Tema : Actiunea Civila si drwotul la actiunea civila Tema : Actiunea Civila si drwotul la actiunea civila

1) not si elementele actiunii civile

2) clasificarea actiunii civile
3) dreptul la actiune civila. Premise si conditii de exercitare
4) modalitatile de aparare apiritului impotriva actiunii civile
5) actele de dispoitie ale partilor in actiunea civila
!) asi"urarea actiunii civile
#u$ 1) actiunea civila este o totalitate de mi%loace procesuale oferite ce le"e %ustitia$ililor pt apararea
drepturilor preumat incalcate sau contestate prin intermediul instantei de %udecata. &lementele actiunii
civle indispensa$il le"ate intre ele sunt : o$iectul si temeiul actiunii civile. Pretentiile formulate de
%ustitial$ili in confimrate cu metodele de aparare a drepturilor' art 11 CC si ! CPC ' concretiate pt o
situatie partic(lara' adica raportata la un ca concrwt intre su$iecti concreti. Pretentiile reclamantilor se
pot reuma la un o$iect "eneral si unul special' adica material' de ex : repararea pre%udiciului prin
vatamarea sanatatii' este o$iect "eneral. Cuantumul acestor pre%udicii pretinse exprim(at intro suma de
$ani este un o$iect special' adica material. )$iectul material' adica valoarea actiunii' conditioneaa de
re"ula marimea taxei de stat. ) actiune civila poate avea mai multe o$iecte formate din :
a) pretentia de $aa* pot fi mai multe pretentii de $aa fiecare fiind taxata. Pretnetiile pot fi examinate
separat)
$) pretentia accesorie
Pretentiile accesorii urmeaa soarta pretentiei de $aa' nu sint taxate separatsi se incadreaa in aceasi
actiune civila. Temeiul actiunii civile il formeaa circumstantele de fapt si de drept pe care se $aeaa
pretentiile reclamantilor. Circ+mstante de fapt sunt actiuni' inactiuni sau evenimente ' producatoare de
efecte %uridiepe care rec,amantul le invoca intru %ustificarea propriilor pretentii' si pe care de re"ula
tre$uie sa le dovedeasca utiliind mi%loacele de pro$a prevaute de le"e.

forme de aparare
-
metode de aparare . pretentii. o$iect actiunii civile
/ /
Temeiul actiunii . circumstante de fapt. o$ pro$atiunii
/
pro$e
Circumnstale de fapt' de re"ula ' sunt prevaute in ipoteele normelor materiale. Circumstantele de drept
sunt normele de aparare insasi' pe care le aplica %ustitia$ilii' interpretindule preumat corect. 0ormele
materiale %ustifica le"alitatea +ot %udect' insa corectitudinea aplicarii acestora revine instantelor %udect
superioare. Continul actiunii civile este un al treilea element admis de doctrinari care are diferite
acceptiuni. Contitul actiunii civle este scopul catre care tinde %ustitua$ilul ' si care tre$uie sa depaseasca
sarcinile %usitiei civile ' art 4 CPC. 1reptul special al reclamantului de a modifica actiunea civila se refera
fie la temei' fie la o$iect' in acest ca reclamantul ramine in cadrul aceleasi caue civile * acelasi dosar ) '
daca sa modificat si o$iectul si temeiul' este v$ de o noua actiune care tre$uie depusa in instanta conform
re"ulei "enerale. Actiunea civila nu tre$uie confundata cu cererea de c+emare in %udecata' caci actiunea
civila se produce si in faa examinarii in apel' si in recurs sau reviuire' fiind o prero"ativa nu doar a
reclamantului ' ci si a piritului ' a intervenientului principal. Actiunea civila ec+ivaleaa cu procedura
contencioasa ' cea in care exista liti"iie drept intre cel putin 2 parti cu interese opuse.
#u$ 2) Actiuniile civile se clasifica in funce de scopul urmarit de catre reclamant in :
a) actiuni civile in realiare
$) act. Civile de constatare
c) act civile de transformare
2n cadrul actiunii civile in realiare se apara preumat incalcate existenta carora tre$uie pro$ata' insa nu
acesta este scopul reclamantului. 3inalitatea reclmantului este de a o$li"a piritul sa dea ' sa faca sau sa nu
faca ceva' ceea ce indiscuta$il poate duce la executare silita. Actiunea civila in constatare se refera la
drepturi preumat constestate' adia existenta caroara se pune la indoiala iar scopul reclamanlui in cadrul
acestei actiuni este doar de a o$tine recunoastere a dreptului. Actiunile de constare se refera atit la existnet
a cit si la inexistneta unor drepturi. &fectul +ot %udecatoresti se produce retroactiv' si de re"ula nu se
produce executarea silita. 1aca ' in cadrul actiunii in constatare' instanta poate in $aa pro$elor sa dea
forta %uridica unei situatii faptice' actunci in cadrul actiunii in transformare instanta are prero"ativa sa
sc+im$e o situatie de drept vala$ila si le"ala' in alta situatiei de drept vala$ila si le"ala. 2n actiunile in
transformare faa executarii silite exista de la ca la ca' in functie de specificul cauei civile' insa +ot
%udecat este producatoare de efecte %uridice noi asta avind efect o$li"atoriu pt toti.
) alta clasificare' in functie de su$iectii care o promoveaa in instanta de %udecata 4 actiuni civile
personale' cele depuse nemi%locit de %ustitia$ili sau de repreentnatii acestora. Actiuni civile depuse de
catre procuror sau su$iectii din art 53 CPC. Acesti su$iecti actioneaa in nume prorpiu si in interesul
reclamntului. Actiunile civile in "rup sunt in interesul unui numar nelimitatat de persoane' se exercita in
caulrile expres prevaute dele"e' sunt inttotdeauna de constatare' reclmantii propriu4isi nu se cunosc'
insa ulterior oricine va putea demonstra atri$uirea sa la acel numar nelimitat de persoane si va tre$ui sa
demonstree pre%udiciile care i s4au cauat si reparara caroara se pretinde.
Actiunea civila o$lica 4 567' 566' !88 si !81 CC
Actiunea civila corporativa 4 1!7 lit c) CC
#u$3) 1reptul la actiune este un concept di+otom. 1reptul la actiune civila coexista si se valorifica in 2
sensuri : sens procesual %uridic si sens material %uridic.
Procesual %uridic 4 dreptul la intentarea actiunii care este opoa$il instantei de %udecata
9aterial %uridic 4 dreptul la satisfacerea pretentiilor opoa$il partii adverse prin intermediul instantei de
%udecata.
1reptul la actiune in sens procesula este prote%at ' inclusiv la nivel international' prin accesul li$er la
%ustitie ca parte componenta a dreptului la aparare.3inalitatea urmarita de reclamantul care exercita
dreptul la actiune in sens procesual este emiterea unei inc+eieride porre a procesului civil. #copul
reclamantului care exercita dreptul la admiterea actiunii in sens material este de a o$tine o +otarire
%udecatoreasca favora$ila. 1reptul la admiterea actiunii civile depinde de 3 factori : pro$e' prescriptia
extinctiva' le"ea materiala.
::::: ;ei art 2!5 ' 2!5 CPC
1reptul la intentarea actiunii depinde de 3 nivele pe care tre$uie sa le depaseasca reclamantul : dreptul la
intentarea actiunii tre$uie sa existe' adica pretentia reclamantului sa nu cada su$ incidenta art 1!6 CPC.
02;&< 2
Art 1!6 prevede premise de natura o$iectiva al exercitarii dreptului la actiune. Premisele sunt
circumstante de ordin o$iectiv care impiedica ireversi$il exercitarea dreptului la actiune facindul
inexistent. 0u exista drept la actiune cind :
a) lipsa capacitatii de folosinta * lit e art 1!6 CPC ) 4 in acceptiunea acestei interdictii nu se pot porni
procese de reclamanti pers fiice decedate' impotriva piritilor pers fiice decedate ' de catre sau
impotriva filialelor pers %uridice' impotriva pers %uridice lic+idate ' cu exceptia art 188 CC.
$) caua nu se %udeca in procedura civila in instanta %udecatoreasca * 1!6 lit. a ) 4
c) +ot %udecatoreasca irevoca$ila cu privire la acelasi liti"iu' intre acelasi parti' acelasi o$iect si acelasi
temeiuri * 1!6 lit $ )
d) inc+eire %udecatoreasca prin care sa admis incetarea procesului din caua renuntarii reclamantului la
actiune' sau olo"arii tranacitiei de impacare * 1!6 lit $ )
e) exista o +ot a %udecatii ar$itrale o$li"atorie pt parti cu privire la acelasi liti"iu * 1!6 lit d ) 4 exceptie
de la lit d le formeaa respin"erea cererii de executare silita a +ot %udecatii ar$itrale sau desfiintarea
acestei +otariri
f) lipsa prevedrii le"ale exprese pt aplicarea art 53 CPC * art 1!6 lit c ).
1aca %udecatorul depisteaa cel putin una din aceste premise la momemtul depunerii cererii de c+emare
in %udecata va emite in termen de 5 ile de la repartiarea cererii' o inc+eire de refu suscepti$ila de refu.
=efuul primirii cererii ramas irevoca$il exclude posi$ilitatea adresarii repetate a aceluiasi reclamant
catre acelssi piriti' cu aceleasi pretnetii pe $aa aceluiasi temei.
02;&< 22
1reptul la actiune in sens procesual depinde de exercitarea corecta a acestuia in oridinea prevauta de
le"e' art 158 CPC. 2n acest articol sunt prevaute condiile pe care tre$uie sa le respecte orice reclamant pt
sesiare corecta a instantei de %udecata. conditiile de exercitare a dreptului la actiune poarta caracter
su$iectiv incit exercitarea acestui drept depinde de vointa celui ce se adreseaa. 1aca una din conditiile la
158 nu e respectata la momentul adresarii in instana ' instanta va emite o inc+eiere de restituire a cererii
de c+emare in %udecata' posilitatea contestarii acesteia este diferita * 158 al. 5 ). Condtille de exercitare
%usta a dreptului la actiune sunt :
a) ordinea preala$ila o$li"atorie le"ala sau contractuala
$) competenta %urisdictionala> materiala sau teritoriala
c) cap de exercitiu
d) semnarea cererii de c+emare in %udecta sau perfectarea in modul corespunator a imputercirilor
semnatarului
e) lipsa imputernicirilor semnatarului
f) examinare in aceasi sau alta instanta de %udecata a aceleasi caue civile
") in dreptul familei acordul sotiei insarcinate la desfacerea casatoriei' timp de un an> timpul sarcinii' de la
nasterea copilului.
02;&< 222
Cerintele de forma si contin privind perfectarea cererii in%udecta conditioneaa exercitarea efectiva a
dreptului la actiune.* 1!!' 1!5 CPC care se re"asesc ca efect 151 ) . 1aca aceste conditii nu se respecta'
%udecatorul ' printro inc+eire nesuscepti$ile de recurs' nu da curs cererii' ofera termen pt corectare daca
persoana ce sa adresat se conformeaa in termenul oferit de instanta' cererea se considera depusa la data
inre"istrarii' in ca contrar cererea cu toate materialele se restituie' inc+eirea de restituire poate fi atacata
cu recurs.
1reptul la actiune in sens procesual se valorifica efectiv in pofida aparentelor c+iar daca exista
impedimente referitoare la fondul pricinii. ?udecatorul' la faa intentarii cauei nu intra in esenta acesteia
ci verifica doar formalitatile procedurale impuse de le"e pt ca %ustia$ilul sa4si apara efectiv pretinsele
drepturi. Pe tot parcursul procesului premisele dreptului la actiune ' precum si conditiile de exercitare a
acestuia se verifica astfel : daca %udecatorul nu a refuat primirea unei cereri de c+emare in %udecats dupa
intentarea procesului' din acelasi temei' va dispune incetarea conform art 2!5 CPC ' daca %udecatorul nu a
restituit cererea dupa intentarea cauei din aceleasi motive se va scoate de pe rol ' 2!5 CPC. 2nstantele de
apel si de recurs sunt in dreot sa caee +ot %udecatoresti pronuntate in caue "resit intentate * 1!6' 158
CPC ) si sa dispuna incetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol. Premisele si conditiile exercitarii
dreptului la actiune in sens procesual sunt limitativ prevaute de le"e' nu se aplica extensiv sau prin
analo"ie.
#u$ 4)
Piritii ' in e"ala masura sunt implicati in exercitarea dreptului la actiune ca efect al c+emarii in %udecata.
1reptul la aparare a piritului se valorifica in contextul actiunii civile se valorifica "ratie disponi$ilitatii si
e"alitatii de arme.piritul care apare in fata %ustitiei poate utilia urmatoarele met de aparare :
a) nerecunosterea actiunii civile prin ne"are sau prin formularea de o$iectii * contraar"umete inscrise
intro referinta si le pro$eaa )
0e"area prevauta in art 123 al ! CPC ' impovareaa sarcina pro$atiei reclamantului ' o$iectiile piritului'
de re"ula formulate in scris in referinta sunt contraar"umente de ordin procesual si> sau material %uridic
* art 17! CPC 4 referinta ' lipsa referintei nu ec+ivaleaa cu lipsa dreptului ). )$iectiile de ordin procesual
%uridic deriva din art 2!5 ' 2!5 CPC' adica piritul invoca inexistenta dreptului la actiune a reclamantului
sau exercitarea incorecta a acestuia. )$iectiile de ordin material %uridic se refera la fondul cauei' adica la
droetul actiune in sens material ' piritul cerind respin"erea pretentiilor ca fiind neintemeiate sau
nele"itime. Pt formularea de o$iectii nu se plateste taxa de stat' in functie de admiterea sau respin"erea
o$iectiilor piritul va cisti"a> pierde procesul iar partea care a pierdut procesul suporta c+eltuieli de
%udecata.
A doua modalitate a piritului este actiunea reconventionala. Art 152 CPC permite piritului sa formulee
pina la inceperea de$aterilor %udiciare propriile pretentii adresate reclamantului in cadrul aceluiasi
proces. <e"iuitorul impune 3 cauri cind se poate formulaa actiunea reconventionala 4 art 53 CPC :
a) actiunea reconventionala urmareste compensarea pretnetiei principale.* art !51' !56 CC )
2n a est ca insanta este in dreot sa admita am$ele actiuni inte"ral sau paral' ori doar una din ele. #e va
emite o sin"ura +ot si un sin"ur titlu executoriu.
$) actiunea reconventionala exclude total sau partial actiunea de $aa.
2n acest ca instanta nu va putea satisface am$ele actiuni' iar piritul va putea invoca art 153 lit $ pina la
sf de$aterilor %udiciare.
c) actiunea reconventionala este conexa cu cea principala' si examinarea concomitenta optimieaa
solutionarea %usta a cauelor.
Conexiunea depinde de temeiurile de aparitie ' materialul pro$at si compati$ilitatea examinarii in
acelasi timp. Actiunile recinvnetionale depuse coirmlit a si c 153 pot fi examminate separat de alte
instante de %udecata fara nici un pericol %uridic' de aceea' cele 2 actiuni se pot depune doar la faa
pre"atirii pricinii pt de$ateri. 1epunerea lor ulterioara se va solda cu o inc+eiere irevoca$ila de restituire
a actiunii reconventionale.
#u$ 5)
1repturile speciale ale reclamantului si piritului se realieaa prin acte de dispoitie cinfirm principiului
disponi$ilitatii' astfel reclamantul este in drept sa isi modifice actiunea ori sa renunte la ea. 9odificare
actiunii presupune fie sc+im$area o$iectului cu pastrararea temeiului ' fie sc+im$area temeiului cu
pastrarea o$iectului. 1aca se sc+im$a o$iectul sau temeiul actiunii ' in limitele le"ii' procesul continua in
cadrul aceleasi actiunii civile' care se va finalia cu +ot %udecatoresca. Tot modificare se considera
marirea sau micsorarea cuantumului pretentiilor sau completarea temeiurilor invocate' si in acest ca
instanta va ete +ot %udecatoreasca. =enuntarea reclamanlui la pretentiile din actiune duce la incetarea
procesului prin inc+eiere recura$ila. 1aca piritul este reclamant in actiunea reconventionala' are aceleasi
drepturi. Piritul este in drept sa recunoasca actiunea. =ecunoasterea actiunii se soldeaa cu emiterea unei
actiuni de admitere a pretentiilor reclamantului. 2n e"ala masura si reclamantul si piritul ' pot recunoaste >
renunta partial. 2n astfel de cauri instanta va emite 2 acte de dispoitie' o inc+eiere de incetare a
procesului in privinta capetelor de cerere la care sa renuntat' si o +ot %udecatoreasca in privinta capetelor
de cerere supuse %udecatii in fond. 2nc+eieria se contesta cu recurs' +ot cu apel. Tranactia de impacare
este actul de dispoitie pe care cei doi su$iecti in liti"iu il pot inc+eia fie in timpul procesului' adica a
sedintei de %udecata' fie in afara procesului' prin ne"ocieri ne%locite sau cu a%utorul avocatilor
* repreentantilor ) sau a mediatorilor. Tranactia de impacare se poate inc+eia pe tot parcursul procesului
civil' de la intentare pina la executare efectiva. 2nstanta de %udecata tre$uie sa verifice le"alitatea acestui
act %uridic care va inlocui +ot %udecatoreasca si omolo"ind4o sa4i ofere putere de lucru %udecat. 2n astfel de
cauri procesul civil intentat va inceta potrivit art 2!5 lit d) ' in apel sau in recurs confimarea tranactiei
de impacare se va solda cu casarea +otaririi> deciiei si emiterea inc+eierii de incetare a procesului 2!5 lit
d) . Tranactia de impacare inc+eiata in scopul evitarii ui liti"iu va avea putere de lucru %udecat inclusiv
cu efect executoriu doar daca va fi omolo"ata de catre instanta de %udecata. 2n lipsa unor prevederi
speciale se va depune o cerere de c+emare in %udecata in procedura "enerala' instanta va instiinta piritul
si4n functie de conduita procesuala a acestuia va omolo"a rapid sau mai "reu tranactia de impacare sau
c+iar va respin"e cererea de omolo"are.
#u$ !)
Asi"urarea actiunii civile este o institutie procesuala care consta dintrun sir de masuri permise de le"e '
menite sa "arantee posi$ilitatea executarii efective a unei +ot %udecatoresti. 9asurile de asi"urare a
actiunii se dispun doar la cerere care poate fi facuta in orice faa a procesului pina ci +ot %udecat devine
definitiva* 154 CPC ). #copul asi"urarii actiunii este 4 evitarea imposi$ilitatii executarii * 154 ) . @nele
le"i speciale ' cum ar fi le"ea privind li$ertarea de exprimare' le"ile din domeniul proprietatii intelectuale
permit asi"urarea actiunii si in alt scop' evitarea pre%udicierii "rave si iminente. Art 21 din le"ea
contenciosului administrativ' utiliind acelasi scop' permite instantei in mod exceptional sa suspende din
oficiu un act administrativ contestat. #inta"ma orice faa a procesului nu tre$uie interpretata ad literam'
asi"urarea actiunii nu poate fi dispusa pina la intentarea procesului decit daca nu se respecta cumulativ
conditiile din le"ile speciale 4 art 22 privind li$ertarea de exprimare' 78 si 55 privind protectia inventiilor'
56 privind drepturile de autor si drepturile conexe. 2n le"ile cu privire la ar$itra% se prevede aplicarea
masurilor asi"uratorii de catre instanta de %uecata fara ca aceasta sa ai$a caua pe rol * 23 ' 18 cu privire la
ar$itra% ). Potrivit art 155 CPC ' cererea de asi"urare a actiunii se poate formula c+iar in cererea de
c+emare in %udecata' insa se va solutiona in iua emiterii inc+eirii de acceptare a acesteia. Asi"urarea
actiunii nu poate fi facuta daca procesul a for suspendat' art 2!8 al 2) al 3) . 1upa pronuntarea deciiei in
apel sau raminerea +ot %udecatoresti definitive masuri de asi"urare nu se mai pot aplica' astfel C#? catre
care se poate indrepta un recurs nui in drept sa solutionee pro$lema asi"urarii. 2n reviuire masuri
asi"uratorii nu se pot aplica. 2n procedura speciale sau ordononta masuri de asi"urare nu se pot aplica.
9asurile de asi"urare a actiunii sunt enumerate nelitativ de le"e' 155 CPC prevede ca %udecatorulori
instanta poate aplica dupa ca si alte masuri de aplicare a actiunii care sa corespunde scopurilor
specificate.
Procedura asi"urarii actiunii are urmat particularitati :
a) solicitarea cererii depuse imediat fara citarea piritului
$) se executa imediat
c) cererea de asi"urare indiferent de momentul depunerii acesteia se solutioneaa la faele si felurile de
procedura permise' indiferente solutia %udecatorului sau a instantei se va emite o inc+ere %udecatoreasca
suscepti$ila de recurs'
d) &xecutarea imediata a inc+eieriide asi"urare se produce prin emiterea unui titlu executoriu care se pune
in aplicare de executorul %udecatoresc
Cererea de asi"urare a actiunii de%a poate sa nu contina indicarea exacta a $unurilor imo$ile sau mo$ile'
a sumelor de $ani ce pot face o$iectul sec+estrarii.
Protectia intereselor pirutului in caurile asi"urarii actiunii civile intervine post4factum ' le"ea oferind
acestuia 3 modalitati de aparare :
a) su$stituirea acestei masuri de asi"urare a actiunii
$) solicitarea anularii masurii de asi"urare
c) atacarea > contestarea cu recurs a asi"urarii actiunii

#u$stituirea masurii de asi"urare se produce la cerere ' se solutioneaa in sedinta de %udecata cu
instiintarea tuturor participantilor' nepreentarea carora nu afecteaa vala$ilitatea actului.
Anularea masurii de asi"urare se poate produce din oficiu sau la cerere de catre instanta ce a ordonat
asi"urarea sau care are caua pe rol. Anularea masurilor de asi"rurare de asemnea se decide in sedinta
c+iar si atunci cind se face din oficiu' toti participantii urmeaa a fi instiintati' nepreenta acestora nu
afecteaa vala$ilitatea actului. 2nstanta va pronunta o inc+eiere de anulare sau respin"ere a cererii de
anulare ce nu produc efecte imediate' am$ele is contesta$ile cu recurs in termen de 15 ile.
Atacarea inc+eierii de asi"urare a actiunii se indreapta catre instanta ierar+ic superioara ' fapt care
determina instanta de fond sa suspende de facto examinarea cauei si sa expediee dosarul instantei
superioare. Pe intrea"a durata a examinarii recursului instanta de fond nu poate intreprinde nici o actiune
procesuala iar recursul se examineaa fara parti. 1upa examinarea recursului si pronuntarea deciiei de
catre instanta superioara dosarul se trimite instantei de find pt continuarea examinarii.
9asurile de asi"urare a actiunii isi pastreaa vala$ilatea in functie de admitere sau respin"ereapretentiei
peparcursul examinarii cauei fond si apel ' astfel' daca pretentiile reclamantului se respin" masura de
asi"urare se pastreaa pina cind +ot ramine definitiva' daca pretentiile reclamantului sunt admise
asi"urarea se va pastra pina la executarea efectiva. Cautiunile prevaute i% scopul repararii pre%udiciilor
cauate prin asi"urare a actiunii nu sunt o$li"atorii decit daca le"ea special nu impune aceasta modalitate
procesuala de protectie a drepturilor piritului. 1e re"ula' in le"ile speciale asi"urarea actiunii este
conditionata de depunerea cautiunii de catre reclamant. 2n le"ea cadru este prevaut ca instanta poate cere
cautiunea sta$ilind cuantumul si termenul ac+itarii acesteia' daca aceste conditii nu se respecta masurile
de asi"urare se vor anula imediat. Piritul care nu a pierdut caua in instanta va putea actiona in viitor
reclamantul pt repararea prwe%udiciilor cauate prin asi"urare. 1aca exista o cautiune vala$ila' depusa de
reclamant' adresarea piritului in termen de 2 luni in instanta de %udecata va permite acestuia utiliarea
cautiunii intro eventuala executare.
PP. Partea #peciala
Tema : 2ntentarea procesului civil Tema : 2ntentarea procesului civil
1) not si efectele intentarii procesului civil
2) exi"entele de forma si continut a cererii de c+emare in %udecata
3) efectele perfectarii "resite a cererii de c+emare in %udecata
#u$ 1)
2ntentarea procesului civil este faa incipienta in cadrul careia se exercita accesul li$er la %ustitie' corelat
cu dreptul la aparare . <a aceasta etapa procesuala interactioneaa %ustitia$ilii cu %udecatorul' ca exponent
al puterii %udecatosti. <a intentarea procesului %ustitia$ilii' in scopul intentarii procesului civil intreprind
niste actiuni procesuale' adica formuleaa cereri de c+emare in %udecata si le depun in instanta.
?udecatorul tre sa reactionee la aceste actiuni procesual ale %ustitia$ilului avind patru optiuni
procesuale: :
a) inc+eire de refu si primire a cererii ' 1!6
$) inc+eire de restituire ' 158
c) inc+eiere de a nu da curs cererii de c+emare in %udecata ' 151
1) inc+eiere de acceptare a cererii un %udecata ' 1!7
&fectele %uridice ale intentarii proceselor civile :
a) intreruperea cur"erii termenelor de prescriotie
$) moment din care se pot solicita unele plati' de ex' pensiile de intretinere ' sau despa"u$irile pt
pre%udiciului cauat vietii sau sanatii daca solicitantul sa adresat mai tiriu de la producere accidentului.
c) din momentul intentarii procesului nu mai este posi$il de adresat aceasi cerere catre aceasi parte cu
acelasi o$iect sau temeiuri' in aceasi sau alta instanta de %udecata *158 lit " > 2!5 lit d).
#u$ 2)
Cererea de c+emare nu e actiune civila' dar intruc+ipeaa un prim mi%loc procesual de exercitare a
dreotului la actiune. Cererile de c+emare in %udecata tre sa corepsunda unor exi"ente de forma si continut.
3orma scrisa' su$ sanctiunea nulitatii' doar %ustitua$ilii nus asistati de avocati sta"iari ' procurori sau alti
%uristi ' poate fi scrisa de miina * olo"raf ). &xi"entele de continut ale cererii de c+emare in %udecata' la
aceasta faa sunt verificate daca sunt sau nu inserate in cerere.
Ca document procesual' cdrerea de c+emare in %udecata contine elemente esentiale si neesentiale.
&lementele esentiale ale cererii de c+emare in %udecata sunt:
1. 1atele de identificare ale partilor si ale altor participanti * nume prenume patronimic' anul nasterii'
domiciliul' idnp' email' nr.tel. Pentru pirit o$li"atorii sunt' nume prenume' domiciliul' celelelate date de
identificare putind fi nserate daca reclamantul le cunoaste. 1atele de iddentificare clarifica competenta
teritoriala sau alternativa' si determina facilitarea procedurii de instiintare
2. &senta pretentiilor localieaa liti"iul intr4un domeniu sau altul. <a fel si valoarea actiunii acolo unde
ea exista. Pretentiile clar formulate' permit calificarea actiunii ca patrimoniala sau nepatrimoniala' diferit
taxata' clarificarea competentii rxceptionale si a altor feluri de competenta' localiarea liti"iului in sfera
dreptului material' valoarea acitunii' capetele de cerere din acitune' in functie de caracterul lor' dependent
sau independent' permit %udecatorului sa apreciee' are de afacere cu o sin"ura actiune civila si o sin"ura
taa de stat sau cu mai multe actiuni civile incluse in aceeasi cerere. 2n acest ultim ca fiecare se taxea
separat si %udecatorul poate in viitor sa le separe.
3. Temeiurile de fapt si de drept. Circumstantele de drept sunt normele materiale si procesuale care se
invoca intr4u %ustificarea circumstantelor de fapt si a pretentiilor. Temeiurile de fapt constituie o$iect al
pro$atie. Cererile de c+emare in %udecata care coin si alte solicitari cecit pretentiile propriu4ise impun
%udecatorul sa reactionee la fiecare din acestea in mod separat' asa cum prevede le"ea.
<a cererea de asigurare a actiunii formulata in cererea de c+emare in %udecata se va reactiona printro
inc+eire %udecatoreasca emisa dupa inc+eirea de acceptare a cererii de c+emare in %udecata' 155.
<a solicitarea de asigurare a probelor se va reactiona printro inc+eiere conform 125 si 127' 126
<a solicitarile privind scutirile de taxa de stat %udecatorul reactioneaa priro inc+eire nesuscepti$ila de
recurs conform art 66 CPC. Aceasta inc+eiere se emite pina la acceptarea cererii de c+emare in %udecata.
Reclamarea probelor, solicitarea lor conform 116 CPC si 137 al 2' %udecatorul poate emite un demers in
adresa unui su$iect care detine pro$a pt a o preenta ' dar ' printro inc+eiere nesuscepti$ila de recurs
poate refua reclamarea pro$ei.
3aa intentarii procesului consta in consecutivitatea urmatoarelor actiuni procesuale :
a) depunerea cererii de c+emare in %udecata personal sau prin posta
$) repartiarea in termen de 24 ore a cererii inre"istrate unui %udecator prin intermediul pro"ramului
inte"rat de "estionarea dosarelor.
c) %udecatorul caruia ia fost repartiata cererea ' in 5 ile de la repartiare va decide refuul sau restituirea
sau remediarea prin a nu da curs ' sau acceptarea cererii de c+emare in %udecata.
Tema : Pre"atirea pricinii pt de$ateri %udiciare Tema : Pre"atirea pricinii pt de$ateri %udiciare
Pre"atirea pricinii pt de$ateri este a doua faa o$li"atorie a oricarui proces civil liti"ios' art 173 CPC
sta$ileste sarcinile acestei fae procesuale. <a aceasta faa procesuala %udecatorul tre sa emita inc+eirea
de pre"atire a pricinii in termen de 5 ile de la primirii > acceptarea cererii de c+emare in %udecata. 2n
aceasta inc+eiere %udecatoreasca nesuscepti$ila de recurs %udecatorul va indica:
a) actiunile procesuale care tre$uie intreprinse din oficiu
$) actiuni procesuale care pot fi ireprinse din oficiu
c) act procesuale pe care %udecatorul le va interprinde la cerere
?udecatorul tre$uie' din oficiu' sa instiintee piritul si alti participanti la proces ' daca exista transmitind
cererea de c+emare in mudecata cu toate anexele acesteia'instiintind piritul despre necesitatea depunerii
referintei si sta$ulindui acestuiaun termen de preentare a tututori pro$elor. 2n al doilea rind' %udecatorul
va emite reclamantului ' si dupa ca' celorlanti participanti la proces' referinta piritului cu toate anexele
acesteia. 2n al treilea rind' %udecatorul va instiinta din oficiu alti su$iecti dreoturile carora pot fi afectate
daca rezulta din materialel dosarului existea acestora .
?udecatorul e o$li"at sa clarifice din oficiu necesitatea antrenarii in proces a specialistului sau
interpretului. @ltima actiune procesuala o$li"atorie este fixarea termenului de %udecare a cauei art 168
CPC
<a faa pre"atirii pricinii pt des$ateri %udecatorul este in drept sa dispuna din oficiu separarea pretentiilor.
A treia cate"orie de actiuni pe care %udecwtorul o poate realia la solicitare consta dintro enumerare
exemplificativa din art 175 :
a) va solutiona cererea de asi"urare a actiunii daca a fost depusa la acesta etapa in conditiile 155' termen
de o i de la depunere' fara isntiintare piritului
$) va solutiona cereea de asi"urare a pro$elor in conditiile 126 al 1
c) va solutiona cerrile e rec,amare a pro$elor 116
d) va desemna desemnarea expertiei 147 CPC' si aici procesul se poate suspenda
e) va numi dele"atii %udecatoresti in interiorul tarii sau peste +otare ' 125 CPC
f) va solutiona pro$lema primirii cererii reconventionale ' art 152. 1aca piritul formuleaa o cerere ca
fiind reconventionala ' dar nu se incadreaa in nici o litera 153 ' %udecatorul va dispune separarea acestor
cereri. 1epunerea tardiva ' pe parcursul de$aterilor %udiciare a unei pseudo4 cereri reconventionale sau a
unei cereri verita$ile reconventionala in temeiu, lit a sau c 153 va determina instanta sa procedee la fel'
adica sa separe pretentiile. =econvnetionala verita$ila depusa l a acesta faa procesuala va tre$ui sa
respecte condtiile' premisee dreptului la actiune si exi"entele de forma si continut' cu exceptia
competentei.
Aminarea termenului inceperii sedintei ' 161 CPC.
?udecatorul tre$uie sa depuna eforturi pt impacarea partilor sau tran area liti"iului in ar$itra%. &fectele
acestor eforturi se pot materialia in : recur"erea partilor la serviciul unui mediator cu posi$ila suspendare
a procesului' impacarea partilor nemi%locit sau cu a%utorul mediatorilor' inc+eierea unui claue de ar$itra%
ca efect al caruia cererea se va scoate de pe rol conform 2!5 lit lA . <a faa pre"atirii pricinii pt de$ateri
%udecaotrul poate convoca partile in sedinte de %udecata preala$ile 175 al 2. 2n cadrul acestor sedinte se
tine proces4ver$al cu mentiunea AAsedinta preala$ilaAA si nu are drept rol de$aterea in fond' se solutionea
cu a%utorul tuoror participantilor' aspecte de procedura care exprima sarcinile pre"atirii pricinii pt
de$ateri.
Tema : 1e$aterile %udiciare Tema : 1e$aterile %udiciare
1) not si partile componenete ale de$aterii %udiciare
2) &fectele nepreentarii participanlor la proces in sedinta de %udecata
3) 2ncidente procesuale care afecteaa continuitatea sedintei de %udecata
4) 3inaliarea procesului fara pronuntarea +otaririi
5) procesul ver$al al sedintei de %udecata
#u$ 1)
1e$aterile %udiciare presupun examinarea in sedinta pu$lica a cauei civile in contradictoriu cercetind si
apreciind nemi%locit mi%loacele de pro$a si solutionind liti"iul prin prinuntarea pu$lica a unei +otariri
%udecatoresti. 1e$aterile %udiciare constau din urmatoarele parti :
a) desc+idere sedintei de %udecata 165 4 218 CPC
$) examinarea > %udecarea pricinei in find 211 4 232
c) sustinirile orale si replicile 233 4 234
d) adoptarea si pronuntarea +otaririi 23!
1esc+iderea sedintei de %udecata' potrivit 165 CPC la data si ora anterior fixata ' presedintele sedintei
anunta caua care se %udeca. #e verifica preenta participantilor la proces' si eventual' repreentantilor
acestora. 1aca este preenta intrea"a componenta a participantilor la proces se vor explica o$li"atiile
traducatorului si interoretului avertiindul de raspunderea penala * 312 CP). 1aca in sala exista martori'
acestia vor fi indepartati din sala de %udecata' si a$ia acuma se anunta completul de %udecata ' numele
"refierului ' expertului' specialistului si interpretului. Participantilor la proces li se explica dreptul de a
recua respectivii su$iecti. #olicitarile de recuare se solutioneaa conform procedurii din art 53. #e
explica drepturile si o$li"atiile participantilor la proces precum si ale expertului si specialistului. @ltima
actiune procesuala la etapa desc+iderii sedintei este solutionarea cererii si demersurilor. Cererile si
demersurile se pot axa pe orice aspect material sau procesual %uridic' insa mai putin cu referire la
administrarea unei pro$e' intrucit conform 122 al 4 se considera inadmisi$ile pro$ele preentate de
participantii la proces dupa data sta$ilita de %udecator' cu exceptiile art 284 si 352 al 1. Totusi ' exceptind
situatia imposi$ilatii preentarii pro$ei mai exista cauri cind instanta nu poate refua administrarea unei
pro$e in de$ateri %udiciare: se modifica temeiurile sau o$iectul actiunii' se depune reconventionala
conform 153 lit $ ' se admit in proces coparticipanti o$li"atorii !2 ' intervenienti principali !5 sau
accesorii !5. Cererile si demersurile participantilor la proces tre solutionate in sedia in care s4au formulat
prin inc+eieri %udecatoresti separate si protocolare * fara a se retra"e in camera de deli$erare ).
&xaminarea cauei in fond impune sta$ilirea consecutivitatii cercetarii pro$elor dupa ce au fost audiate
partile si> sau repreentantii acestora. &xplicatiile partilor sunt un prim mi%loc de pro$a' si de re"ula'
reietereaa continutl cererii si a referintei. 2n functie de explicatia data celeilalte parti i se ofera dreptul de
a pune intre$ari. ?udecatorul poate pune intre$ari oricind ' oricui. Celelalte pro$e se vor corecta in functie
de consecutivitatea sta$ilita de parti. )rdinea audierii martorilor presupune deasemnea explicarea
drepturilor si o$li"atiilor acestora ' si raspunderea penala. 1epoitiile martorilor se fixeaa in procesul
ver$al care tre$uie imediat sa li se aduca la cunostina martorilor la semnatura. 9artorii pot face o$iectii la
depoitiile fixate in scris care se accepta sau nu de catre instanta. Celelalte mi%loace de pro$a sunt
cercetate in sedinta de %udecata ' uneori cu implicarea specialistului' daca ne referim la inre"istrari audio>
video' cu antrenarea peda"o"ilor daca e vor$a de martori minori' cu implicarea expertului atunci cind
concluiile acestuia' anexate la dosar oricum necesita explicatii' sau pot determina expertie repetate ori
suplimentare. 1upa cercetarea tuturor mi%loacelor de pro$a nu se finalieaa sedinta de %udecata ci doar
examinarea cauei in fond ' art 232 CPC. @rmatoarea etapa a de$aterilor %udiciare sint sustinerel orale si
replicile. Pledoariile finale ale participantilor la proces si participantilor acestora ' reitereaa pretentiile si
o$iectiile' concretieaa cuantumul pretentiilor' analieaa intre" materialul pro$ant solicitind instantei
pronuntarea unei +otariri le"ale si intemeiate. =eplica este o o$iectie scurta facuta de partea adversa
ultima fiind a piritului ori reoreentantului acestuia. 0ici in sustinerele ver$ale > replica nu se pot contine
pretentii > o$iextii noi ' cirucmstante neinvocate anterior sau pro$e neadministrate. 2nstanta fie
contracareaa aceste a$uuri ' fie reia examinarea cauei in fond. 1upa formularea replicilor' completul
se retra"e pt deli$erare' 23! *1) CPC. 2n camera de deli$erare intra doar %udecatorii care au participat la
examinara cauei' acestia au o$li"atia pastrarii secretului deli$erarii. 1aca pricina sa %udecat cole"ial
solutia se adopta cu ma%oritatea de voturi' nime nu are voie sa se a$tina' +otarirea este semnata si de
%udecatorul ce a votat impotriva' indiferent daca a scris sau nu opinie separata. <a iesirea din camera de
deli$erare +otarirea %udecatoreasca consitnd din parte introductiva si dispoitiva' 241 CPC' se pronunta
pu$lic' se inmineaa participantilor preenti la sedinta' contra semnata' se expediaa cel tiriu a doua i
participantilor nepreenti la sedinta sau care nu au vr sa accepte primirea +otaririi. 1upa pronuntarea
dispoitivului sedinta se declara inc+isa. 2n pofida re"ulei "eneral enu toate +otaririle se pot pronunta
plu$lic' sau c+iar plasa pesite. Conform art 14 din Pactul privind drepturile sociale si politice daca
+otarirea se refera la interesul minorilor' la diferende matrimoniale ' ori la tutela copiilor acestea nu vor fi
facute pu$lice in sens excesiv. 1ispoitivul +otaririi va contine in mod o$li"atoriu admiterea ori
neadmisterea inte"rala swu pwrtiala a interveninetului principal ' reclamantului si a piritului in actiune
reconventionala. Toate pretentiile ' c+iar si cele nesustinute isi vor "asi reflexia in +ot %udecatoreasca pt a
puteB utilia in viitor 1!6 lit $ CPC. 2nstanta ' potrviti 248 al 3 adopta +ot in limita pretentiilor formulate
de reclamant. 1aca pretentiile reclamantului se respin" A instanta tre sa dispuna anularea masurilor de
asi"urare a actiunii. #e dispune executarea imediata a +otaririi 25! CPC. #e distri$uie o$latoriu taxa de
stat' celelalte c+eltuieli de %udecata se repartieaa intre parti doar daca au fost solicitate si se mentioneaa
calea si termenul de atac. 2n cauri exceptionale va perfecta %ot %udecat constind din partea introductiva'
descriptiva' motivare si dispoitiv. * inte"ral )
Art 23! *5) ' +ot instantei se perfecteaa inte"ral daca :
a) participantul la proces in 38 ile de la pronuntarea +otaririi dispoitiv so.icita expres acest lucru'
termen de decadere
$) daca in 38 ile participantii la proces depun cerere la apel' indiferent de data depunerii apelului'
%udecatorul nu este in drept sa se expuna referitor la tardivitate acestuia numai Curtea de Apel poate
repune in termen conform 11! CPC.
c) daca +otarirea %udecatoreasca urmeaa a fi recunoscuta si executata pe teritoriul altui stat. &ste o
motivare din oficiu. ?udecatorul tre sa perfectee +otarirea inte"ral in15 ile de la soclicitare in termen
'depunere de apel sau pronuntare de dispoitiv.
1aca in camera de deli$erare > timpul deli$erarii instantei nu ii este clar o anumita circumstanta
%udecatorul pot relua de$aterea in fond fara pronuntarea +otaririi.
#u$ 2)
Preenta participantilor la sedintele de %udecata tre asi"urata prin instiintari corespunatoare. Participantii
instiiati le"al conditioneaa duferite conseciinte in caul in care nu se preinta in sedinta de %udecata.
=eclamantul a$sent in sedinta poate determina :
a) aminarea procesului' daca a instiintat instanta ' a solicitat aminare' a motivat aminarea si instanta a
acceptat motivul.
$) scoaterea cererii de pe rol ' daca reclamantul instiintat le"al e a$sent la ora ' data si locul fixat' nu
comunica instantei motivele a$sentei sau desi le4a comucat' instanta le considera neintemeiate. 0u solicita
examinarea cererii in lipsa sa' iar piritul consimte la scoaterea de pe rol
c) examinarea in lipsa' daca reclamantul solicitat le"al a solicitat acest lucru si particpantii la proces su de
acord cu acest lucru' nu a comunicat instantei motivele a$sentei sau instanta le considera neintemeiate si
piritul cere examinarea in lipsa.
2) scoaterea cererii de pe rol daca:
4 reclamantul instiintat le"al este a$sent la ora' data si locul fixate
4 nu comunica instantei motivele a$sentei
4 sau desi lea comunicat' 2? le cinsidera neintemeiate
4 nu solicita examinarea cererii in lipsa sa' iar piritul comsimte la scoatere de pe rol
3) examinarea in lipsC :
4 daca reclamantul instiintat le"al a solicitat acest lucru si participantii la proces sunt de acord
4 nu a comunicat instantei motivele a$sentei sau 2? le considera intemeiate iar piritul cere examinarea in
lipsa *o$li"atoriu)
Piritul citat le"al' care nu se preinta in sedinta de %udecata' tre$uie sa comunice instantei motivele
a$sentei. 1aca 2? le considera intemeiate' examinarea se va amina' iar in ca contrar caua se va examina
in lipsa piritului. Piritul poate solicita desinestatator sa se examinee in lipsa sa.
2n situatia coparticipantilor se nuanteaa reactia 2? in fuctie de transmiterea imputernicirii de a duce
procesul coparticipantilor' unuia dintre ei.
2ntervenientii principali suporta aceleasi consecinte ca si reclamantii.
2ntervenientul accesoriu' a$sent' determina consecintele prevaute de art !6 CPC
Procurorul si su$iectii prev in art 53 pot determina aminarea proceselor daca solicita si %ustifica iar 2?
accepta. 2nsa in caul a$sentei ne%ustificate a acestor su$iecti in procesele civile' cererile depuse de ei' nu
se scot de pe rol. 1aca procurorul sau aut din art 53 apara pers fiice' atunci' in caul nepreentei lor' 2?
va instiinta reclamantii propriuisi si in fuctie de conduita acesta va lua o atitudine. 1aca acesti su$iecti
din 53 actioneaa in interese "enerale fara a fi posi$ila indentificarea reclamantului' 2? este in drept sa
scoata de pe rol cererea in conditii "enerale.
2n caul a$sentei repreentantilor' 2? va diferentia consecintele pt repreentantii le"ali si cei
contractuali.
=epreentantii le"ali sunt tratati procesual similar su$iectilor pe care ii repreinta.
=epreentantii contractuali' insa' nu pot formula cereri de aminare intrucit aminarea propriuisa o
solicita su$iectul repreentat din caua lipsei repreentantului contractual.
=epreentantii contractuali nu sunt participanti la proces' nu exercita drepturi procesuale proprii.
2mputernicirile acestora nu permit solicitarea aminarii decit din caue imputa$ile partii' de aceea partea
repreentata poate invoca o sin"ura data motivul lipsei repreentantului ca %ustificarea aminarii.
9artorii' interpretii' specialistii sau expertii' a$senti in sedintele la care au fost citati le"al pot
conditiona aminarea procesului:
1) daca solicita' %usitifica si 2? accepta cu conditia ca pricina civila nu poate fi examinata fara acestia.
#u$iectii resoectivi care nu se preinta fara motiv intemeiat repetat in sedinta de %udecata vor putea fi
amendati pina la 18 u.c. 2 privinta martorului se admite aducerea fortata art 285 al *3) CPC.

#u$ 3)
2ncidente procesuale care afecteaa continuitatea sedintei de %udecata
Continuitatea unei sedinte de %udecata poate fi afectata de diferite incidente care au diferite temeiuri'
diferita procedura de operare *adica de aplicare) si diferite consecinte.
2ncidente procesuale:
1) 2ntreruperea art 284A 4 se poate produce la solicitarea participantilor preenti sau a$senti care invoca
circumstante ce fac imposi$ila continuarea examinarii cauei in aceeasi i. 2? fixeaa o alta ora si data la
care va continua sedinta de %udecata si acest incident procesual nu afecteaa inte"ritatea procesului ver$al
ca document unic.
2) Aminarea art 287 4 procesului' se permite in caul depunerii actiunii reconventionale conform art 153
lit $.
4 2n caul a$sentilor participantilor la proces sau celorlalti su$iecti
4 2n caul necesitatii antrenarii su$iectilor drepturile carora pot fi afectate prin +otarire
4 2n caurile modificarii temeiurilor sau o$iectului actiunii care implica reinceperea procesului pro$atiei
2ntreruperea si aminarea se aseamana prin faptul ca se dispun prin inc+eieri protocalare care se
contesta o data cu fondul.
2n am$ele cauri pariticpantii si 2? cunosc data si ora reluarii cauei.
3) #uspendarea art 2!842!1 4 procesului' se produce numai in caurile prevaute expres de le"e' in mod
o$li"atoriu conf art 2!8' sau facultativ conf art 2!1 CPC.
#e dispune o$li"atoriu daca:
a) partea in proces' sau interv principal decedeaa sau se reor"anieaa iar liti"iul permite succesiunea in
drepturi
$) partea in proces sau intervenientul pierde capacitatea de exercitiu
c) se numeste o dele"atie peste +otarele tarii
d) se ridica exceptia de neconstitutionalitate 12A
e) se accepta medierea art 38 din < pr mediere
f) < pr insolva$ilitate
#uspendarea facultativa este un drept al 2? pe care aceasta il poate exercita la cere sau din oficiu. Cel
mai pro$lematic temei de suspendare facultativa este lit + art 2!1. Pricina nu poate fi %udecata inainte de
solutionarea unei alte caue conexe.
1 D Pe durata suspendarii procesului' inceteaa temporar efectele actelor de procedura infaptuite cu
exceptia asi"urarii actiunii si a pro$elor.
2 D #e suspenda cur"erea tuturor termnelor de procedura *38 ile)
3 D Actele procesuale efectuate in timpul suspendarii procesului nu au efect %uridic
4 D Termenul suspendarii nu este determinat ci determina$il conf art 2!2 CPC
#uspendarea se dispune printr4o inc+eire care poate fi contestata cu recurs pe intrea"a durata a
suspendarii. 1aca dispare temeiul suspendarii' partea interesata' se poate adresa cu o cerere pentru a relua
examinarea cauei. 2? ca rapsuns' emite o inc+eiere' fie de reluare a examinarii cauei *nu se ataca decit o
data cu fondul) sau inc+eiere de refu in reluarea examinarii care poate fi contestata oricind sau pe
intrea"a durata a vala$ilitatii.
#u$ 4)
2n functie de diferite circumstante de$aterile %udiciare pot fi afectate astfel incit procesul sa se finaliee
prin inc+eieri %udecatoresti fara a solutiona fondul. <e"islstia procesual civila delimiteaa doua modalitati
de finaliare a procesului fara adoptarea +otaririi :
a) incetarea procesului
$) scoaterea cererii de pe rol
2ncetarea procesului conform 2!5 CPC se produce in $aa a doua "rupuri mari de temeiuri :
a) nerespectarea premiselor de intentare a procesului civil * lit a' $' e ' " '+ 4 litere preluate din 1!6 ).
$) evenimente sau manifestari de vointa ale partilor cu referire la soarta procesului
1ecesul persoanei fiice parte in proces daca raportul liti"ios nu este transmisi$il.* lit f 2!5 ).
=enuntarea la actiune a reclamantului * lit c) si tranactia de impacare omolo"ata de instanta * lit d).
Pentru incetarea procesului se emit inc+eiri suscepti$ile de recurs separat.
#coaterea de rol a cererilor de c+emare in %udecata se produce in $aa citorva "rupuri de temeiuri :
a) nerespectarea conditiilor de adresare in %udecata * lit a' $' c' d' + 2!5 CPC ).
$) a$esntele ne%ustificate ale participantilor la proces * lit f' "' i 2!5 CPC ).
c) deficiente in ac+itarea taxei de stat * lit %' , 2!5 CPC ).
d) situatii privind interferenta %udecatoriilor si ar$itra%elor * lit e' <A 2!5 CPC ).
Claua de ar$itra% nu e impedime pt adresarea in instanta de %udecata' insa piritul poate ridica o$iectii
$aa pte pe existenta acestei claue conform lit e) 2!5 cu completarile din le"ea cu privire la ar$itra%.
Potrivit literii <A 2!5 a fost su$ro"ata stramutarea existenta pina la 1 decem$rie 2812 din caua inc+eierii
conventiei de ar$itra% in timpul examinarii cauei in %udecata.
) ultima prevedere a articolului 2!5 se refera la incompati$ilitatea procedurii speciale cu liti"iile de
drept.* vei si 278 al 3 ).
Toate inc+eierile de socateree pe rol sunt suscepti$ile de recurs' insa doua din ele 2!5 f )si ") pot fi
anulate de catre instanta care le4a emis daca se solicita si se pro$eaa.
#u$ 5) vei manualul
Tema : Actele de dispoitie ale instantelor de %udecata Tema : Actele de dispoitie ale instantelor de %udecata
1) 0ot si felurile
2 ) esenta si cerintele fata de +ot %udecatoreasca
3) rectificarea +ot %udect de instanta care a pronuntat4o
4) puterea lucrului %udecat
5) inc+eierile %udecatoresti
#u$1)
Autoritatea %udecatoreasca in persoana instantelor emite acte de dispoitie cu caracter de putere statala '
adica care sunt o$li"atorii si pot fi aplicate prin constrin"ere. 0ecesitatea perfectarii in acte de dispoitii a
oricarei manifestari a aut %udecatoresti "aranteaa dreptul la aparare in caul in care aceste acte sunt
a$uive.
E Actele de dispoitie a instantelor de %udecta confirm art 14 CPC sunt :
Fotarire' inc+eiere ' ordonanta.
G 2nstantele superioare emit :
1eciii si inc+eieri.
HPrin hotarire se solutioneaa fondul cauei ' adica se admit$ sau se respin" inte"ral sau partial
pretentiile formulate.
HPrin incheiere %udecatoreasca se solutioneaa orice incident procesual ce nu se refera la fondul cauei.
H 2n caurile prevaute de 345 CPC ' %udecatorul unipersonal poate emite o ordonanta %udecatoreasca care
esti si document executoriu. )rdonanta de protectie ' desi neprevaute de art 14 ' este prevauta la 317
4

'ca reultat al emiterii inc+eirii privind aplicarea masurilor de protectie.
#u$2)
Fotarirea %udecatoreasca este un act de realiare si aplicare a dreptului. Prin +otarirea %udecatoreasca
persoanele isi realieaa dreoturile incalcate sau contestate ca urmare a apararii %udiciare de care au
$eneficiat. 2nstante,e de %udecata aplica normelr de drept material si procesual cu referire la un ca
concret creind astfel practica %udiciara> cauistica.
&xi"enetele fata de +ot %udecatoreasca :
a) hot tre sa fie legala 4 o +ot %udecatoreasca e le"ala daca se aplica le"ea materiala si procesuala dupa
cum urmeaa. Cu referire la cea materiala :
H se aplica le"ea materiala la momentul producerii liti"iului
H se aplica le"ea materiala care "uverneaa raportul material liti"ios
Hle"ea materiala e interpretata corect si uniform
H este corect aplicata analo"ia a le"ii sau dreptului * 375' 432 al 2 ).
2n sens procesual o +ot %udecat este le"ala nu sint admise erorile estentiale prevaute eexpress sau
neprevaute le"e care ar fi afectat sau c+iar au afectat corectitudinea pronuntarii solutiei * 377' 432 al 3 si
4 ).
b) intemeiata 4 caracterul temeinic se refera la circumstsntele de fap di mi%loacelor de pro$a.
H) +ot este neintemeiata daca instanta nu a determinat corect circumstantele importante pt solutionarea
cauei
H daca partile nu au pro$at suficient si corespunator acele circumstante
H daca instanta a apreciat "resit pro$ele ' formulind concluii eronate pe mar"inea circumstantelor * 37! si
432 al 4 4 sinta"ma Iaprecierea pro$elor a fot ar$itraraIl).
3) deplina - o +ot %udecatoreasca tre sa raspunda la toate pretentiile formulate de reclamant' intervenient
principal sau pirit in ordine reconventionala. 2n acest sens instanta tre$uie sa prevada in dispoitivul
+otaririi si pretentiile ce nu au fost sustinute dar au fost formulate.
4) certa - caracterul cert a +ot %udecat presupune formularea unor solutii clare si fara ec+ivoc ' astfelincit
sa nu poate fi interpretata +ot %udecatoreascs in diferite feluri si sa impiedice executarea.
5) neconditionata - caracterul neconditionat al +ot %udecat este indisolu$il lw"at de certidine insa e
interis ca solutia din dispiitiv sa depinda in viitor de careva actiuni sau inactiuni sau evenimente.
&xceptii 24! CPC.
?udecatorul care a pronuntat +otarirea nu poate reveni asupra +otaririi sale * art 237 ).
1upa pronuntarea +ot instanta nu este in drept so modifice sau sa o anulee * 246 al1).
Pentru a asi"ura deplinatatea cercetarii +ot %udecat le"ea prevede citeva pisi$ilitati de rectificare :
H prnuntarea unei inc+eieri de corectare a "reselilor din +otariri * 246 )
H pronuntarea unei inc+eieri de explicare a dispoitivului +otaririi
H 253 CPC 4 pronuntarea unei inc+eieri de indexare a sumelor ad%udecate
2n caurile expres prevaute instanta de %udecata ' din oficiu sau la cerere' in temeiul executarii silite'
poate pronunta ca efect al unei sedinte de %udecata o +ot suplimentara' daca +ot de $aa na fost executata.
Temeiurile emiterii +ot %udecatoresti :
1) instanta nu sa pronuntatt asupra unei pretentii formulate pe parcursul procesului
2) daca instanta ' reolvind pro$lema in liti"iu' nu a indicat suma ad%udecata ' $unurile ce urmeaa a fi
remise sau actiunile ce tre$uie intreprinse
3) daca instanta nu a reolvat pro$lema c+eltuielilor de %udecata :
3.1) cu referire la taxa de stat din oficiu
3.2 ) cu referire la celelalte c+eltuieli la cerere
Corectarea +ot %udecatoresti se face din oficiu sau la cerere ' prin inc+eieri susceoti$ila de recurs' daca in
textul +otaririi sau admis erori te+nice sau de calcul evidente' care nu afecteaa esenta solutiei pronuntate.
&xplicarea +ot o poate cere participantul la proces>executorul %udecat. daca dispoitivul +ot e
contradictoriu' incert' conditionat' si impiedica o$iectiv executarea. 2n toate caurile rectificarea +ot
%udecat nu se face unipersonal. Participantii sunt instiintati sa se preinte in sedinta' dar a$senta acestora '
indiferent de motiv' nu afecteaa vala$ilitatea actului.
#u$ 4)
Fot %udecatoreasca produce diferite efecte in functie de caracterul nedefinit' definitiv si irevoca$il al
+otaririi.
&ste nedifinitiva o +ot %udecat pronuntata de %udecat. ca instanta de fond cu drept de apel.
Fot %udecat defitive sunt suscepti$ile de recurs si se pronunta de CA ' ca instsnts de fond sau sint mnetite
de CA ca instanta de apel.
Irevocabila este +ot care nu poate fi atacata cu recurs fie din caua instantei ce a pronuntato ' fie ca efect
al expirarii al termenului de atac.
::: 1oar C#? pronunta acte de dispoitie irevoca$ile. Celelalte acte de dispiitie pt a deveni irevoca$ile
prin neatacare.
Fot nedifitiva :
H deinvesteste instanta de %udecats de a$ilitates solutionarii cauei
H desc+ide partile calea de atac recurs si apel.
H presupune executarea imediata doar in cauriel prevaute de 25! CPC
Fot definitiva :
H este o$li"atorie 1! CPC
H este executorie 255 CPC
&fectul executoriu al +ot %udecat definitive e conditionat conform 435 CPC' ce prevede posi$ilatea
suspendarii executarii +ot ca urmare B executarii recursului.
Caracterul irevoca$il al +ot %udecatoresti produce urmat efecte %uridice :
H exclusiv 1!6 lil $) ' 2!5 lit $)' 254 *3)
H caracterul pre%udicia$il 123 lit $) 4 limitele su$iectivw al acestui efect semnifica aceeasi participanti
H neanula$il 4 cara terul neanula$il al +ot %udecat irevoca$ile semnifica imposi$ilitatea o$iectiva de a casa
sau notifica o +ot %udecat irevoca$ila cu exceptia reviuirii 446 CPC.
Puterea lucrului %udecat intruc+ipeaa toate efectele pe care le produce o +ot %udecatorasca irevoca$ila.
Puterea lucrului %udecat exprima principiul securitatii raporturilor %uridice. 9omentul producerii si
consolidarii efectelor %udecatoresti depinde de 3 situatii ' astfel puterea lucrului %udecatv:
H se poate produce de la pronuntare
H ca efect al neatacarii
H ca efect al neexecutarii a caii de atac
&fectul irevoca$il de pronuntare il au doar actele de dispiitie C#? ' cu exceptis deciiilor prin care au fist
casate actele de sipoitie ale instantelor inferioarecu trimiterea cauei spre re%udecare. Fot %udecat
pronuntate de %udecat. devin definitive si irevoca$ile dupa expirarea a 38 ile dupa pronuntarea
dispoitivului. Fot %udecatoreasca mentinute>modificate sau pronuntate din nou de CA in oridine de apel'
devin irevoca$ile peste 2 luni din momentul cind partea interesata a primit deciia redactata a CA.
Pericolul puterii lucrului %udecat la acest capitol este posi$ilitatea de 38 ile de catre instanta de apel.
=iscul este redactarea tardiva a deciiilor CA sau dovedirea faptului comunicarii deciiei redactate peste
un termen excesiv. Ca efect al exercitarii caii de atac conteaa citeva aspecte:
a) executarea tardiva > termen a apelului 4 daca apelul a fost exercitat in termen' conteaa pt puterea
lucrului %udecat' ca sa nu fie dusa la re%udecare caua civila. Pt apelul exercitat tardiv conteaa daca a fost
sau nu repus in termen apelantul. Celelate acte de dispiitie pe care le poate face CA 4 ca a doua instanta'
de asemenea afecteaa puterea lucrului %udecat.
Ca urmare a exercitarii recursului o importanta procesuala pt puterea lucrului %udecat ' momentul
inceperii cur"erii termenului de recurs' depasirea faei admisilitatii si deciia finala a C#?.
Tema : Contenciosul administrativ Tema : Contenciosul administrativ
1. 0ot si esenta contensciousului admistrativ
2. Particularitatile procedurii de examinare a cauelor
3. Apararea drepturilor electorale
4. Particularitatile procedurii de examinare a liti"iilor fiscale si vamale
Acte normative :
<e"ea Contenciosului admistrativ
<e"ea privind AP< ' 288!
Fot Curtii Constitutionale nr 1! din 27 mai 1667
Fot CC nr 36 din 6 iulie 2881
Fot CC nr 18 din 1! aprilie 2818
Fot CC nr 26 din 21 decem$rie 2818
Fot C#? nr 18 din 38 octom$rie 2886
#u$1)
Art 53 Constitutie....Particularitati :
1. 2n calitate de pirit 4 aut pu$lica
2. 2n raporturi materiale partile is pe poitii de su$ordonare
Art 2 din le"e 4 prin care se diferentiaa procedura contenciosului administrativ de altele
Avem procedura de contencios administrativ cind avem :
Act administrativ ' contract admministrativ si nesolutionare in timp a unei cereri.
HActele cu caracter auxiliar ' care stau la $aa celor administrativ' nu pot fi contestate separat in
proceddra contenciosului administrativ' * aviul din partea unei directii nu va fi examinat' ci deciia
consiliului ). Actele de control nu poate fi atacata' ci deciia in $aa actului de control.
H o$iectul cintractului administrativ consta din administrarea Ji folosirea $unurilor proprietate pu$licC'
executarea lucrCrilor de interes pu$lic' prestarea de servicii pu$lice' activitatea funcKionarilor pu$lici care
reiese din relaKiile de muncC re"lementate de statutul %uridic al acestoraL * vei +ot de Muvern cu privire la
nomenclatorul listei de functii pu$lice ).
H preinta refuul de a primi cererea sau de a nu raspunde in 38 ile * vei le"ea cu privire la petitionare ).
1in le"e 4 autoritate pu$licC 4 orice structurC or"aniatoricC sau or"an' instituite prin le"e sau printr4un act
administrativ normativ' care acKioneaC Nn re"im de putere pu$licC Nn scopul realiCrii unui interes pu$lic.
#Nnt asimilate autoritCKilor pu$lice' Nn sensul preentei le"i' persoanele de drept privat care exercitC
atri$uKii de putere pu$licC sau utilieaC domeniul pu$lic' fiind Nmputernicite prin le"e sC prestee un
serviciu de interes pu$lic' inclusiv persoanele care presteaC servicii notarialeL * de exemplu autoritati
asimilate celor pu$lice 4 "a natural ' posta moldovei' notarii....)
&xceptii : art 4 4 aceste acte nu pot fi contestate in contencios administrativ.
#u$iectii 4 art 5
2nstantele competente 4 le"ea 155 si le"ea 153
#u$ 2 )
Contenciosul administrativ' in mod firesc' presupune examinarea cauelor civile dupa anumite re"uli de
competenta care s4au sc+im$at su$stantial incepind cu 1 dec 2812. Astfel' CA nu mai are doua "rade de
%urisdictie intrucit toate pricinile in CA se exmineaa de catre %udecatorii daca le"ea nu prevede altfel art
33A. 1eocamdata' cauele impotriva comisiei electorale centrale si cele care se refera la partidele politice'
inca sunt de competenta Curtii de Apel C+isinau.
2ndispensa$il le"at de competenta este caracterul caduc>desuet al art !418 a <e"ii CA. Cu toate acestea'
art 11 al le"ii CA prevede la nivel de comp teritoriala caracterul alternativ al acesteia.
#cim$area competentei %urisdictionale a afectat sistemul cailor de atac in CA.
=cursul care a supravietuit si care este de compententa exclusiva a C#? ramine a fi al 34lea nivel de
%urisdictie' dupa Apel' posi$il de valorificat in termen de 2 luni' c+iar daca curtea de Apel este 2nstanta de
3ond' recursul catre Curtea #uprema ramine a fi unica posi$ilitate de contestare' iar termenul exercitarii
poate fi redus prin le"e speciala' de exemplu Codul &lectoral art !5.
2n CA sunt specifice termenele de adresare in 2? competenta. Astfel re"ula "enerala este de 38 de ile de
la data cind pers a aflat sau tre$uia sa afle despre incalcarea dr sau sau de la data cind a primit sau tre$uia
sa primeasca raspunsul la cererea preala$ila' daca le"ea nu prevede altfel.
2n materia electorala' termenul de prescriptie este extrem de scurt 4 3 ile de la data sav actiunii sau
inanctiunii or"anului electoral
3. Actele administrative cu caracter normativ pot fi contestate in %udecata oricind' adica sunt
inprescripti$ile.
)rdinea preala$ila potrivit art 14 din < CA este o re"ula speciala4"enerala intrucit alte le"i mai speciale
poate fi prevauta adresarea nemi%locita in 2?.
#arcina pro$atiei in materia CA potrivit art 24 al *3) este pusa pe seama piritului' iar in materie de
despa"u$iri 4 pe seama am$elor parti. 1spa"u$irile confera CA cacarcter extins din punct de vedere al
o$iectului' adica putem pretinde si materiale si morale. 1espa"u$irile pot fi solicitate data cu pretentia de
$aa' sau pot fi adresate instantei de drept comun in ordine "enerala ulterior *in termeni "enerali).
Asi"urarea actiunii in CA are o particlaritate care permite instantei din oficiu' sa suspende executarea
unui act administrativ art 21 < CA.
Conditia o$li"atorie pt suspendarea la cerere sau din oficiu a actului administrativ este prevenirea unei
pa"u$e iminente. Actele adm de demitere a functionarilor pu$lici nu pot fi suspendate nici la cerere nici
din oficiu.
&fectul ultra sau retroactiv al +otaririi. Fot in CA nu sunt definitive' deci executorii de la pronuntare decit
daca nu le pronunta Curtea de Apel ca 2nstanta de 3ond sau daca nu se aplica art 25! CPC in liti"iile de
munca ale functionarilor pu$lici. Art 26 al *2) < CA prevede ca instanta de CA poate sta$ili prin +otarirea
sa' ca normele declarate nule nu vor produce efecte %uridice de la data adoptarii actului administrativ.
Aceasta exceptie deriva din re"ula "enerala sta$ilita in al *1) 4 anularea actului adm de catre instanta
produce efecte %ur dupa ce +ot ramine irevoca$ila.
Art 12 CC prevede anularea actului administrativ care incalca drepturi si interese civile din momentul
adoptarii.
1484 al *5) CC prevede ca aut pu$ nu rapsunde pt pre%udiciul cauat prin adoptarea unui act normativ prin
omisiunea de al adopta.
Fotarirea data in CA este document executoriu. Potrivit art 32 al < CA +ot se executa in temrneul sta$ilit
in dispoitia acesteia iar in ca contrar in cel mult 38 de ile de la data cind +otarirea ramine irevoca$ila.
2n materie electorala potrivit art 12 din Codul &lecotral sunt prevaute termene extrem de scurte pt
adresarea in 2?' examinarea cererii si contestarea acesteia.
Tema: Procedura speciala
1. &senta si particularitatile procedurii speciale
2. Constatarea faptelor ce au valoare %uridica
3. 2ncuviintarea adoptiei
4. 1eclararea capacitatii depline de exercitiu a minorului * emancipare )
5. 1elcararea pers disparuta sau decedata
!. <imitarea in cap de exercitiu sau limitarea cap pers fiice
5. 2ncuviintarea spitaliarii fortate si a tratamentului fortat
7. 2ncuviintarea exam psi+iatric sau spitaliarii in stationarul de psi+iatrie fara li$er consimtamint
6. Aplicarea masurilor de protectie in caul violentei in familie
18. #istarea temporara sau retra"erea licentelor de intreprinator.
#u$ 1)
Procedura speciala este cel mai nesemnificativ fel de procedura contencioasa. 2n cadrul acesteia este
implicat un petitionar care depune o cerere in instanta %udecatoreasca competenta pt a4si apara interesele
sale le"itime in situatia in care lipseste un liti"iu de drept. 2n procedi speciale este lipsa partea adversa'
insa alta cate"orie de participanti ai proceselor speciale sunt persoanele interesate * art 5! ). 2postaa pers
interesate in procedura speciala perme acestora cereri si demersuri ' inc,usiv de recuare' sa puna
intre$ari' sa administree pro$e si sa tace +otaririrea. 1in acest considerent se contureaa o alta
manifestre a contradictorialitatii ' atunci cind interesul petionarului si opinia pers interesate sunt diferite.
2n asemenea cauri se pot produce conflicte de fapt care sunt compati$ile cu procedura speciala'
de"enerarea acestora in liti"ii de drept are loc atunci cind fie pers interesate ' fie impotriva acestora
formuleaa niste revendicari. Procedura speciala este lipsita de multe institutii procesuale' cum ar fi
asi"urarea actiunii' actiunea reconventionala' tranactia de impacare' imposi$ilitatea stramutarii cererii la
%udecata ar$itrala. 2n procedura speciala nu pot fi examinate alte cate"orii de cereri decit cele prevaute
limitativ de CPC in art 256 ' de la lit a 4 , se prevede tot ceea ce este specific procedurii speciale. 3aptele
cu valoare %uridica' care4s prima cate"orie de cereri in procedura speciala' sunt enumerate in 271 CPC. 2n
caul in care in sintanta de %udecta se depune o cerere care depaseste prevederile limitiative se aplica
1!6 lit a si 2!5 lit a. <iti"iile de drept ce apar din actele depuse in instanta' fie se constata ulterior primirii
cererii duce la socaterea de pe rol conform art 278 alin 2 si 2!5 lit <. 2n procedura speciala se produc
lucururi deose$ite 'adica in fiecare ca de procedura speciala le"ea identifica cine poate fi petitionar.
@neori petitionarul poate fi minor ' in caul emanciparii de ex' alteori' pers viata prin +otarire nu are
calitatea de petitionar. 1oar in procedura speciala instanta ce a pronuntat +otarirea poate sa si4o anulee '
la cererea su$iectului viat prin +otarire sau la cererea altor su$iecti. 1oar in procedura speciala 2? e
o$li"ata sa numeasca avocat din oficiu si tre$uie sa ordonee expertia psi+iatrica cre poate fi fortata.
&xpertia psi+iatrica nu se ataca cu recurs' doar o data cu fodul. 2n procedura speciala termenele de
examinare sunt extrem de scurte. 52 ore 4 incuviintarea spitaliarii fortatte' 24 ore 4 pt aplicarea masurilor
de protectie in caul violentei in familie.
#u$ 2)
3aptele cu valoare %uridica se recunosc de catre instanta de %uecata :
a) daca sint prevaute in 271
$) in caul lit 0 ' daca intrunesc cumulativ 3 conditii prevaute de 272 4
$1. faptul pretins cu valoare %uridica sa "eneree ' modifice sau sa stin"a dreptul' de aceea in cererile
care dispun in instanta tre$uie explicata' ar"umentata motivatia petitionarului
$2. Petitionarul nu are alta posi$ilitatea de a o$tine sau resta$ili documentele %ustificative
$3. 0u tine de solutionarea unui liti"iu de drept dedus %udecatii
3aptele cu valoare %uridica :
a. Raporturile de rudenie 4 scopul este valorificarea dreptului de succesor sau dreptul de a primi
indemniatii de urmas or pensie relevanta
$. Intretinerea pers 4 conteaa pt pensia de mas si despa"u$iri pt pierdirile intretinatorului. #e pro$eaa
aflarea la intretinere' indiferent de "radul de rudenie' pina la decesul unei pers fiice.
c. Constatarea inregistrarii nasterii, adoptiei, casatoriei, divortului sau a decesului 4 lipsesc actele de
stare
civila care confirma aceasta situatie' nu pot fi resta$ilite' lipsesc re"istrele de la autoritatile
responsa$ile s %ustifica un scop le"im
d. Recunoasterea paternitatii 4 condii ca ' decesul presupului tataal copilului ' lipsa casatoriei intre
mama
si tata presupus si pro$e ce %ustifica recunoasterea de facto' intretinerea in timpul vietii a defunctului.
e. Constatarea decesului pers la o anumita data si anumite imprejurari 4 se preinta refuul or"anelor
de
stare civila de a inre"istra decesul.
f. Acceptarea unei succesiune si locul deschiderii 4 codul civil recunoaste 2 forme de acceptare a
succesiunii: intrarea de fapt in patrimoniul succesoral si depunerea unei cereri la notar in conditiile 1515
CC.
". Producerea unui accident 4 1e re"ula e v$ de accidente de munca' mai rar accidente rutiere.
#copul 4 de a o$tine despa"u$iri de la su$iectii implicati.
2n caul constatarii accidentelor' 2? nu se va pronunta in privin a cauelor i a nivelului pierderii
capacitC ii de muncC. Aceste elemente se constatC prin expertia vitalitatii muncii in +ot %ud privin
constatarea producerii unui accident tre$uie indicat ca acesta a avut sau nu loc' la o anumita data' in
timpul raporturilor de munca si in privinta unei persoane concrete indentificate. Petitionar poate fi pers
insasi care a suportat accidentul sau urmasii aflati la intretinerea defunctului.
h. Posedarea, folosirea si dispozitia de un bun imobil a unui dr de proprietate
*uucapiunea)
i. Apartenenta documentelor constatatoare de dr unei persoane a carei nume indicat in document nu
coincide cu numele din buletin, pasaport sau certificat de nastere
&xceptii:
4 $uletinele
4 pasapoartele
4 documentele militare
4 acte de stare civila
j. Concubinajul
&ste un fapt care poate fi recunoscut ca avind valoare %uridica prin intermediul procedurii speciale daca s4
a produs pina la 7 iunie 1644. 1upa aceasta data nu se recunoaste concu$ina%ul.
1aca am$ii soti sunt in viata sau daca casatoria sa produs dupa data indicata' 2? nu va primi spre
examinare astfel de cereri.
,. Faptul represiunii politice
4 < 1225 din 7 dec 62 privind rea$ilitarea victimelor represiunilor politice.
Cu referire la pers care in perioada 5.11.1615 4 23.8!.1668 care pe teritoriul =9 sau cetateni ai
=9 din alte teritorii au fost supusi represiunilor se resta$ilesc in drepturi politice' civile' sociale si
patrimoniale.
4 < 1357 din 17.83.1663 privind rea$ilitare si e"alarea in drepturi a cetatenilor =9 care au participat la al
224lea ra$oi mondial *si cei care au participat la armata romOnC).
l. Detentia in lagarile concentrare, ghetouri
m. Raspindirea informatiei care lezeaza onoarea, demnitatea si reputatia daca autorul nu este
cunoscut
n. Alte fapte cu voaloare juridica
1e exemplu:
4 statiul *vec+imea in munca)
4 aflarea in serviciul militar
4 domicilierea pe teritoriul =9
4 participarea la lic+idarea consecintelor catastrofei de la Cerno$il
4 alte fapte
Sub 9 . Aplicarea masurilor de prevenire in ca!urile de violenta in "amilie
;iolenta in familie presupune niste re"uli deose$ite de procedura civila in scopul contracararii acesteia.
1) ista subiectilor petitionari este foarte vasta dar limitativa art !1"# al $1)
4 victima violentei in familie
4 repreentantul le"al
4 autoritatile tutelare
4 procurorul
4 or""anele de asistenta sociala
4 or"anele de politie
%) competenta teritoriala are multe alternative
4 domiciliul sau locul de aflare a victimei
4 domiciliul sau locul de aflare a a"resorului
4 locul unde victima a solicitat asistenta
4 locul unde s4a produs violenta
!) masurile de protectie propriuzise sunt limitativ prevazute de lege !1"&&al $%)
') termenul de e(aminare !1"&&al $%)
a acestor cate"orii de caue este extrem de scurt 4 24+ de la primirea cererii.
)) Durata aplicarii masurilor de protectie
&ste de pina la 3 luni.
C+iar daca cererile de aplicare a masurilor de protectie sunt scrise de alte pers decit petitionarii
indicati sunt depuse la alte 2? ca fiind competente' %udecatorul nu va emite inc+eieri de a nu da curs de
restitre sau de recurs. Cererile nu sunt taxate. #pre deose$ire de alte caue civile' 2? din oficiu va solicita
pro$e de la am$ele parti care sunt relevante caului.
Depunerea cererii are ca efect emiterea unei incheieri*
. !ie de respingere a solicitarii de aplicare a masurilor de protectie "care se ataca cu recurs)
#. $e admitere a solicitarii "care se ataca cu recurs). 2n $aa acestei inc+eieri se emite o ordonanta de
protectie imediat executorie. Contestarea cu recurs a inc+eierii de admitere a solicitarii de protectie nu
suspenda executarea ordonantei. 1esi le"ea nu prevede pretinsul a"resor tre$uie instiintat prin intermediul
or"anului de politie. A$senta insa a a"resorului nu afecteaa vala$ilitatea actelor. )$li"atoriu tre$uie sa
fie preente *in sedinta) aut respons de executare: asist sociala' tutela' politia si execut %udecatoresc. 1aca
curtea de apel admite recursul in prvinta inc+ de respin"ere a solicitarii de protectie ea emite ordonanta de
protectie.
3. %nularea masurilor de protectie nu poate avea loc la cererea agresorului. 0ici nu e posi$ila solicitarea
revocarii. 2? poate prelun"i durata masurii de protectie.
#$. Sistarea temporara sau retragerea licentelor de intreprin!ator
#istarea temporara sau retra"erea licentei ce vieaa activitatea de intreprinator' incepind cu
2887 este de competenta 2?. <e"ea nu sta$ileste re"ula de competenta %urisdictionala teritoriala' deaceea
analo"ia impune ca 2? competenta este %udecatoria de la sediul autoritatilor statale 4 petitionar
+articularitati procedurale*
1) o$li"atoriu tre$uie invocata si corect aplicata le"ea materiala
2) petitionarul *aut de stat) tre$uie sa administree pro$e care confirma motivul sistarii sau retra"erii
licentei
3) antreprenorul' o$li"atoriu tre$uie instiintat avind dr de a administra pro$e
4) 2? examineaa cererea in termen de 5 ile lucratoare de la depunere.
5) %udecatoria poate anula propria +otarire in alte 5 ile lucratoare daca solicita antreprenorul sau c+iar aut
competenta. Ca exceptie 4 aut de stat poate sista temporar sau retra"e licenta de antreprenor privind unele
activit de antrepprenoriat' fiin o$li"ata in termen de 3 ile sa se adresee in 2?. 1aca aut de stat nu
respecta aceasta ordine' deciia a$uiva de sistare sau retra"ere a licentei va putea fi contestata de
antreprenor in ordinea contenciosului administrativ.
Tema : Procedura in ordonanata
. &otiunea si particularitatile procedurii in ordonanta
#. 'tapele procedurale ale procedurii simplificate
#u$ # . %otiunea si particularitatile procedurii in ordonanta
+rocedura in ordonanata 4 un fel de procedura civila infaptuita in fata primei instante' a$ind caracter
simplificat' alternativ procedurii civile' "enerale' $aat pe pro$e scrise' autentice si suficiente' care are
drept scop apararea dr incontesta$ile si facilitarea executarii creantelor
+articularitatile*
) este procedura simplificata 4 nu se citeaa partile' nu se sustin de$ateri' nu se face proces ver$al'
dureaa termene scurte expres prevaute de le"e' este mai putin costisitoare *34!*2)' 358)
Tot in procedura in ordonanta nu se admit unele institutii procesuale specifice procedurii "enerale
cum ar fi:
4 solicitarea c+eltuielilor de asistenta %uridica daca creditorul lea suportat
4 asi"urarea actiunii
4 %udecatorul va refua sa primeasca cererea de eli$erare a ordonantei %udecatoresti din motive
consemnate in art 1!64158 *prev in 347)
#) este alternativa procedurii generale 4 art 347*4)' 353*2) 4 caracterul alternativ este valorificat la
discretia titularului de drept iar procedura in ordonanta nu o determina si nici nu o exclude pe cea
"enerala *adica pe cea pe actiuni civile)
3) se valorifica doar in temeiurile stabilite de art 345 ()( 4 aceste temeiuri se aplica limitativ si nu
permit %udecatorilor extinderea. Astfel orice liti"iu care poate de"enera dintr4un temei prevaut de 345 va
determina refuul eli$erarii ordonantei. Art 152 al *2) codul de executare' completeaa art 345 cu un capat
de cerere' intoarcerea executarii.
4) ordonantele *udecatoresti se elibereaza doar in baza unui singur mi*loc de probatie - inscrisuri -
care confirma cert si complet creanta solicitata. Codul aici utilieaa notiunea de IdocumenteI. 2n lipsa
acestora sau daca %udecatorul nu le considera suficiente ca numar or din continutul lor nu reulta cert
vala$ilitatea si valoarea creantei se refua primirea cererii *347 al *2) lit c).
5) ordonantele *udecatoresti pot elibera doar in prvinta debitorilor care se afla sub *urisdictia R+ 4
de$itorul su$ %urisdictia =9 nu ne intereseaa ca persoana cu anumita nationalitate sau cetatenie sau
resedinta in tara>in afara ei. Conteaa $unurile si $anii de$itorului catre care se indreapta de fapt
executarea unei ordonante.
&rdonanta judecatoreasca 4 act de dispoitie emis unilateral si unipersonal de catre %udecator' care
dispune doar de citeva efecte specifice +otaririi avind natura %uridca du$la
4 act de dispoitie
4 document executoriu
)rdonanta %ud are caracter relativ o$li"atoriu si relativ neanula$il. )rd %ud nu face o$iectul apelului sau
recursului' ea poate fi anulata doar de catre %ud care a emis4o in caul o$iectiilor de$itorului. <ipsa
caracterului a$solut o$li"atoriu deriva din lipsa totala a efectului pre%udicia$ilitatii si exclusivitatii.
)rdonantele %ud emise de catre %udecatorii din =9 nu se recunosc peste +otarele tarii si viceversa.
#u$ ' . (tapele procedurale ale procedurii simpli"icate
1epunerea cererii de eli$erare a ordonantei de catre de$itor se face conf ri"orilor din 345 si a conditiilor
si premiselor de exercitare a actiunilor civile art 1!64158 CPC.
,udecatorul in termen de ) zile de la inregistrare poate emite urm acte de dispozitie*
4 inc+eiere de refu in primirea cererii art 347 refuul fiind irevoca$il
4 inc+eiere de a nu da curs cererii de eli$ereare a ordonantei art 346 CPC 4 care poate de"enera in
inc+eirere de restituire recura$ila
4 eli$ereaa ordonanta %udecatoreasca
)rdonanta' imediat se expediaa de$itorilor. Asta nu se stie cit dureaa. 1ar le"ea spune ca in termen
de 18 ile de cind a primit ordonanta de$itorul poate face o$iectii motivate.
<a expirarea termenului daca parvin o$iectii motiva' %udecatorul' printr4o inc+eiere irevoca$ila
anuleaa ordonanta. 1aca %udecatorul nu considera o$iectiile motivate' sau in termen de 18 ile' de$itorul
u a reactionat sau c+iar a recunoscut expres' atunci se emite al 24lea exemplar de ordonanta imediat
executoriu art 354.
)$iectiile pot fi facute tardiv:
1) o$iectii tardive insotite de D
2) cereri de repunere in termen care tre$uie pro$ata si eventual de D
3) cereri de suspendare a executarii.
?udecatorul' fie refuza satisfacerea tuturor acestor cereri si implicit a anularii ordonantei' fie accepta
aceste cereri si anuleaa ordonanta prin inc+eiere irevoca$ila.
Tema : Cai de atac Tema : Cai de atac
1. 0otiuni "enerale privind sistemul si re"ulile comune de exercitare a cailor de atac in =9
2. Clasificarea cailor de atac
#u$ 1)
Caile de atac constituie mi%loace procesuale oferite %ustitia$ililor pt exercitarea efectiva a dreptului la
aparare si accesului la %ustitie in contextul verificarii le"alitatii +ot %udecat adoptate. 2n =9 exista
urmatoarele cai de atac impotriva +ot %udecatoriilor' recurs impotriva deciiilor Curtilor de Apel si a +ot
Curtilor de Apel. =eviuire impotriva +ot ' inc+eierilor ' deciiilor irevoca$ile. Pentru inc+eieri
%udecatoresti exista o cale separata de atac numita recurs. C#? este competenta sa examinee aceasi cale
de atac impotriva deciiilor in apel sau +ot in apel. =eviuirea' in pofida discutiilor doctrinare ' este
atri$uita de le"iuitorul moldav la caile de atac' pastrindusi specificul procedural. Caile de atac se exercita
dupa urmatoarele re"uli :
a) le"alitatea 4 116 Constitutia =9 si 15 CPC.
%ustia$ilii nu pot exercita cai de atac neprevaute de le"e. 2n acest context ' incepind cu 1 decem$ire 2812
a fost a$ro"ata sectiunea 1 a capitolului 4 37 CPC pastrinduse doar recursul impotriva inc+eierilor
$) caile de atac se exercita in ierar+ie si consecutivitatea prevauta de le"e . Astfel nu poate fi facut recurs
impotriva unei +ot %udecatoresti daca aceasta nu a fost atacata cu apel sau daca apelul exercitat a fost
restituit.
c) unicitatea dr de a exercita o cale de atac. ) cale de atac le"al prevauta de le"e poate fi exercitata doar
o sin"ura data' insa acesta rw"ula nu se aplica daca a fost trimisa la re%udecare o caua civila la CA sau
C#?' sau daca se depune repetat cererea de reviuire in $aa altui temei decit cel anterior invocat * 452 al
4 CPC.
d) na"ravarea situatiei partii in propria cale de atac * art 353 al ! CPC ) . Aceasta re"ula este prevauta
doar de apel si nu se aplica daca partea consimte sa4i fie a"ravata situatia daca a fost exercitata calea de
atac si de alti participanti si daca instanta de apel din oficiu depisteaa incalcarea norme %uridice
imperative.
#u$ 2)
&xista mai multe criterii de clasificare a cailor de atac.
a) 2n functie de conditiile exercitarii caile de atac sunt ordinare si extraordinare.
Caile ordinare de atac se exercita fara ca le"iutorul sa limitee temeiurile invocarii' adica orice motiv
>deacord permite %ustitua$ilului sa se adresee cu o cerere de apel. =ecursul de competea C#? poate fi
exercitat in temeiurile prevaute de 432 CPC care s4au extins su$stantial de la 1 decem$rie 2812 nu au
afectat caracterul extraordinar al acestei cai de atac. 433 lit a permite C#? sa declare inadmisi$il un recurs
care nu se incadreaa in temeiuri.
=eviuirea este o cale extraordinara clasica de atac intrucit art 446 CPC limiteaa foarte restrictiv sansa
unui %ustitia$il de a redesc+ide un proces terminat irevoca$il.
$) din punct de vedere a instantei competente sa examinee calea de atac:
Cai de atac de reformare 4 apel si recurs si cai de atac de retractare 4 reviuirea
c) 1in punct de vedere al re%udecarii fondului cauei avem cai de atac devolutive si nedevolutive.
1oar apelul este devolutiv intrucit CA are posi$ilitatea revederii si reaprecierii intre"ului fond al cauei
civile' adica circumstante de fapt * partile pot invoca orice carenta cu privire la temeinicie ) ' apreciere de
pro$e ' aplicarea le"ii materiale si procedurale. =ecursul si reviuirea nu permite instantelor competente
sa verifice fondul cauelor civile inte"ral
d) in functie de impactul caii de atac asupra procedurii de executare.
Apelul este suspensiv de executare atit din punct de vedere a termenului cit si a exercitarii in termen 3!3
CPC. =ecursul suspenda conditionat executarea +otaririi 435 CPC care aplica si la reviuire 4 435 si 451.
Tema : Apelul Tema : Apelul
1. &lementele
2. Termenul si instanta competenta. <imitele %udecarii apelului
3. Procedura examinarii si imputernicirile instantei de apel
#u$ 1)
&lementele apelului sunt :
H o$iect * 355' 357 ).
H su$iect
H temei
)$iect )$iect 4 din articole' o$iectul apelului identificat dupa forma si dupa continut . Astfel ' pot fi atacate cu
apel +ot %udecatoriilor si ale ?udecatoriei Comerciale de Circumscriptie C+isinau. Toate inc+eireile pe
care le pronunta %udecatoria ' pe parcursul examinarii fondului cauei fac o$iectul apelului conform 356
CPC ' daca pt ele nu este prevaut recurs separat. 0u poate fi constestacu apel +ot curtii de apel in prima
instanta * insolva$ilitate ).
#u$iectii #u$iectii 4 pot declara apel. Particpantii la proces ' inclusiv partile. #u$iectii ' drepturile carora le4au fost
afectate prin +ot %udecat dar nau fost implicati la examinarea cauei nu pot exercita apel. 1esi le"ea nu
prevede ' totusi ' art 566 CC admite creditorii c+iro"rafari ca apelanti daca sunt respectate in cumul
conditiile le"ii materiale. Autoritatile ce pot fi implicate in proces conform art 54 CPC indiferent de faptul
li sa solicitat sau nu depunerea concluiilor. =eprenetnatul poate exercita respectiva cale de atac atit in
interesul sau cit si in interesul cuiva' daca imputerniciri speciale ' in caul in care e contractual.
=epreentantul contractual poate exercita apel in interes propriu similar martorului ' expertului'
specialistului si interpretului cu privire la compensarea c+eltuielilor de %udecata ce li se cuvin. Temeiurile
apelului nu sunt prevaute intrucit deacordul cu +ot pronuntata de%a constituie temei de apelare a
acesteia. 2nsa ' apelantul ' tre$uie sa4si motivee deacordul.
#u$ 2)
Termenul de exercitare a apelului este prevaut de 3!2 *1) si 23!*5) lit $ ) ' 38 ile de la data pronuntarii
dispoitivului +otaririi. Termenul de apel poate fi repus in conditiile art 11! CPC' fara a interpreta
extensiv momentul inceperii cur"erii acestuia. Poate avea loc intreruperea cur"erii termenului de apel
daca partcipiantul la proces care ar fi avut dreptul sa4l faca ' a decedat. Cererile de apel sunt solutionate de
Curtile de Apel. 2nstanta compententa sunt curtile de apel' iar pt +ot ?udecatoriei Comericiale de
Circumscriptie 4 CA C+isinau. Termenul de apel poate fi i"norat de catre su$iectii in drept sa se alature
apelantului in conditiile art 3!1.
<imitele
2ntrucit apelul e o cale de atac devolutiva este posi$il ca instanta de apel sa verifice inte"ral le"alitatea si
temeinicia +otaririi. <imitele %udecarii apelului impune respectarea urmatoarelor re"uli :
a. Partile nu pot sc+im$a o$iectul sau temeiul actiunii'nu pot modifica pretentiile
$. 0u pot administra pro$e noi decit daca nu %ustifca imposi$ilitatea administrarii acestora la fond.
2nstanta de apel tre$uie sa se pronunta asupra tuturor motivelor expuse. 1aca incererea de apel nus motive
si dovei noi' CA se pronunta asupra celor invocate in prima instanta * aspectul devolutiv ). Cu referire la
temeinicie' CA nu poate invoca din oficiu motive de casare sau modificarea +otaririi ' adica' daca
apelantul invoca un motiv ' CA tre$uie sa raspunda anume la acest motiv. Cu referire la le"alitatea +ot
%udecat' indiferent ca4i materiala sau procesuala CA tre$uie sa se pronunte inte"ral din oficiu.
#u$ 3).
Procedura examinarii apelului si imputernicirile instatei de apel.
Cererea de apel se perfecteaa initial in forma simplificata' adica potivit art 3!5 CPC exceptind motivele
si pro$ele invocate pt examinare.
1epunerea cererii de apel cu anexele necesare se face la instanta care a pronuntat +otarirea. 2n acest ca'
instanta in termen de 15 ile va perfecta +otarirea motivata si va expedia intre"ul dosar curtii de apel.
Curtea de apel primeste si inre"istreaa dosarul parvenit din prima instanta' instiinteaa partile oferind
termen consecutiv:
1) apelantului pt completarea cererii de apel
2) intimatului pt pre"atirea referintei la cererea de apel completa.
1aca cererea de apel nu corespunde exi"entelor *3!443!5)' Curtea de Apel' conf art 3!7 va emite o
inc+eiere recura$ila de a nu da curs cererii de apel.
#uplimentar motivelor de restituire conditionate de perfectarea necorespunatoare a cererii' curtea de apel
mai poate restitui conf art 3!6 CPC cererile de apel in urm cauri:
1) cererea de apel a fost depusa de alta pers decit cea care are dreptul
2) in cererea de apel se contine o noua pretentie neexaminata in prima instanta
3) cererea de apel a fost depusa peste termenul le"al si apelantul nu solicita repunere iar instanta nu
accepta.
2n ultima situatie' curtea de apel va decide o$li"atoriu' intrucit este v$ de pro$e si se impune respectarea
e"alitatii de arme' adica implicarea cel putin a partii adverse.
&xaminarea cererii in apel urmeaa faele procesuale si re"ulile procesuale de la examinarea in fond art
35! CPC.
Art. 356 CPC stipuleaa re"ula inversa a examinarii in sedinta pu$lica a cererii de apel. 2n apel' a$senta
ne%ustificata a partilor nu impiedica examinarea. Toti participanti tre$uie citati le"al si acestia pot solicita
aminari %usitifcate si pro$ate.
Pro$ele noi in apel se admit in conditii exptrem de restrictive. Partea care administreaa pro$a noua tre sa
formulee o cerere ar"umentata despre imposi$ilitatea preentarii anterioare. #e pune in discutie
respectiva solicitare>cerere>demers. 2nstanta emite o inc+eire separata motivata. Pot fi facute cereri si
demersuri despre reaudierea martorilor' sa fie reapreciatie inscrisurile etc.
2n virtutea disponi$ilitatii' apelantul poate +otari soarta +otaririi in apel in urmatoarele feluri procesuale:
1) renuntarea expresa la apel prin depunerea unei cereri in prima instanta pina la expirarea termenului de
apel *art 3!8 al *2)).
2) apelantul de%a' poate solicita restituirea apelului *art 3!6 al *1) lit e)) pina la inceperea de$aterii in
apel. Curtea de apel va emite o inc+eire de restituire suscepti$ila de recurs
3) retra"erea apelului' conf art 354' dupa inceperea de$aterilor. Curtea de apel va emite o inc+eire de
incetare a procedurii in apel.
4) reclamantul' indiferent de poitia procesuala in apel poate renunta la actiune art 355 CPC. 2n acest ca'
curtea de apel' va admite apelul' va casa +otarirea si va aplica art 2!5 *incetarea procesului) pronuntind o
deciie care poate fi atacata cu recurs *363).
2mputernicirile instantei de apel se refera *375):
1. <a cererea de apel
2. <a +otarirea care a fost o$iectul casarii
4 se respin"e apelul
4 se mentine +otarirea %udecatoreasca
4 admite apelul
4 modifica +otarirea
4 admite apelul
4 caseaa +otarirea
4 pronunta o +otarire noua
4 trimite la re%udecare. Art 2!542!5. &ste posi$ila in 2 cauri aplicate din oficiu de catre curtea de apel: 1)
lipsa competentei instantei 2) nu au fost antrenati su$iecti a caror drepturi au fost leate 3) invocare a unui
participant a incalcarii de instiintare le"ala. =e%udecarea se face numai la cererea partii interesate *in
ultimul ca)
1eciia curtiide apel 4 se pronunta in forma simplificata si se inctomeste inte"ra in 15 ile de la
pronuntare indiferent de solicitare sau intentie de contestare. Curtea de apel instiinteaa participantii la
proces despre perfectarea +otaririi inte"rale' ulterior dosarul se remite %udecatoriei *fond).
Tema : =ecursul Tema : =ecursul
1. &lementele recursului
2. Termenul si instanta competent
3. Procedura si limitele %udecarii recursului impotriva deciiilor in apel
4. 2mputernicirile instantei de recurs
#u$ 1)
=ecursul impotriva deciiei in apel se $aeaa pe urmatoarele elemente : su$iect ' o$iect si temei.
)$iectul recursului il formeaa deciiile pronuntate de Curtile de Apel atit ca instanta de apel cit si in
procedura de insolva$ilitate' si deocamdata ' si +ot Curtilor de Apel ca instante de fond.
1aca CA s4a expus asupra fondului unei caue civile ca prima sau secunda instanta' toate inc+eierile
pronuntate pe parcursul examinarii fondului vor face o$iectul complex al recursului impotriva +ot sau
deciiei. 2nc+eiereile %udecatoresti pe care le pronunta CA suscepti$ile de recurs separat urmeaa o alta
cale de atac' c+iar daca de numeste la fel' re"lementata de articolele 423 4 427 CPC.
1eciiile de trimitere la %udecare nu se supun recursului' si nici reviuirii' deasemenea' tinind cont de
consecutivitatea ierar+ica a cailor de atac daca su$iectul nu a exercitat apelul' sau a renuntat la apel '
retra"indul expres ' recursul este inopera$il.
#u$iectii recursului sunt similari su$iectilor apelului ' adica participantii la proces si pers ce au
contri$uit la infaptuirea %ustitiei' in masura in care se invoca compensarea c+eltuielilor de %udecata.
Temeiurile 4 432 CPC. =ecursul se declara doar pe motive de le"alitate de ordin material %uridic sau
procesual %uridic. Temeiurile de recurs impotriva deciiilor data in apel se clasifica in 3 cate"orii:
a) motive de lipsa a le"alitatii materiale
$) incalcari procedurale esentiale prevaute expres si aplicate din oficiu * in toate caurile ).
c) incalcri procedurale sau aplicare eronata a le"ilor materiale care se invoca a fi esentiale.
<e"alitatea materiala a oricarei deciii %udecatoresti presupune identificarea suportului normativ relevant '
atit din punct de vede a actiunii in timp' in spatiu' a conflictului de norme de diferita forta %uridica' a
conflictului de le"i de aceasi forta %uridica' a sensului le"ii confu si distorsionat ' si a "olurilor in
le"islatie care impun aplicarea principiilor. Aplicarea corecta a le"ii materiale impune nu doar
corectitudine ci si consecventa ' adica practica %udiciara uniforma.

<ipsa le"alitatii procedurale este lasata in 2 maniere diferite in compententa C#?:
1. Ca o$li"atie de verificare
2. Ca o$li"atie de apreciere a motivelor invocate
Astfel' este ile"ala apriori si urmeaa a fi casata deciia in privinta careia s4au admis urmatoarele erori :
1. 2ncalcarea competentei %urisdiconale
2. Afectarea drepturilor altor persoane neatrase in proces
3. 2ncalcarea procedurii de instiintare
4. 1eficiente in formarea completului de %udecata
5. 2ncalcarea re"ulilor cu privire la lim$a procesului
!. <ipsa procesului ver$al
A 3 cate"orie de temeiuri de le"alitate se refera ls motive care au dus sau care ar fi putut duce la
solutionarea eronata a pricinii' precum si la aprecierea ar$itrara a pro$elor' precum si la incalcarea dr si
o$l" fundamentale. Caracterul esential al incalcarii invocate este atit de natura materiala ' cit si
procesuala' intrucit aprecierea pro$elor si incalcare dr si li$ertatilor fundamentale se poate produce fie
prin aplicarea "resita a normelor materiale pe care se $aeaa temeinicia unei +otariri' si a normelor
materiale si procesuale pe care se $aeaa le"alitatea. 2n concluie ' in pofida motivelor exclusive de
le"alitate ' recursul se refera si la temeinicia +otaririi intrucit aprecierea ar$itrara a pro$elor este unul
dintre cele trei repere ale acesteia.
#u$ 2)
2 luni din momentul cind partea a luat cunostinta de +ot sau deciia inte"rala ' o$li"atia comunicarii
revenind CA. Termenul dat nu se suspenda si nu se prelun"este.
2nstanta competenta ' C#?.
#u$ 3)
<imitele %udecarii recursului presupun urmatoarele re"uli :
0u se administreaa dovei noi' C#? tre$uie sa reactionee la toate motivele invocate in cererea de recura
si referinta. Cele ! incalcari procedurale esentiale ' din ofiiciu' sunt puse pe seama controlului C#?.
Cererea se perfecteaa confirm exi"entilor prevaute de 435 CPC. 2n afara de rec+iitele de continut ' la
cerere tre$uie anexate : dovada ac+itarii taxei de stat' imputernicirile semnatarului' pro$ele care %ustifica
scutirea ' aminarea sau esalonarea solicitata a taxei de stat ' dovada depunerii cautiunii daca s4a cerut
suspendarea executarii in caue patrimoniale.
Procedura primirii sau restituiriiererii de recurs este re"lementata in 437. Cererea se depune la sectia
Mrefa Civila a C#?. 1aca cererea de recurs nu corespunde art 435 printr4o inc+eieire irevoca$ila se
restituie recurentului. Cu referire la solicitarea suspendarii executarii C#? se pronunta in conditiile art 435
prin inc+eiere de admitere sau respin"ere a suspendarii executarii. 2n acest ca cererea de recurs inca nu
va fi restituita ' c+iar daca exista motive. Termenul de examinare a suspendarii executarii este de 18 ile.
Tot in al doilea rind ' inaintea restituirii ' C#? va solutiona cererea de scutire ' aminare sau esalonare a
taxei de stat. 1aca o admite se trece la urmatoarea etapa a examinarii' in ca contrar' C#? in mod
irevoca$il nu da curs cererii de recurs ' oferind termen pentru plata taxei. 0erespectarea termenului oferit
de curte ' duce la restituirea irevoca$ila a cererii de recurs. 1aca cererea de recurs a fost pusa pe rol'
urmatoarea etapa prin care trece este verificarea admisi$ilitatii. 2n complet de 3 %udecatori vor decie
printr4o onc+eiere nesupusa nici unei nici unei cai de atac asupra inadmisi$ilitatii recursului u vot unanim.
Temeiuri,e de inadmisilate 4 433 CPC'