Curs nr. 12 – 20.12.

2017

JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

1. Etapa scrisa

Dreptul de a sesiza instanta

- Orice persoana care pretinde apararea drepturilor si intereselor sale legitime

- Alte persoane carora legea le confera in mod expres acest drept
- Instanta, din oficiu, in cazuri expres prevazute de lege

Proceduri prealabile sesizarii instantei

Art. 193 – Procedura prealabila

Daca nu este parcursa aceasta procedura prealabila, cererea de chemare in judecata ar putea fi
respinsa ca inadmisibila. Atat Constitutia cat si CEDO recunosc existenta procedurilor prealabile
ca fiind acceptabile fata de principiul accesului liber la justitiei in sensul in care ele nu il anuleaza
daca ingradirile nu sunt disproportionale.

1) Art. 7 din Legea nr. 554/2004

- Nu se aplica atunci cand vorbim de actiuni facute chiar de organul emitent al actului
- Nu se aplica in cazul actiunilor prin care se solicita obligarea autoritatii sa emita

2) Art. 1015 NCPC (ordonanta de plata)

- Inainte de declansarea procedurii se va face o notificare prin care i se cere sa plateasca in
15 zile

In aceste cazuri, neparcurgerea lor este sanctionata cu inadmisibiliattea cererii.

Neindeplinirea unei proceduri prealabile poate fi invocata umai de catre parat si numai prin
intampinare, altfel intervine sanctiunea decaderii.

Art. 193 alin. (3) vizeaza numai procedurile care implica dezbaterea succesorala, unde se
prevede ca inainte de declansarea procesului reclamantul trebuie sa solicite verificarea
evidentelor notariale. In urma acestei interogari se va elibera un certificat cu privire la o persoana
care va atesta daca a acceptat sau nu mostenirea. La proces trebuie sa participe tot cei care au
vocatie, sub sanctiunea nulitatii, iar daca reclamantul nu ii indica pe toti cercul succesoral ar
putea rezulta din aceste evidente notariale. Daca s-a eliberat un certificat de mostenitor nu poti
cere iesirea din indiviziune decat tinand cont de acel certificat sau anulandu-l.

Art. 193 alin. (3), spre deosebire de alin. (1) este o norma de ordine publica deoarece este o
chestiune ce tine de cadrul procesual – posibilitatea instantei de a invoca participarea unor terti la
proces. Prin urmare, neindeplinirea acestei proceduri, aceasta poate fi invocata atat de catre parat,
cat si de instanta.

1
Curs nr. 12 – 20.12.2017

Constitutia prevede ca procedurile jurisdictional administrative (nu cele gratioase) sunt

facultative si gratuite. Acest text vizeaza numai procedurile gratioase.

Cererea de chemare in judecata

Forma.

Notiune – cererea de chemare in judecata este actul de procedura prin care partea interesata se
adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, punand in miscare
actiunea civila.

Cuprinsul cererii – art. 194

- Datele de identificare ale partilor

Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele si prenumele sau, dupa caz,
denumirea oricareia dintre parti este nula. Dispozitiile art. 200 sunt aplicabile.

Identificarea partii:

- Nume si prenume sau denumirea in cazul pj

- Domiciliu, resedinta sau sediul
- CNP sau cod fiscal
- Nr de inmatriculare sau alte date de indentificazre din registrul pj
- Cont bancar
- Fax, mail, telefon

In ceea ce priveste CNP, CUI, nr de inregistrare – acestea sunt obligatorii pentru reclamant,
dar in ceea ce il priveste pe parat, ele sunt obligatorii numai in masura in care le cunoaste.

Mail, fax si nr de telefon sunt facultative. Acest lucru se desprinde din art. 48, teza aIIa alin.
(1), unde se prevede ca ele vor fi mentionate daca sunt detinute si daca se doreste.

Cererea va cuprinde, daca este cazul, si adresa electronica.

Reclamantul ar fi interesat sa le indice pentru ca comunicarea actelor de procedura sa fie

facuta si prin fax sau mail.

...

- Numele si calificarea celui care reprezinta partea in proces

Trebuie atasata cererii si dovada calitatii acestuia. Neindicarea calitatii in care este facuta
cererea poate atrage pierderea procesului pentru lipsa calitatii procesuale active. De exemplu,
unul dintre parinti solicita celuilalt obligarea la plata cererii de intretinerii, uitand sa mentioneze

2
Curs nr. 12 – 20.12.2017

ca cere in numele copilului. Daca nu se depunde dovada, sanctiunea este anularea cererii pentru
lipsa dovezii calitatii de reprezentant.

La cerere se alatura in mod obligatoriu dovada calitatii de reprezentant – art. 151

In caz de coparticipare procesuala – art. 202

- Obiectul cererii si valoarea lui (pretentia concreta)

In unele cazuri se solicita conditii suplimentare. Astfel, daca obiectul cererii il formeaza
imobilele ele trebuie identificate printr-o serie de coordonate:

- Adresa
- nr CF
- nr cadastral
- nr topografic, daca este cazul

In cazul lor trebuie atasat ccj un extras privind cf a imobilului sau un certificat de la OCPI cf
caruia imobilul nu este inscris in cf.

Pe langa identificarea bunului, obiectul cererii trebuie si evaluat. Valoarea are improtanta prin
prisma a doua elemente:

- verificarea competentei dupa valoare

- calculul taxei judiciare de timbru.

Valoarea poate fi contestata de catre parat, iar instanta va acorda pentru contestare un singur
termen, putand fi administrate doar inscrisuri.

- Aratarea motivelor de fapt si de drept

In ceea ce priveste motivele de drept, instanta poate sa recalifice cererea potrivit motivelor de
fapt expuse de catre reclamant, dar numai dupa ce va pune acest lucru in discutia partilor.

- Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere

Reclamantul trebuie sa indice dovezile pentru fiecare capat de cerere in parte.

Daca sunt inscrisuri, ele trebuie atasate ccj. Se depun in copii certificate, trebuie traduse
legalizat daca sunt intr-o limba straina.

Daca se solicita proba cu depozitia martorilor, trebuie indicat numele, prenumele si adresa.
Instanta va admite proba prin analizarea admisibilitatii a persoanei martorilor.

Daca se solicita interogatoriul, distingem dupa cum interogatoriul se face:

- In sedinta publica – nu trebuie depus odata cu ccj

3
Curs nr. 12 – 20.12.2017

- In scris (situatia pj) – se punde in scris si se raspunde de catre conducatorul pj – acesta

trebuie depus odata cu cererea de chemare in judecata

- Semnatura

Daca reclamantul este o persoana cu capacitate de exercitiu restransa, cererea trebuie semnata
de reclamant dar si de cel care il asista (parinte sau tutore).

Lipsa semnaturii poate fi complinita pe toata durata judecatii in prima instanta.

Daca se observa ca ccj nu este semnata si reclamantul este prezent este invitat sa o semneze.
Daca nu este prezent, el este citat pentru asta. Refuzul sau tacerea acestuia se sanctioneaza cu
nulitatea.

Art. 196 mentioneaza ca intervine nulitatea cererii in cazul in care ea nu contine urmatoarele
elemente considerate esentiale:

- Numele si prenumele sau dupa caz denumirea partilor

- Obiectul cererii
- Aratarea motivelor de fapt
- Semnatura

Art. 196 alin. (1): in legatura cu aceste elemente intervine o nulitate expresa, celelalte
elemente ale cererii sunt prevazute tot sub sanctiunea nulitatii, insa nulitatea este virtuala.

Nulitati:

 Conditionate de vatamare
 Neconditionate de vatamare
 daca nulitatea este expresa - proba vatamarii se prezuma, insa aceasta poate fi
rasturnata
 daca nulitatea este virtuala - cel care invoca nulitatea trebuie sa faca dovada ca a
fost si vatamat ntr-un fel

Conditii cu caracter extrinsec

1) Indeplinirea procedurilor prealabile

2) Timbrarea cererii de chemare in judecata

Sediul materiei: art. 197 NCPC, OUG nr. 80/2013

Exista 3 categorii de cereri:

1. Cereri supuse unei taxe potrivit valorii

4
Curs nr. 12 – 20.12.2017

2. Cereri supuse unei taxe fixe, forfetare care nu are legatura cu valoarea lor
3. Cereri scutite de taxe de timbru:
- scutiri in natiunea naturii litigiului
- scutiri in ratiunea persoanei care este titularul dreptului: litigiile de munca, litigiile facute
de consumator

Sanctiunea care intervine este nulitatea cererii pentru netimbrare sau insuficienta timbrare.
Daca taxa este platita dar nu in totalitate, este anulata intreaga cerere. Daca taxa de timbru a fost
platita corect, modifici ulterior cererea si asupra modificarii nu mai platesti taxa de timbru, se va
anula doar modificarea si litigiul se va judeca in continuare.

Nulitatea este de ordine publica.

Nulitatea nu intervine imedat. Instanta vazand ca cererea este netimbrata, va acorda un termen
punand in vedere reclamantului sa plateasca, iar daca in interiorul termenului reclamantul nu
plateste ccj va fi anulata.

In ceea ce priveste cererea reconventionala, cererea de interventie principala sau cererea de

chemare in garantie, regulile timbrarii sunt cele de la ccj.

In ceea ce priveste caile de atac:

- apelul se timbreaza cu 50% din taxa necesara la prima instanta dar numai in limita valorii
contestate, daca apelantu nu contesta intreaga solutie
- La recurs difera:
i) Motivele 1-7 – taxa fixa
ii) Motivul 8 – regulile de la apel

Taxa judiciara de timbru poate fi contestata de partea careia i se opune (numai de catre
aceasta). Contestarea se face pe calea unei cereri de reexaminare care se formuleaza in 3 zile de
la comunicarea taxei. Cererea se judeca de catre un alt complet al aceleiasi instante fara citarea
partilor, in camera de consiliu, iar incheierea nu este supusa niciunei cai de atac.

RIL: Daca taxa de timbru nu a fost contestata pe calea reexaminarii sau daca aceasta s-a
respins, in apel nu mai poate fi invocat ca taxa de timbru de la prima instanta a fost gresit
indicata.

In apel se poate invoca ca nu s-a platit taxa de timbru la prima instanta, dar solutia nu va
fi admiterea apelului si desfiintarea hotararii. Hotararea va fi valabila, iar persoana care a
beneficiat de serviciile instantei va fi data in debit. Se va da o incheiere prin care i se pune in
vedere sa plateasca ce nu a platit, iar daca nu plateste va fi trimisa la administratia financiara.

5
Curs nr. 12 – 20.12.2017

Inregistrarea cererii si constituirea dosarului

Cererea de chemare in judecata se poate depunde:

- Personal
- Prin reprezentant
- Poate fi transmisa intantei prin posta, curier, fax
- Poate fi scanata si transmisa prin posta electronica ori prin inscris in forma electronica

Dovada primirii se verifica prin plicul pe care se afla stampila cu data la care s-a inregistrar
cererea.

Cererea de chemare in judecare este primita la registratura instantei, se inregistreaza si

primeste data certa prin aplicarea stamplei de intrare. Daca se depunde prin fax sau prin posta
electronica, data in raport cu care se stabileste termenul este cea in care a fost inregistrata la
instanta – data transmiterii (daca instanta se afla in program). Beneficiul stabilirii momentului
incadrarii in termen la momentul trasmiterii se refera numai la posta sau curierat. In ceea ce
priveste faxul sau posta electronica se va aplica regula inregistrarii efective.

Ea trebuie sa fie insotita de anexele cerute de lege (dovada calitatii de reprezentant, taxa de
timbru, dovada indeplinirii procedurii prealabile, etc.) si sa fie intr-u numar suficient de
exemplare pentru toate partile si unul pentru instanta. In cazul in care se trimite prin fax sau prin
mail nu este posibil sa trimiti mai multe exemplare.

O solutie ar fi aplicarea art. 149 alin. (4) care prevede ca ”In cazul in care inscrisul a fost
comunicat prin fax sau prin posta electronica...”, ceea ce inseamna ca nu exista motiv sa se
anuleze cererea deoarece grefierul are obligatia de a face el copii. Aceasta prevedere nu se aplica
cererii de chemare in judecata, ci numai in cazul celor facute in cursul judecatii.

Verificarea si regularizarea cererii – art. 200

Inainte de a se comunica cererea de chemare in judecata catre parat si a se incepe

contradictorialitatea scrisa, trebuie mai intai ca judecatorul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauzei
sa procedeze la verificarea conditiilor si numai dupa ce va fi in fata unei cereri facuta corect
dpdv formal sa procedeze la comunicarea cererii, iar daca nu se poate ajunge la o cerere corecta
dpdv formal sa nu se mai comunice. – art. 194-197

- Se verifica daca exista toate mentiunile prevazute la art 194

- Se verifica daca exista un numar suficient de exemplare si daca inscrisurile sunt conforme
- Se verifica daca s-a platit taxa judiciara de timbru
- Se verifica si corecta repartizare la sectie sau la completul specializat.

Instanta nu va verifica in aceasta procedura competenta instantei, aceasta urmand a fi

verificata la primul termen, dar se verifica corecta repartizare la sectie sau la completul

6
Curs nr. 12 – 20.12.2017

specializat si instanta daca se constata gresita indreptare a cererii va declina competenta chiar
inainte de primul termen.

Cand cererea nu indeplineste aceste cerinte, reclamantului i se comunica in scris lipsurile,

avand obligatia sa faca completarile sau modificarile dispuse in termen de cel mult 10 zile de la
primirea comunicarii, sub sanctiunea anularii cererii.*

Conditiile sanctionate cu nulitatea:

i) Prima opinie: va interveni nulitatea numai in cazul refuzului de a se complini

conditiile esentiale ale cererii (cele de la 196 alin. 1 + taxa de timbru), nu si in ceea ce
priveste celelalte prevederi care se afla sub sanctiunea nulitatii virtuale care trebuie si
dovedita de parat, iar paratul inca nu a luat la cunostinta

ii) A doua opinie (Briciu): este vorba de o nulitate neconditionata de vatamare, prevazuta
in mod expres la art. 200 si care cuprinde toate cerintele prevazute la art. 194-197,
doar cu exceptia art. 202 care prevede alta sanctiune. Prin urmare, nu trebuie facuta
proba vatamarii, acest lucru deducandu-se din ratiunea prin care a fost impusa
(celeritatea procedurii, termenul optim si previzibil). Regularizarea apara termenul
optim si previzibil deoarece instanta nu poate la primul termen sa aprecieze termenul
procedurii daca are o cerere care va fi supusa regularizarii.

*Art. 33 din OUG nr. 80/2013

In aceasta ipoteza, anularea cererii se dispune prin incheiere, data in camera de consiliu si
fara citarea reclamantului.

Impotriva incheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cererea de reexaminare,

in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii, solicitand motivat sa se revina asupra
masurii anularii. Cererea se solutioneaza prin incheiere definitiva data in camera de consiliu, cu
citarea reclamantului, de catre un alt complet al instantei respective, desemnat prin repartizare
aleatorie.

Cererea de examinare poate fi admisa pentru urmatoarele motive:

i) Cand anularea a fost dispusa in mod eronat – cand sunt incalcate prevederile legii
sau fara a fi luata in calcul situatia existenta
ii) Cand reclamantul a rectificat viciile sesizate de instanta in interiorul termenului de
10 zile

Art. 177 alin. (3) trebuie interpretat coroborat cu textele de la decadere: actele de
procedura nu vor fi anulate daca a disparut cauza de nulitate daca nu este prevazut un termen
pentru inlaturarea cauzei de nulitate, daca s-a prevazut un termen evident depasirea lui atrage

7
Curs nr. 12 – 20.12.2017

decaderea si actul facut dupa implinirea termenului va fi un act nul, ceea ce inseamna ca nu va
produce efectul rectificator.

In caz de admitere a cererii de reexaminare, cauza se retrimite completului initial investit

si acesta va fi obligat sa il judece.

Exista o intrebare – daca procedura de verificare si regularizare se finalizeaza cu succes

paratul mai poate sa invoce nulitatea cererii de chemare in judecata pentru unul dintre motivele
de la 194-197? Da, deoarece aceasta procedura este plasata intr-o sfera necontencioasa, iar
incheierile nu au autoritate de lucru judecat. Daca nu ar exista aceasta posibilitate s-ar incalca
principiul contradictorialitatii.

Procedura regulaizarii NU se aplica:

- Atunci cand legea preved in mod expres acest lucru

- Atunci cand nu este compatibila cu o anumita procedura – procedura cererii cu valoare
redusa unde exista o regularizare diferita si ele nu pot fi cumulate
- In cazul cererilor cu caracter incidental (reconventionala, interventie, etc.) deoarece ele nu
sunt declansatoare ale unui proces

Daca este parcursa cu succes procedura verificarii si regularizarii sau nu este nevoie, instanta
va trece la etapa urmatoare, se va trece la urmatoarea etapa. Judecatorul dispune, prin rezolutie,
comunicarea acesteia catra parat...

Raspunsul la intampinare nu i se va comunica paratului, dar paratul il poate indica de la

dosar. Dupa ce s-a parcurs aceasta faza sau dupa ce a trecut termenul pentru parcurgerea ei,
instanta va fix primul termen.

Primul termen nu trebuie sa fie mai mare de 60 de zile de la data rezolutiei, dar acest termen
trebuie privit cu o anumita ingaduinta deoarece depasirea lui nu atrage nicio sanctiune pentru
instanta.

Termenele de depunere a intampinarii sau de depunere a raspunsului la intampinare pot fi

reduse de judecator in cadrul proceselor urgente, iar termenul de 60 de zile poate fi mai mare in
cazul in care paratul are domiciliul in strainatate.

Pana la primul termen instanta poate dispune unele masuri pentru dispunerea judecatii. Atfel,
pe vaza de rezolutie judecatorul va dispune citarea martorilor sau a paratului la interogatoriu, sub
rezerva admiterii acestor probe la primul termen.

Masuri pentru pregatirea judecatii – art. 203

8
Curs nr. 12 – 20.12.2017

”Alte masuri de administarre a probelor”:

- In contenciosul administrativ exista o regula potrivit careia la judecata anularii unui act
trebuie depuse documente – avize, autorizatii prealabile, etc.
- La contestatia la executare – este obligatorie depunerea unei copii de catre executorul
judecatoresc intrucat dosarul nu se afla la instanta

La pct. 1 masurile se iau pe baza de rezolutie (act administrativ, nemotivat), iar la pct. 2 se iau
prin incheiere (act jurisdictional, supus cailor de atac).

”Asigurarea dovezilor” intervine atunci cand o proba nu poate fi administrata in viitor pentru
ca este supusa pieirii.

Masurile asiguratorii: sechestrul judiciar, sechestrul asigurator, poprirea asiguratorie – asigura

ca scopul actiunii este realizat efectiv si nu numai printr-o hotararea judecatoreasca care nu poate
fi pusa in executare

Modificarea cererii de chemare in judecata

Poate sa intervina pana la primul termen la care reclamantul este legal citat, sub sanctiunea
decaderii. Normele sunt de ordine privata, astfel incat paratul poate sa fie de acord cu prelungirea
termenului insa acordul trebuie sa fie expres, iar daca sunt mai multi parati este nevoie de acordul
tuturor.

Se pot modifica:

- Partile
- Obiectul
- Cauza
- Se pot propune noi dovezi

Limita este generata de notiunea de aditional, trebuie sa aiba legatura cu cererea initiala, nu sa
reprezinta cereri noi.

Exemple:

- daca ai cerut rezolutiunea unui contract poti cere repunerea partilor in situatia anterioara,
- daca ai cerut evacuarea poti cere si plata chiriei,
- daca ai cerut revendicarea unui bun nu poti cere plata pensiei de intretinere
- daca ai cerut partajul bunurilor nu poti cere si incredintarea minorilor

Daca se modifica cererea de chemare in judecata ea trebuie comunicata paratului, care va fi

indreptatit sa depuna o intampinare la cererea aditionala. Termenul este unul regresiv – cu 10 zile
inainte de termenul fixat pentru judecata. Termenul este imperativ.

9
Curs nr. 12 – 20.12.2017

Este posibil la un moment dat ca o modificare sa presupuna introducerea in proces al unui alt
parat care sa ceara un termen de 25 de zile pentru a depune intampinare.

Sunt si situatii in care cererea nu se considera modificata, ci numai precizata, iar aceste
precizari pot fi facute in tot cursul procesului in fata primei instante si nu este nevoie sa fie facute
in scris, ci pot fi mentionate oral.

Situatii in care nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale

facute in instanta cand:

1. se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii

2. reclamantul marest sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii

- aceasta modificare nu atrage si modificarea competentei

- este vorba de marirea sau micsorarea aceluiasi obiect, si nu de adaugarea de obiecte noi

3. se solicita contravaloarea obeictului cererii, pierdut sau pierit in cursul procesului

4. se inlocuieste o cerere in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau invers,

atunci cand cererea in constatare este admisibila

Intampinarea

Notiune. Actul de procedura prin care paratul se apara, in fapt si in drept, fata de
pretentiile reclamantului din cererea de chemare in judecata (cerere in asigurarea deovezilor
facuta pe cale separate – art. 350 alin. (3) teza a II-a).

!! Este un act obligatoriu, in afara de cazurile in care legea prevede in mod expres

Continutul se regaseste in art. 205 alin. (2)

NU are obiect, insa paratul trebuie sa indice apararile si raspunsul la toat cererile
reclamantului.

Termen de depunere: 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata in

procedura regularizarii cererii

*acesta poate fi modificat – exemple:

- la interventia principala – instanta stabileste termenul

- in materia ordonantei de plata – intampinarea se depune cu cateva zile inaintea

termenului

10
Curs nr. 12 – 20.12.2017

Sanctiune: decaderea din dreptul de a mai propune probe si de a ridica exceptii de ordine
privata

O serie de probe pot fi solicitate peste termen daca nu duc la amanarea pricinii:

- Inscrisurile nu duc niciodata la amanarea pricinii.

- Poti adresa intrebari martorilor propusi de reclamant
- Daca reclamantul a solicitat o expertiza poti propune tu obiective
- Exceptiile de ordine privata pot fi invocate in tot cursul procesului (calitate, capacitate,
autoritate de lucru judecat) * la prescriptie trebuie analizat textul din codul civil – ”poate
fi invocata prin intampinare, iar daca nu a fost invocata prin intampinare pana la primul
termen”

Nu exista nicio sanctiune cu privire la apararile de fond, care pot fi facute pana la terminarea
dezbaterilor (argumente prin care se combat interpretarile partii adverse sau argumente prin
care ...) – textul indicat de reclamant poate fi interpretat si in alt fel, etc.

Cererea reconventionala

Masurile asiguratorii

Citarea si comunicarea actelor

11