Curs nr. 6 – 08.11.

2017

INTERVENTIA FORTATA
1) Cererea de chemare in judecata a altor persoane
Sediul materiei: art. 68-71 C.proc.civ
Notiune: mijlocul procesual prin care oricare dintre partile initiale solicita introducerea in
proces a unei terte persoane ce ar putea pretinde, pe cale separata, aceleasi drepturi ca si
reclamantul
Caracteristici:
(1) Tertul nu intervine la initiativa sa, ci la cererea uneia dintre partile din procesul deja
inceput
(2) Poate fi atrasa la judecata, astfel, numai persoana ce ar putea pretinde aceleasi
drepturi ca si reclamantul
Exemplu 1: in cazul unei cesiuni de creanta, cedentul il cheama in judecata pe debitorul
cedat. Acesta, fiind notificat de cesionar cu privire la cesiunea de creanta, are interesul de a
solicita chemarea in judecata a acestuia.
Printr-o astfel de cerere se evita riscul supunerii la un proces viitor, transandu-se in acest
proces inclusiv disputa cu privire la titularul dreptului atunci cand acesta este disputat si cu o
terta persoana.
Exemplu 2: In cazul actiunii in revendicare introdusa de un singur coproprietar, paratul
are interesul de a-i chema in judecata si pe ceilalti, pentru a evita procese ulterioare cu acestia
(art. 643 alin. (3) NCC).
“(1) Fiecare coproprietar poate sta singur în justiţie, indiferent de calitatea procesuală,
în orice acţiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acţiunii în revendicare.
(2) Hotărârile judecătoreşti pronunţate în folosul coproprietăţii profită tuturor
coproprietarilor. Hotărârile judecătoreşti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile
celorlalţi coproprietari.
(3) Când acţiunea nu este introdusă de toţi coproprietarii, pârâtul poate cere instanţei de
judecată introducerea în cauză a celorlalţi coproprietari în calitate de reclamanţi, în
termenul şi condiţiile prevăzute în Codul de procedură civilă pentru chemarea în judecată a
altor persoane.”

Daca actiunea unuia dintre coproprietari se finalizeaza printr-un esec, celorlalti nu le este
opozabila. Paratul se va confrunta cu un val de actiuni in revendicare succesive si daca pierde
una dintre ele, va pierde tot, in timp ce coproprietarii pot castiga pe rand. De aceea, paratul ar
putea formula o cerere de chemare in judecata a altei persoane pentru a se pune la adapost.
(3) Nu trebuie folosita aceasta forma de interventie pentru extinderea cadrului procesual
prin introducerea in cauza a unor noi parti - prin eludarea regulilor privind modificarea
cererii dechemare in judecata pana la primul termen la carereclamantul este legal citat.
Nu se va prevala de aceasta forma pentru a-i chema in judecata pe acei parati, pentru ca
sunt persoane impotriva carora eventual reclamantul ar putea pretinde aceleasi drepturi, nu ar
putea pretinde ei aceleasi drepturi
Curs nr. 6 – 08.11.2017

Exemplu 1: in cazul unui contract de vanzare, vanzatorul il cheama in judecata pe

cumparator, solicitand anularea contractului dintre ei. Afland ca bunul a fost vandut mai
departe, vanzatorul solicita introducerea in cauza a dobanditorului. Vanzatorul il cheama in
judecata pe cumparator cerand rezolutiunea contractului in baza unor raporturi contractuale ce
nu se regasesc in relatia cu un tert. Daca ne uitam la obiectul cererii, ei nu pretind aceleasi
drepturi din aceleasi sume. Daca i-am permite acest mijloc relamantului, am permite
introducerea unui nou parat, pentru ca in virtutea rezolutiunii initiale el nu putea da mai mult
decat avea sa rezolutioneze si a doua vanzare. Ar acoperi incorect un deficit al cererii de
chemare in judecata.
Textul se poate aplica in situatiile in care avem o coproprietate de impartit, iar unul dintre
mostenitoi formuleaza cererea de partaj numai in legatura cu unii, iar nu cu toti. Un
coproprietar exclus ar putea formula o cerere de chemare in judecata a altuia, pentru ca el
chiar poate pretinde acest drept.
Ipoteze speciale de solutionare – art. 71 C.proc.civ.
A. Cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca, recunoaste datoria si
declara ca vrea sa o execute fata de cel caruia ii va fi stabilit dreptul pe cale judecatoreasca, el
va fi scos din proces, daca a consemnat la dispozitia instantei suma datorata
B. Tot astfel, paratul, chemat in judecata pentru predarea unui bun sau a folosintei
acestuia, va fi scos din proces daca declara ca va preda bunul celui al carui dept va fi stabilit
prin hotarare judecatoreasca. In acest caz bunul va fi pus sub sechestru judiciar pentru a nu
putea fi vandut, se noteaza in CF sau in AEGRM si se numeste un administrator sechestru.
(art. 972 C.proc.civ.)
!! In aceste cazuri, judecata va continua numai intre relamant si tertul chemat in judecata.
Hotararea se va comunica si paratului, caruia ii este opozabila chiar daca el uzeaza de aceste
metode si iese din proces.
Procedura de judecata
Domeniul de aplicare: orice drept subiectiv daca tertul are aptitudinea de a invoca
aceleasi drepturi ca si reclamantul; sa existe practic suficidente indicii cum ca el le poate
pretinde
Titularul cererii: orice parte initiala a litigiului (reclamant, parat, intervenient principal
– el are pozitie de reclamant).
Ar putea formula cerere de chemare in judecara chiar cel chemat in judecata pentru ca
odata primit in proces el dobandeste pozitia procesuala de reclamant si poate chema o alta
persoana care poate pretinde aceleasi drepturi ca el.
Cine e atras la judecata? Un tert care ar putea invoca aceleasi drepturi ca si reclamantul
Termenul este diferit in functie de cine introduce cererea:
- Pentru reclamant si intervenient principal: pana la terminarea procesului in prima
instanta
- Pentru parat: odata cu intampinarea sau, daca aceasta nu e obligatorie, la primul
termen de judecata;
Curs nr. 6 – 08.11.2017

Observatii:
1) In ceea ce il priveste pe parat, el inca de la inceput are conturata solicitarea
reclamantului cunoscand-o din cererea de chemare in judecata. El poate evalua daca este
expus si unor altor cereri cu continut similar.
2) In cazul reclamantului, este posibil sa se afle anumite imprejurari chiar din apararile
facute de parat care nu pot fi facute prin intampinare sau chiar mai tarziu, in timpul cercetarii
procesului. La parat acasta metoda ar putea fi folosita pentru a tegiversa procesul.
Reclamantul are tot interesul sa termine procesul mai repede.
Sanctiunea nedepunerii in termen: decaderea (aceasta reiese din interpretarea art. 185)
Termenul este reglementat prin norme de ordine privata, prin urmare, oricand partile ar
putea conveni ca o cerere depusa peste termen sa poata fi totusi judecata. Decaderea opereaza
dar numai daca partile nu convin in mod expres contrariul.
Forma cererii:
- cerere scrisa, motivata
- are natura juridica a unei cereri de chemare in judecata
Odata depusa cererea, ea se comunica partii adverse (celui care a formulat cererea), dar si
celui chemat in judecata. El va primi cererea si va fi citat la instanta pentru a se disputa
cererea de admitere in principiu. Cel chemat in judecata va primi tot dosarul, mai putin
citatiile si incheierile.
Admiterea in principiu: este necesara admiterea in principiu si se face potrivit
dispozitiilor art. 64-65, care se aplica in mod corespunzator
Cine poate ataca incheierea de admitere in principiu?
- Tertul chemat in judecata, daca el are interes de a participa la proces.
- Poate formula apel si partea care a formulat cererea.
- In cazul partii potrivnice este discutabil, s-ar pune problema interesului, daca acesta se
justifica atunci el poate formula.
Solutiile ce pot fi pronuntate: cele de la interventia principala deoarece chematul in
judecata are pozitia de reclamant dar el de fapt este un veritabil intervenient principal dar care
nu a formulat el cererea, ci a fost atras in proces.
Pozitia procesuala a tertului:
- Tertul dobandeste pozitia procesuala de reclamant
- Hotararea isi produce efectele si in privinta sa

2.) Chemarea in garantie

Sediul materiei: art. 72-74 C.proc.civ.
Notiune: mijlocul prin care partea din proces poate introduce in cauza o alta persoana
impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul in care ar pierde procesul, cu o cerere in
garantie sau in despagubiri
Curs nr. 6 – 08.11.2017

Caracteristici:
 Are o sfera mai larga de aplicare decat in dreptul material, astfel incat se poate
formula in cazul unor drepturi garantate legale (partajul – art. 683 C.civ.; cesiunea de
creanta – art. 1585 C.civ.), si conventional (fideiusiune), dar si in cazul existentei unei
obligatii de despagubire (comitentul contra prepusului)

 Chemarea in garantie este, de regula, facultativa;

*exceptii:
- art. 1705 NCC – „(1)  Cumpărătorul chemat în judecată de un terţ care pretinde că
are drepturi asupra lucrului vândut trebuie să îl cheme în cauză pe vânzător. În cazul în care
nu a făcut-o, fiind condamnat printr-o hotărâre intrată în puterea lucrului judecat, pierde
dreptul de garanţie dacă vânzătorul dovedeşte că existau motive suficiente pentru a se
respinge cererea.
(2) Cumpărătorul care, fără a exista o hotărâre judecătorească, a recunoscut dreptul terţului
pierde dreptul de garanţie, afară de cazul în care dovedeşte că nu existau motive suficiente
pentru a împiedica evicţiunea.”

Garantia contra evictiunii: in acest caz chemarea in judecata devine o necesitate.

Sanctiunea fiind poibilitatea invocarii de vanzator a exceptiei procesului rau condus prin care
vanzatorul vine si spune ca daca ar fi fost chemat in garantie ar fi avut argumente suficiente
pentru respingerea cererii.
- art. 2310 NCC – „(1) Fideiusorul care a plătit o datorie nu are acţiune împotriva
debitorului principal care a plătit ulterior aceeaşi datorie fără ca fideiusorul să îl fi înştiinţat
cu privire la plata făcută.
(2) Fideiusorul care a plătit fără a-l înştiinţa pe debitorul principal nu are acţiune
împotriva acestuia dacă, la momentul plăţii, debitorul avea mijloacele pentru a declara
stinsă datoria. În aceleaşi împrejurări, fideiusorul nu are acţiune împotriva debitorului decât
pentru sumele pe care acesta ar fi fost chemat să le plătească, în măsura în care putea opune
creditorului mijloace de apărare pentru a obţine reducerea datoriei.
(3) În toate cazurile, fideiusorul păstrează dreptul de a cere creditorului restituirea,
în tot sau în parte, a plăţii făcute.”

Pierderea dreptului de regres (in materia fideiusiunii): esti obligat sa chemi in

judecata sanctiunea fiind pierderea satisfactiei compensatorii pe care ai putea sa obtii de acel
care iti datoreaza ceva in caz de risc procesual
 Sub aspect procesual, in cazul fideiusiunii, garantul este fideiusorul, iar chematul
ingarantie este debitorul

 Chematul in garantie poate, la randul sau sa cheme in garantie o alta persoana

!! Prin aceasta modalitate este comprimat timpul procesual si sunt reduse riscurile
formularii unei cereri separate. De cere mai multe ori cel care formuleaza cererea de chemare
in garantie are si optiunea introducerii unei cereri separate. El nu este obligat sa faca aceasta
Curs nr. 6 – 08.11.2017

cerere in interiorul procesului pe care el l-a angajat, el face aceasta cerere pentru ca vrea sa
reduca distanta intre momentul in care el este obligat cu cel care se judeca si obtinerea de
catre el a satisfactiei compensatorii.
Avantaje: Aducand alaturi de el in proces pe cel care ar putea fi obligat, in ipoteza in care
procesul se solutioneaza defavorabil, artea va obtine un atu procesual, pentru ca cel chemat in
garantie va face aparari in favoarea sa. De asemenea, si prepusul va face prima aparare in
sensul ca victima este de vina.
Procedura de judecata
Domeniul de aplicare: orice cerere in care se pune in discutie un drept garantat legal ori
conventional opri in legatura cu care exista o obligatie de despagubire
Titularul cererii:
- orice parte initiala a litigiului (reclamant, parat, intervenient principal)
- chematul in garantie
Cine e atras in judecata? Garantul sau cel care datoreaza despagubiri, precum si
succesorii universari si cu titlu universal (in principiu, nu si cei cu titlu particular)
Termenul:
- Reclamant, intervenient:
- Parat:
- Chematul in garantie poate formula si el cerere numai in interiorul termenului in care
poatedepune intampinare
Sanctiunea nedepunerii cererii in termen: decaderea
Termenul este reglementat prin norme de ordine privata, prin urmare, oricand partile ar
putea conveni ca o cerere depusa peste termen sa poata fi totusi judecata. Decaderea opereaza
dar numai daca partile nu convin in mod expres contrariul.
Daca cererea de chemare in garantie est depusa direct in apel, atunci ea se va respinge ca
inadmisibila, nemaifiind o chestiune de ordine privata. Depunerea in apel nu mai presupune
doar o chestiune de incalcare a termenului, ci si o chestiune de incalcare a apelului deoarece
exosta un principiu conform caruia in apel nu se mai pot introduce cereri noi.
Daca se caseaza cu trimitere la prima instanta cererea poate fi facuta, dar depinde de felul
casarii. La casarea partiala doar reclamantul sau intervenientul principal pot depune cerere de
chemare in garantie deoarece procesul se intoarce intr-o alta faza, intrucat faza intampinarii s-
a epuizat.
Forma cererii:
- cerere scrisa, motivata
- are natura juridica a unei cereri de chemare in judecata
- se comunica partii adverse si celui chemat in judecata, caruia i se mi comunica si
intampinarea, precum si actele de la dosar
Curs nr. 6 – 08.11.2017

- este o cerere de chemare in judecata cu caracter incidental => va fi timbrata deoarece

cel care formuleaza cererea isi doreste o prestatie distincta care face obiectul cererii de la un
tert
Dupa ce toate acestea sunt indeplinite, este citat tertul pentru ca impreuna cu acesta sa
se dezbata admiterea in principiu care urmeaza regulile de la interventia principala.
Admiterea in principiu: este necesara admiterea in principiu si se face potrivit
dispozitiilor art. 64-65, care se aplica in mod corespunzator.
Dupa admiterea in principiu, daca este cazul, tertul dobandeste calitatea de parte, iar
instanta va acorda un termen chematului in garantie pentru a depune intampinare. El a venit la
admiterea in principiu nu sa discute pe fond, ci sa discute daca are sau nu calitate de chemat in
garantie.
Pozitia procesuala a tertului: tertul dobandeste pozitia de parte independenta in
proces, el ia procesul din starea in care se afla si poate face orice acte si aparari considera
necesare.
Cine judeca? Se judeca impreuna cu cererea principala deoarece este o cerere
incidentala. Insa, in caz de intarziere a cererii principale, instanta poate dispune disjungerea
cererii de chemare in garantie si judecarea ei separata.
Odata ce se dispune judecarea separata, competenta ramane la aceeasi instanta chiar
daca ar fi fost formulata pe cale separata,iar cererea de chemare in garantie ar fi atras o alta
competenta (prorogare de competenta care nu are caracter reversibil).
Pe durata judecarii cererii principale, procesul privind cererea de chemare in
garantie disjunsa se suspenda de drept. Aceasta este o cerere sub conditie, practic ea nu
prezinta actualitate daca s-ar judeca independent.
Solutiile: Chematul in garantie poate fi obligat numai fata de partea care l-a chemat in
garantie, deoarece el nu are niciun raport cu partea adversa.

Art. 473 NCPC - Apelul provocat

„În caz de coparticipare procesuală, precum şi atunci când la prima instanţă au
intervenit terţe persoane în proces, intimatul este în drept, după împlinirea termenului de
apel, să declare în scris apel împotriva altui intimat sau a unei persoane care a figurat în
primă instanţă şi care nu este parte în apelul principal, dacă acesta din urmă ar fi de natură
să producă consecinţe asupra situaţiei sale juridice în proces. Dispoziţiile art. 472 alin. (2) se
aplică în mod corespunzător.”
In apel, paratul ar putea avea o situatie mai proasta, pentru ca va fi obligat fata de
reclamant, dar nu va primi satisfactie fata de chematul in garantie. Textul da posibilitatea
paratului sa formuleze un apel provocat (un apel peste termen).
Curs nr. 6 – 08.11.2017
Solutia din CCJ
Cererea de chemare
in garantie este facuta
de parat
Se respinge
Cererea de chemare
in garantie este facuta
de reclamant
Se respinge
Solutia din CCG Cine poate face
apel? Impotriva
cui?
Se admite Se admite (daca este  Paratul
intemeiata) impotriva
reclamantului (P→R)
 Chematul
ingarantie contra
paratului si a
reclamantului, desi
intre ei nu exista
raporturi de drept
substantial (G→P/R)
Se respinge (daca nu P→R / G / R+G
este intemeiata)
Se respinge (ca  R→P / P+G
lipsita de interes sau ( ! doar daca
de obiect ) respingerea CCJ este
datorita apararilor lui
Pentru ca cel care a G)
formulat cererea a  Daca R face
formulat-o in ideea apel impotriva lui P,
in care daca pierde P poate face apel
procesul sa se provocat impotriva
regreseze. Nu mai lui G (R→P→G)
are nevoie de regres.
Daca totusi P nu face
apel provocat si
pierde, poate
introduce din nou o
cerere, hotararea de
fond neavand
autoritate de lucru
judecat.
Se admite Se respinge (ca  P→R / G (!)
lipsita de interes sau  P→R →G (!
de obiect) Apel provocat)
Se admite (daca este  R→P
intemeiata)  G→ R / P
 R→P / G
Se respinge (daca nu R→P / G
este intemeiata)
Curs nr. 6 – 08.11.2017

3.) Aratarea titularului dreptului

Sediul materiei: art. 75-77 NCPC
Notiune: mijlocul procesual numai la indemana paratului, prin care acesta, in situatie in
care detine un lucru pentru altul sau exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru si
este chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului, el va putea
arata pe cel in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, deci adevaratul titular al
dreptului
Conditii specifice (cumulative)
 Prin actiunea formulata sa se urmareasca valorificarea unui drept real (nu se aplica in
cazul actiunilor personale)
 Intre parat si tert sa existe un raport juridic cu privire la lucrul determinat ce
formeaza obiectul cererii – trebuie sa fie unul de detentie practic (ex: contract de locatiune,
depozit, administrare, imprumut)
 Paratul sa il indice pe titularul dreptului
Observatie: cererea este, de principiu, facultativa, dar sunt situatii in care are caracter
obligatoriu, atunci cand neefectuarea ei ar putea atrage anumite sanctiuni in ceea ce-l priveste
pe parat.
Exemplu de situatie cand cererea este obligatorie: art. 865 NCC (in materia proprietatii
publice)
“(1) Obligaţia apărării în justiţie a proprietăţii publice revine titularului.
(2) Titularii drepturilor corespunzătoare proprietăţii publice sunt obligaţi:
a) să îl informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adusă dreptului de proprietate
publică;
b) să îl introducă în proces pe titularul dreptului de proprietate publică, în condiţiile
prevăzute de Codul de procedură civilă.”

Procedura de judecata
Domeniul de aplicare: exclusiv in cererile reale
Titulaul cererii: numai paratul din cererea introductiva de instanta
Cine e atras in judecata? Titularul unui drept real
Termen: o data cu intampinarea sau daca intampinarea nu este obligatorie, la primul
termen de judecata
Sanctiune: decaderea
Forma cererii:
- cerere scrisa, motivata
- se comunica partii adverse si celui aratat ca titular al dreptului
Admiterea in principiu: este necesara admiterea in principiu si se face potrivit
dispozitiilor art. 64-65, care se aplica in mod corespunzator.
Curs nr. 6 – 08.11.2017

Pozitia procesuala a tertului in proces:

Difera dupa 4 ipoteze:
1. Daca tertul aratat ca titular al dreptului se infatiseaza si recunoaste sustinerile
paratului, iar reclamantul consimte, paratul initial este scos din judecata, iar procesul continua
numai intre reclamant si tert. Tertul trebuie sa isi asume pozitia de pretins titular al dreptului,
sa nu se incalce principiul disponibilitatii, iar reclamantul trebuie sa fie de acord cu
schimbarea partului in aceasta calitate cu cel aratat ca titularul dreptului. Paratul iese din
proces, iar procesul continua intre reclamant si cel aratat ca titular al dreptului care va dobandi
calitatea de parat.

2. Daca tertul se infatiseaza si recunoaste pozitiile paratului (el este reclamantul

dreptului), insa reclamantul nu consimte, procesul continua intre partile initiale si tert, care ia
pozitia unui intervenient principal.

3. Daca tertul se infatiseaza dar nu recunoaste pozitia paratului, procesul continua intre
partile initiale si tert, iar tertul va dobandi calitatea de intervenient principal.

4. Daca tertul nu se infatiseaza, si nici nu trimite un inscris din care sa rezulte ca isi
insuseste sau combate intr-un fel pozitia paratului, procesul va continua intre partile initiale si
tert, care ia pozitia unui intervenient principal.
Tertului i se aplica toate dispozitiile de la interventia principala in mod corespunzator.
Unele dispozitii nu sunt compatibile cu pozitia lui in proces (de exemplu, el nu poate sa
renunte la cererea lui deoarece este atras fortat in proces).

4.) Chemarea in judecata din oficiu a unor terte persoane

Sediul materiei: art. 78 -78 NCPC
*Derogare partiala de la principiul disponibilitatii.
Are doua forme:
I. Instanta poate sa introduca terti din oficiu in cauza (in materie contencioasa)
II. Instanta poate doar sa puna in discutia partilor introducerea in cauza a unor terti (in
materie necontencioasa)
Notiune: un mijloc procedural pur exclusiv la dispozitia instantei prin care in cazurile
expres prevazute de lege dar si in materie necontencioasa instanta va dispune din oficiu
introducerea in cauza a altor persoane chiar daca partile se impotrivesc
Conditiie esentiale:
1) Existenta unei cereri in materie necontencioasa ori a unui caz in care are incidenta o
dispozitie expresa a legii
Curs nr. 6 – 08.11.2017

Exemple:
- daca are loc un proces intre victime si asiguratorul RCA, in proces va trebui citat si
cel care a produs acel accident => asiguratorul plateste numai intr-o anumita limita, iar pentru
restul se poate intoarce impotriva celui care a produs accidentul;

- in materie contraventionala va trebui citat contravenitul sau, dupa caz, persoana care
a facut plangerea si organul care s-a aplicat sanctiunea si precum si orice alte persoane in
masura sa contribuie la rezolvare;
Exemplu: într-un proces de vecinătate A spune că a fost depășită limita terenului, B spune
că are autorizație, astfel, trebuie chemat și emitentul

- art 436 C.civ.

↓
„Părinţii şi copilul vor fi citaţi în toate cauzele referitoare la filiaţie, chiar şi atunci când
nu au calitatea de reclamant sau de pârât.”
2) necesitatea introducerii in cauza a altor persoane
3) lipsa inițiativei unei părți interesate ori chiar împotrivirea acesteia

In materie contencioasa, instanta nu poate introduce fortat in cauza un tert in afara unor
prevederi speciale ale legii. Cu toate aceastea, daca din dezbateri rezulta necesitatea
introducerii in cauza a unui tert, instanta va putea pune in discutia partilor posibilitatea
introducerii acestora.
„cand raportul juridic de drept o impune” = acele situatii in care exista un litisconsortiu
procesual obligatoriu pe care reclamantul nu l-a satisfacut prin cererea de chemare in judecata
si care nefiind reparat prin interventia instantei ar conduce la respingerea cererii
!! Textul nu se aplica in situatiile in care ar exista o facultate cu privire la reclamant (ar fi
fost bine sa participe) in legatura cu litisconsortiu procesual, ci in acele situatii in care este
obligatoriu.
Daca partile refuza sa solicite ele introducea fortata in cauza a tertului si instanta
considera ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, legea ii pune la dispozitie
o sanctiune specifica – respingerea cererii, fara a se pronunta insa pe fond (deci fara autoritate
de lucru judecat). Sanctiunea este atenuata, partile pot reitera cererea.
Exemple:
Art. 684 C.civ.:
↓
„Cel care formuleaza o cerere de partaj trebuie sa ii cheme in judecata pe toti. In aces
caz, raportul juridic dedus judecatii impune participarea tuturor.”
!! In situatiile de liticonsortiu facultativ nu se aplica aceasta procedura.
Curs nr. 6 – 08.11.2017

Procedura de judecata
Domeniul de aplicare: in materie necontencioasa si in alte cazuri expres prevazute de
lege
Titularul cererii:
(4) Instanta
(5) oricare dintre parti va putea solicita atragerea in proces a unui tert
Cine e atras in judecata? Un tert a carui participare este necesara pentru solutionarea
litigiului.
Termen: pana la termeninarea cercetarii procesului in prima instanta
Neformularea in termen: in fata primei insta, instanta va repune procesul pe rol pentru a
se analiza cererea. In apel si recurs, introducerea fortata in cauza a altei persoane este
inadmisibila (art. 478 NCPC).
In apel si recurs s-ar putea ca una dintre parti sa invoce faptul ca procesul la prima instanta
s-a solutionat fara participarea unui tert la proces si sa ceara anularea (in apel) sau casarea
hotararii (in recurs).
In ambele cazuri, la baza atragerii tertilor in proces sta un litisconsortiu obligatoriu =>
legea prevede ca remedierea lor sa se faca din oficiu.
Sanctiune: decaderea
Admiterea in principiu: nu este necesara
Pozitia procesuala a tertului:
- Tertul va lua procedura in stare in care se afla in momentul introducerii in proces dar,
la cererea lui, se va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de probe noi.

- El ar fi trebuit sa fie de la inceput in proces. Faptul ca nu a fost reprezinta un lucru pe

care statul l-a uitat si l-a cautionat pe reclamant. Nu poate reprezenta un deficit probator
pentru tert.

- In cele mai multe cazuri, el va fi parat. Va putea fi si reclamant in cazul liticonsortiului

obligatoriu activ.

- Ar putea fi si reclamant si parat, depinde de pozitia procesuala pe care o are in raportul

juridic dedus judecatii.