le mai dobandesc. Cine zice ca e o revendicare pe cote parti, greseste intrucat atiunea in revendicare nu este pe cote parti.

Trebuie sa acceptam ca in acest caz exista posibilitatea ca 2 hot judecatoresti (cele in defavoarea lui A si a lui B) raman ineficiente din cauza ultimei hotarari judecatoresti. CURS 04

CURS 05 2.11.2011
Alte incidente privind compunerea completului de judecata: Incidentele de la cursul trecut acopera conditia nerespectarii neutralitatii. Aceasta nu reprezinta singura conditie a completului de judecata. Norme de organizare judecatoreasca sunt n imperative ceea ce inseamna ca nerespectarea lor atrage nulitatea actelor procedurale iar aceasta poate fi invocata in doua modalitati: Cale de exceptie in cursul procesului Cale de atac dupa ce procesul s-a terminat. Prin apel: daca neregularitatea apare la nivelul primei instante Prin recurs: daca neregularitatea apare in apel

Nu se poate invoca neregularitatea completului prin contestatie in anulare. Art.6 CEDO vb de dreptul persoanei la un tribunal constituit conform legii. Ceilalti participanti la proces: 2. Partile

a. Reclamant; b. Parat; Pot avea si alte nume dupa faza procesuala sau dupa tipul litigiului. In cazul apelului: a. Apelant reclamant b. Intimat parat In cazul recursului: a. Recurent reclamant b. Intimat parat Daca avem contestare: a. Contestator reclamant b. Intimat parat?? CPC stabileste o serie de drepturi si obligatii pt si in sarcina partilor. Drepturile partilor nu sunt formulate; Obligatii exista la art 129 alin 1 care spune ca: o prima indatorire pt parti este sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului, apoi trebuie sa isi exercite drepturile in condtiile ordinea si termenele instituite de lege, In final trebuie sa-si exercite drepturile cu buna-credinta

Abzulul de drept : Art. 723 CPC trebuie sa-si exercite drepturile cu bunacredinta. Nu dreptul este abuziv ci exercitiul sau poate fi abuziv. Drepturile potestative: posibilitatea unui subiect de a modifica unilateral dreptul astfel incat subiectul pasiv nu se poate opune acestei modificari. In procedura civila unii autori spun ca ele exista in cazul actelor de dispozitie: ex am dr sa sting procesul prin renuntare; introducerea cererii de chemare in judecata. Ca sa existe abuz de drept: Dreptul sa existe si cel care il exercita sa aiba indeplinatatea capacitatii Dreptul sa apartina celui care il exercita

Dreptul sa fie exercitat in formele sale exterioare prevazute de lege Actul trebuie sa depaseasca limitele sale interne sa urmareasca alt scop decat cel pt care a fost instituit dreptul Reaua credinta.

Au fost considerate drept acte abuzive: Recuzarile tuturor judecatorilor de instante pt faptul ca prin aceasta obtinea amanarea judecatii. Alt drept procesual abuziv era reprezentat de invocarea exceptia de neconstitutionalitate cu scopul de a obtine o amanare. Care este sanctiunea? La anumite acte exista text special. Spre exemplu la recuzare exista text. Sunt cazuri pe care legiuitorul nu a putut sa si le imagineze se aplica cererea in despagubiri in cadrul aceluiasi proces sau intr-un alt proces in cardul teremenului de prescriptie extincitiva. O alta sanctiune este amenda civila art 108 alin 1 CPC. Exista si o teza conform careia nu trebuie sa existe numai aceasta protectie post factum ( adica instanta sa asiste indiferenta). Instanta ar putea sa nu dea curs actului facut prin abuz sa il respinga ca inadmisibil, pe temeiul lipsei de buna-credinta. Coparticiparea: vizeaza situatia in care avem mai multi reclamanti ( activa) cand avem mai multi parati (pasiva) sau mai multi din ambele categorii ( mixta). Dispozitiile art 47 litisconsortiul. Izvoarele coparticiparii: Partile au o cauza comuna ( ex: creditori cu creanta indivizivila) Drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cazua ( totusi in practica se recunoaste si atunci cand desi nu au aceeasi cauza, ele au legatura). Ratiunea: daca pot sa conexes ceva in cursul procesului, cu atat mai mult trebuie sa o pot face inca de la inceputul procesului.

Ca regula coparticiparea este o facultate pentru reclamant. Sunt si situatii in care aceasta este o necesitate decurgand fie din natura dreptului dedus judecatii, fie din natura efectelor hotararii. De exemplu, se considera ca un caz de coparticipare obligatorie, cererea de partaj. Daca sunt mai multi coproprietari, partajul trebuie sa ii cuprinda pe toti coprop sau coindivizarii. Chiar VCC prevedea in mod expres ca hot de partaj daca numai cu unii din coprop este nula. La fel in cazul declararii nulitatii sau anularii unui act trebuie chemati in judecata toti semnatarii actului intrucat nu poate fi nul pt unii si valabil pt altii. Efectele coparticiparii: Principiul independentei procesuale: spune ca cererile actele facute de catre un coparticipant, nici nu profita dar nici nu vatama drepturile altui coparticipant. Cu alte cuvinte daca sunt mai multi reclamanti si doar unul

dintre ei, face apelul contra respingerii cererii, acesta se admite numai in ceea ce priveste reclamantul apelant. In schimb daca reclamantul apelant pierde apelul, cheltuielile de judecata le suporta numai el, nu si ceilalti. Exceptie: extinderea actelor procesuale ale unor participanti asupra altora. Ea se poate produce: o o fie prin natura juridica a raportului dedus judecatii, fie printr-o dispozitie juridica a legii.

Art. 251 CPC in materia perimarii in cazul in care avem o coparticipare, cererea de perimare, foloseste si celorlalti. Ori de cate ori se indica extinderea efectelor si asupra celorlalti coparticipanti se extind numaie fectele pozitive nu si cele negative iar daca sunt acte potrivnice, atunci se vor lua in considerare actele cele mai favorabile. Daca coparticipantii au un singur reprezentat, se va comunica doar un singur exemplar din cererile care se fac, ba chiar mai mult potrivit art 114 CPC, daca sunt mai multi participanti iar numarul lor este foarte mare, judecatorul investit cu judecarea cererii ar putea sa dispuna reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea comunicarilor si proced de citare numai cu mandatarul iar nu cu toti coparticipantii. Plata taxelor de timbru daca sunt mai multi reclamanti care formuleaza o cerere invocand un dr comun, nu vor trebui sa plateasca atatea taxe cati reclamanti sunt comuni, ci o singura taxa va fi suficienta pentru toti.

c. Terti participanti la proces (intervenienti) ei nu trebuie sa fie confundati cu martorii, expertii, reprezentantii sau interpretii. Acestia nu-si disputa drepturi proprii pe cand tertii intervenienti participa dezbatand drepturi sau interese proprii. Interventiile sunt de doua feluri: Voluntare Fortate

Interventia voluntara este de doua feluri: 1. Principala (in interes propriu) 2. Accesorie ( in interesul altuia)

1. Cea principala se produce cand tertul intervine in proces invocand un dr propriu care poate fi chiar dreptul invocat in cererea principala sau un dr aflat in stransa conexitate cu acesta. Prin urmare nu s-ar putea accepta participarea tertului care nu ar avea nicio legatura. 2. Interventia accesorie este cea prin care un tert intervine in proces pt a formul aparari in favoarea uneia dintre partile implicate dar pt aceasta urmarind protejarea unui dr propriu dar care nu face ob judecatii si pe care nici nu-l deduce dar care ar putea fi pus in discutie de solutia pronuntata in cerea principala. Prima concluzie: desi legea foloseste deumirea de interventie in interes propriu si interventie in interesul altuia, in ambele cazuri este vb de un interes propriu. Ceea ce difera intre cele doua forme nu este interesul ci dreptul la cerere. La cea principala avem un drept in cadrul judecatii sau intr-o stransa legatura. La cea accesorie tertul ramane cu dreptul sau exterior judecatii avand interesul ca cineva sa castige ceea ce se va repercuta asupra dreptului sau exterior.

Termen In cazul cererii de interventie principala, aceasta poate fi facuta in fata primei instante pana la incheierea dezbaterii. Ea poate fi facuta si in apel dar in acest caz este nevoie de acordul partilor in cauza. Nu poate fi facuta cerea principala direct in recurs. In ceea ce priveste caile extraordinare de atac, cererea nu se poate face in fata acestor instante dar se pune problema admiterii lor. In ce priveste interventia accesorie, ea nu contine cereri proprii, find o simpla aparare. Ea poate fi facuta si in apel chiar si in recurs si uneori chiar in in caile extraordinare. Forma cererii In ce priveste cea principala forma prevazuta pt cerere de chemare in judecata. In ce priveste cea accesorie nu este prevazuta forma dar in practica se admite ca trebuie facuta ca si cea principala mai putin in ceea ce priveste pretentiile. Procedura Atat cea principala cat si cea accesorie, este supusa unei proceduri de admitere in principiu. Numai daca va fi admisa in principiu cererea, tertul intervenient va dobandi calitatea de parte si odata cu aceasta si dr procesuale. In cazul procedurii de admitere in principiu, instanta verifica urmatoarele aspecte. La cererea principala, existenta unui dr propriu si legatura dintre dr propriu invocat de intervenient si dr dedus judecatii. Mai verifica daca cererea este facuta intr-un domeniu in care este admisibila si verifica daca este facuta in termen. In cadrul

celei accesorii, instanta verifica numai existenta unui interes al intervenientului in legatura cu judecarea cauzei. In ce priveste admisibilitatea: La cea principala s-a considerat ca ea nu e admisibila in litigiile de munca, concluzia fiind corecta numai in ce priveste litigiile privind conflictele de drepturi care vizeaza numai raport individuale de munca. Cand vb de dr colective, solutia nu mai este corecta. In ce priveste cererea de interventie accesorie, ea este admisibila in toate domenile pt ca tertul nu trebuie sa arate un interes propriu, cu toate acestea exista cazuri in care nici cea accesorie ( a fortiori nici cea principala) nu este admisa si anume in cazul actiunilor privind starea si capacitatea persoanei. Daca instanta constata ca sunt intrunite conditiile de admisibilitate in principiu, din acel moment intervenientul devine parte. Din potriva in cazul in care nu constata ca sunt intrunite conditiile, ea va respinge cererea de interventie. Instanta nu mai poate interveni asupra incheierii. Incheierea nu va putea fi atacata decat odata cu fondul cauzei. Efectele pe care le produce admiterea cererii de interventie: Tertul devine parte dobandind dr proprii Cererea de interventie va fi comunicata celorlalte parti iar in cazul cererii de interventie principale, se va putea face chiar si cerere reconventionala. Tertul ar putea sa introduca alte persoane in proces: ex: cerere de chemare in garantie;

Drepturile pe care le au intervenientii: Ei pot face orice acte considera de cuvinta, pot solicita orice acte, putand sa faca inclusiv acte de dispozitie privind dreptul dedus judecatii. Daca partile initiale in proces fac acte de dispozitie privind actele lor, acestea nu afecteaza cererea de interventie, aceasta judecandu-se in continuare. Ex: reclamantul renunta sau se intelege cu paratul sa tranzactioneze; acestea pot fi facute dar procesul continua in ceea ce priveste cererea de interventie. La fel daca se anuleaza cererea principala. In ce priveste intervenientul accesoriu, situatia sa este mai complicata intrucat, el va dobandi o cerere dependenta de cauza principala. Atat interveninetul principal cat si cel accesoriu, iau cauza in starea in care se afla. Ei nu vor putea sa solicite refacerea probelor deja administrate. Daca cererea de interventie se judecata deodata cu cea principala si de catre aceeasi instanta. Sunt situatii in care daca cererea intervenientului o face separat, ar fi fost compententa o alta instanta. Totusi va opera o prorogare de competenta. Daca cererea de interventie principala, intarzie cererea principala a cauzei, instanta va putea dispune sa o disjunga. In acest caz se va forma un dosar separat la acelasi complet de judecata si la aceeasi instanta.

Disjungerea nu e o obligatie pt judecatori ci numai o posibilitate. Sunt situatii in care disjungerea nu e posibila. Disjungerea nu e posibila ori de cate ori intervenientul principal invoca dreptul ce face obiectul procesului. Disjungerea se pune numai in cazul cererii de interventie principala. Solutii: La cererea de interventie principala daca dr invocat de tert e identic cu dr invocat de reclamant atunci solutiile nu pot fi decat: Daca se admite cererea de interventie principala trebuie respinsa cerea reclamantului si invers. Dar se pot respinge amandoua sau se pot admite amandoua in parte. Daca dr invocat de intervenientul principal nu este identic ci numai conex, atunci pot fi admise amandoua, pot fi respinse sau pot fi admise numai in parte. In cazul intervenientului accesoriu, soarta cererii lui este dependenta de cererea procesuala a reclamantului respectiv a paratului ( depinde de cel in favoarea caruia a intervenit).

SEMINAR 05 Speta1 proced civila barou 2011. A cheama in judecata pe Consiliul Local pt a revendica un apartament (ap1) dintr-un imobil. C intervine sustinand ca are un ap vecin(ap2) cu reclamantul in imobilul respectiv. El sustine ca are un dr de a cumpara apartamentul 2 de la Consiliul local conform legii. E o stransa legatura intrucat ap au acelasi regim juridic. 1. Ce trebuie sa verifice instanta 2. Pana cand poate fi facuta cererea? Trebuie sa fie identitate de obiect, fie sa fie o stransa legatura intre cele doua obiecte. In speta singura legatura este ca au acesi situatie juridica ( nu sunt decat cateva sute de mii de bunuri preluate abuziv in perioada comunista) . Pe cale de consecinta, nu e admisibila interventia lui C. Speta 2 A cheam in judecata pe B solicitand partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei. Se arata in cerere ca casatoria a luat sfarsit prin divort dar in cadrul procesului de divort nu s-a solicitat si partajul. La unul dintre termene se formuleaza o cerere de interventie din partea lui C care solicita sa constate ca autoturismul pe care reclamantul l-a indicat ca fiind bun comun, apartine paratei. In cererea de interventie se arata ca atutoturismul a fost dat paratei cu titlu de dar de nunta si a fost folosit de ambii soti in virtutea relatiilor existente la acel moment. C arata ca el este cel care a facut darul in calitate de unchi al paratei B. a. Cum calificati cererea de interventie? Principal sau accesorie?

b. Stabiliti admisibilitatea in principiu.

CURS 06 9.11.2011
Interventia fortata 1. Chemarea in judecata a unor persoane art 57 si urm CPC. E un mijloc proced prin care se poate introduce in proces o terta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi dr ca si reclamantul. Ipoteza acestei cereri se regaseste in situatii cum ar fi cesiune de creanta, cedentul introduce cerere de chemare in judecata contra debitorului cedat solicitandu-i plata dar debitorul cedat stie de cesiune si ii este teama sa nu fie dat in judecata si de cesionar. O alta ipoteza este in NCC, daca sunt mai multi prop oricare poate face actiune in revendicare hot fiind valabila si pentru ceilalti dar in schimb daca coprop pierde atunci efectul negativ nu va putea fi opus celor care nu au participat. In cazul partajului daca se omite de catre reclamant chemarea in judecata a tuturor coproprietarilor, se va introduce in cauza coprop care a fost omis. Nu trebuie utilizata aceasta forma pentru extinderea cadrului procedural prin introducerea in cauza a unor noi parati. De exemplu intr-o speta A cheama in jud pe B si solicita anularea contr. de vanz-cump intre ei. Ulterior afla ca B a vandut mai departe bunul lui C. Atunci A se gandeste sa introduca in cauza si pe C solicitand si anularea actului subsecvent pt ca ne aflam in ipoteza art 57. Aparent asa este dar solutia este imposibila deoarece cel care e chemat in proces primeste ipoteza unui intervenient principal care are pozitia unui reclamant. Ar putea fi corecta modificarea cererii de chemare in judecata pt a aduce un nou parat si un nou capat de cerere. Cine este titularul? Atat reclamantul cat si alte persoane pot chema cerere de chemare in judecata. Chiar si interveninetul principal poate recurge la chemarea in judecata intrucat el are pozitia unui reclamant.

Termenul in care poate fi chemata o alta persoana in judecata: Pt reclamant pana la incheierea dezbaterilor in fata primei instante. Este inadmisibila in apel sau recurs. Pt parat doar odata cu intampinarea; daca intampinarea nu e obligatorie cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Daca nu se formuleaza cererea de chemare in jud a altor pers peste termen sanctiunea nu este decaderea si nici respingerea ca tardiva ci sanctiunea este judecarea separata a cererii (art. 135 CPC). Judecatorul va crea un nou dosar exclusiv cu respectivele persoane, pastrand competenta cat chiar si completul. Se poate doar in cazul paratului intrucat reclamantul daca o depune tardiv din interpretare inseamna ca o depune direct in apel iar aceasta e inadmisibila.

Spre deosebire de interventia principala si accesorie, unde instanta de pronunta asupra admisibilitatii in principiu, in cazul acesta legea nu mai prevede ca instanta trebuie sa se mai pronunte asupra admisibilitatii in princip[iu si va lua act de cererea de chemare in judecata, respectiva persoana primind direct calitatea de parte. In NCPC se schimba situatia, instanta trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu. Tertul chemat in judecata dobandeste pozitia unui intervenient principal, el bucurandu-se de o independent procesuala putand efectua orice acte de procedura, e liber sa incheie acte de dispozitie, poate administra orice proba etc. Legea mai prevede o situatie speciala in care procesul ar putea sa continue numai intre reclamant si intervenient adica cel chemat in judecata si anume atunci cand obiectul pricinii este o datorie baneasca, paratul recunoaste obligatia si declara ca o va executa fata de cel ce isi va stabili judiciar dreptul. Paratul mai trebuie sa si depuna suma consemnand-o la dispozitia instantei. Solutia finala poate fi fie de admitere a cererii principale sau sa fie respinsa cererea cu motivarea ca dreptul apartine paratului. 2. Chemarea in garantie Art. 60 CPC si urm. Este un mijloc proced in care partile intiale pot chema in judecata un tert asupra caruia ar putea sa se redreseze in ipoteza in care ar pierde procesul. Legea vorbeste de faptul ca partile initiale ar putea sa sa cheme in judecata pe tert pt o garantie sau despagubire. E clar ca se refera la un dr de regres. In ce priveste domeniul de aplicare, el este generat de art 60 care vizeaza pierderea de catre o parte a procesului. Ex am pierdut si eram garantat de evictiune de catre un tert. Un alt exemplu este in cazul fideiusorului chemat in judecata pt a plati datoria debitorului pe care il garanteaza el are dr de regres asupra debitorului pe care il garanteaza. Rostul acestei cereri este in principiu o cerere care poate fi facuta si independent de un proces. Reducerea timpului de acordarea a despagubirii. Se presupune ca tertul chemat in garantie ar putea sa vina si sa faca aparari in folosul celui care l-a chemat in garantie astfel incat sa contribuie la castigarea acestuia in procesul principal.

Termnul Pt reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante Pt parat: odata cu itnampinarea iar daca nu e obligatorie cel mai tarziu in prima zi in infatisare. Cel chemat in garantie poate sa mai cheme un chemat in garantie dar se limiteaza la 2 cheamari. Nedepunerea in termen atrage judecarea separata. Solutia e posibilia numai pt depunerea tardiva de catre parat, nu si de catre reclamant. In ce priveste judecata cererii: Regula este ca ea se judeca impreuna cu cea principala. Daca insa instanta constata ca judecata cererii principale este intarziata prin cererea de chemare in garantie atunci ea poate dispune judecarea separata a acesteia din urma. In ce priveste pozitia procesuala chematul in garantie se bucura de o pozitie procesuala independenta, el nu este subordonat intrucat in realitate el este un parat. In ce priveste solutiile daca cererea de chemare in grantie facuta de parat, trebuie sa distingem dupa cum se admite sau respinge: Daca se admite: instanta va putea admite si cererea de chemare in granatie facuta de parat daca sustinerile sunt fondate. Daca instanta respinge cererea reclamantului, ea va respinge automat si cererea de chemare in garantie ca ramasa fara obiect sau lipsita de interes. Daca cererea de chemare in garantie facuta de reclamant: Daca reclamantul castiga: nu se mai cheama in garantie ca nu are rost. Daca pierde: se activeaza garantie si cererea de chemare va fi admisa sau respinsa daca e nefondata

Cheltuielile de judecata va suporta cheltuielile de judecata fata de partea care l-a chemat in judecata. Caile de atac: Reclamantul cheama in judecata pe parat; Paratul cheama in garantie; Se respinge cererea reclamantului se respinge si cererea paratului. Totusi e posibil sa se faca apel de catre reclamant. Paratul nu va face apel in cererea de chemare in garantie. Daca castiga reclamantul, instanta va admite in parte si practic paratul ramane fara cererea de chemare in garantie care ramane neapelata. E adevarat totusi ca nu e autoritate de lucru judecat asupra cererii de chemare in garantie. 3. Aratarea titularului dreptului este consacrata in art 64 si urm CPC.

Este un mijloc procesual specific numai paratului. Reclamantul nu poate uza de acest mijloc procesual. Conditii: Acitunea sa fie reala. Ea nu se aplica la actiunile personale Paratul sa fie detentorul bunului ce face obiectul litigiului. E necesar sa detina lucrul pt altul. Cererea sa fie facuta odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare in cazul in care intampinarea nu este obligatorie. Ea nu presupune o admisibilitate in principiu. Problemele se pun in legatura cu poztia celui care este chemat. a. Cel aratat ca titular al dr sa recunoasca sustinerile paratului. Daca le recunoaste si reclamantul consimte la schimbarea paratului in cauza, paratul initial va fi scos din proces iar in locul lui va ramane cel indicat ca titular al dreptului. b. Daca cel aratat ca titular al dreptului nu se prezinta la proces; dupa cum e posibil sa se prezinte dar sa nu recunoasca sustinerile paratului cum ca el ar fi titularul dreptului. In acest caz, legea prevede ca cel aratat ca titular al dreptului va fi citat in cauza, el dobandind pozitia unui intervenient principal. c. Tertul vine in instanta, recunoaste sustinerile paratului dar reclamantul nu consimte inlocuirea paratului. Legea nu spune nimic. Doua opinii: Va continua intre reclamant si parat si daca sustinerile paratului se adeveresc se va respinge cererea ca fiind impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva si va fi sanctionat pecuniar. Tertul va ramane in proces, ca si paratul, tertul devenind intervenient principal, hot fiindu-i opozabila. Aceeasi solutie e in NCPC.

REPREZENTAREA PARTILOR Partile pot sta in judecata personal sau pot fi reprezentate. Sunt situatii in care nu pot fi reprezentate dar sunt situatii expres reglementate. Reprezentarea este de doua feluri: a. Mandatar neavocat b. Mandatar avocat

a. Mandatar neavocat In ce priveste a, trebuie avute in vedere: 1. Forma si continutul mandatului. Forma consta intr-o procura data sub semnatura legalizata, exceptional poate fi data procura si verbal dar in fata instantei de judecata caz in care se va consemna in incheierea instantei acordarea mandatului. In ce priveste continutul, hot trebuie data pt reprezentarea si exercitiul dreptului. Acest continut este cunoscut sub denumirea, ad litem. Ne aflam in fata unei procuri speciale. Ea trebuie sa cuprinda mentiuni exprese. Sunt doua cazuri in care procura generala poate fi folosita si pt reprezentarea in instanta: In cazul in care e data pt un prepus In cazul in care mandantul nu are nici domiciliul, nici resedinta in tara.

In ce priveste puterile conferite de o procura. In principiu procura este considerata a fi data pt toate actele judecatii daca nu prevede contrariul. De la aceasta regula exista doua limite: Actele de dispozitie care nu pot fi facute decat in baza unei procuri speciale si autentice in care se mentioneaza expres posibilitatea de a face acte de dispozitie si care anume. Dreptul de a pune concluzii. Nu revine mandatarului neavocat. De la aceasta limitare mai exista 3 exceptii ( cazuri in care desi nu e avocat are voie sa puna concluzii): Mandatarul este doctor sau licentiat in drept si reprezinta interesele sotului sau rude pana la gr 4 inclusiv. Mandatarul care reprezinta o ruda pana la gradul al 4-lea inclusiv sau sotul care nu e licentiat in drept dar care poate pune concluzii dar numai la judecatorie. Acei mandatari al caror mandat sau dr de reprezentare, decurge dintr-o lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca. Ex: parintele care isi reprezinta copilul.

Ce inseamna a pune concluzii? 2 opinii: Pledoaria finala Orice discutie litigioasa a spetei

NCPC > limiteaza mandatarii ca pot pune concluzii doar pana la gr 4 si in afara recursului. Iar in recurs este obligatorie reprezentarea de catre un avocat/consilier.

b. Reprezentare de avocat In ce priveste reprezentarea prin mandatar avocat 1. Forma si continutul. Forma e vorba de o imputernicire emisa de avocat pe baza contractului de asistenta judiciara. In cazul in care avem acte de dispozitie avocatului nu ii este impus obligatia de a prezenta o procura in forma autentica daca dr de a face acte de dispozitie rezulta din contractul sau de asistenta juridica. Acest contract are puterea unui inscris autentic.

Avocatul care a reprezentat partea in prima instanta va putea sa declare apel/recurs chiar daca nu maia re imputernicire daca dr partii ar fi prejudiciate prin neutilizarea caii de atac. Nu e vb de ratificare ci de o extindere a efectului mandatului pt acte care nu erau prevazute in el. Mandatul acesta nu inceteaza prin moartea partii sau incapacitatea partii. El va dainui pana la retragerea sa de catre mostenitori sau de catre reprezentantul incapabilului. Nu poate fi opusa denuntarea la mandat instantei sau celorlalte parti decat de la comunicare sau in sedinta publica. Mandatarul daca renunta la mandat trebuie sa instinteze instanta si partea adversa cu cel putin 15 zile inainte de infatisare.

Procurarul ca participant la procesul civil

Este o parte a procesului.

Formele de participare a proc:

1. Declansarea unui proces civil 2. Participarea la un proces inceput de altii 3. Exercitiul cailor de atac 4. Solicitarea de punere in executare silita a unor hot judec.

1. Art 45 CPC poate formula actiuni cand e necesar pt a apara dr si interesele minorilor, pers puse sub interdictie si ale disparutilor. Legea nu mai prevede limitarea dr procurorilor de a introduce actiuni mai putin cele cu caracter personal. Pe langa acest cadru general mai exista si dispoztii speciale care prevad psoib proc de a introduce actiuni: art L 554/2004 cand se incalca dr libertatilor sau interesele persoanelor, cand actul administrativ incalcat este unul individual si cand actul administrativ a fost emis cu exces de putere si daca procurorul are acordul prealabil al persoanei in favoarea careia se face actiunea. Faptul ca procurorul declanseaza litigiul nu inseamna ca partea care figureaza in proces, nu va fi citata. Partea va putea sa-si exercite toate dr procesuale indiferent de atitudinea procurorului. 2. Sunt cazuri in care legea prevede in mod expres necesitatea participarii proc la anumite procese: punerea sub interdictie, ridicarea interdictie, autorizarea functionarii unui partid politic, cererile de expropriere, cererile privind acordarea de despagubiri. Pe langa acestea legea mai da dr proc de a participa ori de cate ori considera ca este necesar. 3. Acest drept nu se refera neaparat la hot judec declansate de procuror sau in care a participat. El le poate ataca si pe cele la care nu a luat parte. Daca proc a luat parte la judec termenul curge de la comunicare iar daca nu a luat parte curge de la pronuntare. Nu trebuie o conditie suplimentara adica sa fie neaparat parti minori, pusi sub interdictie sau disparuti. Se considera ca paote ataca orice hot datorita faptului ca nelegalitatea in sine este suficient motiv pt a o ataca. 4. Se refera numai la acele categ de pers pt care se poate introduce actiunea; minori, pusi sub interdictie sau disparuti. Nu orice hot poate sa ceara proc sa fie pusa in executare. Nu este necesar ca hot sa provina dintr-o actiune declansata de procuror. Proc poate sa ceara punerea in executare numai a hot judecatoresti nu si alte titluri executorii.

SEMINAR 06 A cheama in jud pe B pt ca acesta sa fie obligat sa raspunda cu plata sumei de 200 000 lei reprezentand daune. In motivarea cererii A arata ca a inchiriat un spatiu de la B si ca in urma unei ploi de o intensitate destul de mare au aparut scurgeri ale apei fluviale prin plafon ceea ce a dus la o deteriorare a echipamentelor IT pe care le foloseste reclamantul. Echipamentele erau absolute necesare, s-au pierdut baze de date, s-au incalcat comenzi, nu s-au mai primit comenzi etc. Prin intampinare, B a aratat ca inundatia s-a produs nu din ca cauza deficientelor imobilului si pt ca angajatii reclamantei au lasat deschis un geam de aerisire. In subsidiar a aratat ca in ziua in care s-a produs avaria ploaia a avut un

character nemaintalnit, avand o intensitate cu mult peste limita asteptarilor. Odata cu intampinarea B a depus si o cerere de chemare in garantie a lui C solicitand obligarea acestuia sa plateasca 300 000 lei cu titlu de despagubiri. In cererea de chemare in garantie, B a aratat ca C e constructor al cladirii si ca in ipoteza in care se va dovedi ca fiind intemeiata cererea formulate de reclamant, atunci acesta din urma C trebuie sa plateasca executia de calitate indoielnica. Mai mult C a solicitat diferenta de 100000 de lei pt remedierea stricaciunilor aduse de evenimentul mentionat in cererea de chemare in judecata. La prima zi de infatisare, C a depus la randul lui o cerere de chemare in garantie a lui D solicitand obligarea la plata a 300 000 de lei aratand ca executia lucrarii a fost facuta de angajatii lui D el (C) fiind antreprenor general, prin urmare D ar trebui sa suporte paguba. In aceeasi zi A a invocate tardivitatea cererii de chemare in garantie facuta de catre C aratand ca ea nu a fost facuta odata cu intampinarea. C arata in replica ca la prima zi de infatisare el nici nu a depus intampinare si nici nu avea cum sa depuna intampinare pt ca a luat cunostinta de cererea de chemare in garantie a lui B cu numai 5 zile in urma. Ce va decide legat de tardivitatea cererii lui C. B trebuia sa formulize cererea de chemare in garantie odata cu intampinarea ( 5 zile inainte de termenul de judecata). C ar trebui sa faca si el cerere de chemare in garantie catre D tot cu 5 zile inainte de termenul de judecata cat si intampinare. Cum sa faca asta in aceeasi zi in care a primit cererea de chemare in garantie facuta de catre B? Art 62 rezolva problema. Din momentul in care ii se comunica cererea de chemare in garantie lui C, instanta va fixa un termen in care C poate depune intampinare sau o alta cerere de chemare in garantie. Termenul in mod normal se stabileste de catre instanta la prima infatisare si nu ar trebui sa fie mai mic de 15 zile. Instanta va respinge cererea lui A constatand ca cererea de chemare in garantie a lui C este in termen ba mai mult el putea chiar sa ceara un termen la prima infatisare pt a avea timp sa depuna o intampinare sau o cerere de chemare in garantie.

La acelasi termen insa A solicita disjungerea a cererilor de chemare in garantie facute de B si de C intrucat ele intarzie judecata cauzei principale. Reclamantul arata ca cererile de chemare in garantie formulate de catre parat si chematul in garantie antreneaza niste probe ce vizeaza calitatea contructilor care implica expertise, in timp ce cererea lui se poate rezolva numai prin inscrisuri deoarece exista dovada firmei de asigurare care a constat avaria echipamentelor si cauza iar alte probe nu sunt necesare. In replica paratul B a aratat ca nici cererea principal nu se poate solutiona pe baza unor phjnjknjkn kn kjnjknjknkjnkjnjknjnjknjnkjnkjnkrobe atat de sumare pt ca trebuie verificat in ce masura avaria a fost generate de geamul lasat deschis sau de deficient de constructie si in ce masura ploaia a avut o intensitate care sa o plaseze in zona fortei majore. Ce va dispune instanta cu privire la cererea de disjungere?

In general instanta nu se pronunta cu privire la o disjungere atunci cand inca nu are datele necesare sa stabileasca care probe va dura mai mult sau mai putin. Momentan cererea trebuie respinsa. Argumentele de intarziere momentan sunt precare. E posibil ca daca ulterior se intarzie, se poate dispune disjungerea.

CURS 07 competent instantelor


1. Generala 2. Materiala 3. Teritoriala

1. Generala stabilesc competent instantelor fata de competent unor organe din afara sistemului judiciar. Ex: competent curtii constitutionale, competenta comisiilor de solutionare a contestatilor. Sunt norme de ordine publica. 2. Materiala stabileste atributiile intre instantele judecatoresti dar in functie de gradul acestora ( jud , T, CA, ICCJ) 3. Teritoriala stabileste atributiile instantelor intre instante de acelasi grad in functie de pozitionarea lor teritoriala.

1. Distinctie intre competenta notarilor si comp instantei. Dat fiind faptul ca anumite cause pot fi solutionate pe cale amiabila, au aparut confuzii. Ex: partajul succesoral care se poate face si in fata notarului daca partile se inteleg. 2. Competenta materiala este reglementata si ea de norme de ordine publica. Prin urmare, incalcarea acestor norme va putea fi invocata de catre parti, instanta din oficiu sau chiar de procuror. Desi este de ordine publica, printr-o modificare a CPC s-a prevazut ca invocarea acestei exceptii de necompetenta nu poate avea loc decat la prima zi de infatisare cel mai tarziu. Mai mult decat atat, ea trebuie invocata la prima zi de infatisare inainte de inceperea dezbaterilor pe fond.

A. Competenta materiala a judecatoriei In regimul actual, judecatoria este instanta cu plenitudine de competenta. Tot ce nu vom gasi ca fiind reglementat de competenta unei anumite instante, va fi de competenta judecatoriei. Aceasta regula e instituita de art 1 CPC. Mai spune legea ca judecatoria judeca si in alte materii date in competenta ei. Se refera la norme special care nu ar apartine in principiu dr comun dar care printr-o norma

speciala sunt date in competenta judecatoriei. Ex: sunt anumite plangeri care in mod normal ar apartine instantelor de contencios administrativ. Insa in anumite cause c ear fi de natura unui contencios, legea prevede in mod expres ca se judeca la judecatorie ( ex: contraventiile, plangerile impotriva comisiilor constituite in baza legii 18 se judeca la judecatorie) In NCPC regula cade; Tribunalele vor fi instante cu plenitudine de competenta asigurand in acest fel o mai mare coerenta. B. Competenta tribunalului Judeca in prima instanta, in apel si in recurs. Are intreaga paleta de cauze. a. Cea mai greu de analizat este competenta in prima instanta. In aceasta privinta art 2 din CPC face o enumerare exhaustiva a pricinilor pe care trib le judeca in prima instanta derogand de la art 1. Art 2 punct 1 lit a este abrogat!!! Prin urmare vom lua de la punct 1 lit b peste 500 000 de lei sunt in competenta Tribunalului. Vedem 2 lucruri: Prin stergerea distinctiei intre cauze comerciale si cauze civile, practic tribunalul a pierdut din competenta sa un calup important de cauze. Se pierd inclusiv cauzele neevaluabile in bani vor fi de compententa judecatoriei. Chiar si dintre cauzele evaluabile in bani si care au o valoare de peste 500 000 de lei legea spune ca o parte merg tot la judecatorie si anume partajele judiciare si toate problemele in materie succesorala, litigiile in materia fondului funciar ( plangerile impotriva comisiilor car si actiunile posesorii sau petitorii formulate de catre tertii vatamati in dr lor prin aplicarea legii fondului funciar ex: actiune in anulare a unui titlu de proprietate dobandit pe baza legii fondului funciar). Tot in competenta tribunalului se mai afla si litigiile privind conflictele de munca si asigurari sociale ce exceptia celor date in prima instanta. Cererile de contecinos administrativ cu exceptia celor ce intra in compententa Curtii de Apel. In materie de contencios adminsitrativ Tribunalul este instanta cu plenitudine. Cererile din materia prop industriale si intelectuale sunt de comp tribunalului. Cererile in materie de expropriere printru RIL prin cereri de expropriere se intelege numai acelea care se fac in baza legii 33 nu si exproprierile facute inainte de aceasta data. Cererile privind desbagubiri pt erorile judiciare produse in procesele penale indiferent de valoarea lor. Cererile privind adoptia si procedurile de executare a hot straine pe teritoriul Romaniei. b. Ca instanta de apel sunt prevazute expres cauzele. In general hotararile atacate cu apel de la judecatorii. c. Tribunalul judeca ca instanta recurs cand legea nu prevede drept de apel. Pt cauzele in care nu este prevazut apel si acestea sunt evaluabile in bani dar a caror valoare este pana la 100 000 de lei. Actiunile posesorii, actiunile in evacoare, actiunile in stare civila, masurile asiguratorii, contestatiile la executare,ordonantele prezidentiale si multe altele

Sunt cauze care nu sunt susceptibile de nicio cale de atac; pretentiile privind plata unor sume de bani de pana la 2000 de lei inclusiv de competenta judecatoriei dar nu va exista o cale de atac.

Criterii dupa care stabilim competenta: Valoarea obiectului pricinii Identificarea obiectului pricinii

ICCJ a dat o decizie in care a stabilit urmatoarele: in cererile privind anularea nulitatea absoluta, rezolutiunea, rezilierea unui contract, alt act juridic cererea este considerata evaluabila in bani chiar daca nu exista un capat de cerere referitor la repunerea partilor in situatia anterioara. ICCJ a explicat solutia aratand ca din punct de vedere intelectual, repunerea partilor in situatia anterioara se produce de drept. Prin urmare, nu mai conteaza daca s-a solicitat sau nu repunerea partilor in situatia anterioara intrucat ea oricum se produce. Acel capat de cerere este necesar numai in ceea ce priveste posibilitatea executarii. Sunt considerate evaluabile in bani si pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare cumparare. Daca acceptam ca e evaluabil se pune problema cum determinam valoarea? Art. 112 punct 3 reclamantul indica valoarea dupa aprecierea sa. Aceasta evaloare poate fi contestata fie de parat sau chiar de catre instanta din oficiu. Daca este contestata valoarea, se va recurge la alte mijloace de evoloare. Valoarea care conteaza este cea de la momentul introducerii actiunii. Orice marirea sau micsorare a valorii aceluiasi obiect intervenita in cursul procesului, nu are efect asupra competentei instantei legal investite. In caz de conexare a unor cauze, nu se cumuleaza valoare cererilor conexate, competenta fiind pastrata la instanta in fata carora s-au conexat. Daca mai multi reclamanti formuleaza actiunea fata de un parat in baza unor raporturi juridice distincte, valoarea cererilor nu se cumuleaza. La fel si invers. Daca sunt mai multe capete de cerere, intre care unele sunt principale si unele accesorii, competenta va fi atrasa de valoarea capatului de cerere principala. In legatura cu cererile incidentale sunt in comepetenta instantei care judeca cererea principala. Art 17. C. Competenta Curtii de Apel La fel in prima instanta ( competenta foarte mica), apel si recurs. In prima instanta de cele mai multe ori atunci cand actul administrativ atacat provine de la o autoritate, institutie centrala. Daca vinde de la o institutie locala ea este de competenta tribunalului. Atunci cand vb de actiuni ce vizeaza acte adminsitrative , taxe, impozite sau alte atributii, competenta va fi stabilita dupa valoare si

anume pana la 500 000 la tribunal, ce trece de 500 000 la CA. Aceasta regula din legea 554, prevaleaza fata de CPC. Ca apel, judeca hot atacate in tribunal Ca inst de recurs judeca , recursurile pronuntate impotriva hot din tribunale in apel sau impotriva unei hot din tribunal fara posibilitatea de a declara apel. Legea da competente speciale CA. D. ICCJ 4 sectii: sectia 1 civila, sectia 2 civila, sectia penala, sectia de Complet de 3 in cadrul sectiilor si judeca recursurile impotriva hot pronuntate de CA in apel sau in prima instanta. Judeca si conflicte de competenta. Are si un complet de 5 ele judeca recursurile inpotriva hot pronuntate de ICCJ in prima instanta. Mai judeca si recursurile impotriva hot pronuntate de CSM ca instanta disciplinara. In fine, tot la ICCJ se solutioneaza si recursurile in interesul legii. Ele se solutioneaza de catre un complet special format din 25 de judecatori, presedintii celor 4 sectii, presedintele si 20 de judecatori ( 14 de la sectia interesata si cate 2 de la celelalte sectii). Sectiile unite analizeaza doua catergorii de cauze: cererile de schimbare a jurisprudentei ICCJ atunci cand un complet apreciaza ca trebuie schimbata jurisprudenta. Mai observam ca CA desi denumirea lor preleva apelul sunt mai mult instante de recurs. NCPC fixeaza ca regula plenitudinea la Tribunal iar ICCJ redobandeste aptitudinea instantei de casare astfel ca toate recursurile se vor judeca la ICCJ.

CURS 08 22.11.2011
COMPETENTA TERITORIALA a. De drept comun b. Alternativa c. Exclusiva

La comp alternativa rec are posib sa-si aleaga instanta dupa una sau mai multe variante posibile. In ceea ce priveste cea exclusiva spre deosebire de primele doua, aceasta este reglementata prin norme de ordine publica. Per a contrario celelalte sunt de n private. a. De drept comun

Regula: paratul pana a se dovedi ceva contra lui este considerat nevinovat. In competenta aceasta se manifesta prin faptul ca comp de drept comun revine instantei de la domiciliul/sediul paratului art 5 CPC. Daca vb de o cerere indreptata impotriva unei asociatii fara pers juridica, comp revine instantei de la domiciliul persoanei care e presedintele asociatiei. Daca nu are un presedinte, comp devine alternativa fiind competenta instanta de la domiciuliul oricareia dintre asociati. Daca paratul nu are domiciliul in tara sau are un domiciliu necunoscut cererea se va putea indrepta la instanta resedintei sale din tara. Daca nu are nici resedinta cunoscuta, atunci regula se schimba si devine competenta instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. In ce priveste notiunea de domiciliu s-a retinut in jurisprudenta ca prin aceasta se intelege nu locuinta declarata in actele publice ci cea la care locuieste in mod efectiv. b. Comp alternativa Art 6 CPC se adauga daca paratul, are in afara de domiciliul sau si o indeletnicire profesionala care impune un sediu sau un loc de desfasurare acestei profesii sau desfasoara o activitate agricola, comerciala industriala, cererea este de competenta fie a domiciliului paratului, fie a instantei locului unde se desfasoara aceste activitati dar numai in ce priveste obligatiile de ordin patrimonial care sunt nascute din acele profesii sau indeletniciri sau care urmeaza sa se execute la locul unde se desfasoara respectivele profesii sau alte indeletniciri. Ex de astfel de profesii: avocatul ce are un sediu profesional cat si un domiciliu. La fel pt notar, medici, executorilor judecatoresti, cei ce desf activitati agricole etc. Limitarea este foarte stricta. Doar pt acele actiuni care se executa la locul unde se desfasoara activitatile profesionale si obiectul actiunii trebuie sa fie patrimonial. Un alt caz de comp alternativa il reprezinta cel de la art 8 CPC, cereri formulate contra statului sau altor institutii publice. Daca ele au sedii centrale (in Bucuresti) competenta este alternativa: fie se alege comp instantelor din capitala, fie se alege instanta din orasul resedinta de judet al judetului in care domiciliaza el. O alta regula e in art 7 si se refera la posib de a alege competenta in cazul in care parat este o persoana juridica ce are o reprezentanta. In acest caz pt obligatiile ce se executa de catre reprezentanti sau care izvorasc din acte sau fapte incheiate ori savarsite de catre reprezentanta, competenta poate fi ori a sediului principal, ori a instantei in raza a caruia isi are sediul reprezentanta. In practica, regula se aplica si in cazul sucurasalelor unei societati. Art 9 din CPC care prevede ca atunci cand sunt mai multi parati, cererea poate fi facuta la instanta in raza teritoriala a carei isi are sediul oricare dintre parati. Daca ai si obligati principal si accesoriu (fidejusori) regula se va aplica numai in ceea ce ii preveste pe cei principali. Pe parcursul procesului, reclamantul renunta la judecata in legatura cu unul dintre parati, nu se genereaza o revenire asupra competentei daca ea a fost corect stabilita.

Art 10 instituie mai multe cazuri de comp alternativa. El instituie 8 cazuri de comp alternativa din care unul a cazut in desuitudine iar comp in toate aceste 7 cazuri, are ca prima posibilitate, instanta domiciului paratului. 1. Locul prevazut in contract pt executarea obligatiei in cazul cererilor de executare, anulare, rezolutiune, reziliere. Prima mentiune: nu este vb de instanta locului prevazut in lege pt executarea obligatiei. 2. Situatia in care avem o cerere privind locatiunea unui imobil sau cerere privind prestatia tabulara. Ele sunt de comp alternativa fie a domiciliului paratului fie a locatiei imobilului. 3. Cererile care decurg din o cambie, cec sau bilet la ordin unde alternativa este locul de plata nu cel prevazut in cambie, bilet la ordin, cec. 4. In cererile privind obligatiile comerciale ( cele ce au fost pana la 1 octombrie), instanta locului unde a luat nastere obligatia, locul platii. 5. In contract de transport , locul de sosire de pelcare 6. Cererile facute de descendenti ascendenti pt pensiile de intretinere, instanta reclamantului. Nu e vb si de cereri facute si de debitorul obligatiei de intretinere pt micsorarea cuantumului ci se aplica doar pentru creditor, cel aflat in nevoie. 7. Cel ce se refera la actiunile in raspundere delictuala unde competenta apartie instantei locului unde s-a savarsit faptul generator de prejudicii. 8. Cel din materie de asigurari unde avem o tripla copetenta posibila, domicilui asiguratului, locul bunurilor asigurate sau locul unde s-a produs accidentul. Trebuie retinut ca o norma de protectie pt asigurat prevede ca alegerea uneia dintre cele trei psobilitati este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubiri.

c. Comp exclusiva Art 13,14, 15. Cel mai important pare art 13 cererile reale privitoare la imobile. Deci lasa in afara sferei de reglementare cele personale referitoare la imobile, cererile privind rezolutiunea unui antecontract privitor la un imobil, cererile de anulare a unui antecontract, revocare a unei donatii. El mai vizeaza situatia in care imobilul se afla in circumscriptiile a mai multor instante. In cazul cererilor de partaj, daca in masa partajabila sunt mai multe imobile, se pune problema care instanta este competenta. Daca una dintre parti isi are domiciliul intr-unul imobile, va fi competenta respectiva instanta. Cererile privind pronuntarea unor hot care sa tina loc de consimtamantul la incheierea unui act de vazare cump nu intra in art 13.

Art 14 cererile privitoare la succesiuni. Instanta comp este cea de la ultimul domiciliu al defunctului. Cererile care intra in categoria celor reglementate de art 14: Cererile privind validitatea si modificarea actului unilateral Cererile privitoare la mostenire sau pretentile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia. Cererile legatarilor, creditorilor defunctului impotriva mostenitorilor. Nu intra situatia in care un tert revendica un bun si posesia a ramas la mostenitorii celui de la care revendica. Nu e vb nici de cererile mostenitorilor contra creantelor defunctului.

Prevalenta dintre art 13 si art 14. Ex partaj succesoral in care intra si un bun imobil. S-a mers pe ideea ca art 14 prevaleaza fata de art 13 datorita caracterului special. Daca sunt mai multe succesiuni succesive si care nu au fost dezbatute anterior. Ex: moare bunicul, tatal il mosteneste dar moare si el si se pune probelema ca nepotii sa se certe pe averea lor. Solutia este ca e comp instanta celui din urma defunct ( mortul mai putin rece). In materie de societate, e competenta instanta de la sediul societatii. Nu intra procesele intre societate si terte persoane. Competenta in materie de faliment (insolventa), comp este tribunalul, instanta de la sediul principal al debitorului. Art 607 in materia divortului, e comp judecatoria in cirumscriptia careia au avut ultimul domiciliu comun sotii iar daca nu au avut domiciliu comun, sau daca niciunul dintre soti nu isi mai au domiciliul in raza teritoriala a instantei respective se revine la regula de dr comun si anume domiciliul paratului. Daca paratul nu are domiciliul in tara, instanta reclamantului. Natura exclusiva a acestor norme decurge din interpretarea sistematica a art 159 si art 19 din CPC. INTINDEREA COMP INSTANTEI Instanta investita cu solutionarea unei cereri este competenta sa solutioneze si apararile formulate de parti in solutionarea cauzei respective chiar daca acele aparari ar putea fi facute pe cale separata ca veritabile cereri de chemare in judecata, caz in care ar atrage o alta competenta astfel: daca reclamantul solicita predarea bunului, a contractului de vanzare cumparare? Vanzatorul s-ar putea apara prin faptul ca contr de vanzare cump este nul absolut. Nulitatea poate fi introdusa si pe cale incidenta. Instanta va trebui sa verifice daca temeiul predarii exista sau nu exista. Ea nu se pronunta asupra nulitatii ci doar respinge cererea. Daca apararile se constituie in veritabile chestiuni prejudiciabile, instanta nu-si va putea extinde competenta. Chestiunile prejudiciabile exced sfera atributilor

judecatoresti sau trebuie judecate dupa anumite proceduri. Ex: exceptia de neconstitutionalitate. Un alt caz, este cel al regulii penalul tine in loc civilul. Intr-o cauza penala se discuta daca exista sau nu fapta. Daca se ajunge la concluzia ca fapta nu a fost savarsita de paratul din civil, nu se va ajunge la obligarea partului la plata de daune. O alta regula este exceptia de nelegalitate a actului administrativ: daca se invoca exceptia de nelegalitate a actului administrativ, instanta civila nu va putea analiza nelegalitatea intrucat ea este data inst de contencios administrativ. O alta regula, este cea ca instanta investita cu o cerere este competenta sa judece si incidentele in legatura cu acea cerere. Prorogarea de competenta. Este o institutie de drept civil in cazul in care o instanta isi extinde competenta unei cereri, care in mod normal nu erau in competenta sa. Din perspectiva prorogarii de copetenta avem trei forme: a. Legala b. Judecatoreasca c. Conventionala a. Prorogarea legala art 9 din CPC Renuntarea la judecata unuia, nu antreneaza modificarea regulilor de competenta. Un alt caz este cel de la art 17. El opereaza chiar si cond competenta generata de cererea incidentala sau accesorie apartine unei instante de alt grad. Un alt caz e reprezentat de conexarea unor cereri art 164 CPC presupune reunirea unor procini intre aceleasi persoane sau chiar si parti diferite dar atunci cand obiectul sau cauza cererilor prezinta o stransa legatura. Conexarea unor cereri este determinata de o judecata mai eficienta si unitara a diferitelor cauze care sunt in pericol sa genereze solutii opuse. Care sunt conditiile: Stransa legatura intre cele doua pricini Cele 2 pricini sa se alfe in fata unor instante de grad egal. Daca instanta admite cererea de conexare, cauza se va trimite catre instanta mai intai investite. Daca una dintre cele doua instante are o competenta exclusiva, atunci cauzele se vor reuni la aceasta chiar daca ea este cea din urma investita. Daca ambele instante sunt deopotriva competente exclusiv, atunci connexareanu poate avea loc. Conexarea se poate face si cand sunt anumite pricini care se afla la instante diferite. Exceptia de conexare poate fi invocata de catre parti sau de catre instanta din oficiu.

Litispendentei nu este un caz de prorogare de competenta. Este situatia in care intre doua cauze exista identitate de parti obiect si cauza. Exceptia de litispendenta invocata de parti sau instanta din oficiu chiar daca instantele sunt de grad diferit!!! Legea mai spune ca poate fi invocata atat timp cand cauza se afla in fata instantelor e fond. In recurs exista deja autoritate de lucru judecat. Daca se admite, cauza se va trimte instantei mai intai investite, dar daca una dintre cele doua instante este superioara in grad celeilalte atunci se va trimite instantei mai intalte in grad chiar daca ea ar fi a doua investita. b. Judecatoreasca Instanta isi extinte competenta asupra unor cereri pe care nu le-ar avea in competenta datorita vointei unei instante judecatoresti. Un caz ar fi stramutarea cauzelor. In timp ce recuzarea abtinerea si incompatibilitatea se raporteaza la persoana magistratului, motivele fiind raportate la detalile personale, in cazul stramutarii raportarea nu se face la magistrat ci la fizionomia instantei sau a locului unde se afla instanta respectiva. Problema nefiind de complet ci de schimbarea a atmosferei, a locului. Motive de stramutare: 1. Una din parti are printre judecatori doua rude sau afini pana la gradul al 4lea. Sotul nu este ruda. Daca ari fi ruda ar fi incest. Si daca nu e ruda atunci ce e? Sot 2. Siguranta publica prezumtie ca judecarea cauzei intr-un anume loc ar putea sa produca o tulburare a ordinii publice. 3. Banuiala legitia situatia in care se presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi afectata de imprejurari precum calitatea partilor sau vrasmasiile locale. Au fost considerate astfel de cazuri situatia in care una dintre parti este primarul localitatii si are o pricina personala. SPETA: A cheama pe B pt a pronunta instanta o hot care sa tina loc de act de vanzare cump cu privire la un imobil. In motivare, rec a aratat ca a incheiat un antecontract de vanz-cump cu B acesta din urma promitand vanzarea unui teren plus constructie pt suma de 700000 de lei pt care a platit 300000 restul ramanand sa fie platiti la ziua perfectarii actului. Rec arata ca paratul a refuzat sa incheie actul iar el a consemnat restul de bani la dispozitia paratului considerand ca plata a fost efectuata. Prin intampinare paratul arata ca cererea este neintemeiata datorita faptului ca bunul promis nu-I apartine si este in coproprietate cu fratele sau C. Paratul mai arata ca in parallel exista si un process de partaj intre el si C. Care este instanta competenta din punct de vedere material si territorial? Imobilul se afla in sect 1 a Mun Bucuresti

Reclamantul isi are domiciliul tot in sect 1 iar paratul in Craiova Tot in Craiova a domiciliat si defunctul tata a lui C si B.

Care este natura cererii numarul 1? E o cerere personala, o actiune personala intrucat valorifica un drept de creanta. El nu cere sa i se protejeze un drept real intrucat nici nu il are. Totusi find o actiune in transformare, ea are particularitatea ca la finele procesului reclamantul va avea un drept real. Asta inseamna ca din punct de vedere teritorial trebuie sa mergem la domiciliul paratului adica art.5. Rezulta ca va fi competent Tribunalul dar nu cel din Bucuresti ci tribunalul Dolj. Practic art 13 nu cade in incidenta spetei pt ca desi este implicat in speta si un imobil, ea nu e o cerere privitoare la imobil ci e o cerere privitoare la o creanta. Material: Intre A si B tribunalul. Intre B si C judecatoria

Teritorial : intre A si B art 5 inst de la domiciliul paratului (Tribunalul Dolj) Intre B si C comp conform art 14 e inst ultimului domiciliu al defunctului ( Judecatoria Craiova) Modificare la Speta: Dar daca cererea ar fi introdusa de catre A contra lui B la tribunalul Bucuresti iar cererea lui B contra lui C a fost la Tribunalul dolj. In primul process B nu a formulat in intampinare vreo exceptie cu privire la competenta instantei. In celalat proces de partaj nici C nu a formulat intampinare. Avand in vedere datele existente, exista remedii cu privire la incalcarea regulilor privind competenta? Desi a a introdus cererea la Trib Bucuresti in mod gresit, acest lucru nu va genera o declinare de competenta intrucat B nu a invocat exceptia necompetentei in termenul legal adica prin intampinare. In ceea ce priveste cererea lui C, se incalca o norma de ordine publica si deci chiar daca C nu a facut intampinare, instanta din oficiu va trebui sa invoce necompetenta. Daca nici ea nu invoca, va ramane asadin pacate, pt ca pana la urma orice norma de competenta chiar si de ordine publica se poate acoperi prin neinvocare in cazul in care pana si instanta nu invoca. Exceptia de necompetenta materiala poate fi invocata chiar si de instanta dar numai pana la primul termen de judecata. Pe scurt: Prima e o incalcare a compt teritoriale care in acest caz se poate acoperi, in a doua cerere e o incalcare a competentei material ceea ce duce la o incalcare a unei norme de ordine publica si ea trebuie astfel declinata.

CURS 09 30.11.2011 Specificul hot date in materie de stramutare este acela ca ea nu se motiveaza si nu se ataca. In timpul soultionarii cererii de stramutare, presedintele instantei care judeca cererea de stramutare, va putea dispune in camera de consiliu, suspendarea cererii de fond pana la solutionarea cererii de stramutare. In urma admiterii cerereii de stramutare, dosarul va fi trimis la alta instanta egala in grad. Tot instanta care aproba stramutarea decide si ce acte se pastreaza. Daca nu spune nimic, ar rezulta ca actele efectuate sunt desfiintate. O situatie anapoda Instanta de fond judeca pricina chiar dupa ce instanta de stramutare a dispus stramutarea cauzei; hot pronuntata este nula de drept. Aceeasi solutie se aplica si in cazul in care instanta de fond a judecat cauza desi instanta de stramutare a decis suspendarea procesului. Alte cazuri de prorogare mai gasim in materia recursului. Se prevede ca instanta poate sa trimita dosarul la aceeasi instanta sau la o alta instanta egala in grad cu cea care a judecat initial. In cazul recuzarii, daca la instanta respectiva cererea nu poate fi judecata datorita faptului ca toti judecatorii sunt recuzabili sau numarul lor este suficient de mare astfel incat sa nu se judece recuzarea, se va trimite instantei superioare in grad care judeca si daca admite trimite dosarul la o instanta egala in grad cu prima. E un caz de prorogare. Ultimul caz de prorogare este acea delegare art 23 CPC imprejurari exceptionale, instanta e impiedicata sa judece un timp indelungat, ICCJ trimite dosarul unei instante egale in grad. Art 229 Legea de punere in aplicare a NCC, pana la intrarea in vigoare a instantellor de tutela, aceasta poate delega prin incheiere ca anumite acte sa fie efectuate de autoritatea tutelara. Partile pot propoga competenta in urma conditii: Comp relativa sau alternativa Partile trebuie sa convina sa aleaga o alta instanta decat cea care era competenta Partile trebuie sa aiba deplina cap de exercitiu

Exceptia de necompetenta mijloc procedural prin care se invoca incalcarea normelor privitoare la competenta. Exceptia este de ordine publica sau privata in functie de normele incalcate. Clasificarea exceptiilor de necompetenta de ord publica sau privata are loc la art 159 din proced civila din care aflam ca exceptia de necomp generala si materiala sunt de ordine publica iar cea teritoriala este de ordine privata cu exceptia 13 14 15 16, precum si comp in materia litigiilor care privesc starea si cap persoanei. Care este regimul de invocare a exceptiei?

In cazul celei generale, ea poate fi invocata in tot cursul procesului. In ce priveste necompetenta materiala, exceptia nu poate fi invocata decat in fata primei instante pana la prima zi de infatisare iar daca la prima zi de infatisare incep si dezbateriile asupra fondului, exceptia trebuie invocata inainte de a incepe aceste dezbateri. In ce priveste persoanele care o pot invoca, ea poate fi invocata de catre parti dar si de catre judecatori. In ceea ce priveste comp teritoriala, daca e publica se poate critica oricand si de catre oricine, daca este de ordine privata ea nu poate fi reclamata decat de parat si numai odata cu intampinarea. Doar daca intampinarea nu e obligatorie, la prima zi de infatisare cel mai tarziu. Judecatorul este obligat la prima zi de infatisare se verifice din oficiu competenta ( se refera la cea generala, cea materiala si cea teritoriala exclusiva). In ceea ce priveste solutia asupra exceptiei, instanta se pronunta dupa cum o respinge sau o admite. Daca o respinge, se va da o incheiere continuand procesul. Daca o admite, ea va da o hotarare prin care va declina competenta, indicand si instanta competenta. Hot de declinare a comp are doua caracteristici: nu se ataca cu nicio cale de atac ea se aplica numai in situatiile de declinare a competentei. In situatia cand se admite exceptia de necompetenta dar nu o declina cand nu e de comp instantelor romane sau cand nu e de comp org jurisdictionale? nu are autoritate de lucru judecat fata de instanta la care se trimite dosarul ea nu va fi tinuta de calificarea la care se trimite dosarul. La randul ei ar putea si ea sa isi decline competenta. CONFLICTELE DE COMPETENTA Sunt: negative doua instante isi declina reciproc competenta. Trebuie sa avem o declinare succesiva si reciproca. Declinarile succesive la alte instante de la cele de la care a venit declinarea reprezinta o declinare in lant. pozitive doua isntante se considerea deopotriva competente pt judecarea uneia si celeiasi cauze. Se poate ajunge prin respingerea unei exceptii de litispendenta.

Conflictele de comp se solutioneaza de instanta care se numeste regulator de competenta. Este instanta superioara si comuna celor aflate in conflict. In cazul ICCJ declinatorul de competenta reprezinta si regulator de competenta. Instantele sesizeaza conflictul de competenta. Solutionarea cererii privind regulatorul de comp se judeca de regulator in camera de consiliu si fara citarea partilor. Hot data de regulator este susceptibila de recurs in 5 zile de la comunicare. Hot pronuntata de ICCJ este irevocabila.

ACTELE SI TERMENELE DE PROCEDURA

I.

ACTELE DE PROCEDURA:

In materia lor se face distinctie intre instrumentum (actul doveditor) si actul in sensul de negotium ( in sensul de operatiune juridica) insa spre deosebire de dr civil, lovirea de nulitate a lui instrumentum distruge tot! Ex: minuta nu e semnata, se va judeca din nou. Prin urmare, nulitatile de forma, atrag si nulitati de fond. Conditiile de validitate ale actelor de procedura se verifica numai prin ele insele. Eu nu pot sa dovedesc ca cineva a fost citat corect decat chiar prin procesul de citare. In materia actelor de procedura, ele trebuie sa imbrace forma scrisa cu precizarea ca sunt si acte care se fac verbal dar se mentioneaza in incheiere sau in alte acte (depozitia unui martor). Actele scrise trebuie sa fie in limba romana sau sa fie traduse in limba romana. Evident ca minoritatile se pot exprima in limba materna dar ele nu vor fi netraduse. Legalitatea actului de procedura se verifica prin chiar elementele intrinseci ale acestuia, instanta neputand apela la elemente extrinseci. Termenul de procedura avem 3 categorii de termene: a. Legale Ex: declararea apel, recurs, intampinare, cerere de interventie. b. Judecatoresti c. Conventionale in materia arbitrajului. Exista termene : a. Imperative: nu au de aface cu normele publice. Notiunea se refera la faptul ca fie legea fie instanta le prevede in vederea efectuarii unui act inauntrul lor. Ex: term de apel, intampinarea. Ele atrag sanctiunea decaderii. b. Prohibitive: acelea pe care legea sau judecatorul le stabileste in scopul de a nu se efectua un anumit act inauntrul lor. Ele atrag sanctiunea nulitatii actului facut in termenul prohibitiv. Calculul termenului: In ceea ce priveste termenul pe zile nu se ia in considerare nici ziua de inceput a termenului, nici ziua de finalizare a termenului. Daca ziua de sfarsit cade intr-o zi de sarbatoare legala sau nelucratoare, ea se va proroga pana la prima zi lucratoare. In calcul termenului se iau in considerare zilele nelucratoare sau de sarbatoare legala; numai ultima zi, in care trebuie sa depun, nu se ia in considerare.

Curgerea termenului: a. Momentul de inceput este de obicei momentul comunicarii actului. Aceasta regula este inclusa in art 102 din CPC. Exista si trei cazuri in care legea asimileaza actul comunicarii unor altor acte creand o asa zisa echivalenta. Legiuitorul opereaza cu o fictiune spunand ca anumite acte care nu sunt comuncari au aceeasi valoare juridica ca si comunicarea in cazul curgerii termenelor. Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea actului de la data cand a cerut respectiva comunicare. Cu alte cuvinte chiar daca nu ti s-a comunicat un act daca ai cerut sa se comunice, se considera actul ca si comunicat in ce te priveste. Legea prevede ca partea primeste somatia de executare, moment la care se considera ca hot pusa in executare a fost si ea comunicata. Parta careia nu ii s-a comunicat hot declara apel sau recurs inainte de comunicare. In acest caz legiuitorul prezuma ca hot se considera comunicata. In ce priveste cursul termenelor, acestea ca regula nu sunt susceptibile de suspendari. Sunt cazuri de suspendare in anumite ipoteze expres prevazute de lege cum ar fi in materia curgerii termenului de perimare. In ce priveste intreruperea ca regula generala se cunoaste un singur caz de intrerupere si anume atunci cand actul de procedura nu a putut fi savarsit in termen dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii. Actul de procedura va trebui efectuat in termen de 15 zile de la incetarea starii ce a condus la imposibilitatea de efectuare, tot in acelasi termen se vor arata si motivele pt care nu a putut fi efectuata in termen si se va cere repunerea in termen. Asupra motivelor de intrerupere, se va pronunta instanta competenta sa analizeze actul de procedura savarsit. Cazuri de intrerupere vom mai gasi in materia prescriptiei executarii, in materia perimarii sau a cailor de atac. In ce priveste implinirea termenului de procedura, ea produce 2 efecte dupa cum vb in termen imperativ sau prohibitiv. In cazul celui imperativ imposibilitatea efectuarii actului ce trebuia executat in termen. Asta inseamna in cele mai multe cazuri decaderea. In ce priveste implinirea termenului prohibitiv, el genereaza deschiderea posibiltiatii de a face actul ce nu putea fi efectuat in termen. Daca depui acte prin posta se vor lua in considerare numaia actele depuse prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire si data actului este data depunerii la posta. SANCTIUNI 1. In ce priveste nerespectarea regulilor ce privesc Forma Actelor: Sanctiunea este nulitatea.

Nulitatea expresa in procedura face ca sa se prezume ca partea a fost vatamata in timp ce in cazul nulitatii virtuale, partea care invoca nulitate trebuie sa dovedeasca ca prin incalcarea regulii de procedura ii s-a produs o vatamare. O alta clasificare ar fi in situatia in care nultiatea intervine direct sau dupa un termen de amanare. In ce priveste cauzele de nulitate, sediul materiei il gasim la 105 CPC care are 2 aliniate dar mai sunt si cazuri de nulitate distincte. In ce priveste cazuri de nulitate trebuie sa distingem intre cazuri de nulitate neconditionate de vatamare si cazuri de nulitate conditionate de vatamare. Cele neconditionate sunt urmatoarele: 1. Art 105 alin 1 necompetenta instantei. 2. Gresita alcatuire a instantei 3. Incalcarea normelor prohibitive 4. Neplata taxelor de timbru

Conditionate de vatamare Art 150 alin 2: Cand actul a fost efectuat cu nerespectarea formelor legale de procedura Cand actul a fost efectuat de catre un functionar necompetent Aceasta nulitate se va produce numai in urmatoarele conditii: 1. Prin incalcarea normelor de procedura sau prin necompetenta functionarului sa se fi produs o vatamare partilor. 2. Aceasta vatamare sa nu poata fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului. In ce priveste proba vatamarii, cel care o invoca trebuie sa probeze. Daca nulitatea este expresa exista o prezumtie simpla de vatamare.

Seminar NCPC prevede expres ca nulitatile extrinseci sunt nultiati neconditionate. A cheama in jud pe B solicitand partajarea unor bunuri dobandite in urma unei succesiuni. Instanta dispune efectuarea de expertize, administreaza probe si dispune admiterea cererii si partajarea bunurilor. Impotriva hot a declarat apel

reclamantul sustinand ca desi s-a admis cererea, in mod gresit instanta a luat act de propunerile din raportul de expertiza care a stabilit bunuri cu mai mare valoarea in partea fratelui sau. Rec mai spune ca la ultimul termen de judecata nu a fost legal citat deoarce instanta a transmis o citatie dar care nu avea mentionata in cuprinsul ei nici numele partii cu care se judecat si nici obiectul pricinii. Motiv pt care nu s-a prezentat in ziua respectiva la judecata, judecata avand loc in lipsa sa. Prin intampinare paratul B a invocat tardivitatea cererii de apel aratand ca desi la dosar nu exista dovada comunicarii hot pronuntate in prima instanta lui A aceasta fiind expediata la o adresa gresita, totusi, exista dovada ca rec a primit comunicarea hot, aceasta facandu-se prin intermediul unui executor judecatoresc la diligentele depuse de catre B. B mai arata ca in cele din urma nu conteaza daca reclamantul A a primit hot prin comunicarea primita de instanta sau prin cea facuta de executorul judecatoresc la cererea sa, important este faptul ca acesta a luat cunostinta de hot data de la care curg cele 15 zile. B arata ca apelul depus de A s-a facut la 30 de zile de la data la care executorul judec solicitat de B i-a inmanat copia hot lui A. Ce va decide instanta cu privire la exceptia invocata de B iar daca este cazul ce va decide si cu privire la apelul lui A? Lipsa pe citatie este o nulitate relativa vatamarea nu este presupusa. A trebuie sa vina cu niste probe conform carora sa demonstreze ca a suferit o vatamare ex: nu a putut sa ia cunostinta de ziua si locul judecatii. In ceea ce priveste exceptia invocata de intimat: Comunicarea este un act de procedura pe care il face instanta in formele prevazute pentru citatie. Aici avem de a face cu o comunicare privata. B vazand ca comunicarea oficiala a esuat, a luat el initiativa. In dosar exista dovada ca A a luat cunostinta de hotarare dar asta nu echivaleaza cu o comunicare. Prin urmare termenul daca spune ca incepe sa curga de la comunicare, va fi luat in seama. O singura comunicare poate veni de la executor si anume cea de somatie la executare la care se ataseaza oblgiatoriu hotararea; aceasta este o norma de stricta interpretare. In speta nu este vb de o somatie la executare. In concluzie, se aplica art 284 alin 3 si suntem in termen. Continuare speta: Instanta respinge tardivitatea si respinge apelul lui A. Impotriva hot nu se exercita recurs. Dupa 1 an de la solutionarea irevocabila a cauzei, impotriva hot de la prima instanta, declara apel B. B sustine ca in mod gresit instanta a admis cererea lui A incluzand si anumite bunuri in masa partajabila bunuri care apartineau numai lui. A invoca tardivitatea apelului intrucat B s-a prezentat in apelul lui a lui A unde a pus concluzii si nu a criticat cu nimic hot. In replica B arata ca s-a prezentat in apelul lui A solicitand respingerea, dar zice ca nu a facut apel pt ca hot nu-i fusese comunicata si pt ca nu a fost comunicata, el e in termen sa faca apel. Se verifica si se vede ca hot nu fusese comunicata nici lui A nici lui B.

CURS 10 I Intampinare si cerere reconventionala Sunt acte specifice pozitiei procesuale de parat. Intampinarea: actul procedural prin care paratul isi arata apararile pe care intelege sa le formuleze fata de cererea de chemare in judecata. E un act corespondent acestuia. S-a stabilit ca intampinarea este obligatorie. Daca se stabileste ca intampinarea sa nu fie obligatorie, legea trebuie sa o stabileasca expres actiunile posesorii. Intampinarea cuprinde: exceptiile pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului. apararile. Probele pe care le va folosi. Semnatura

Forma intampinarii si termenul. Termenul: cel putin 5 zile inainte de primul termen de judecata. Nu inainte de prima zi de infatisare. Acest termen de 5 zile( care de fapt e 7 nu se pune ziua judecatii si nici ziua in care il depui) trebuie corelat cu alt termen 114 indice 1 care prevede ca primul termen de judecata este stabilit de asa maniera incat de la primirea citatiei, paratul sa aiba la dispozitie 15 zile. Daca nu se respecta termenul de citatie, si obligatia lui de a depune intampinarea inainte de 5 zile dispare. In acest caz o poate depune chiar la primul termen de judecata sau chiar va putea sa solicite un termen la primul termen de judecata pt a depune intampinare. Legea nu spune ce se intampla in cazurile delarate de lege ca fiind urgente art 114 indice 1 spune ca paratul poate fi citat cu numai 5 zile inainte de termenul de judecata ori in materia intampinarii nu se mai spune nimic. Jurisprudenta a stabilit ca termenul de 5 zile nu se aplica pricinilor urgente atunci cand citatia a venit pe numele paratului cu 5 zile inainte de judecata. Se apreciaza ca in aceste situatii va putea depune intampinare pana la primul termen de judecata. Tot legat de intampinare trebuie sa vedem ce se intampla daca nu se depune. Art 103 care instituie o decadere generala virtuala decaderea di dreptul de a depune probe si de a invoca exceptii. Paratul totusi poate sa invoce nulitati de ordine publica, exceptia de necompetenta de ordine materiala, paratul va putea sa discute legalitatea probelor invocate de reclamant si sa participe la administrarea acestora; Remedii:

1. Este posibila la primul termen de judecata paratul sa solicite acordarea unui termen in vederea pregatirii apararii si a pregatirii probelor. Paratul trebuie sa justifice motive temeinice. 2. Paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, caz in care la prima zi de infatisare instanta este obligata sa puna in vedere paratului sa invoce la acel termen exceptiile probele si alte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca, instanta va face mentiune cu privire la faptul ca a pus in vedere aceste lucruri paratului in incheiere si tot in incheiere va lua act de pozitia exprimata de parat. Daca reclamantul isi modifica cererea de chemare in judecata la prima zi de infatisare, paratului ii se da un termen. II CEREREA RECONVENTIONALA Pretentiile paratului formulate contra reclamatului sa fie in legatura cu cele din cererea reclamantului. Ele nu trebuie sa decurga din cadrul aceluiasi raport juridic cu exceptia litgilor dintre profesionisti si cele arbitrale. Reclamant-parat si celalalt devine parat-reclamant. Instanta este obligata sa se pronunte asupra cererii reconventionala prin dispozitiv la fel ca la cererea de chemare in judecata a reclamantului. In schimb in cazul intampinarii, instanta se pronunta in considerente. Scopuri: Paratul urmareste sa paralizeze cererea reclamantului. Paratul tinde sa obtina o compensare. Pt compensare legala nu are nevoie de cerere reconv dar daca e judiciara are nevoie. Paratul nici nu incearca sa paralizeze cererea reclamantului dar incearca sa obtina niste pretentii proprii diferite; Termenul: la fel ca la intampinare cu precizarea ca daca intampinarea nu este obligatorie, cererea rec se pune pana la prima zi de infatisare sau mai tarziu. E inadmisibila in unele domenii cum ar fi: in anumite proceduri urgente. In pofida faptului ca nedepunerea in termen atrage judecarea separata, instanta nu poate dispune o astfel de solutie: ex partajul Potrivit unor dispozitii speciale in materia divortului, cererea reconventioanal se poate face si dupa termen. Ba chiar se prevede in materia divortului ca cererea reconventionala se poate face direct in apel. Nedepunerea in termen atrage sanctiunea judecarii separate. Termenul prin care se stabilste introducerea cererii reconventinale este reglementat de norme de ordine privata astfel incat daca recl nu invoca tardivitatea, cererea rec va fi primita.

Judecata CR traseu similar cererii de chemare in judecata. Paratul devenit reclamant are dr. O alta regula este ca CR se judeca de principiu cu cea principala, instanta pronuntand o singura solutie. Totusi daca cererea reconv intarzie judecata cererii principale instanta va putea sa solicite disjungerea ei si judecarea separata. Instanta se va pronunta prin dispozitiv asupra CR. III Masurile ASIGURATORII Scopul lor este de a mentine efectivitatea actului de justitie prin conservarea posibilitatii de a fi pusa in executare hotararea judecatoreasca ce urmeaza a fi pronuntata in cadrul unei cereri formulate in justitie. 1. Sechestru judiciar Se aplica asupra unor bunuri mobile sau imobile atunci cand fac obiectul unui proces ce vizeaza proprietatea, posesia sau folosinta ori administrarea, unui bun aflat in prop comuna. Specificul e dat de faptul ca bunurile ce fac obiectul sechestrului sunt chiar cele care fac obiectul judecatii. Reclamantul urmareste executarea in natura. Ca reguli generale: Conditii a. Existenta pe rol a unui proces ce are ca obiect posesia, coproprietatea, proprietatea, folosinta. b. Depunerea unei cautiuni daca instanta va considera necesar; Nu poate depasi 20% din bunuri daca e evaluabila in bani dar daca nu e evaluabila in bani nu poate depasi 2000 de lei. c. Cel care solicita sa dovedeasca niste circumstante cum ca daca nu s-ar adopata masura, nu ar mai putea sa-si asigure executarea in natura. Nu se aplica in 3 cazuri( existenta unui proces pe rol): Cand este vb de un bun pe care debitorul l-a oferit pt eliberarea sa de datorie Bun cu privire la care cel interesat va avea motive temeinice ca va fi distrus, sustras, alterat Se refera la bunuri mobile ce alcatuiesc garantia creditorului iar creditorul invedereaza insolvabilitatea debitorului sau are motive temeinice sa se teama ca debitorul va fugi sa ca bunurile vor fi sustrase.

Procedura de judecata: Instanta competenta este cea care judeca fondul. Dar daca se permite cererea de sechestru fara a se formula o cerere atunci va fi instanta locului unde se alfa bunurile???

Cererea se judeca cu citarea partilor dar in regim de urgenta. Instanta se pronunta printr-o incheiere care este supusa numai recursului iar acesta se va exercita in 5 zile de la pronuntare. Incheierea de sechestru este executorie, formularea recursului nu va suspenda executarea. Cum se executa? In cazul bunurilor imobile, incheierea de sechestru se va nota in CF iar orice instrainare va interveni va fi inopozabila creditorului care a incheiat sechestrul. In cazul bunurilor mobile, sechestrul poate fi de 3 feluri: simplu ( presupune efectuarea unui proces verbal de catre executorul judecatoresc si instituie un administrator sechestru iar daca va instraina bunul va savarsi o infactiune si anume scoaterea de sub sechestru) aplicarea de sigilii; sechestru cu ridicat. Administratorul sechestru poate face acte de conservare, de administrare dar nu poate acte de dispozitie. El poate sta in instanta cu acordul acesteia. El poate pune concluzii fara sa fie ruda cu partile. Sechestrul judiciar inceteaza in primul rand prin incetarea procesului de fond si anume, daca reclamantul castiga atunci el va putea executa bunurile sechestrate. Daca va pierde, sechestrul se suspenda de drept. Cautiunea va putea fi folosita pt eventualele daune pe care cel care a suferit masura sechestrului le-ar putea invoca intr-un proces de daune. Cautiunea se va restitui daca cel care a cerut sechestrul castiga procesul. Se va putea restitui si daca pierde: daca paratul e de acord sau daca in termen de 30 de zile de la ridicarea sechestrului sau a respingerii, cel care a suferit masura sechestrului nu formuleaza cerere de daune. 2. Sechestru asigurator Masura vizeaza bunuri care nu fac obiectul procesului deoarece scopul sechestrului asigurator nu este executarea in natura ci asigurarea fondurilor necesare pt o eventuala urmarire silita. Prin urmare daca la sechestrul judiciar bunul sechestrat trebuie sa fie unul determinat, in cazul sechestrului asigurator nu conteaza ce sechestrez; totul este ca valoarea sa fie echivalenta cu cea pe care o urmaresti. Bunurile pot fi mobile si imobile. Conditii: a. Sa existe o actiune de fond prin care cel care se pretinde creditor tinde la obtinerea unui titlu executoriu. b. Creanta pe care o invoca creditorul sa fie constata printr-un act scris c. Plata unei cautiuni de catre cel care solicita sechestrul. Daca creanta este constata prin act scris, cautiunea va fi stabilita de catre instanta atat in ce priveste necesitatea depunerii ei cat si in ce priveste cuantumul.

Si aici avem situatia in care s-ar putea formula cerere de sechestru asigurator chiar daca creanta nu este exigibilia. Situatiile care permit asta, sunt enumerate la art 591 alin 3. Se admite ca se primeste cererea si cand nu este printr-un act scris dar cautiunea trebuie sa fie de jumatate din suma pretinsa. Instanta competenta este cea care a fost investita sa judeca fondul. Spre deosebire de sechestrul judiciar, cel asigurator se judeca fara citarea partilor. Instanta se va pronunta printr-o incheiere. E supusa recursului; 5 zile de la comunicare. Cautiunea va fi dispusa de instanta dar va putea fi dispusa chiar prin incheierea de incuvintare a sechestrului. Spre deosebire de sechestrul judiciar in cazul sechsetrului asigurator se poate lua in considerare si o ridicare a sechestrului daca el ofera alte garantii indestulatoare. Cererea debitorului se va judeca in termen scurt cu citarea partilor si se va solutiona prin incheiere. Sechestrul asigurator va incepta fie prin ridicarea cautiunii, fie prin inlocuirea lui cu o garantie indestulatoare fie prin solutionarea actiunii de fond. Daca e in favoarea creditorului, sechestrul asigurator devine executor. Daca se respinge, sechestrul se va ridica. 3. Poprirea asiguratorie Relatia creata de poprirea asig nu este numai intre un credi si debitor si este tripartita: creditor, debitor si tert poprit. Cred solicita instantei sa indisponibilizeze in mainile tertului poprit, sumele de bani sau titulurile de valoare ori alte bunuri incorporate pe care acesta le-ar datora debitorului poprit. Se pot popri chiar si datoriile viitoare dar numai daca ele sunt stabilite in temeiul unor raporturi juridice deja existente la data cererii de poprire. S-ar putea popri chiriile viitoare. CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA

Toate persoanele in proces trebuiesc citate. Totusi legislatia actuala a adus o ameliorare. Termenul in cunostinta este o fictiune: el prezuma cunoasterea termenelor viitoare chiar daca partea nu a mai fost citata. Au termen in cunostiinta: 1. Cel care a depus cererea de chemare in judecata personal sau prin reprezentant si sa fi semnat de luarea la cunostinta de termen. 2. Partea care se prezinta la unul din termene fie personal fie prin mandatar conventional sau reprezentant legal.

3. Are termen in cunostinta si partea care a fost citata si ii s-a inmanat personal sau reprezentant citatia si a semnat de primire. Efect: nu mai esti citat in restul procesului. Exceptii: 1. Cauza suspendata si repusa pe rol 2. Cand se stabileste termen pt chemarea la interogatoriu 3. Cererea se repune pe rol 4. Militarii in termen si detinutii. Daca s-a acordat termen de judecata el poate fi preschimbat fie la cererea partilor fie de catre instanta.

CURS 11 1. Cine este citat intr-un proces? Statul si celelalte pers de dr public se vor cita in persoana autoritatii contenciosului central al administratiei. In ce priveste statul ca regula Min. Finantelor este cel citat in probleme de ordin patrimonial. Prin urmare citatia se va adresa la sediul central al administratiei respective la directia de contencios. In cazul pers juridice citatia va fi adresata ei, reprezentata prin director general sau presedinte al consiliului de administratie, la sediul societatii sau al sucursalei daca se judeca doar contra acesteia. Pers aflate in insolventa ele vor fi citate la sediul lichidatorului sau administratorului judiciar. In ce priveste incapabilii citarea se va face pe numele reprezentantului. Sunt prevederi speciale pt situatia persoanelor trimise in strainatate intr-o misiune (personalul misiunilor diplomatice sau consulare organizatiilor internationale). Ceilalti cetateni aflati in interes de serviciu in strainate vor fi citati prin organele centrale care i-au trimis deci se refera iar la cei trimisi in interes public. 2. Procedura de citare Ca regula se face din oficiu de catre instanta. Prin urmare nu sunt datoare partile. Cu toate acestea, in legea 202/2010 s-a introdus si posibilitatea de a se comunica acte in regim privat adica direct intre parti dar acest lucru este conditionat de acordul prealabil al ambelor parti. Conditii pt aplicarea dispozitiei din legea 202/2010 E valabila doar pt cei care au avocati sau consilier juridic Partile trebuie sa convina astfel

Nu e vorba de instintarea partilor despre proces si e vb doar de comunicarea actelor partilor Deci nu e vb de actele instantelor

Forma citatiei sunt mentiuni sub sanctiunea nulitatii exprese ( deci se prezuma) si nulitati virtual (care nu se prezuma si trebuie demonstrate). Procedura: se realizeaza prin agent procedural iar daca nu se poate face asa, ea se va realize prin posta. De regula prin posta se face. Se poate cita si prin fax, posta electronic sau alte mijloace de comunicare care asigura comunicarea si confirmarea primirii. Aceasta prevedere se gaseste in art. 132 indice 1 alin 2. Clasica citare inmanarea citatiei se poate face oriunde daca destinatarul semneaza de primire. Regula este ca se comunica acasa dar el o poate primi oriunde daca semneaza de primire. Daca gasesti partea se va inmana citatia si se va inmana un process-verbal, citatia e lasata in posesia partii iar procesul verbal este transmis la dosar. Daca nu gasesti partea, citatia se inmaneaza unei rude/persoane ce domiciliaza si persoana respective sa aiba capacitate de exercitiu. Exista si varianta in care partea refuza sa o primeasca. In situatia asta va afisa citarea pe usa si va face process verbal de afisare. Tot la fel si daca nu este gasita nici o persoana la domiciliu.

La pers juridice la fel ca la pers fizice. Citarea prin afisare la usa instantei prin publicitate art. 95 CPC o permite atunci cand reclamantul face dovada ca a depus toate diligentele pt a afla domiciliul partii adverse dar nu a reusit sa obtina informatiile necesare. In acest caz, instanta dispune citarea prin publicitate. Ea se face prin afisarea citatiei la usa instantei si publicarea in Mon Of sau intr-un ziar de larga circulatie. Daca paratul dovedeste ca reclamantul cunostea domiciliul sau si cu toate acestea a oferit informatii false, el rastoarna dovada bunei-credinte facute de reclamant. Comunicarea actelor in strainatate art 87 punct 8 cei care se afla in strainatate se vor cita printr-o citatie scrisa trimisa printr-o scrisoare recomandata sau pe baza de conventie. In ceea ce priveste tarile din UE, se aplica regulamentul European 1393/2007 privind notificarea si comunicarea actelor judiciare sau extrajudiciare in materie civila sau comerciala si care prevede o procedura mult simplificata. Fiecare tara isi desemneaza o autoritate central, una de trimitere si una de primire.