MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

NOTE DE CURS
DREPT PROCESUAL CIVIL
(partea special)
(Ciclul I)

AUTORI:
Andrei Chiriac
dr. n drept, conf.univ.
Igor Coban
dr. n drept, lector superior.

Aprobat la edina Catedrei Drept privat

din: 22.05.2013, proces-verbal Nr: 9
Examinat de Consiliul facultii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la edina Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIINU 2013

Prelegere nr.1
Tema: Intentarea procesului civil si pregatirea pricinii pentru dezbaterile
judiciare
1.1 Notiunea si importanta institutiei intentarii procesului civil
1.2 Pregatirea pricinii pentru dezbaterile judiciare: sarcinile si actele judecatorului la
aceasta etapa
1.3 Conexarea sau separarea preteniilor din actiunea civila
1.1 Dreptul la aciune in ceea ce priveste realizarea lui depinde de voina
titularului,prin prisma principiului disponibilitatii. Insa realizarea lui efectiva prin
demararea procedurilor judiciare este efectuat de instanta de judecat,care intenteaza
procesul civil prin emiterea unei incheieri (de intentarea a procesului civil) in decurs
de 5 zile de la data prezentarii cererii de chemare in judecata (art.168 CPC.)
Procesul civil se considera intentat nu de la data depunerii cererii de chemare in
judecata, ci de la data emiterii incheierii de primire a cererii de chemare in judecata si
intentare a procesului civil.
De asemenea la primirea cererii de chemare in judecata,judecatorul verifica acest act
de procedura prin prisma cerintelor de continut si forma,precum si in vederea
respectarii premiselor si conditiilor de exercitare a dreptului la actiune:
refuzul in primirea cererii de chemare in judecata (art.169 CPC), care opereaza in
cazul in care la depunerea cererii de chemare in judecata nu s-au respectat
premisele de exercitare a dreptului la actiune.
restituirea cererii de chemare in judecata (art.170 CPC), care opereaz in cazul
nerespectarii conditiilor de exercitare a dreptului la actiune.
cazurile cind nu se da curs cererii de chemare in judecata (art.171 CPC)
Efectul intentarii procesului civil consta in faptul ca, ca rezultat se intrerupe curgerea
termenilor de prescriptie.
Un alt efect al intentarii procesului civil este faptul ca din momentul emiterii
incheierii de intentare a procesului orice alta autoritate este desesizata in a efectua

careva actiuni procesuale (de exemplu, potrivit art.127 CPC asigurarea probelor e
posibil de efectuat atit de instanta de judecata,cit si de catre alti subiecti,insa din
momentul intentarii procesul civil,acest act de procedura se efectueaza in mod
exclusiv de catre instanta de judecata).
Din momentul intentarii procesului civil,autoritatea judecatoreasca este investita cu
dreptul de a efectua actiuni procesuale cu caracter de constringere (de exemplu
aplicarea masurilor de asigurare a actiunii).
Intentarea procesului civil constituie o faza de sine-statatoare si obligatorie a
procesului civil,in cadrul careia se efectueaza actiuni procesuale distincte si care,
respectiv au sarcini institutionale proprii.

1.2 Pregatirea pricinii pentru dezbaterile judicare de asemenea constituie o faza

obligatorie si de sine statatoare a procesului civil,care succede faza intentarii
procesului civil. Dat fiind faptul ca aceasta constituie o faza de sine-statatoare a
procedului civil,ea de ademenea se caracterizeaza prin caracterul autonom determinat
de sarcinile proprii si de actele de procedura care se realizeaza la aceasta etapa.
Astfel,art.183 CPC reglementeaza in mod expres sarcinile pregatirii pricinii pentru
dezbaterile judiciare.
La rindul sau art.185 CPC reglementeaza actele de procedura,care urmeaza a fi
efectuate de instanta de judecata in vederea realizarii sarcinilor prevazute la art.183
CPC.
La art.185 CPC lista actelor judecatorului nu este una exhaustiva, judecatorul fiind in
drept sa emita si alte acte in dependenta de specificul cauzei civile examinate.
De asemenea,judecatorul nu este obligat sa emita toate actele de procedura enumerate
la art.185 CPC,ci doar cele necesare in dependenta de specificul cauzei.
Efect al pregatirii eficiente a cauzei civile pentru dezbaterile judiciare il constituie
solutionarea justa si in termen rezonabil al cauzei civile.
1.3 Datorita naturii juridice complexe a drepturilor materiale deduse judecatii, in
continutul actiunii civile pot fi formulate mai multe pretentii (denumite si capete din
cerere de chemare in judecata).

Uneori, reiesind din natura juridica, aceste pretentii pot avea o existenta de sinestatatoare,alteori acestea sunt conexe sau rezulta din capatul initial al actiunii.
In vederea solutionarii corecte si in termen rezonabil a cauzelor civile,aceste pretentii
fie pot fi separate in cauze civile distincte,fie pot fi conexate in vederea solutionarii
lor intr-o singura procedura.
Potrivit art.187 CPC conexarea pretentiilor poate avea loc cu respectarea
urmatoarelor conditii:
I.

Aceste pretentii urmeaza sa se afle pe rolul aceleasi instante de judecata

II. Pretentiile urmeaza sa fie comune in baza partilor,fie fiind intentate de un singur
reclamant sau de mai multi reclamanti impotriva unui singur pirit
III. Procesele sa fie conexe prin temeiurile de aparitie sau prin probe
IV. Aceasta conexare sa duca la solutionarea rapida si justa a cauzei
V. Sa fie posibil de aplicat aceeasi procedura de solutionare a litigiului.

In vederea conexarii pretentiilor se emite o incheiere judecatoreasca.

La rindul sau art. 188 CPC reglementeaza posibilitatea separarii pretentiilor, care
trebuie sa realizeze cu un singur scop: Solutionarea just i n termen rezonabil a
cauzei.
Separarea pretentiilor poate fi dispusa nu doar in vederea unei pretentii,ci si a mai
multor pretentii.

Tema: Dezbaterile judiciare

1. Notiunea,importanta si sarcinile dezbaterilor judiciare ca faza de sine-statatoare a
procesului civil
2. Judecarea pricinii in fond. Efectele neprezentarii in sedinta de judecata a
persoanelor citate su ntiinate
3. Incidente procesuale care pot aparea in cadrul procesului la examinarea cauzei
civile in fond
4. Finisarea procesului fara adoptarea hotaririi

1. Dezbaterile judiciare constituie o faza de sine-statatoare si obligatorie a

procesului civil. Aceasta faza este cea mai dinamica etapa a procesului civil atit
dupa actele de procedura realizate de instanta de judecata, cit si reiesind din
actiunile intreprinse de parti si alti participanti. Anume in cadrul dezbaterilor
judiciare se realizeaza pe deplin principiile fundamentale ale procesului civil.
Din punct de vedere practic, anume in cadrul dezbaterilor judiciare are loc
examinarea fondului cauzei.
Reiesind din cele mentionate mai sus pot fi identificate urmatoarele sarcini ale
dezbaterilor judiciare:
- Examinare cauzei civile in fond prin elucidarea circumstantelor importante pentru
solutionarea cauzei civile
-

Administrarea

materialului

probator,in

vederea

dovedirii

circumstantelor

importante pentru solutionarea cauzei

- Aprecierea si aplicarea cadrului normativ-legal in vederea solutionarii cauzei
deduse judecatii.
Dat fiind faptul ca dezbaterile judiciare constituie una dintre cele mai complexe si
voluminoase faze ale procesului civil,in cadrul acestora pot fi identificate mai multe
sub-faze:
Etapa pregatitoare a dezbaterilor (197-210)
Judecarea pricinii in fond
Sustinerile orale si replicile (art.233-235 CPC)
Adoptarea si pronuntarea hotaririi (art.236-237 CPC)
1) Partea pregatitoare a dezbaterilor judiciare are menirea de a realiza anumite
actiuni procesuale in vederea asigurarii unor garantii de procedura: explica
drepturilor si obligatiile interpretului, (art.199 CPC), indeparteaza martorii din
sala de sedinte de judecata (art.200 CPC), explica dreptul de a face recuzari
(art.201 CPC), explica drepturile si obligatiile participantilor la proces (art.202
CPC), solutioneaza cererile si demersurile participantilor la proces (art.203
CPC), explica drepturile si obligatiile expertului si specialistului (art.210 CPC).

2. Judecarea cauzei in fond ca etapa de sine-statatoare a fazei dezbaterilor judiciare

constituie acea parte a procesului,in care are loc realizarea majoritatii actiunilor
procesual civile in vederea solutionarii litigiului dedus judecatii.
In vederea realizarii sarcinilor inaintate fata de aceasta faza la examinarea fondului
cauzei pot fi identificate o lista de actiuni procesuale care urmeaza a fi realizate:
- Se audiaza raportul asupra pricinii
- Se audiaza explicatiile partilor si ale participantilor la proces (art.213 CPC)
- Stabilirea consecutivitatii cercetarii probelor (art.214 CPC)
- Audierea martorilor (art.215-221 CPC)
- Cercetarea inscrisurilor (222-223)
- Cercetarea probelor materiale (224-225)
- Cercetarea concluziilor expertului si autoritatilor publice(226-227)
- Consultatia specialistului (228-231)
Dupa examinarea tuturor probelor presedintele sedintei de judecata intreaba partile si
participantii la proces daca mai doresc completarea materialelor cauzei.
Daca nu parvin astfel de cereri, in temeiul art.232 CPC instanta de judecata declara
finalizarea examinarii pricinii si anunta trecerea la sustinerile orale.

Tema: Dispozitiile instantei de judecata

1.Notiunea,felurile si esenta dispozitiilor judecatoresti
2. Semnele caracteristice ale hotaririi judecatoresti si cerintele inaintate fata de acesta
3. Cuprinsul hotaririi judecatoresti
4. Rectificarea hotaririi judecatoresti de catre instanta de judecata care a pronuntat-o
5. Autoritatea lucrului judecat
6. Incheierea judecatoreasca

Subiectul 1

Art.14 CPC reglementeaza actele judecatoresti de dispozitie. Reiesind din continutul

acestei prevederi legale pot fi identificate 4 categorii de acte judecatoresti de
dispozitie:
1. Hotarirea judecatoreasca
2. Incheierea judecatoreasca
3. Decizia judecatoreasca
4. Ordonanta judecatoreasca
Potrivit art.14,al.2 CPC prin hotarire judecatoreasca se solutioneaza cauza civila in
fond.
Reiesind din art.14 (3) CPC prin incheierea judecatoreasca se solutioneaza incidente
nelegate de fondul cauzei, de exemplu: incetarea procesului,scoaterea cererii de pe
rol,aminarea,suspendarea procesului,etc.
Reiesind din art.14(4) CPC prin decizie judecatoreasca se solutioneaza fondul
apelului si fondul recursului.
Ordonanta judecatoreasca constituie acel act de dispozitie a instantei de judecata prin
care se examineaza pretentiile specificate la art.345 CPC.

Subiectul 2
Actul de infaptuire a justitiei pe cauzele civile se materializeaza intr-o hotarire
judecatoreasca. Dat fiind importanta acestui act procesual, fata de acesta sunt
inaintate anumite cerinte.
Astfel reiesind din art.239 CPC hotarirea trebuie sa fie legala si intemeiata.
Legalitatea presupune respectarea atit a normelor de drept material,cit si a normelor
de drept procesual la adoptarea hotaririi judecatoresti.
Art.12 CPC reglementeaza legislatia de drept material care urmeaza a fi aplicata la
solutionarea unei pricini civile.
In ceea ce priveste respectarea normelor de drept procesual,legiutorul a prevazut
temeiurile de casare a hotaririi judecatoresti in cazul nerespectarii normelor de drept
procesual (art.388 si 432 CPP).

Temeinicia hotaririi judecatoresti poate fi dedusa din cerintele de redactare a

hotaririlor judecatoresti,precum si din teneiurile de declarare a apelului si a recursului
(sectiunea II) (a se vedea art. 386). Astfel temeinicia hotaririi judecatoresti se
realizeaza prin urmatoarele cerinte:
1. Circumstantele importante pentru solutionarea justa a pricinii sunt constatate si
elucidate pe deplin
2. Circumstantele pricinii sunt dovedite cu probe veridice si suficiente
3. Concluziile instantei expuse in hotarire corespund circumstantelor pricinii

In afara de temeinicie si legalitate fata de hotarirea judecatoreasca se mai inainteaza

si urmatoarele cerinte:
1. Neconditionarea care presupune ca instanta de judecata la adoptarea hotaririi
judecatoresti nu este in drept sa conditioneze verdictul de anumite evenimente
sau circumstante
2. Sa fie certa,ceea ce presupune ca hotarirea de adjudecare nu trebuie sa creeze
careva ambiguitati
3. Hotarirea judecatoreasca trebuie sa fie deplina, adica instanta trebuie sa se
expuna atit asupra tuturor pretentiilor si obiectilor inaintate de parti,precum si
aprecierea tuturor circumstantelor si probelor prin care se dovedesc aceste
circumstante.
Hotarirea explicativa a plenului CSJ (vezi nr.2, 07.07.2002 cu privire la aplicarea
legislatiei procesual civile la intocmirea hotariririi si incheierii judecatoresti)
reglementeaza cu titlu de recomandare si alte cerinte fata de hotarirea
judecatoreasca,cum ar fi sa fie citibila.

Subiectul 3
Potrivit modificarilor operate prin legea nr.155 din 5 iulie 2012, instanta de judecata
nu mai are obligatia de a redacta hotarirea motivata ca regula,ci doar partea
introductiva si dispozitivul hotaririi judecatoresti. Redactarea integrala poate avea loc
doar in 3 cazuri:

1. Cind o solicita partile

2. Cind hotarirea judecatoreasca este contestata
3. In cazul in care aceasta urmeaza a fi recunoscuta si executata pe teritoriul unui
stat strain
In cazul in care hotarirea urmeaza a fi redactata integral,aceasta va contine 4 parti:
1. Partea introductiva
2. Partea descriptiva
3. Partea motivatorie
4. Dispozitivul hotaririi judecatoresti
Im partea introductiva se contine informatia cu privire la instanta de judecata,locul si
data adoptarii hotaririi,cercul subiectilor care au participat la examinarea
pricinii,precum si obiectul litigiului si pretentia inaintata.
In partea descriptiva se indica pretentiile reclamantului si obiectiile piritului, si
explicatiile participantilor la proces.
In partea motivatorie se indica circumstantele constatate de instanta de
judecata,precum si probele prin care se intemeiaza concluziile instantei de judecata,
cu privire la aceste circumstante, precum si legea materiala si procesuala de care s-a
calauzit instanta de judecata.
Dispozitivul hotaririi judecatoresti cuprinde concluzia instantei de judecata cu privire
la admiterea sau respingerea pretentiilor reclamantului, repartizarea cheltuielilor de
judecata,precum si modalitatea de contestare a hotaririi.

Subiectul 4
Odata cu pronuntarea hotaririi judecatoresti, instanta de judecata se desesizeaza,adica
pierde dreptul de a mai efectua careva acte de procedura pe cauza data. Aceasta
presupune ca instanta emitenta nu mai este in drept sa se expuna asupra hotaririi
pronuntate.
Totusi de la regula generala, exista si exceptii si anume situatiile expres enumerate de
lege cind instanta care a pronuntat hotarirea poate interveni in aceasta in vederea
corectarii anumitor aspecte:

1. Corectarea greselilor tehnice sau de calcul(Art.249 CPC). In acest caz instanta de

judecata, din oficiu sau la cererea participantilor la proces este in drept printr-o
incheiere sa dispuna corectarea greselilor tehnice sau de calcul,fara a afecta
dispozitivul acesteia. Greselile tehnice sau de calcul se pot referi fie la omisiunile
privitoare la nume, calitate procesuala sau erori de calcul.
2. Emiterea

hotaririi

suplimentare

(Art.250)-

prin

emiterea

hotaririi

suplimentare,judecatorul nu este in drept sa schimbe verdictul dat de instanta

anterior. Scopul emiterii hotaririi suplimentare consta in inlaturarea unei carente
ce tine de nesolutionarea unor circumstante la emiterea hotaririi de baza. Art.250
prevede limitativ doar 3 temeiuri de emitere a hotaririi suplimentare:1) daca
instanta de judecata nu s-a pronuntat asupra unei pretentii in a carei
privintei,participantii la proces au prezentat probe si au dat explicatii;2) nu a fost
indicata suma adjudecata,bunurile care urmeaza a fi remise sau actiunile pe care
piritul trebuie sa le indeplineasca;3) nu a solutionat problema repartizarii
cheltuielilor de judecata.
3. Explicarea hotaririi (Art.251 CPC)-explicarea hotaririi poate fi solicitata in cazul
in care nu este clar sensul acestora,apar neintelegeri cu privire la modalitatea de
executare sau cind hotarirea contine dispozitii contradictorii. Prin explicarea
hotaririi,instanta de judecata nu are dreptul sa modifice dispozitivul hotaririi.
Spre deosebire de celelalte 2 cazuri,explicarea hotaririi poate fi solicitata si de
catre un subiect care nu a participat la examinarea cauzei, si anume executorul
judecatoresc.
4. Aminarea si esalonarea executarii hotaririi, schimbarea modului si a ordinii de
executare a ei. (Art.252 CPC)-in functie de anumite circumstante,cum ar fi
situatia materiala,executarea hotaririi judecatoresti poate fi aminata sau
esalonata; in alte cazuri cum ar fi disparitia sau pieirea bunului ce constituie
obiectul litigiului, executarea hotaririi judecatoresti poate fi efectuata prin
schimbarea modului si a ordinii de executare.

5. Indexarea sumelor adjudecate (Art.253 CPC)-indexarea sumelor adjudecate

presupune posibilitatea instantelor de judecata de a ajusta sumele adjudecate
potrivit inflatiei.

Subiectul 5
Puterea (auroritatea) lucrului judecat constituie un principiu fundamental al dreptului
procesual civil,care imprima actelor judecatoresti de dispozitie urmatoarele efecte
juridice:
- Exclusivitate
- Prejudicialitate
- Obligativitate
- Executorialitate
- Irevocabilitate
Exclusivitatea presupune faptul ca nu te poti adresa cu aceeasi actiune (intre aceleasi
parti,obiect si criterii) in instanta de judecata. Exclusivitatea garanteaza autoritatea
lucrului judecat prin faptul ca desesizeaza orice autoritate judecatoreasca cit si
nejudecatoreasca de a se mai expune asupra aceluiasi litigiu. Mecanismul de
garantare a exclusivitate este garantat de art.169, lit.b CPC prin refuzul in primirea
cererii de chemare in judecata si art.265,lit.b CPC prin incetarea procesului.
Prejudicialitatea (de la latinescul pre juditio). Acest efect presupune ca faptele
constatate de o instanta de judecata si raportuile juridice stabilite nu mai trebuie
dovedite, deoarece potrivit art.123,acesta constituie temei de degrevare a probatiunii.
In literatura de specialitate se mai vehiculeaza cu ideea ca aceste fapte tin loc de
adevar.
Obligativitatea presupune ca orice autoritate publica, persoana fizica sau persoana
juridica sunt obligate sa respecte actele judecatoresti de dispozitie definitiva (art.16
CPC).
Executorialitatea presupune posibilitatea aplicarii fortei coercitive a statului in
vederea punerii in aplicare a actelor judecatoresti definitive.

Irevocabilitatea

presupune

imposibilitatea

contestarii

si

anularii

hotaririi

judecatoresti pe cale ordinara.

Art.254 CPC opereaza cu notiune de hotarire definitiva si hotarire irevocabila.
Reiesind din continutul acestui articol, poate fi dedus momentul raminerii hotaririi
definitive (al.1) si momentul raminerii hotaririlor judecatoresti irevocabile (al.2)
Hotaririlor judecatoresti definitive le sunt caracteristice urmatoarele efecte:
1. Obligativitatea
2. Executorialitatea
Iar hot.jud.irevocabile le sunt specifice toate efectele juridice.

In literatura de specialitate exista mai multe criterii de clasificare a incheierilor

judecatoresti. De exemplu, in dependenta de forma actului de procedura,distingem:
1. Forma scrisa
2. Forma protocolara-adica actul de dispozitie a instantei nu se emite si nu se
redacteaza in forma unui document separat, ci se consemneaza in procesul verbal
al sedintei de judecata. Ca regula, incheierile protocolare se adopta pe marginea
unor probleme neinsemnate, cum ar fi anuntarea unei intreruperi.
Dupa modalitatea de adoptare:
1. Incheieri care se adopta in camera de deliberare
2. Incheieri care se adopta in sedinta de judecata
Ca regula, incheierile care sunt susceptibile de contestare in mod separat se adopta in
camera de deliberare, iar incheierile protocolare sunt adoptate in sedinta de judecata.
Dupa modalitatea de contestare:
1. Incheieri care nu se ataca in mod separat,ci doar odata cu fondul cauzei
2. Incheieri susceptibile de atac in mod separat in ordine de recurs
Ca regula, se contesta in mod separat incheierile care solutioneaza un incident de
procedura ce impiedica desfasurarea de mai departe a procesului. Acest fapt insa nu
se lasa la discretia instantei de judecata,ci este prevazut in mod expres de legiuitor
pentru fiecare categorie de incheieri judecatoresti.

Incheierile nesusceptibile de contestare in mod separat se considera a fi atacate chiar

si fara mentiunea expresa in cazul in care se contesta hotarirea judecatoreasca.

Tema: Procedura contenciosului administrativ

1. Notiunea
2. Obiectul

Subiectul 1
Procedura contenciosului administrativ este un fel al procesului civil care datorita
anumitor particularitati poarta un caracter autonom. Acest fel de procedura civila este
una contencioasa,adica care examineaza un litigiu de drept. Insa acest litigiu de drept
este unul specific,deoarece vizeaza un conflict dintre o autoritate publica si un
particular.
In general,procedura contenciosului administrativ este reglementata in vederea
punerii in aplicare a art.53 din Constitutia RM,care reglementeaza dreptul persoanei
vatamate de o autoritate publica pentru obtinerea recunoasterii dreptului pretins,
anularea actului administrativ si repararea prejudiciului.

Subiectul 2
Potrivit art.3 din Legea contenciosului administrativ, obiect al acestei proceduri il
constituie 3 categorii de pricini civile:
1. Nesolutionarea in termen a unei petitii. Insasi procedura de solutionare a unei
petitii este reglementata de legea RM cu privire la petitionare. Prin notiunea de
petitie se va intelege orice adresare a unei persoane catre o autoritate publica in
vederea realizarii unui drept de al sau, indiferent de denumirea pe care o
poarta.(cerere,petitie,plingere,scrisoare,etc.) . Daca autoritatea publica nu
solutineaza cerintele din petitie sau in general nu raspunde la acestea, obiect al
contenciosului administrativ poate fi obligarea autoritatii publice sa solutioneze
aceasta petitie in fond sau sa raspunda la petitia sau cererea persoanei. Mai mult

ca atit, functionarul public care a fost imputernicit cu executarea petitiei poate fi

atras la raspundere contraventionala pentru incalcarea prevederilor legii cu
privire la petitionare
2. Actul administrativ. Prin act administrativ se intelege orice manifestare de
vointa a unei autoritati publice, in vederea realizarii atributiilor jurisdictionale.
Se asimileaza actului administrativ, actele emise de persoane juridice private care
presteaza un serviciu de interes public.
3. Obiect de sine-statator al contenciosului administrativ il constituie repararea
prejudiciului si contestarea contractelor administrative

Subiectul 3
Procedura contenciosului administrativ comporta anumite particularitati:
1. In contenciosul administrativ pirit intotdeauna va fi o autoritate publica,un
functionar public sau o persoana juridica privata,dar care presteaza un serviciu de
interes public
2. Spre deosebire de procedura in actiune civila, in procedura contenciosului
administrativ sarcina probatiei este inversata
3. Spre deosebire de procedura in actiune civila, in cazul contenciosului
administrativ, potrivit art.12 din Legea Contenciosului administrativ este
obligatorie procedura prealabila. Orice persoana care se considera lezata intr-un
drept de al sau printr-un act administrativ este obligata ca in termen de cel mult
30 de zile de la data emiterii actului administrativ sau de cind a aflat sau trebuia
sa afle despre existenta actului administrativ sa formuleze o cerere prealabila
autoritatii emitente sau organului ierarhic superior. In cazul nerespectarii acestei
proceduri, instanta de judecata potrivit art.170, lit.a printr-o incheiere va restitui
cererea de chemare in judecata. La rindul sau autoritatea publica are la dispozitia
sa 30 de zile pentru a solutiona cererea prealabila. Petionarul, in termen de 30 de
zile de la data primirii raspunsului sau de cind trebuia sa il primeasca este in
drept sa se adreseze in judecata.
4. Pricinilor in contenciosul administrativ nu li se impune taxa de stat.

Subiectul 4
Un act administrativ cu caracter normativ (adica care stabileste norme juridice in
vederea aplicarii unei prevederi legale) poate fi supus controlului doar in ceea ce
priveste legalitatea acestuia.
Trebuie sa delimitam controlul ilegalitatii unui act administrativ cu caracter normativ
de control neconstitutionalitatii unui act normativ, dupa obiect si procedura.
Exceptie de ilegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ poate fi ridicat
atit in cadrul unui proces,cit si in mod separat ca o actiune de sine-statatoare.
In cazul in care exceptia de ilegalitate se ridica in cadrul unui proces de drept comun,
instanta printr-o incheiere va sesiza instanta de contencios administrativ suspendind
examinarea cauzei initiale.!!!!!!!!!!- un temei in plus de suspendare care nu este
prevazut in art.260-261 CPC. (Art.13(3) Legea contenciosului administrativ).
Procedura de examinare a exceptiei de ilegalitate spre deosebire de celelalte pricini
civile se examineaza in termen fix.(termenul de 10 zile)
De asemenea prin exceptie se stabileste

si un termen special de contestare a

hotaririlor prin care a fost solutionata execeptia de ilegalitate,si anume de 5 zile.

Potrivit art.13(5) al Legii contenciosului administrativ, hotarirea prin care a fost
solutionata exceptia de ilegalitate se contesta direct in ordine de recurs.
De asemenea conform art.13(6) al Legii Contenciosului administrativ se stabileste si
un termen fix de 10 zile de examinare a cererilor de recurs impotriva hotaririlor prin
care s-a solutionat exceptia de ilegalitate a unui act administrativ cu caracter
normativ.
Potrivit art.13(8) al legii contenciosului administrativ,actele administrative sau unele
prevederi ale acestora, declarate ilegale, isi pierd puterea juridica la data raminerii
definitive a hotaririi instantei de contencios administrativ si nu pot fi aplicate pentru
viitor.

Subiectul 5

Constitutia RM regelementeaza in art.38 dreptul de vot si dreptul de a fi ales . La

rindul sau Codul Electoral (1997) prevede mecanismul de realizare a drepturilor
electorale.
Astfel Codul Electoral reglementeaza o procedura specifica de solutionare a
contestatiilor rezultate din apararea drepturilor electorale. Reiesind din art.66 Cod
Electoral contestatiile impotriva actiunilor/ inactiunilor si hotaririlor organelor
electorale sau a actiunilor si inactiunilor concurentilor electorali se contesta in termen
de 3 zile la organul electoral,potrivit competentei stabilite de art.65 Cod Electoral.
Potrivit al.2,art.66 Cod Electoral, in cazul alegerilor locale hotaririle consiliilor
electorale asupra contestatiilor ce vizeaza actiunile sau inactiunilor concurentilor
electorali pot fi contestate in instanta de judecata in a carei raza electorala se afla
consiliul respectiv.
Potrivit art.66 (3) Cod Electoral contestatiile privind actiunile si hotaririle Comisiei
Electorale Centrale se vor depune si examina de Curtea de Apel Chisinau.
Art.67(1) Cod Electoral stabileste ca contestatiile se examineaza in termen de cel
mult 5 zile calendaristice de la data depunerii,dar nu mai tirziu de ziua alegerilor. In
cazul in care contestatia este depusa in ziua alegerilor,aceasta se examineaza in
aceeasi zi.
Art.68 Cod Electoral prevede ca contestatiile electorale se examineaza potrivit
regulilor de examinare stabilite de CPC si legea Contenciosului administrativ. Desi
aceasta hotarire judecatoreasca este definitiva si executorie

din momentul

pronuntarii potrivit art.68(6),aceasta poate fi contestata in ordine de recurs,in termen

de 3 zile. Acest recurs de asemenea urmeaza a fi examinat in termen de cel mult 3
zile. Art.167 COD ELECTORAL reglementeaza modalitatea de confirmare a
rezultatelor referendumului republican,care potrivit acestor prevederi legale tine de
competenta Curtii Constitutionale. Spre deosebire de referendumurile republicane,
cele locale potrivit art.197 se examineaza de catre instantele de judecata din raza
teritoriala, unde s-a desfasurat referendumul local. Ca exceptie in cazul municipiului
Chisinau,legalitatea referendumului local este examinata de Curtea de Apel Chisinau.

Subiectul 6
Capitolul 14 din Codul de Executare reglementeaza procedura de contestare a actelor
executorului judecatoresc. Astfel, contenstarea actiunilor executorului judecatoresc
este reglementata de codul de executare cu titlu de norme speciale, iar in masura in
care nu este reglementata de acest act normativ, se aplica prevederile CPC.
Exceptie:
1.

Potrivit art.163(1) Cod de Executare, termenul de examinare al contestatiilor

impotriva actelor executorului judecatoresc este de 30 zile (inclusiv in instanta
judecatoreasca ierarhic superioara)

2. Prin derogare de la Legea Contenciosului Administrativ, in contestatii impotriva

actelor executorului judecatlresc,sarcina probatiei este pusa pe reclamant.
3. Actele executorului judecatoresc daca sunt legale in fond nu pot fi anulate pe
motive formale.

Contestiilor importiva actelor executorului judecatoresc nu se impun taxa de stat.

Dat fiind faptul ca la examinarea contestatiilor impotriva actelor executorului
judecatoresc se aplica regulile prevazute in CPC,aceasta se supune cerintelor de
forma si continut prevazute de art.167 CPC

Art.2 din legea cu privire la notariat stipuleaza ca refuzul notarului de a indeplini

actul notarial poate fi contestat in procedura contenciosului administrativ. Potrivit
art.43 al legii cu privire la notariat in cazul in care persoana care desfasoara
activitatea notariala,pune la indoiala capacitatea de exercitiu a persoanei care s-a
adresat pentru indeplinirea actului notarial,ea poate amina indeplinirea actului
notarial pentru a stabili faptul existentei hotaririi instantei de judecata, cu privire la
recunoasterea acesteia ca incapabila sau cu capacitatea de exercitiu limitata si
instituirea ei a tutelei sau curatelei.
Tema: Procedura special
I.

Conceptul si esenta procedurii speciale

II. Constatarea faptelor care au valoare juridica

III. Incuviintarea adoptiei
IV. Declararea capacitatii depline de exercitiu a minorului (emanciparea)
V. Declararea persoanei disparuta fara urma sau decedata
VI. Limitarea in capacitatea de exercitiu sau declararea incapacitatii persoanei
VII. Incuviintarea spitalizarii fortate si tratamentul fortat al persoanei
VIII. Incuviintarea examenului psihiatric sau spitalizarii in stationarul de psihiatrie
IX. Restabilirea in drepturile ce izvorasc din titlurile de valoare la purtator si din
titlurile de valoare la ordin pierdute (procedura de chemare)
X. Declararea fara stapin a unui bun imobil si declararea dreptului de proprietate
municipala asupra unui bun imobil fara stapin
XI. Constatarea inexactitatii inscrierilor in Registrele de Stare civila
XII. Reconstituirea procedurii judiciare pierdute (procedura de reconstituire)

Subiectul 1
Procedura speciala este un fel al procedurii civile necontencioase. Esenta acestui fel
de procedura civila consta in lipsa unui litigiu de drept dedus judecatii. In literatura
rusa de specialitate se polemizeaza asupra faptului existentei unui litigiu de fapt in
obiectul procedurii speciale. Partasii acestei idei sustin ca desi nu exista litigiu de
drept in procedura speciala, aceasta situatie nu exclude existenta litigiului de fapt.
Prin litigiu de fapt se va intelege acele circumstante care constituie obiectul
procedurii speciale prevazute de lege in mod expres,care urmeaza a fi constatate si
care vor genera efectele juridice corespunzatoare (de exemplu: faptul obiectiv al
consumului de bauturi alcoolice,droguri si alte substante psihotrope,daca prin aceasta
se agraveaza situatia materiala a familiei, genereaza efectul limitarii in capacitatea de
exercitiu).
Necesitatea existentei procedurii speciale ca fel al procedurii civile este argumentata
de necesitatea unei protectii speciale a drepturilor si intereselor persoanei, fie prin
instituirea unor garantii procesuale suplimentare, fie prin particularitati de examinare
a acestor proceduri.

Procedura speciala implica urmatoarele particularitati:

A. Parti in procedura speciala sunt: petitionarul si persoana interesat. Petitionar
este acea persoana care potrivit legii este in drept sa intenteze procedura speciala
prin depunerea unei cererii (de exemplu: art.302(1) CPC). Persoana interesataEste acea persoana care potrivit legii, fie in virtutea atributiilor de serviciu,fie de
fapt poate fi afectata prin hotarirea instantei de judecata.
B. Spre deosebire de procedura contencioasa,cea speciala se intenteaza printr-o
cerere simpla. Cererea in procedura speciala impune cu taxa de stat in marime
fixa.
C.

Lista pricinilor examinate in procedura speciala este prevazuta la art.279 CPC

Subiectul 2
O categorie de pricini civile examinate in procedura speciala o constituie constatarea
faptelor care au valoare juridica. Art.182 include in norma imperativa 3 conditii de
constatare a faptelor care au valoare juridica:
1. Faptul care se cere a fi constatat de instanta de judecata trebuie sa genereze in
virtutea legii urmatoarele fecete juridice: aparitia,modificarea sau incetarea unor
drepturi personale sau reale ale petitionarului.
2. Petitionarul nu are o alta posibilitate de a obtine sau a restabili documentele care
ar certifica faptul juridic a carui constatare o cere.
3. Constatarea faptului nu este legata de solutionarea unui litigiu de drept, ce tine de
competenta instantelor judecatoresti.
Daca nu se respecta aceste conditii,instanta de judecata va refuza sa constate aceste
fapte juridice.
In hotarirea judecatoreasca,reiesind din art.285(1) CPC se indica in mod obligatoriu:
1. Faptul constatat de instanta de judecata
2. Scopul constatarii
3. Probele de constatare a faptului

Competenta jurisdictionala al instantelor de judecata la examinarea cererilor de

constatare a faptelor care au valoare juridica este atribuita la judecatoria de la
domiciliul sau sediul petitionarului. Cu titlu de exceptie,
art.283 CPC prevede ca in cazurile de constatare a faptului de posesiune,folosinta si
dispozitie a unui bun imobil in drept de proprietate,cererile se depun la instanta de la
locul de aflare a bunului.
Art.281 CPC reglementeaza lista faptelor care au valoare juridica. Este importanta de
mentionat ca aceasta lista nu este una limitativa ori reiesind din art.281(2, lit.n) CPC
pot fi constatate si alte fapte cu valoare juridica.
In literatura de specialitate se mentioneaza ca lista faptelor prevazute la art.281 (2)
vizeaza cele mai des intilnite cazuri, insa dat fiind faptul ca relatiile sociale evolueaza
legiuitorul a lasat loc pentru constatarea si altor fapte care au valoare juridica pentru
petitionar:

1. Raporturile de rudenie-potrivit Codului Familiei, relatiile de rudenie se stabilesc

prin numarul de nasteri. In acest sens, Legea cu privire la actele de stare civila
prevede ca organul de stare civila elibereaza acte de stare civila, in cazul
respectiv certificat de nastere care serveste drept dovada pentru constatarea
faptului nasterii si a gradului de rudenie. Cind nu este posibil de constatat faptul
rudeniei prin acte care atesta nasterea fie datorita lipsei actelor de stare civila, cit
si lipsei inscrierilor in Registrele de stare civila si nu exista posibilitatea de a
constata acets fapt pe cale extrajudiciara, acest fapt, el poate fi constatat pe cale
judecatoreasca.

2. Faptul intretinerii persoanei-

Legislatia RM nu prevede constituirea unui

Registru de Stat in care sa se consemneze faptul aflarii la intretinere a unei

persoane,motiv din care ca regula faptul aflarii la intretinerii unei persoane,se
confirma printr-un act juridic (de exem: contractul de renta viagera) sau, printr-o
hotarire judecatoreasca (atit incasarea pensiei pentru intretinerea copilului
minor). In cazul in care nu exista premisele enuntate mai sus,reiesind din care sar putea de constatat faptul aflarii la intretinerea cuiva,aceasta poate fi realizata
pe cale judecatoreasca in procedura speciala prin orice mijloace de proba.

Importanta constatarii faptului aflarii la intretinerea cuiva consta in posibilitatea

solicitarii intretinerii datorate du titlu de prejudiciu in cazul pierderii
intretinatorului.

3. Inregistrarea nasterii,adoptiei,casatoriei,divortului si decesului-toate modificarile

in starea civila a unei persoane fizice se supun inregistrarii in Registrul de Stare
Civila. In cazul in care nu exista asemenea inscrieri in Registrul de stare civila si
nu este posibil de stabilit aceste circumstante pe cale administrativa,faptele date
pot fi constatate pe cale judecatoreasca in procedura speciala de constatare a
faptelor care au valoare juridica. Chiar daca exista certificate de stare
civila,eliberate de organul de stare civila si nu exista inscrierea in Registrul de
stare civila,acestea nu pot substitui inscrierea in Registrul de Stare Civila.

4. Constatarea paternitatii. Potrivit Legii cu privire la actele civile, in actele de stare

civila se face mentiune cu privire la paternitatea. In Codul familiei este
reglementata prezumtia potrivit careia sotul mamei este a fi prezumat tatal
copilului. In cazul in care in Registrul de Stare civila nu a fost constatata
paternitatea si nu este posibil de constatat pe cale administrativa,aceasta
circumstanta este posibil de constatat pe cale judecatoreasca in procedura
speciala,desi CPC nu prevede mijloace speciale de constatare a paternitatii,
practica judiciara se da preferinta expretizei ADN.

5. Decesul la o anumita virsta si anumite circumstante- Legea privind actele de

stare civila, decesul persoanei fizice constituie temei pentru inscrierea
informatiei date in registrul de stare civila. Temei pentru inscrierea decesului
serveste: actul de constatare a decesului eliberat de institutia medicala
competenta; 2. Hotarirea instantei de judecata de declarare a persoanei ca fiind
decedata. Daca nu s-au intrunit premisele enumerate mai sus si nu este posibil de
constatat faptul decesului pe cale administrativa aceasta poate fi realizata pe cale
judecatoreasca in procedura speciala

6. Acceptarea unei succesiuni si locul ei de deschidere. Succesiunea se accepta

printr-o declaratie depusa la notar in circumsriptia ultimului domiciliu al
defunctului sau la locul aflarii majoritatii bunurilor defunctului in termen de 6

luni de zile de la data decesului. In cazul in care nu s-a depus o astfel de

declaratie de acceptare a succesiunii si nu exista temei pentru repunerea in
termenul de succesiune,succesiunea poate fi acceptata si prin intrarea in posesia
de fapt a averii succesorale. Faptul acceptarii succesiunii prin intrarea in posesia
de fapt a acesteia poate fi realizata doar de catre instanta de judecata in
procedura.

7. Faptul producerii unui accident-ca regula accidentele indiferent de natura lor

juridica se constata pe cale administrativa si de organul administrativ competent.
In cazul in care nu exista acte de la organele respective care sa constate faptul
producerii accidentului si acestea nu pot fi restabilite sau reconstituite, faptul
producerii accidentului poate fi constatat doar pe cale judecatoreasca in
procedura speciala.

8. Faptul posesiunii, folosintei si dispozitiei unui bun mobil in drept de proprietatepotrivit Codului Civil,uzucapiunea constituie temei de aparitie a dreptului de
proprietate. Legea materiala reglementeaza drept conditie posesia pentru anumita
perioada de timp, in anumite conditii in vederea a realizarii acestei modalitati de
obtiner a dreptului de proprietate. Astfel in cadrul procedurii speciale de
constatare a faptelor care au valoare juridica poate fi probat prin orice mijloc de
proba posesia,folosinta si dispozitia unui bun imobil in drept de proprietate, iar in
cazul in care bunul se supune unei inregistrari speciale faptul posesiei urmeaza a
fi probat si prin inscrierile din Registrul Bunurilor Imobile.

9. Faptul reglementat la lit.i-In cazul in care nu este posibil pe cale administrativa

de constatat ca un document generator de drepturi a unei persoane al carui nume
indicat in acest fapt nu coincide cu numele din certificatul de nastere,buletinul de
identitate sau din pasaport,acest fapt poate fi constatat in procedura speciala.

10. Faptul concubinajului,dar numai in cazurile prevazute de lege

11. Faptul constatarii represiunilor politice (atunci unicul organ competent sa
constate faptul represiunii politice este instanta de judecata in ordinea procedurii
speciale)

12. Faptul detentiunii in lagarele de concentrare sau ghettouri-in cazul in care nu sau pastrar documente care sa ateste faptul detentiunii in lagarele de concentrare
sau ghetouri, acest fapt este posibil de constatat in procedura speciala.

13. Faptul raspindirii informatiei care lezeaza onoarea,demnitatea si reputatia

profesioanala daca autorul informatiei nu este cunoscut-Legea cu privire la
libertatea de exprimare,precum si Codul Civil reglementeaza modalitatea de
dezmintire a informatiei care lezeaza onoarea,demnitatea si reputatia
profesioanala.

In

cazul

in

care

nu

este

cunoscut

autorul

acestei

informatiei,pretentiile nu pot fi inaintate unui subiect de drept care ar fi putut

participa in calitate de pirit. In cazul respectiv nu exista un litigiu de drept,insa
informatia care lezeaza onoarea si demnitatea persoanei poate fi constatata ca
atare pe cale judecatoreasca.
ncuviinarea adopiei (de sine-statator)
Emanciparea(de sine-statator)
Declararea persoanei disparute sau decedate(de sine-statator)
Limitarea in capacitatea de exercitiu (individual)

Subiectul 7
Securitatea publica implica mai multe aspecte,inclusiv si sanatatea publica. Astfel,in
cazul in care exista pericol cu privire la periclitarea acestor relatii fie din partea unui
individ sau a unui grup de persoane, legea procesual civila reglementeaz procedura
prin care se incuviinteaza spitalizarea fortata si tratamentul fortat.
Din punct de vedere procedural, cererea de incuviintare a spitalizarii fortate si a
tratamentului fortat se depune la instanta de judecata din raza domiciliului persoanei.
Cererea de incuviintare a spitalizarii fortate se depune de institutia medico-sanitara.
Termenul de examinare a unor astfel de cereri este de maximum 3 zile. In cazul in
care persoana vizata refuz s se prezinte in sedinta de judecata in privinta acesteia
poate fi dispusa aducerea fortata. Unicul temei pentru a nu dispune aducerea fortata si

a examina cauza in privinta persoanei il constituie cazul cind starea sanatatii nu-i
permite.

Subiectul 8
O anumita categorie de cauze civile ce ar putea afecta liberul consimtamint o
constituie incuviintarea tratatmentului psihiatric sau spitalizarii in stationarul de
psihiatrie. Astfel, instanta de judecata de la domiciliul persoanei vizate este
competenta sa examineze actiunile de incuviintare a examenului psihiatric sau
spitalizarii in stationarul de psihiatrie.
Cererea se depune doar de medicul psihiatru.
Medicul psihiatru este obligat sa inainteze o cerere de internare in stationarul de
psihiatrie in cel mult 72 de ore din momentul internarii persoanei.
In cazul in care expira termenul de internare in stationarul de psihiatrie,la cererea
medicului psihiatru,acesta poate fi prelungit.
Cererea data se examineaza in termen de cel mult 5 zile de la data intentarii
procesului.
La cererea respectiva,medicul psihiatru anexeaza in mod obligatoriu avizul scris al
acestuia,demersul adresat medicului din partea rudelor, a medicului de familie sau al
altor autoritati,precum si alte probe care atesta necesitatea unui astfel de examen
psihiatric sau necesitatea spitalizarii in stationarul de psihiatrie.
Art.316

CPC

prevede

obligativitatea

numirii

unui

aparator

din

oficiu.

Astfel,judecatorul este obligat in astfel de categorii de pricini civile sa faca un demers

catre Consiliul national pentru asistenta juridica garantata de stat, in vederea
desemnarii unui aparator din oficiu.
In cazul in care a fost dispusa incuviintarea spitalizarii in stationarul de psihiatrie pe
un anumit termen,acesta poate fi prelungit ulterior la cererea medicului psihiatru daca
persista necesitatea continuarii internarii in stationarul de psihiatrie. De asemenea
poate fi dispusa si exeternarea inainte de termen in cazul in care dispare necesitatea
continuarii tinerii persoanei in stationarul de psihiatrie, in baza avizului consultativ al
comisiei de medici psihiatri.

Nu este permisa de lege dispunerea internarii in stationarul de psihiatrie pe termen

nelimitat. De regula, termenul de internare in stationarul de psihiatrie constituie 30 de
zile. In baza avizului constatator a comisiei de medici psihiatri,termenul de internare
in stationarul de psihiatrie poate fi si mai mare de 30 zile.

Subiectul 8
Procedura de chemare sau de restabilire in drepturile ce izvorasc din titlurile de
valoare la purtator si din titlurile de valoare la ordin pierdute constituie un fel al
procedurii speciale potrivit caruia se apara drepturile persoanelor ce izvorasc din
titluri de valoare. Astfel, persoana care a pierdut un titlu de valoare la ordin sau la
purtator poate solicita pe cale judecatoreasca in procedura speciala declararea nulitatii
lui si restabilirea acestuia in drepturi.
Spre deosebire de alte proceduri speciale,in cazul acestei proceduri legea prescrie
anumite masuri asiguratorii pe care instanta de judecata trebuie sa le dispuna in mod
obligatoriu. Astfel,potrivit art.321 (1) CPC dupa primirea cererii de declarare a
nulitatii documentului pierdut,instanta de judecata care examineaza aceasta cerere
printr-o incheiere va interzice institutiei care a eliberat documentul pierdut sa
efectueze in baza lui plati sau livrari.

Tema: Procedura in ordonanta (simplificata)

1. Esenta si importanta procedurii in ordonanta
2. Caracteristica

pretentiilor

in

al

carui

temei

se

elibereaza

ordonanta

judecatoreasca
3. Procedura de examinare a cererii de eliberare a ordonantei judecatoresti
Un fel al procedurii civile il constituie procedura in ordonanta. Aceasta este o
procedura civila necontencioasa, adica in cadrul careia nu se examineaza actiuni ce
vizeaza un litigiu de drept.

Specificul procedurii in ordonanta consta in simplificarea procedurilor judecatoresti

la examinarea cererilor de eliberare a ordonantelor judecatoresti,motiv din care
aceasta mai este denumita si procedura in ordonanta. Etimologia procedurii date
deriva de la actul judecatoresc de dispozitie,care se emite de instanta la admiterea
cererii emiterii ordonantei judecatoresti. Procedura in ordonanta comporta anumite
particularitati si caractere:
1. Partile se numesc creditor si debitor
2. Actul de procedura in baza careia se intenteaza procedura in ordonanta este
cererea, si nu cererea de chemare in judecata
3. Taxa de stat achitata la depunerea cererii de eliberare a ordonantei judecatoresti
constituie 50% din taxa de stat,care se achita in actiunea civila (daca in actiunile
civile patrimoniale taxa de stat constituie 3% din valoarea actiunii cu limitele
prevazute de Legea taxei de Stat, atunci la cererea de eliberare a ordonantei va
doar 1,5 %).
4. Cererea de eliberare a ordonantei judecatoresti se examineaza fara citarea partilor
si fara organizarea dezbaterilor judiciare. Se exclude principiul oralitatii
5. Ordonantele judecatoresti se contesta in procedura speciala, adica fara drept de
apel,direct in ordine de recurs
Art.345 CPC reglementeaza lista exhaustiva a pretentiilor in a carui temei se
elibereaza ordonanta judecatoresti. Acestea de fapt constituie temeiuri de eliberare a
ordonantelor judecatoresti. Instanta de judecata nu este in drept sa emita ordonanta
judecatoreasca in cazul in care cererea va cuprinde alte pretentii, pretentii care nu
sunt reglementate de art.345 CPC.
Cererea de eliberare a ordonantei,ca si cea de chemare in judecata, constituie un act
de procedura, continutul caruia este reglementat expres de legiuiltor in art.347 CPC.
In temeiul art.349 CPC instanta de judecata nu va da curs cererii de eliberare a
ordonantei si va acorda un termen pentru lichidarea acestor neajunsuri. Astfel, in
cazul in care creditorul se va conforma indicatiilor judecatorului si va lichida
neajunsurile in termenul prevazut de instanta, cererea de eliberare se va considera
depusa in ziua prezentarii ei initiale. In caz contrar,aceasta printr-o incheiere se va

restitui creditorului. Reiesind din art.346(1) CPC se aplica regulile de competenta

prevazuta la capitolul 4 al partii speciale. Daca La primirea cererii de eliberare a
ordonante,judecatorul refuza sa elibereze ordonanta daca exista motive prevazute la
art.370 CPC. De asemenea suplimentar instanta de judecata va refuza de a primi
cererea in cazul in care vor exista si vreun temei prevazute la art.348(2) CPC.
In cazul in care nu exista temeiurile de refuz de a primi cererea de eliberare a
ordonantei judecatoresti, precum si in cazul in care nu exista premise pentru a nu da
curs cererii potrivit art.349 CPC instanta de judecata in termen de cel mult 5 zile de la
depunerea cererii elibereaza ordonanta.
Ordonanta judecatoreasca ca act de dispozitie a instantei trebuie sa corespunda ca si
continut prevederilor art.358 CPC. Dupa emiterea ordonantei judecatoresti,
judecatorul cel tirziu a doua zi este obligat sa remita debitorului copia de pe
ordonanta judecatoreasca printr-o scrisoare recomandata cu recipisa. La rindul sau
debitorul are la dispozitie 10 zile de la data primirii copiei de pe ordonanta
judecatoreasca pentru a inainta obiectii,prin intermediul oricarui mijloc de
comunicare ce asigura veridictatea obiectiilor si primirea lor la timp. Instanta de
judecata are la dispozitie cel mult 5 zile de la data depunerii obiectiilor pentru ale
examina temeinicia. In cazul in care obiectiile sunt intemeiate, instanta care a emis
ordonanta printr-o incheiere anuleaza ordonanta judecatoreasca si explica creditorului
dreptul de a se adresa cu o actiune civila in ordine generala. In acest caz potrvit
art.346(4) CPC taxa de stat achitata de creditor nu se restituie.
In cazul eliberarii ordonantei judecatoresti, nu se elibereaza titlul executoriu,deoarece
insasi ordonanta judecatoreasca e un document executoriu. In cazul in care debitorul
a depus obiectiile peste termen, acesta este in drept sa solicite potrivit art.352(3)
repunerea in temrenul de adresare a obiectiilor conform art.316 (4). Concomitent
debitorul este in drept sa solicite suspendarea executarii ordonantei judecatoresti pina
la examinarea obiectiilor.
In cazul in care ordonanta judecatoreasca a fost executata din cauza ca obiectiile au
fost

inaintate

tardiv,

in

cazul

admiterii

acestora

si

anularii

ordonantei

judecatoresti,potrvit art.159 C. Executare, debitorul poate solicita dispunerea

intoarcerii executarii silite.

Tema: Caracteristica generala a cailor de atac

1. Notiunea si importanta cailor de atac in procesul civil
2. Clasificarea cailor de atac
3. Principiile de exercitare a cailor de atac
Subiectul 1
Potrivit autorului roman Viorel Daghev,rationamentele existentei cailor de atac rezida
in faptul ca justitia este infaptuita de un factor subiectiv,adica omul. Ca si in orice
domeniu al vietii sociale, infaptuit cu participarea factorului subiectiv si domeniul
justitiei este afectat de carenta acestui factor si anume,eroarea.
Astfel,in domeniul justitiei toate incalcarile ale prevederilor legale atit de drept
material,cit si de drept procesual urmeaza a fi apreciata drept erori judiciare.
Mecanismul de corectare a erorilor judiciare se realizeaza prin intermediul cailor de
atac.
Caile de atac constituie o modalitate de realizare a controlului judiciar,iar in
eventualitatea depistarii erorilor judiciare constituie un intrument procesual de
inlaturare a acestuia.
Sistemul de drept al RM reglementeaza urmatoarele cai de atac:
- Apelul
- Recursul: recursul sectiunea I (impotriva incheierilor) si recursul sectiunea II
(impotriva deciziilor)
- Revizuirea
Potrivit recomandarilor Consiliului Europei, la examinarea cauzelor civile si
comerciale este suficient ca statul sa garanteze cel putin 1 grad de jurisdictie.
In general nu exista o regula asupra numarului cailor de atac necesare sa existe in
sistemul de drept in procesul civil,aceasta constituind o atributie din domeniul
politicii statului in reglementarea sistemului de infaptuire a justitiei.

Subiectul 2
Clasificarea cailor de atac are nu doar o importanta teoretica,dar si una
practica,deoarece ne permite sa intelegem corect esenta mecanismului de realizare a
cailor de atac.
1. In dependenta de subiectul in drept sa declare calea de atac distingem:
- cai de atac comune (apelul si recursul), care se realizeaza in mod liber de oricare
parte sau participant la proces
- cai de atac speciale (de exemplu revizuirea (art.447,lit.c CPC), care presupune
realizare cii de atac de catre un subiect, care nu a participat la examinarea cauzei
si nu are legatura directa cu aceasta.
2.In dependenta de conditiile de exercitare distingem:
-cai de atac ordinare (de exemplu apelul), pentru exercitarea acestora nu este necesara
respectarea carorva conditii speciale.
-cai de atac extraordinare (revizuire), pentru exercitarea carora este necesar ca cel
putin un element al cailor de atac(de exemplu obiectul,subiectii,procedura cii de
atac,etc) sa se supuna unor cerinte speciale.

3. In dependenta de instanta competenta sa examineze calea de atac,distingem:

- cai de atac de reformare (apelul si recursul), care se examineaza de catre o instanta
ierarhic superioara celei ce a emis actul judecatoresc contestat.
- cai de atac de retractare (revizuirea), care se realizeaza de instanta care a pronuntat
actul judecatoresc.

4. In dependenta de limitele de judecare,distingem urmatoarele cai de atac:

- cai de atac devolutive, care permit judecarea fondului cauzei in ordine de control
judiciar cu prezentarea de probe noi si circumstante neexaminate anterior (de
exemplu apelul)
- cai de atac nedevolutive (recursul sectiunea II). Prin continutul lor, caile lor
nedevolutive nu admit prezentarea de probe noi si invocarea de circumstante

neexaminate anterior,ci se limiteaza la un control a legalitatii, fara a afecta fondul

cauzei.

5. In dependenta de efectul suspensiv, distingem:

-cai de atac suspensive de executare (apelul). In acest caz, prin declararea in termen a
caii de atac se suspenda prin efectul legii executarea actul judecatoresc contestat.
-cai de atac nesuspesive de executare (revizuirea), acestea presupun lipsa oricarui
efect suspensiv asupra executarii actului judecatoresc contestat.

Subiectul 3
Desi nu sut prevazute in mod expres in CPC, principiile de exercitare a cailor de atac
pot fi deduse din continutul reglementarilor in cauza.
In ceea ce priveste exercitarea cailor de atac in procedura civila putem distinge
urmatoarele principii:
1. Disponibilitatea in exercitarea caii de atac. Acest principiu presupune ca o cale
de atac nu poate demara din oficiu indiferent de gravitatea erorii judiciare, ci
doar prin manifestarea acordului de vointa in mod expres. In acest
caz,materialitatea acordului de vointa se manifesta prin: cerere de apel,de
recurs,de revizuire.
2. Principiul ierarhii cailor de atac presupune ca toate caile de atac urmeaza a fi
exercitate intr-o anumita consecutivitate
3. Unicitatea exercitarii cailor de atac,potrivit caruia dreptul de a exercita o cale de
atac se epuizeaza din moment ce a fost exercitat aceasta cale de atac. Nu poate fi
exercitata una si aceeasi cale de atac de 2 sau mai multe ori. Constituie
exceptie,situatia in care cauza este trimisa la rejudecare.