Aciunea civil Competen (I).

(III).

Coparticipare

procesual.

Condiiile de exercitare ale actiunii civile continuare 3. Formularea unei pretenii - art.32 alin.1 lit.c CPC Pretenia poate avea ca obiect dreptul subiectiv sau situaia juridic a cror protecie este asigurat prin mijloacele procesuale care alctuiesc aciunea. Condiiile de exercitare a dreptului: dreptul tre uie s !ie recunoscut de le"e Exemplu: X a fost sanctionat contraventional pentru detinerea de material lemnos fr marcaj corespun tor! materialul a fost confiscat" iar ulterior a fost condamnat pentru infractiuni de fals privind actele de provenienta ale respectivului material lemnos!el a tiat ilegal acele lemne". Pl#ngerea contravenionala introdusa de X impotriva procesului verbal a fost admisa si procesul verbal anulat pentru vicii de forma !lipsa numelui agentului constator". X a formulat o actiune in despgubiri impotriva $om %ilva&$egia 'utonoma a Pdurilor pentru despgubiri avand in vedere faptul ca el nu si&a putut onora comen iile din cau a msurii confiscrii materialului lemnos cerand despgubiri de ()).))) lei. 're X un drept recunoscut de lege* Cum va proceda instanta* dreptul sa !ie exercitat in scopul recunoscut de le"e- respectiv s fie exercitat +n limitele materiale si juridice recunoscute de lege art. (, din C.Civ - 'bu ul de drept niciun drept nu poate fi exercitat +n scopul de a vtma sau pgubi pe altul ori +ntr&un mod excesiv .i nere onabil/ contrar bunei credine dreptul sa !ie actual- s nu fie supus unui termen suspensiv sau unei condiii suspensive/ respectiv este imperios necesar ca dreptul s fie corespun tor unei obligaii exigibile. '.a cum se reine +n doctrina exist un moment propice pentru a actiona. 0nainte de acest moment s apar/ actiunea va aprea ca prematura/ dup ce acest moment s&a scurs cererea ta va fi tardiv. 'cesta conditie trebuie sa fie indeplinita doar in ca ul actiunilor in reali are nu si in ca ul celor in constatare. Exemplu: X a gasit pe parbri ul masinii sale o nota de constatare a agentului constatator potrivit careia acesta a comis o contraventie la legea circulatiei/ respectiv parcare neregulamentar. 'gentul are obligatia ca in 1 luni sa inc2eie procesul verbal .i s&l comunice la domiciliul

contravenientului. 0nainte ca procesul verbal sa +i fie comunicat X introduce pl#ngere contravenionala. 're X dreptul de a introduce pl#ngere* Ce soluia va pronunta instanta* %anctiunea care intervine in ca ul lipsei caracterului actual al dreptului: $espingerea ca prematura a cererii prin admiterea exceptiei prematuritatii!exc. de fond/ peremptorie/ absoluta". Actiuni preventive Actiunea n justiie este similar unui rzboi.Dac nu exist un rzboi preventiv atunci nu exist nici procese preventive. Astfel actiunea n justiie ar fi deturnat de la finalitatea sa, rezolvarea unui conflict- J. o!er "rocedure civile- 'ceasta situaie repre int regula/ dar legiuitorul a instituit si o exceptie/ respectiv actiunile preventive. Caracterul actual al dreptului trebuie privit in corelatie cu conditiile legale ale interesului respectiv acela de a fi nscut .i actual. #reptul este a!ectat de un termen suspensiv$ ve%i art. 3& cele 3 situaii' (ntre are$ )a !i inut p*r*tul la plata c+eltuielilor de ,udecat- .n primele dou situaii/ #ar in ceea ce prive0te alin.3 al art. 3&/ &. Interesul de a aciona Prin interes se +ntelege folosul practic/ imediat/ pe care +l are o parte pentru a justifica cererea sa. '.adar pentru ca instanta sa poata stabili daca o parte are interes in formularea unei anumite cereri trebuie s prefigure e folosul efectiv pe carea aceasta l&ar obtine +n ipote a admiterii cereri sale! oricare ar fi ea". 'ceasta condiiei trebuie +ndeplinit nu doar cu cererea de c2emare +n judecat ci +n legtur cu toate cererile reali ate +n cadrul procesual. Condiiile interesului: Personal& folosul practic s aparin celui care face cerere3 se foloseste de mijlocul procesual respectiv. 4ntrebare: +n ca ul +n care legiutorul permite ca alte persoane s iniie e anumite actiune/ ex. Procurorul/ +n persoana cui se va anali a aceasta condiie a interesului* Exemplu: X creditor al lui 5!insolvabil" introduce +mpotriva lui 6 debitor al lui 5 o actiune +n executarea unui contract inc2eiat intre 5 si 6* Ce fel de actiune este* 0n persoana cui se va anali a condiia interesului personal* Exemplu: P#r#tul face cerere de reexaminare a taxei de timbru stabilite in sarcina reclamantului pe motiv ca instanta a calculat&o +n mod gresit* 're p#r#tul un interes personal/ este nscut interesul su* #eterminat&Existena unui folos concret.

Exemplu: (. X a +nc2eiat cu 6 un contract de inc2iriere de locuinte +n forma autentica stabilindu&se o c2irie de 7)) euro3luna. X introduce o actiune impotriva lui 6 pentru plata c2iriei aferente ultimelor , luni. Ce va face instanta* 7. X a fost sanctionat contraventional si i&a fost confiscata o anumita suma de bani. Plangerea sa contraventioanala a fost admisa/ procesul verbal anulat. 8upa ramanarea definitiva a plangerii formulea a o actiune separata avand ca obiect plata sumei de bani ce a fost confiscata in contradictoriu cu institutia care l&a sanctionat. Ce va face instanta* 1e"itim-corespun%tor le"ii materiale si procesuale. 2scut 0i actual- s existe +n momentul +n care se apelea a la mijloculul procesual! la momentul cererii/ invocarii excepiei etc". 8ac dreptul nu este actual nici interesul nu este nascut si actual cu exceptia actiunilor preventive. %pet: ' c2eama in judecata pe fostul sot al mamei sale respectiv pe 9 pentru a partaja un imobil proprietate comuna a fostilor soti. ' invoc faptul ca are interes in a formula o astfel de actiune deoarece este unica mostenitoare a mamei sale ! care este inca in viata" si doreste ca pana la moartea mamei sale sa re olve toate c2estiunile patrimoniale ce o privesc pe aceasta mai ales ca aceasta si&a reali at deja testamentul/ unde ea apare ca unic mostenitor. (. Cine are calitate procesuala activa +ntr&o actiune de partaj* 7. 're ' calitate in acest litigiu* :. 're ' interes in a promova o astfel de actiune* Este nscut si actual interesul su* ;. 8aca 9 nu se opune admiterii actiunii/ ce va face instanta* ,. Care este solutia pe care o va pronunta instanta* II. Coparticipare procesual 0nstitutia este reglementat +n Cap. 00 al CPC art. ,</ 1). Coparticiparea procesual!litisconsoriu procesual" repre int situaia +n care calitatea de reclamant sau de p#r#t este deinut de mai multe persoane fi ice sau juridice.

Pentru a avea o coparticipare procesuala nu e suficient sa am mai multi parati si3sau mai multi reclamanti ci trebuie indeplinite una dintre cele 3 conditii care re ulta din art.,< CPC. 1. 3n drept sau o o li"atie comuna 8oi soti +nstrinea un bun comun lui X. X c2eama in judecata invocand garantia pentru evictiune doar pe unul dintre cei doi soti Este corect constituit cadrul procesual* 7. #repturile 0i o i"aiile lor sa ai a aceea0i cau% X doctor la %pitalul 6 o operea a la pacienta = care in urma operatiei ramane cu invaliditate permanenta. = c2eama in judecata pe doctor X si %pitalul 6. Este corect stabilit cadrul procesual. 8e ce* :. Intre ele sa existe o str*ns le"tur 4n aceast situatie nu se cere neaparat sa am aceeasi cau a sau obligatie comuna ci pot sa invoc doua drepturi distincte dar intre ele sa existe o stransa legatura. $egula este c litisconsoriul este facultativ/ dar in unele situatii legea impune reclamantului sa c2eme in judecata anumite3mai multe persoane. Coparticiparea procesuala obligatorie este de obicei pasiv. Ce se intampla daca reclamantul nu c2eama in judecata toate persoanele fi ice3juridice cu care trebuie sa se judece* >e i art. ?@/ ?</ 77 alin.: CPC 4n procedura necontencioasa +i citea a din oficiu sau .n ca%urile preva%ute de le"e. Exemplu: Pl#ngerea contravenionala ce vi ea anularea unui proces verbal prin care se stabilea vinovatia unuia din conducatori in producerea accidentului. 0nstanta va cita din oficiu atat celalalt conducator auto c#t si socieatatiile de asigurare a ambilor conducatori potrivit AB 737))(. 4n procedura contencioasa daca nu am un text de lege care sa spuna ca din oficiu poate sa introduca o parte/ instana nu poate decat sa puna in discutia reclamatului ca nu se judeca cu toti cu care trebuie sa se judece iar daca reclamantul nu vrea sa extinda cadrul procesual sub aspectul partilor/ instanta respinge actiunea sub aspectul cadrului procesual iar daca reclamatul vrea aceea persoana poate fi introdusa si prin +nc2eiearea instantei si nu doar printr&o alta cerere formulata de reclamant. Exemple: (.>odafone Constanta introduce o cerere de c2emare in judecata impotriva celor 7)) de abonati&debitori restanti pe rolul

Cudectorie Constanta. 0nvoca ca exista o stransa legatura intre cau e datorita faptului ca in toate situatiile este vorba de neexecutarea abonatului a obligatiei de plata a facturii si ca judecarea impreuna se impune pentru o buna administrare a actului de justitie. 7. Dunicipiul Cluj Eapoca prin Primar introduce o cerere de c2emare +n judecata impotriva a (, locuitori ai Dun. Cluj Eapoca pentru primirea +n mod nejustificat a ajutorului la incal ire pentru lunile octombrie 7)((&martie 7)(7. Ce va face instanta* 8up cum este o coparticipaie de cereri sau de persoane/ litisconsortiul poate sa !ie: su iectiv/ cand exist o pluralitate de pri cu acelea.i interese o iectiv- cand doua sau mai multe cereri sunt conexate cu conditia sa nu fie +ntre acelea.i pri toate cererile! altfel nu avem +ndeplinit premise litisconsoriului/ respective mai multi reclamanti3p#r#i"& ve i art. (:< CPC& excepia de conexitate. 4xemplu$ X a fost sanctionat contravenional in aceeasi imprejurare pentru doua contraventii distincte +nc2eindu&se doua procese verbale diferite. ' intentat pl#ngere contravenional pentru fiecare si in fata primei instante a invocat excepia conexitii/ instanta a admis&o si s&a dispus conexarea cau elor. %untem in pre enta unui litisconsortiu* 8ar dac primul pv a fost inc2eiat de Politia Focala si cel de&al doilea de ctre Politia $utiera/ se sc2imb situatia* Efectele litisconsortiului: ve i art. 1) CPC III.Competenta instanelor de ,udecat 5Aptitudinea si .ndatorirea con!erit de le"e instanelor ,udectore0ti privite ca .ntre" ori unei instante ,udectoresti privit individual de a soluiona anumite cereri sau liti"ii Competenta "enerala a instanelor: aptitudinea instanelor de judecat rom#ne de a judeca o anumita cau 3 se delimitea de cea a organelor cu sau fr activitate jurisdictional.

Exemplu: X consilier juridic introduce o actiune impotriva statului rom#n pentru a&l +nscrie a&l numi +n profesia de avocat. %unt competente instantele de judecata/ sau X trebuie s se adrese e ctre un alt organ cu sau fara activitate administrativa* Intrebare: Competenta generala presupune ca acea anumita cau a s fie de competenta instanelor romane/ sau doar s fie de competenta instantelor

de judecata si nu de competenta organelor cu sau fara activitate jurisdictionala* #ezi art. $%&% '"' Competena material presupune o delimitare +ntre instantele de grad diferit si este reglementat sub aspect: functional: dup felul atribuiilor jurisdictionale: prim instant/ apel/ recurs procesual: dup obiect/ valoare/ materie Competenta materiala este expres prev ut de lege/ at#t +n Codul de procedur civil c#t si +n alte acte normative. Eormele care stabilesc competena materiala sunt de ordine public/ nici prile si nici instanta nu pot deroga de la ele. Competena materiala a Cudectoriei& Potrivit vi iunii ECPC aceasta nu mai este instanta de drept comun/ ci Gribunalul potrivit art. <, alin. ( +n prim instan/ toate cererile care nu sunt date prin lege +n competena altor instane >e i art. <; alin. (/ 7/ :/ ; CPC& prim instant& Hotr#rile pronunate de Cudectorie sunt susceptibile de cale atac. Alin.1 (. 1it. a& cereri de competenta instantei de tutela si de familie/ in afara de ca urile cand prin lege se prevede altfel. >e i art. 77< alin. ( din Fegea ?(37)((& respectiv organi area instantelor de tutela. Ex: art. ()?/ ((@/ (7(/ (;;/ (1;&(?? CC/ privind ocrotirea minorului/ inter isului judectoresc etc. &cererile +n materia cstoriei& anulare/ nulitatea absoluta/ raporturi patrimoniale +ntre soti/ raporturile priniilor cu copii/ actiunile privind filiatia/ obligatia de intretinere/ & cererile de adopie sunt +n competenta Gribunalului potivit art. ?; alin.: din Fegea 7?:37));. (ntre are$ (n ce temei este 6udecatoria competenta s ,udece divorturi/ >e i art. <:, CPC 7. 1it. & cererile referitoare la +nregistrrile de stare civil/ potrivit legii 'rt.<</ ()) din CC/ Fegea ((<3(<<1 :. 1it.c-cererile privind administrarea cldirilor3 raporturile juridice ale asociatiei de proprietari cu alte persoane juridice sau fi ice. ;. 1it.d& cererile evacuare/ ve i legtura cu art. ():: si urm. Cpc ,. 1it.e&cererile referitoare la art.11) CC si art. 1)7&1:) din C.Civil 1. 1it.!& cereri privind strmutarea de 2otare si cereri in granituire/ ve i art.,1) CC ?. 1it."& cereri posesorii/ ve i art. ())7&()); ECPC .i <;<&<,7 ECC

@. 1it.+&cereri privind obligatia de a face sau a nu face neevalua ile .n ani. #ac sunt evalua ile .n ani- vor !i supuse criteriului valoric impus de lit.,. <. 1it.i-+mpreala judiciar/ indiferent de valoare& partaj (). 1it.,&orice cerere evaluabila in bani pana la 7))))) lei/ indiferent de calitatea prilor/ profesionisti sau neprofesionisti. 0ntr +n aceasta categorie orice alt cerere evaluabil +n bani +nafara celor reglementate de art.<; alin. ( lit.a&g/ i. Eotiunea de profesionist este definit de art. : din CC si potrivit Eoului Cod nu mai repre int un criteriu in stabilirea competentei materiale. Intre are$ Cu toate aceste/ poate calitatea de profesionist sa atrag competenta unei anumite sectii* 4n ra a judetului Cluj avem atat un Gribunal %peciali at! fost comercial" cat si Gribunalul de drept comun. 8aca avem un litigiu cu o valoare peste 7)).))) lei si una dintre prti este o societate comerciala cui va apartine competenta* Exemplul ar sub ista si in ca ul Cudectoriilor dac acestea ar avea secii speciali are. Alin.2- a !ost a ro"at. Alin.3 cile de atac .mpotriva +ot. Aut. admin. Pu lice cu activitate ,urisdictional si alte altor or"ane cu ast!el de activitate Exemplu: Pl#ngerea contravenionala/ Pl#ngerea +mpotriva +nc2eierii de carte funciara Controlul intervine doar daca legea special prevede acest lucru. Prin urmare nu putem ataca la Cudectorie orice 2ot. a autoritiilor admin publice. Alin.& orice alte cereri date prin le"e .n ,urisdictia sa &cererile de +ncuviintare a executarii silite/ validarea de poprire/ constestatii la executare etc. &cererile cu valoare redusa/ art. ()7, si urm. Etc Competena materiala a 7ri unalului- art. 89 CPC 1..n prima instan- toate cererile ce nu sunt date prin le"e .n competena altei instane exemplu: cereri evaluabile +n bani peste 7)).)))/ cereri neevaluabile +n bani/ afara de cele date +n competenta altor instane. 2.ca instane de apel- apelurile declarate impotriva +otr*rilor pronunate de 6udectorii .n prim instan. )e%i art. &:3 CPC coro orat cu art. &;; CPC. 3.ca instana de recurs- .n ca%urile prev%ute de le"e. &.orice alte cereri date prin le"e .n competena lor.

Exemplu: conflictele de munca/ ve i Fegea 1737)((/ +n materie de asigurari sociale/ contencios administrativ/ in afara celor date in competenta Curii etc. Competena materiala a Curii de Apel-art. 8; CPC 1..n prim instan- cererile .n materia contenciosului administrativ 0i !iscal- ve%i 1. 99&<2==& 2.ca instana de apel- apelurile declarate .mpotriva +ot. pronuntate de 7ri unal .n prim instan.- Curtea de Apel- instanta de drept comun .n materia apelului. 3.ca instana de recurs &.orice alte cereri date de le"e .n competena sa. )e%i art. 139- 1&2- 9=- ;1= din CPC Competena material a (naltei Curi de Casaie 0i 6ustiie- art. 8> CPC 1.ca instana de recurs 2.recurs .n interesul le"ii 3.cererile de pronunare a unei +otr*ri preala ile pentru de%le"area unor pro leme de drept. &.orice alte cereri date prin le"e .n competena sa. Intre ri$ (. Procedura prev ut de art. <;: CPC este in competenta materiala a crei instane* 7. Partajul judiciar dintre soi se va judeca de care instanta si in ce temei*