Drept Procesual Civil

1.
Procedura contencioasa
- JUDECATA IN PRIMA INSTANTA Exist dou feluri de proceduri: contencioas i necontencioas.
Procedura contencioas presupune existena unui diferend ntre pri, a unui litigiu care trebuie s fie tranat
de instan.
n schimb, procedura necontencioas se caracterizeaz prin faptul c prin cererea formulat nu se urmrete
stabilirea unui drept potrivnic fa de o alt persoan.
Judecata, indiferent c este n prim instan sau n cile de atac, parcurge trei etape: etapa scris, etapa
dezbaterilor i etapa deliberrii i pronunrii hotrrii.
CAPITOLUL I - ETAPA SCRISA
1. Reguli generale privind cererile in justitie
Regulile generale privind cererile adresate instanelor judectoreti sunt nscrise n art. 82-84 C.
proc. civ.
Aceste reguli sunt urmtoarele:
Potrivit art 82 orice fel de cerere adresata instantelor trebuie sa fie facuta in scris i sa cuprinda
artarea instanei, numele prilor, obiectul pe scurt si semntura.
Acest text a fost modificat prin legea 202/2010 astfel, daca este cazul, in cerere trebuie sa fie indicate si mijloacele
de comunicare folosite de parti, cum ar fi numarul de telefon, fax, adresa de posta electronica s.a.
Daca din motive independente de vointa prilor cererea nu poate sa fie semnata, judecatorul dupa ce identifica
partea, i citete coninutul cererii dupa care va face mentiune despre aceasta pe cerere, indiferent de categoria de
instanta nu mai exista semnatura prin punere de deget.
Potrivit art 83 o alta regul vizeaza modul prin care este fcut dovada reprezentantului, in cazul in
care cererea nu este introdusa de parte ci de un reprezentant al partii.
Mandatarul neavocat va depune procura in original sau copia legalizata.
Avocatul isi dovedeste calitatea cu imputernicirea avocaial emis conform legii 51/1995.
Consilierul juridic depune procura sau delegatia semnata de conducatorul persoanei juridice pe care o reprezinta.
Reprezentantul legal sau judiciar depune dovada calitatii sale (acte de stare civila, dispozitia prin care e numit
tutorele).
A treia regula este cuprinsa in art 84 si are in vedere faptul ca orice cerere de chemare in judecata sau
de exercitare a unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.
In exercitarea rolului activ, judecatorul care nu e tinut de denumirea data de parte cererii poate sa puna in discutie o
alta calificare in funcie de scopul urmrit de parte cu limitarea: dac partea e reprezentata sau asistat de o
persoana calificata si se insista in calificarea data cererii, judecatorul nu poate sa schimbe calificarea pentru ca
astfel ar incalca principiul disponibilitatii.
2. Procedura prealabila
2. Proceduri prealabile sesizarii instantei nu le avem la examen
Exista anumite situatii prevazute de lege prin care pentru a te adresa instantei trebuie sa se parcurga anumite
proceduri prealabile.
Potrivit art 109, alin. 2 CPC in cazurile prevazute de lege pentru sesizarea instantei de judecata este necesar s se
fac dovada parcurgerii unei proceduri prealabile. Dovada se ataseaza cererii de chemare in judecata.
Astfel de proceduri prealabile sunt prevzute n Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, n
materia litigiilor comerciale evaluabile n bani i n materia serviciilor potale.
2.1. Primul caz in care este necesara procedura pralabila este cel in materie de contencios administrativ
prevazut in Legea 554/2004 se impune ca inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ
competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al su prevazut de lege sau intr-un interes legitim
printr-un act administrativ individual trebuie sa se adreseze cu plangere prealabila autoritatii emitente sau daca este
cazul autoritatii superioare, in termen de 30 de zile de la comunicarea actului sau de la expirarea termenului in care
cererea sa trebuia soluionat.
n cazul in care dreptul a fost incalcat printr-un act administrativ normativ plangerea poate fi facuta oricand.
Autoritatea trebuie sa solutioneze plangerea prealabila in termen de 30 de zile de la data inregistrarii, instanta de
judecata putand fi sesizat in termen de 6 luni de la primirea raspunsului sau de la data expirarii termenului in care
trebuia sa fie solutionat plangerea prealabil.
Daca nu se face dovada parcurgerii aceste proceduri actiunea se respinge ca fiind inadmisibila ca efect al admiterii
unei exceptii de fond. Parcurgerea procedurii prealabile fiind o conditie de fond.
2.2. A doua situatie in care trebuie respectata o procedura pralabila este raportul dintre profesionisti.
Potrivit art 720 indice 1 intre litigiile dintre profesionisti evaluabile in bani si de natura contractual, inainte de a se
adresa instanei, reclamantul trebuie s ncerce solutionarea litigiului prin mediere sau prin conciliere directa.
In vederea rezolvarii prin conciliere directa, reclamantul il convoac pe prt la o dat care nu poate sa fie mai
scurt de 15 zile de la comunicarea cererii privind pretentiile sale si a inscrisurilor pe care se ntemeiaz.
Rezultatul concilierii este consemnat intr-un inscris in care sunt trecute pretentiile reciproce ale partilor in legatura
cu obiectul cererii si punctele lor de vedere.
Instanta de judecata poate fi sesizata numai alaturandu-se la cerere acest inscris sau daca prtul nu a dat curs
convocrii, alaturndu-se dovada c de la data convocrii au trecut cel putin 30 de zile.
2.3. A treia situatie in care trebuie respectata o procedura pralabila este procedura prealabil din materia
serviciilor postale este reglementata prin Ordonanta Guvernului nr 31/2002 care prevede ca atat expeditorul ct si
destinatarul care vrea sa sesizeze instanta trebuie sa formuleze o plangere prealabila care trebuie sa fie soluionat
in cel mult 6 luni de la data depunerii trimiterii potale la punctul de acces; pn la mplinirea actestui punct
instanta nu paote fi sesizata.
Art 109 CPC a fost modificat prin Legea 202/ 2010 iar modificarea consta in aceea c lipsa procedurii
prealabile poate fi invocat numai de ctre prt prin ntmpinare.
A fost adugat la art 109 prin Legea 202/2010 un alineat: in cazul in care este declansat un litigiu avand ca obiect
dezbaterea procedurii succesorale reclamantul trebuie sa depuna o incheiere emisa de notarul public privind
rezultatul verificarilor in registrele prevazute in Codul Civil sau in alte legi speciale.
In acest caz lipsa procedurii prealabile poate fi invocata atat de instanta ct si de pri.
In realitate, desi textul foloseste notiune de procedura prealabila in situatia art 109 alin 4 nu e vorba propriu-zis de o
procedura prealabila, incheierea emis de notar are numai un rol probator si vizeaza deschiderea succesiunii si
constatarea calitatii de mostenitor sau renuntarea la succesiune.
In lipsa acestei incheieri cererea nu va fi respinsa ca inadmisibila ci se va cere reclamantului sa depuna dovada
prevazuta de Cod.
3. Cererea de chemare in judecata - continut

Cereri principale
Aciunile n funcie de calea procedural aleas de parte pentru valorificarea dreptului su sunt principale, accesorii
i incidentale.
Cererea principal, prin care se declaneaz procedura judiciar, poate mbrca forma cererii de chemare n
judecat, de apel, recurs, contestaie n anulare, revizuire, contestaie la executare, recurs n interesul legii.
n temeiul unor legi speciale instana poate fi sesizat prin plngere sau contestaie care, dac nu se prevede altfel,
trebuie s aib coninutul cererii de chemare n judecat.
Principala cerere principala

Cererea de chemare in judecata e cererea prin care se declaneaza
procedura judiciara, instanta este investita cu o cerere in prima instan.
Cererea de chemare in judecata trebuie sa aiba continutul prevazut de art 112 CPC si anume:
1. Numele, domiciliul sau reedina prilor ori, iar in cazul persoanelor juridice, denumirea i sediul
lor; dup caz, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n registrul persoanelor
juridice, codul fiscal i contul bancar. Textul a fost modificat si spune ca se aplica dispozitiile art 82 teza a 2-a
si astfel cererea va cuprinde, dac este cazul, i datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de pri,
numrul de telefon, numrul de fax, adresa de pot electronic.
Reclamantul care are domiciliul in strainatate trebuie sa-si aleaga un domiciliu in Romania unde i se vor face toate
comunicarile in legatura cu procesul.
In ceea ce priveste numele, in conditiile legii speciale, numele partilor cuprinde numele de familie si
prenumele prenumele trebuie sa fie specificat in intregime si nu doar initiala.
In ceea ce priveste domiciliul sau resedinta partilor, ceea ce intereseaza este locul unde partile vor locui
efectiv pentru a exista siguranta ca primeste toate comunicarile in legatura cu procesul. Intereseaza domiciliul sau
resedinta avute la momentul sesizarii instantei; schimbarea ulterioara a domiciliului nu afecteaza competenta
instantei initial investit.
Domiciliul poate sa fie cel real sau un domiciliu ales. In aceasta ipoteza pentru a fi valabila, alegerea domiciliului
trebuie sa fie facuta cu respectarea cerintelor articolului 93 care impune sa fie indicata si persoana insarcinata cu
primirea actelor de procedura.
Daca pe parcursul procesului o parte isi schimba domiciliul, sub sanctiunea nelurii n consideraie, trebuie sa
instiinteze atat instanta cat si pe adversarul su in legatur cu noua adres. Neluarea in considerare se refera la
faptul c dac partea nu a ncunotiinat in special instana asupara noii adrese va fi citat la vechea adres, dei nu
mai locuiete acolo, si nu poate invoca lipsa procedurii de citare.
Numai atunci cand cererea este facuta prin mandatar apare numele si calitatea celui care reprezinta partea, in caz
contrar se respinge actiunea ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa.
Al 3 lea element al cererii de chemare in judecata este obiectul cererii si valoare lui dupa pretuirea
reclamantului, cand acest lucru este cu putinta.
In cazul imobilelor, acesta trebuie sa fie identificate prin indicarea localitatii si a adresei postale.
Obiectul cererii de chemare in judecata este pretentia concreta a reclamantului de care instanta este tinuta
pentru ca nu poate sa acorde mai mult, altceva sau mai putin decat s-a cerut.
Alt element priveste motivele de fapt si de drept ale cererii.
Motivele de fapt reprezinta imprejurarile de fapt care au dus la diferendul dedus judecatii.
Motivele de drept constituie cazua cererii de chemare in judecata, fundamentul raportului juridic litigios de care,
spre deosebire de obiect, instanta nu mai este inut.In legatura cu acest element al cererii se poate aplica art 84 si in
urma punerii in discutie a partii sa se poata da calificarea corecta cererii.
Alt element priveste dovezile pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
Daca reclamantul vrea sa administreze proba cu inscrisuri, va trebui sa ataseze cererii, inscrisurile in copie
certificata de el ca sunt conform cu originalul. Daca vrea sa obtina marturisirea paratului trebuie sa solicite chemare
acestiua la interogatoriu si daca vrea sa administere proba testimoniala (cu martori) trebuie sa indice numele si
adresele martorilor.
Semnatura este elementul prin care isi insuseste tot ce este in cerere si pt a fi valabila, semnatura trebuie
facuta olograf, nefiind suficienta dactilografierea numelui reclamantului si nici aplicare unei stampile cu numele
sau.
In cazul in care reclamantul constesta semnatura aplicata pe cerere si sustine ca nu a dat mandat unei alte persoane
pt a-l reprezenta se poate proceda la o verificare de scripte, reclamantul fiind pus sa semneze inaintea instantei.
Daca in urma comapararii semnaturii facute in fata instantei cu semnatura aplicata pe cerere judecatorul nu este
lamurit, poate dispune ca verificare sa se faca printr o expertiza grafoscopica.
Dintre toate elementele enumerate de art 112 unele sunt considerate esentiale iar altele neesentiale.
Art 133 spune ca cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele, obiectul si semnatura se va declara nula.
sunt considerate esentiale pt cererea de chemare in judecata, numele, obiectul si semnatura deoarece textul se refera
numai la aceste 3 elemente; celelalte sunt elemente neesentiale pt cererea de chemare in judecata.
In cazul in care lipsesc elementele neesentiale ale cererii de chemare in judecata sanctiunea este nulitatea care
intervine in conditiile art 105 alin 2, paratul trebuie sa faca dovada vatamarii pe care o sufera prin lipsa acestui
obiect.
4. Depunerea cererii de chemare in judecata

Depunerea cererii de chemare in judecata se poate face prin fax, posta electronica sau personal.
Indiferent de cum este depusa cererea, presedintele instantei sau judecatorul care il inlocuieste, verifica daca
cererea cuprinde elementele cerute de art 112. Este posibil ca in urma verificarii sa fie necesara completarea sau
modificarea cererii.
Daca reclamantul este de fata, completarea poate fi facuta pe loc.
Modificarea nu este facuta deindata ci se acorda un termen scurt in acest scop. Se va acorda un termen scurt si daca
reclamantul nu este de fata si printr o adresa este instiintat asupra lipsurilor cererii punanadu se in vedere ca pana la
termenul acordat sa modifice sau sa completeze cererea sub pedeapsa suspendarii judiciare. (Art 114).
Acest termen scurt este un termen administrativ, nu un termen de judecata, deoarece daca era un termen de judecata
ar fi fost nevoie ca paratul sa fie citat prin cerere de chemare in judecata.
Daca pana la termenul scurt acordat cererea nu este indreptata, printr o incheiere data in conditiile art 339, intr o
procedura necontecioasa, fara citarea partilor, se va suspenda judecata. Aceasta suspendare inseamna ca cererii nu i
se da curs, nu se fixeaza termen de judecata.
In cazul in care reclamantul domiciliaza in strainatate, ii se va pune in vedere, ca in termenul scurt acordat,
sa si aleaga un domiciliu in Romania unde urmeaza a ii fi facute toate comunicariile in legatura cu procesul. Daca
nu o va face, cererii nu i se va da curs.
Daca in urma verificarii la depunere sunt indeplinite elementele sau acestea sunt indeplinite ulterior, se fixeaza
termenul de judeacata si se dispune citarea paratului cu copie de pe cererea de chemare in judecata punandui se in
vedere ca este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 5 zile inaintea termenului acordat.
Primul termen se acorda in asa fel incat paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a si pregati
apararea, repsectiv 5 zile in pricinile urgente.
Daca paratul domiciliaza in strainatate, se fixeaza un termen mai lung si se pune in vedere ca trebuie sa si aleaga un
domiciliu in Romania unde urmeaza a i se face toate comunicarile in legatura cu procesul. Daca nu isi indeplineste
aceste obligatii, citarea acestuia i se va face prin scrisoare recomandata; recipisa de depunere la Posta Romana a
scrisorii in care sunt enumerate actele de procedura care se comunica tinand loc de dovada de indeplinire a
procedurii de citare.
In cazul in care exista o coparticipare procesuala si sunt foarte multi reclamanti sau parati, presedintele
instantei le va pune in vedere sa si aleaga unul sau mai multi mandatari, persoane fizice sau juridice unde urmeaza
sa se faca toate comunicariile in legatura cu procesul.
Reclamantii trebuie sa depuna dovada mandatului in termenul administrativ scurt sub sanctiunea
suspendarii judecatii cererii iar paratii odata cu intampinarea sau daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai
tarziu la prima zi de infatisare.
Daca paratii nu se inteleg asupra persoanei mandatarului sau nu si au ales un mandatar, instanta le va numii un
curator special care sa i reprezinte dintre avocatii anume desemnati in acest scop, de Barou.
Sub rezerva dezbaterii la prima zi de infatisare, la primirea cererii pentru a urgenta judecata, presedintele instantei
poate sa dispuna citarea paratului la interogatoriu si sa ia alte masuri necesare administrarii probelor.
Prin incheierea executorie, presedintele poate sa ia masuri pt asigurarea dovezilor si constituirea unei situatii de
fapt.
5. Efectele cererii de chemare in judecata

Efectele introducerii cererii de chemare n judecata
Cat priveste efectele cererii de chemare in judecata, avem:
1. Este investita instanta cu judecarea pricinii la care se refer judecatorul civil asteapta procesul
2. Sunt determinate limitele cat priveste obiectul si partile
3. In cazul competenei teritoriale alternative, introducerea cererii de chemare n judecat
exprim alegerea fcut de reclamant pentru una dintre instanele deopotriv competente;
4. Dreptul dedus judecatii devine unul litigios si dupa caz poate sau nu poate sa constituie obiectul unei cesiuni
5. Prin introducerea cererii, paratul este pus in intarziere si pe cale de consecinta, in actiunile reale, imobiliare si
mixte este considerat a fi posesor de rea credinta si datoreaza fructele de la data introducerii cererii.
Daca actiunea are ca obiect un bun idividual determinat, paratul suporta riscul pieirii fortuite a acestiua iar daca
actiunea are ca obiect o suma de bani, chiar daca nu era purtatoare de dobanda, de la data introducerii actiunii,
incepe sa curga dobanda.
6. Intreruperea cursului prescriptiei extinctive chiar daca cererea este adresata unei instante necompetente material
sau teritorial, cu conditia sa nu fie respinsa, anulata, perimata sau sa se renunte la judecarea ei.
6. Intampinarea
Cereri incidentale ntmpinarea este o cerere incidentala;
Spre deosebire de cererea principal, prin care se declaneaz procedura judiciar, cererea incidental este
formulat n cadrul unui proces deja pornit, ceea ce face ca instana sesizat s-i proroge competena asupra cererii
incidentale.
ntmpinarea este actul de procedur pe care-l savarseste prtul atunci cand doar se apara fata de cererea
de chemare n judecat. Paratul care vrea doar sa se apere trebuie sa formuleaze intampinare si daca nu depune
intampinare nu va mai putea invoca exceptii de procedura relative si nu va mai putea sa administreze dovezi.
Sediul materiei l reprezint art. 115-118 C. proc. civ.
In primul rand, intampinarea trebuie sa cuprinda in primul rand numele, domiciliul sau resedinta paratului
iar in cazul persoanei juridice denumirea si sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau dupa caz,
numarul de inregistrare in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar.
Art 115 care a fost modificat prin legea 202/2010 spune ca dispozitiile art 82 teza a 2-a se aplica in mod
corespunzator; ceea ce inseamna ca daca este cazul, paratul poate ( nu este obligat) sa indice mijloacele de
comunicare pe care le foloseste (nr de telefon, nr de fax, adresa de posta electronica s.a. ).
Paratul care domiciliaza in strainatate va arata domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate
comunicarile in legatura cu procesul.
In al doilea rand, in intampinare vor fi aratate, daca este cazul, exceptiile de procedura si de fond in legatura
cu cererea de chemare in judecata, vor fi indicate exceptiile procesuale pe care paratul le-a cunoscut sau trebuia sa
le cunoasca, privitor la neregularitatile procedurale in legatura cu cererea de chemare in judecata.
In intampinare se va arata raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii reclamantului. Prin indicarea
acestui element, paratul se apara in fond, pune in discutie temeinicia cererii de chemare in judecata.
Un alt element il constituie dovezile cu care paratul se apara impotriva fiecarui capat din cererea
reclamantului.
Daca doreste sa administreze proba testimoniala va trebui sa arate numele si adresele martorilor pentru a fi citati;
daca doreste sa administreze proba cu inscrisuri va atasa la intampinare copii certificate de el ca sunt conforme cu
originalul iar daca doreste sa obtina marturisirea reclamantului va trebui sa ceara chemarea reclamantului la
interogatoriu.
Intampinarea trebuie sa fie semnata.
Lipsa acestor elemente va atrage nulitatea intampinarii in conditiile art 105 alin 2, ceea ce inseamna ca
reclamantul va trebui sa faca dovada vatamarii procesuale pe care o sufera ca urmare a lipsei uneia dintre aceste
elemente.
Ca regula intampinarea este obligatorie atat in prima instanta cat si in caile de atac. Ea nu este obligatorie
doar in procesele de divort, actiunile posesorii si Ordonantele Presedentiale.
Daca intampinarea este obligatorie trebuie sa fie depusa la dosar cu cel putin 5 zile inaintea primului termen
de judecata sub sanctiunea decaderii din dreptul de a invoca exceptii procesuale relative si de a administra dovezi.
Daca intampinarea nu este obligatorie, aceasta poate fi depusa cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare.
Daca paratul nu e reprezentat sau asistat de avocat, la prima zi de infatisare, presedintele completului ii va
pune in vedere sa arate care sunt exceptiile, mijloacele de aparare si dovezile de care intelege sa se serveasca,
despre toate acestea se mentioneaza in incheierea de sedinta.
Paratul care nu este reprezentat de reprezentant si avocat va putea sa ceara acordarea unui termen pentru pregatirea
apararii si depunerea intampinarii.
Intampinarea se depune in atatea exemplare cati reclamanti sunt, plus un exemplar pentru instanta.
Daca o persoana sta in proces in mai multe calitati juridice, adica atat in nume propriu cat si in calitate de
reprezentant al altor reclamanti, este suficient sa se depuna un singur exemplar.
In respectarea cerintelor art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului intampinarea se comunica,
neputandu-se considera ca reclamantul a beneficiat de un proces echitabil prin faptul ca ar trebui sa ia cunostinta de
intampinare de la dosar.
7. Cererea reconventionala - definitie si caracter

In cazul in care paratul vrea sa obtina o contraprestatie de la reclamant, are pretentii fata de acesta, trebuie sa
formuleze o cerere reconventionala.
Cererea reconventionala este reglementata de art 119 si 120.
Atunci cand paratul are pretentii in legatura cu obiectul cererii de chemare in judecata poate sa faca cerere
reconventionala.
Art 119 alin 1 limiteaza pretentiile pe care paratul le-ar putea valorifica prin cererea reconventionala, la
acele pretentii care sunt in legatura cu obiectul cererii de chemare in judecata.
Prin cererea reconventionala se poate urmarii in primul rand compensarea judiciara atunci cand creanta
paratului impotriva reclamantului nu este certa, lichida si exigibila in asa fel incat doar prin intampinare sa fie
opusa compensatia legala.
Se mai poate urmari punerea in discutie a valabilitatii titlului care constituie temeiul juridic al cererii de
chemare in judecata invocandu-se dupa caz nulitatea, ori solicitandu-se rezolutiunesa sau rezilierea titlului.
In al treilea rand se poate urmari obligarea reclamantului la o anumita prestatie fata de parat, de ex intr-o
actiune in revendicare a unor bunuri paratul poate sa formuleze cerere reconventionala prin care sa solicite
obligarea reclamantului la contravaloarea imbunatatirilor aduse imobilului.
Cat priveste caracterul cererii reconventionale, regula este ca aceasta are un caracter facultativ, de vreme ce
chiar art 119 spune ca paratul poate sa faca cerere reconventionala. Prin exceptie in procesul de divort daca paratul
doreste sa obtina desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a reclamantului trebuie sa faca cerere reconventionala
privitor la faptele petrecute pana la prima zi de infatisare.
8. Continutul cererii reconventionale

Cererea reconventionala, in conditiile art 119, se face sub forma cererii de chemare in judecata, deci trebuie sa
cuprinda toate elementele prevazute de art 112. Paratul care face cerere reconventionala este un adevarat reclamant
in cererea reconventionala. Astfel cererea reconventionala trebuie sa cuprinda:
1. Numele, domiciliul sau reedina prilor ori, iar in cazul persoanelor juridice, denumirea i sediul lor;
dup caz, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n registrul persoanelor juridice,
codul fiscal i contul bancar. Textul a fost modificat si spune ca se aplica dispozitiile art 82 teza a 2-a si astfel
cererea va cuprinde, dac este cazul, i datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de pri, numrul
de telefon, numrul de fax, adresa de pot electronic.
In ceea ce priveste numele, in conditiile legii speciale, numele partilor cuprinde numele de familie si
prenumele prenumele trebuie sa fie specificat in intregime si nu doar initiala.
In ceea ce priveste domiciliul sau resedinta partilor, ceea ce intereseaza este locul unde partile vor locui
efectiv pentru a exista siguranta ca primeste toate comunicarile in legatura cu procesul. Intereseaza domiciliul sau
resedinta avute la momentul sesizarii instantei; schimbarea ulterioara a domiciliului nu afecteaza competenta
instantei initial investit.
Domiciliul poate sa fie cel real sau un domiciliu ales. In aceasta ipoteza pentru a fi valabila, alegerea domiciliului
trebuie sa fie facuta cu respectarea cerintelor articolului 93 care impune sa fie indicata si persoana insarcinata cu
primirea actelor de procedura.
Daca pe parcursul procesului o parte isi schimba domiciliul, sub sanctiunea nelurii n consideraie, trebuie sa
instiinteze atat instanta cat si pe adversarul su in legatur cu noua adres. Neluarea in considerare se refera la
faptul c dac partea nu a ncunotiinat in special instana asupara noii adrese va fi citat la vechea adres, dei nu
mai locuiete acolo, si nu poate invoca lipsa procedurii de citare.
Al 3 lea element al cererii reconventionale este obiectul cererii si valoare lui.
In cazul imobilelor, acesta trebuie sa fie identificate prin indicarea localitatii si a adresei postale.
Obiectul cererii reconventionale este pretentia concreta a reclamantului-parat de care instanta este tinuta
pentru ca nu poate sa acorde mai mult, altceva sau mai putin decat s-a cerut.
Alt element priveste motivele de fapt si de drept ale cererii.
Motivele de fapt reprezinta imprejurarile de fapt care au dus la diferendul dedus judecatii.
Motivele de drept constituie cazua cererii reconventionale, fundamentul raportului juridic litigios de care, spre
deosebire de obiect, instanta nu mai este inut. In legatura cu acest element al cererii se poate aplica art 84 si in
urma punerii in discutie a partii sa se poata da calificarea corecta cererii.
Alt element priveste dovezile pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
Semnatura este elementul prin care isi insuseste tot ce este in cerere si pt a fi valabila, semnatura trebuie
facuta olograf, nefiind suficienta dactilografierea numelui reclamantului-parat si nici aplicare unei stampile cu
numele sau.
In cazul in care reclamantul-parat constesta semnatura aplicata pe cerere si sustine ca nu a dat mandat unei alte
persoane pt a-l reprezenta se poate proceda la o verificare de scripte, reclamantul-parat fiind pus sa semneze
inaintea instantei.
Daca in urma comapararii semnaturii facute in fata instantei cu semnatura aplicata pe cerere judecatorul nu este
lamurit, poate dispune ca verificare sa se faca printr o expertiza grafoscopica.
Cererea reconventionala poate fi anulata pentru lipsa elementelor esentiale sau daca se face dovada
vatamarii, pentru celelalte elemente ale cererii.
9. Termenul de depunere al cererii reconventionale

Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea ceea ce inseamna ca trebuie sa fie depusa cu cel
putin 5 zile inaintea termenului fixat pentru judecata.
Nu se va considerea ca cererea reconventionala este inadmisibila daca paratul nu a formulat si intampinare,
faptul ca, potrivit codului, cererea se depune odata cu intampinarea avand semnificatia ca cererea reconventionala
se depune in termenul prevazut de lege pentru depunerea intampinarii.
Daca cererea reconventionala nu este depusa cu respectarea termenului prevazut de lege nu va fi respinsa ca
tardiv formulata ci fata de dispozitiile art 135, sanctiunea va fi judecata ei separata de cererea principala, in afara de
cazul in care ambele parti sunt de acord sa se judece impreuna.
In lipsa acestui acord cererea reconventionala va fi inregistrata separat, constituindu-se un dosar distinct si
pentru a se evita darea unor hotarari contradictorii este de preferat ca in conditiile art 244 punctul 1 al CPC judecata
cererii reconventionala sa fie suspendata pana la solutionarea irevocabila a cererii principale.
Ca regula, cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala.
Daca insa judecarea impreuna ar duce la tergiversarea solutionarii cererii principale, ceea ce inseamna ca numai
cererea principala este in stare de judecata, cererea reconventionala va putea fi disjunsa si judecata separat.
In scopul evitarii pronuntarii hotararilor contradictorii in privinta judecarii cererii reconventionale se va face
aplicarea art 244 punctul 1, judecata acesteia fiind suspendata pana la solutionarea cererii principale.
Exista litigii in care disjungerea nu este posibila deoarece solutia cererii principale este strans legata de
solutia data cererii reconventionale si invers.
De exemplu, nu poate fi disjunsa cererea reconventionala intr-un proces de iesire din diviziune sau partaj de bunuri
comune; nu poate fi disjunsa cererea reconventionala prin care paratul cere stabilirea la el a domiciliului copilului
daca prin cererea principala s-a solicitat obligarea paratului la plata pensiei de intretinere pentru copil.
Masurile asiguratorii
Masurile asiguratorii sunt acele mijloace procesuale la care recurge creditorul care nu are inca un titlu
executoriu pentru a obtine indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmaribile ale debitorului in asa fel incat
sa evite ca debitorul de rea credinta sa-si creeze o stare de insolvabilitate constatata la momentul in care creditorul
obtine titlul executoriu.
Masurile asiguratorii sunt sechestrul asigurator, poprirea asiguratorie si sechestrul judiciar.
10. Sechestrul asigurator

Sechestrul asigurtor este o msur asigurtorie la care recurge creditorul unei sume de bani, i solicita
indisponibilizarea bunurilor mobile (detinatorul nu mai poate sa dispuna de ele) si imobile urmribile ale
debitorului, pn la momentul obtinerii titlului executoriu.
Aceasta masura asiguratorie este reglementata de la art 591 la 596 CPC.
In legatura cu situatiile care se pot ivi art 591 stabileste urmatoarele aspecte:
O ipoteza este aceea in care creanta creditorului este exigibila ( a ajuns la scadenta) si este constatata
prin inscris. In acest caz creditorul trebuie sa faca dovada ca a introdus actiune pentru valorificarea creantei sale si
ca procesul principal este in curs. Instanta il poate obliga pe creditor la depunerea unei cautiuni, in cuantumul fixat
de instanta.
A doua ipoteza prevazuta de art 591 este aceea in care creanta este exigibila dar nu este constatata prin
inscris. De aceasta data creditorul va trebui sa faca dovada ca a introdus actiunea principala si ca aceasta este in
curs, nu este suspendata, si toatodata sa faca dovada ca a depus o cautiune egala cu jumatate din valoarea reclamata.
Cuantumul cautiunii se determina in raport de valoarea pretentiilor din procesul principal, nu in raport de valoarea
bunurilor a caror indisponibilizare o urmareste creditorul.
Depunerea cautiunii in cuantumul aratat este o conditie de admisibilitate pentru instituirea sechestrului asigurator
ceea ce inseamna ca instanta nu va acorda un termen pentru a se face dovada depunerii cautiunii.
In lipsa acestei dovezi se va da o incheiere de respingere ca inadmisibila a cererii de instituire a masurii asiguratorii.
A treia ipoteza avuta in vedere de art 591 este aceea in care creanta nu este exigibila dar este constatata
prin inscris. Se poate cere aplicarea sechestrului atunci cand creditorul invoca faptul ca debitorul a micsorat prin
fapta sa asigurarile date, nu a dat asigurarile promise (bunurile pe care le-a promis in garantie pentru realizarea
creantelor) sau exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa-si diminueze activul patrimonial.
Depunerea unei cautiuni este obligatorie insa cuantumul cautiunii este lasat la aprecierea instantei.
Pentru aceasta ipoteza instanta fixeaza un termen pentru depunerea cautiunii iar in caz de neindeplinire a obligatiei,
printr-o incheiere irevocabila, data fara citarea partilor, se va constata desfiintarea de drept a sechestrului asigurator.
Procedura de nfiinare a sechestrului asigurtor
Potrivit art. 592 alin. 1 C. proc. civ., cererea de sechestru asigurtor se adreseaz instanei competente sa judece
actiunea principala, aceea prin care se tinde la realizarea creantei, indiferent daca la momentul formularii cererii de
sechestru actiunea principala mai este sau nu pe rolul acelei instante.
Cererea se judeca de urgenta, fara citarea partilor, printr-o incheiere data in camera de consiliu, si care poate fi
atacata numai cu recurs in termen de 5 zile de la data comunicarii.
Masura de sechestru este adusa la indeplinire de catre executorul judecatoresc care se va deplasa in locul
unde se afla cele mai importante bunuri ale debitorului si va sechestra o cantitate de bunuri a caror valoare, in caz
de eventuala vanzare silita, ar putea sa acopere creanta creditorului.
In momentul in care creditorul obtine titlul executoriu, daca debitorul nu-si executa obligatia de buna-voie bunurile
astfel indisponibilizare pot fi vandute silit.
11. Poprirea asiguratorie

Poprirea asigurtorie este reglementata de art 597 CPC si consta in
indisponibilizarea sumelor de bani, titlurilor de valoare, bunurilor mobile incorporale
urmribile pe care o terta persoana i le datoreaza debitorului sau pe care i le va datora in
viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.
Poprirea asigurtorie presupune existenta initiala a doua raporturi juridice, unul intre
creditorul popritor si debitorul poprit si altul intre debitorul poprit si tertul poprit, in acest al
doilea raport juridic, tertul poprit fiind debitor al celui care este debitor poprit.
Prin instituirea popririi asigurtorii tertul poprit nu-si mai poate executa obligatia fata
de creditorul sau care este debitorul poprit din primul raport juridic.
In momentul in care creditorul popritor obtine titlul executoriu impotriva debitorului poprit,
daca debitorul nu-si executa obligatia de buna-voie, poprirea asiguratorie se transforma in
poprire executorie si se naste un al treilea raport juridic intre creditorul popritor si tertul
poprit; raport in care tertul poprit va fi tinut sa plateasca creditorului popritor ceea ce
trebuia sa-i plateasca creditorului sau debitorul poprit.
12. Sechestrul judiciar

Sechestrul judiciar este reglementat de la art 598 la 601 si are ca obiecat indisponibilizarea bunurilor
mobile si imobile care formeaza obiectul unui proces iar procesul poarta asupra proprietatii sau asupra altui drept
real principal, asupra posesiei bunurilor ori asupra administrarii sau folosintei unor bunuri comune.
In cazurile prevazute la art 598 si in cazurile in care exista pericolul ca debitorul sa-si creeze sau sa-si mareasca
starea de insolvabilitate prin instrainarea unor bunuri, sechestrul judiciar poate fi instituit si asupra unor bunuri care
nu formeaza obiect al unui proces.
Cererea se adreseaza instantei care judeca procesul si care se pronunta asupra ei, cu citarea partilor, printr-o
incheiere care poate fi atacata cu recurs, in termen de 5 zile de la data pronuntarii.
Bunul este incredintat unei persoane numita administrator sechestru care poate fi una dintre parti, ori daca
partile nu se inteleg, un tert desemnat de instanta care nu are nici un interes in legatura cu acest bun.
Administratorul sechestru poate sa faca acte de conservare si de administrare cu privire la bun, sa incaseze creante,
sa plateasca datoriile curente si cu incuviintarea instantei sa stea in proces cu privire la bun, in locul partilor
litigante.
La finalizarea procesului bunul va fi predat partii care l-a obtinut prin hotarare.
13. Citarea si comunicarea actelor de procedura - termenul in cunostinta

Citarea si comunicarea actelor de procedura
Citarea este actul de procedur prin care participanii la judecata procesului civil sunt ntiinai cu privire la
existena procesului, a termenului i locului unde se va desfura judecata. Prin citarea prilor se asigur
respectarea a dou principii fundamentale ale procesului civil: contradictorialitatea i dreptul de aprare.
Comunicarea este tot un act procedural, este mijlocul tehnic prin care se asigur aducerea la cunotin a
unui act procedural ndeplinit, care trebuie s fie cunoscut de pri.
Legat de caracterul normelor care reglementeaza procedura de citare trebuie sa tinem cont de articolul 85
CPC potrivit caruia judectorul nu poate hotr asupra unei cereri dect dup citarea sau nfiarea prilor, numai
daca legea nu dispune altfel; si trebuie sa mai tinem cont si de articolul 107 CPC care-l obliga pe judecator, atunci
cand constata ca partea care lipseste nu a fost legal citata, sa amne judecata sub pedeapsa nulitii. ntruct
nulitatea este expres, vtmarea se prezum, potrivit art. 105 alin. 2 teza a II-a C. proc. civ., astfel nct partea care
invoc nulitatea este scutit de obligaia de a dovedi vtmarea.
Din cele doua texte rezulta ca normele care reglementeaza procedura de citare au caracter imperativ si prin
urmare, in cursul procesului, lipsa procedurii de citare poate fi invocata de oricare dintre parti, de procuror sau de
instanta din oficiu.
In calea de atac insa o parte nu poate sa invoce nelegarea citare a celeilalte parti deoarece nu justifica un
interes; numai partea nelegal citata poate sa exercite o cale de atac in care sa invoce nelegala ei citare.
In procesul civil nu este obligatoriu ca partile sa se infatiseze inaintea judecatorului, cu exceptia procesului
de divort, ceea ce este obligatoriu este ca acestora sa li se ofere posibilitatea sa se infatiseze, lucru realizabil prin
legala lor citare.
Termenul in cunostinta
Termenul n cunotin este reglementat de art 153 CPC modificat prin legea 202 / 2010, astfel partea care
a depus cererea personal sau prin mandatar chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, ori a fost
prezenta la un termen personal sau prin reprezentant, nu va mai fi citata in tot cursul judecatii la acea instanta, fiind
prezumat a cunaoaste termenele urmatoare.
Aceeasi prezumtie functioneaza si in cazul in care partea a primit si a semnat citaia.
In toate cazurile, prezumtia este relativa si poate fi inlaturata prin dovada contrara.
Termenul in cunostinta nu functioneaza, ceea ce inseamna ca este obligatorie citarea in urmatoarele situatii:
1. Daca este redeschisa judecata dupa ce procesul a fost intrerupt sau suspendat, in momentul in care se
fixeaza noul termen, citarea este obligatorie, pentru c partile nu mai pot fi prezumate a cunoaste redeschiderea
procesului.
2. Daca partea este chemata la interogatoriu, citarea este obligatorie, cu aceasta mentiune, pentru ca daca
partea lipseste nejustificat sau refuza sa raspunda la interogatoriu judecatorul este in drept sa considere a fi dovedite
sustinerile partii care a cerut chemarea la interogatoriu.
3. Daca procesul se repune pe rol si daca in momentul deliberarii judecatorul apreciaza ca este necesara
lamurirea unor aspecte noi, in conditiile art 151, repune cauza pe rol si dispune citarea partilor.
4. este obligatorie citarea in cazul detinutilor si militarilor incazarmati.
Termenul in cunostinta poate fi preschimbat pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea partilor in
cauza. Preschimbarea se face in camera de consiliu, fara citarea partilor, si daca se fixeaza un alt termen, pentru
noul termen partile vor fi citate.
Procedura citarii si comunicarii actelor de procedura

14. Citarea prin publicitate
In cazul in care reclamantul ivedereaza ca desi a depus toata diligenta necesara nu a putut sa afle locuinta
paratului se poate incuviinta ca citarea paratului sa se faca prin publicitate.
Regula in acest caz este ca citatia se afiseaza la usa instantei. Numai daca se apreciaza necesar, si in plus fata de
afisarea citatiei la usa instantei citatia poate fi publicata si in Monitorul Oficial, precum si intr-un ziar de larga
circulatie.
In toate cazurile in care citarea se face prin publicitate, afisarea repectv publicarea trebuie sa fie facuta cu
cel putin 15 zile inaintea termenului fixat pt judecata.
In pricinile urgente se poate reduce aceasta durata la 5 zile.
Daca pe parcursul proceului, paratul se infatiseaza si face dovada ca a fost citat cu rea-credinta prin
publicitate, ceea ce inseamna ca reclamantul cunostea locuinta paratului,vor fi anulate toate actele de procedura
savarsite dupa incuviinterea citarii in aceste conditii, iar reclamantul va putea fi obligat si la despagubiri pt
prejudiciul suferit de parat.
Formularul de citatie este un formular tipizat si cuprinde 2 parti:
Prima parte cuprinde mentiunile cuprinse in art 88 si completarea acestei parti este facuta de grefier.
Cea de-a doua parte a formularului reprezinta dovada de primire si procesul verbal de indeplinire a
procedurii de citare, cuprinde elementele prevazute in art 100 si se completeaza de catre agentul procedural.
Prima parte din acest formular este desprinsa de agentul procedural si este lasata celui citat; iar a 2-a parte
este restituita la arhiva instantei in rapot de precizarile facute de agentul instrumentator, putandu-se verifica modul
in care s-a savarsit procedura de comunicare a citatiei sau a unui alt act de procedura.
Sunt citate partile, martorii, expertii atunci cand sunt chemati in fata instantei pt a da lamuririle necesare, si
este citat orice alt participant la proces, in masura in care instanta socoteste necesar.
Comunicarea citatiei sau a oricarui alt act de procedura se face din oficiu fara sa fie necesara o cerere, in
acest sens, a persoanei interesate.
Ca regula, comunicarea se face prin agenti procedurali ori salariati si instantei care judeca procesul sau prin agenti
procedurali ori alti salariati ai instantelor in a caror circumscriptie se afla cel citat.
[[[ Agent procedural = postas. ]]]
In cazul in care comunicarea nu poate fi facuta in acest mod se va face prin posta cu scrisoare recomandata
cu dovada de primire sau prin orice alt mijloc care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii lui.
In toate cazurile comunicarea se face gratuit, ceea ce inseamna ca partea interesata nu va plati nici o taxa de
timbru.
Prin legea 202/2010 a fost introdus art 86 indice 1 care arata ca dupa sesizarea instantei, daca partile au
avocat sau consilier juridic, comunicarea cererilor, intampinarilor, sau a oricaror alte acte se va putea face si direct
intre acestia, sub semnatura de primire pe exemplarul care se depune la instanta si a indicarii datei de primire, sub
sanctiunea neluarii in considerare.
Dovada comunicarii poate fi facuta si prin orice alt inscris care se depune la dosarul instantei si pe care se atesta
primirea sub semnatura.
Niciodata nu este posibil sa se recurga la art 86 indice 1 pt comunicarea chiar a cererii de chemare in
judecata; comunicarea cererilor introductive facandu-se prin intermediul instantei.
In ceea ce priveste termenul de inmanare a citatiei trebuie distins dupa cum e vb de inmanarea citatiei pt
primul termen de judecate, respectiv de inmanarile care se fac pe parcursul procesului.
Daca e vb despre inmanarea citatiei pentru primul termen, fata de art 114 indice 1, citatia trebuie sa fie inmanata
paratului cu cel putin 15 zile inaintea termenului fixat pt judecata pt ca acesta sa aiba timp sa-si pregateasca
apararea si sa depuna intampinarea cu 5 zile inaintea primului termen fixat pt judecata.
Daca citatie trebuie sa fie comunicata pe parcursul procesului, art 89 alin 1 stabileste ca sub pedeapsa
nulitatii inmanarea trebuie sa fie facuta cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat pentru judecata, termen care in
pricinile urgente poate fi redus dupa aprecierea judecatorului.
Legat de locul comunicarii, citatia e comunica la domiciliul sau resednta celui citat, iar daca acesta are si o
asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala in alt loc, inmanarea poate fi facuta si la locul acestor
asezari sau indeletniciri.
Daca inmanarea trebuie sa fie facuta unui avocat sau notar public, inmanarea se face la sediul profesional, citatia
fiind primita de persoana insarcinata cu primirea corespondentei care va arata in clar numele si calitatea sa si apoi
va semna de primire.
Pentru cei care se gasesc sub arme, militarii incazarmati, inmanarea se face prin comandamentul superior cel
mai apropiat
Pt cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, in lipsa unui domiciliu cunoscut inmanarea se face prin
capitania portului de inregistrare a vasului.
Pt detinuti inmanarea se face prin administratia locului de detinere iar pt bolnavii internati in spitale, ospicii,
sanatorii, inmanarea se face prin directia asezamantului.
Art 96 stabileste ca partea nu poate sa refuze primirea actelor de procedura sau a inscrisurilor care ii sunt
inmanate in sedinta, poate insa sa ceara acordarea unui termen pt a-si pregati apararea.
Textul are in vedere obligatia partii de a primi actele de procedura si inscrisurile care au fost depuse in termen insa
nu intr-un numar suficient de exemplare pt comunicare.
In cazul in care citatia trebuie sa fie comunicata unei persoane juridice ori unei asociatii sau societati fara
personalitate juridica care poate sa stea in proces in calitate de parata, comunicarea nu se poate face ca regula prin
afisare, afara de cazul in care la termen se constata din procesul verbal intocmit de agentul instrumentator ca s-a
refuzat primirea ori nu a fost gasita nici o persoana la sediul acesteia.
In cazul in care inmanarea nu mai poate fi facuta, intrucat imobilul a fost daramat ori a devenit de nelocuit,
agentu procedural restituie cit la grefa instantei si urmareste ca partea interesata sa fie instiintata de aceasta situatie
pt a intreprinde demersurile necesare in vederea aflarii locuintei sediului partii.
Situatile cu care se poate confrunta agentul constatator cand duce citatia sunt inscrise in art 92:
-cel citat este gasit, primeste citatia si semneaza de primire - este singurul caz in care nu se incheie proces verbal ci
dovada comunicarii se face cu dovada de primire.
-cel citat este gasit, fie primeste citatia dar refuza sa semneze de primire, fie refuza chiar primirea citatiei -agentul
procedural, dupa caz, ii lasa citatia sau o afisaza pe usa locuintei acestuia si despre toate acestea incheia proces
verbal.
-Daca cel citat nu este gasit, citatia ar putea fi lasata unui membru major al familiei sale sau unei persoane cu care
locuieste in mod obisnuit si care ii primeste corespondenta si se va proceda la fel ca in modul in care nu primeste
citatia, adica o afisaza pe usa locuintei acestuia si se incheie proces verbal.
-In cazul in care cel citat locuieste intr-o cladire cu mai multe apartamente sau intr-un hotel si nu este indicat nr
camerei sau al apartamentului citatia este lasata administratorului, portarului ori persoanei care in mod obisnuit il
inlocuieste iar daca se refuza primirea citatia este afisata pe usa principala a imobilului dupa care se incheie proces
verbal. Daca nici una dintre aceste persoane nu este gasita citatia este afisata ( este lasata la cutia postala) si se
incheie proces verbal.
Etapa dezbaterilor
1. edina de judecat
Etapa dezbaterilor este etapa in care partile isi sustin cererile si combat cererile adversarilor, formuleaza si
se apara impotriva exceptiilor, administreaza dovezi.
In general sedinta de judecata presupune o activitate premergatoare ei, activitatea din timpul sedintei si
una ulterioara.
Legat de activitatea premergatoare sedintei se judecata este de retinut rolul grefierului de sedinta care preia
dosarele din arhiva si intocmeste lista de sedinta in care vor fi trecute cu prioritate dosarele ramase in divergenta si
acelea pentru care s-a fixat termen in continuare, apoi dosarele urgente si urmeaza restul dosarelor repartizate
completului pentru termenul respectiv.
Lista se afiseaza la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inaintea inceperii sedintei si va fi folosita totodata
pentru completarea condicii de sedinta in care dupa finalizarea sedintei de judecata, judecatori vor trece in dreptul
fiecarui dosar dupa caz, masura dispusa, respectiv termenul acordat sau solutia pe scurt.
Tot in cadrul acestei activitati premergatoare sedintei de judecata grefierul verifica in ce masura s-a
indeplinit masura de citare si semnaleaza presedintelui de complet eventualele deficiente constatate pt ca daca mai
este cu putinta sa fie remediate, sa se dispuna citarea din nou.
Dosarele insotite de lista de sedinta sunt predate spre studiu judecatorilor care vor consemna in lista de
sedinta problemele de dezbatut in legatura cu fiecare dosar.
15. Sedinta de judecata - activitatea in timpul sedintei de judecata

Cat priveste activitatea din timpul sedintei de judecata, grefierul intra in sala de sedinta cu cel putin o
jumatate de ora inainte de inceperea sedintei pentru a pune dosarele la dispozitie partilor interesate.
La intrarea completului anunta salii acest lucru iar conducerea sedintei de judecata este asigurata de catre
presedintele completului care deschide, suspenda si ridica sedinta.
Activitatea de judecata intr-un dosar debuteaza cu apelul partilor sau daca este cazul al matrtorilor pe care-l
face grefieru, dupa care acesta refera instantei situatia din dosar, in principal cat priveste procedura de judecata,
daca s-au formulat cereri noi, daca au fost depuse inscrisuri.
Dosarul este predat apoi presedintelui de complet care la randul lui verifica legalitatea procedurii de citare si
din acest moment pot incepe dezbaterile.
La inceputul sedintei de judecata partile pot sa ceara amanarea peste rand a dosarelor care nu provoaca
dezbateri- este lipsa de procedura, nu s-a raspuns la o adresa - numai ai ce alte discutii sa faci.
Daca partile din dosarele inscrise in lista anterior sunt de acord, la inceputul sedintei de judecata pot fi
strigate peste rand si alte dosare, nu doar acelea in care se impune amanarea.
Sedinta de judecata este condusa de presedintele completului care poate sa ia toate masurile necesare pentru
asigurarea desfasurarii normale a procesului, judecatorul facand asa numita politie a sedintei. Daca in cadrul acestor
masuri este indepartata din sala o parte, sub pedeapsa nulitatii hotarari, inainte de inchiderea dezbaterilor aceasta
trebuie rechemata in sala si sa i se comunice cele mai importante acte de procedura savarsite in lipsa ei. Nu este
necesar sa se procedeze asa daca partea este asistata de un avocat care a ramas in sala. Daca si avocatul urmeaza
drumul partii chemi si avocatul dar obligatoriu este sa chemi partea.
Legat de activitatea ulterioara sedintei de judecata, grefierul are un rol important in intocmirea incheierii de
sedinta care asa cum rezulta din art 255 este tot o hotarare judecatoreasca dar este una care se da pe parcursul
procesului, de aceea va cuprinde cele trei parti pe care le are si hotararea finala, respectiv practicaua in care se
consemneaza tot ceea ce s-a petrecut la termenul de judecata pentru care este intocmita incheierea - este prima parte
pana unde la mijloc scrie instanta; -considerentele in care este motivata in fapt si in drept masura dispusa la acel
termen si care este trecuta in cea de-a treia parte - dispozitiv.
Dupa dispozitiv este trecut si urmatorul termen de judecata, sub pedeapsa de nulitate, incheierea este semnata de
grefier si de judecatori.
Intrucat preceda darea hotararii finale, incheierile se numesc preparatorii. Cele mai multe incheieri sunt
preparatorii.Acela care lasa sa se intrevada darea solutiei finale sau care contin dezlegarea unei probleme de drept
se numesc interlocutorii.
Specificul incheierilor interlocutorii este ca leaga instanta, judecatorul nemaiputand sa revina asupra a ceea ce a
dispus intr-o astfel de incheiere.
Specific oricarei incheieri este faptul ca incheierea nu poate fi atacata decat odata cu fondul adica odata cu
hotararea finala; prin exceptie, incheierile prin care s-a intrerupt cursul judecatii pot fi atacate separat cu apel, iar
incheierile prin care s-a suspendat judecata, cu exceptia celor date in recurs, pot fi atacate separat cu recurs in tot
timpul cat dureaza suspendarea.
Sunt insa si incheieri care nu sunt supuse nici unei cai de atac, de exemplu: ncheierea prin care s-a
ncuviinat sau respins abinerea, aceea prin care s-a ncuviinat recuzarea, hotrrea
(ncheierea) asupra strmutrii.
16. Prima zi de infatisare - generalitati

Prima zi de infatisare
Prima zi de infatisare este acel moment procesual in care, fata de art 134, in mod cumulativ partile sunt legal
citate si pot pune concluzii.
Pt a putea vorbi de prima zi de infatisare nu se cere ca si taxele de timbru sa fi fost achitate, sanctiunile ce
intervin pt neachitarea lor intervin pe plan fiscal.
Pt a putea pune concluzii in sensul art 134 adica a te putea exprima asupra procesului, a-ti expune punctul de
vedere in legatura cu litigiul espectiv, nu a pune concluzii in fond despre care vb la finalul procesului.
Daca paratului nu ii este comunicata odata cu citatia copia cererii de chemare in judecata, nu este in masura
sa puna concluzii. Daca la primul termen de judecata, pt oricare dinte parti se admite cererea de lipsa de aparare se
va proroga momentul la care in procesul respectiv va fi prima zi de infatisare.
Este important acest moment procesual atat pt parat cat si pt reclamant deoar acestia pot sa faca anumite acte de
procedura.
In cond art 132 la prima zi de infatisare, reclamantul poate sa modifice cererea de judecata si sa propuna
probe noi, instanta comunicand cererea paratului si stabilindu-i termenul in vederea depunerii intampinarii.
Cererea nu se considera modificata, astfel incat nu se acorda termen si sunt trecute in incheierea de sedinta
mentiunile partii atunci cand, reclamantul indreapta erorile materiale din cuprinsul cererii, cand cere valoarea
lucrului pierdut sau pierit, cand mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii si cand transforma actiunea in
constatare in actiune in realizare sau invers, daca acest lucru este cu putinta.
Daca paratul nu este prezent la termenul la care s-au facut aceste precizari instanta poate sa-i comunice
copie de pe incheierea de sedinta atunci cand apreciaza ca acesta este necesar pt realizarea dreptului la aparare al
paratului.
La prima zi de infatisare, paratul poate sa faca cereri de interventie fortata.
17. Exceptiile procesuale

Ca sa putem defini exceptiile procesuale trebuie sa avem in vedere o serie de particularitati
Exceptiile procesuale constituie o forma de manifestare a actiunii, ele presupunand existenta unui proces in
curs.
Exceptiile procesuale reprezinta un mijloc de aparare si de aceea, de regula, sunt folosite de catre parat, insa
exceptiile procesuale absolute pot fi invocate si de reclamant, de procuror, de instanta din oficiu.
Exceptia procesuala nici atunci cand este una de fond nu pune in discutie insusi fondul raportului juridic
litigios.
Ca regula, admiterea exceptiei procesuale nu poate fi opusa cu autoritate de lucru judecat asupra fondului,
insa daca neregularitatea procedurala care a stat la baza admiterii unei exceptii procedurale nu este indreptata si cea
de-a doua actiune este introdusa in aceleasi conditii poate fi opusa autoritatea lucrului judecat.
Putem defini exceptia procesuala ca fiind mijlocul procesual prin care, in conditiile legii, fara sa puna in
discutie temeinicia fondului dreptului, partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca negregularitati
procedurale privitoare la compunerea sau constituirea instantei, competenta acesteia ori procedura de judecata sau
dupa caz, lipsuri privitoare la execitiu dreptului la actiune, urmarind dupa caz, declinarea competentei, amanarea
judecatii, refacerea unor acte sau anularea, respingerea, perimarea cererii.
Exceptiile procesuale pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:
In functie de obiectul de reglementare sunt exceptii de procedura si exceptii de fond:
Exceptiile de procedura sunt acelea prin care se invoca neregularitati procedurale privind compunerea sau
constituirea instantei, competenta acesteia, procedura de judecata.
Sunt astfel de exceptii: exceptia incompatibilitatii, a recuzarii, exceptia lipsei procedurii de citare, exceptia
conexitatii, litispendentei, exceptia de necompetenta.
Exceptiile de fond au ca obiect lipsuri privitoare la exercitiul dreptului la actiune. Sunt exceptii de fond:
exc de prematuritate, a lipsei de interes, a lipsei de calitate sau capacitate procesuala, exceptia autoritatii lucrului
judecat, exceptia privind caracterul subsidiar a lucrului in constatare fata de actiunea in realizare, exceptia
imunitatii de jurisdictie.
In functie de efectele pe care tind sa le realizeze exceptiile procesuale sunt dilatorii si peremptorii sau
dirimante.
Exceptiile dilatori sunt acelea care tind la amnarea judecatii, refacerea unor acte, declinarea comptentei.
Cum ar fi: exceptia de litispendenta, de conexitate, exceptia lipsei procedurii de citare, exceptia de necompetenta
atunci cand se invoca competenta unei alte instante sau organ cu ablilitate jurisdictionala.
Exceptiile peremptorii sau dirimante sunt acelea care duc la anularea, respingerea, perimarea cererii.
Toate exceptiile de fond sunt exceptii peremptorii. Este de asemenea peremptorie exceptia necompetentei sau
organului fara actiune jurisdictionala cand competenta nu apartine instantelor romane.
Exista doua exceptii, respectiv exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu si exceptia lipsei calitii de
reprezentant care incep prin a avea un efect dilatoriu si sfarsesc prin a avea un efect peremptoriu in masura in care,
pana la termenul acordat de instanta in conditiile art 161 lipsurile nu se implinesc.
Un al treilea criteriu de clasificare este acela al caracterului normei incalcate: avem exceptii absolute
cand norma incalcata este una imperativa si exceptii relative cand norma incalcata este dispozitiva.
Exceptiile de fond sunt absolute.
Aceste excepii pot fi invocate de oricare dintre pri, de procuror sau de instan din oficiu
n orice moment al procesului, chiar direct n cile de atac.
Sunt relative exceptia de necompetenta generala materiala si teritoriala exclusiva, exceptia recuzarii;
Aceste excepii pot fi invocate numai de partea interesat i numai la prima zi de nfiare
ce a
urmat svririi neregularitii procedurale i nainte de a se pune concluzii n fond.
Raportul dintre excepiile procesuale i inadmisibiliti
Nu exista exceptia inadmisibilitatii intrucat CPC reglementeaza numai 2 categorii de exceptii: exceptii de
procedura si exceptii de fond. Inadmisibilitatea este solutia pe care o pronunta instanta ca efect al admiterii unei
exceptii de procedura sau de fond.
De pild, excepia de inadmisibilitate a recursului declarat mpotriva unei hotrri
irevocabile este de fapt o excepie de fond, pentru c privete exerciiul dreptului la aciune. Dac se
admite aceast excepie de fond, recursul va fi respins ca inadmisibil.
Atunci cnd o cerere adresat instanei este n realitate de competena unui organ al statului fr
activitate jurisdicional, cererea se va respinge ca inadmisibil, n urma admiterii excepiei de
necompeten general, deci a unei excepii de procedur.
Judecata excepiilor procesuale
In ceea ce priveste procedura de judecata a exceptiilor procesuale regula instituita prin art 137 alin 1 este
aceea ca instanta se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos in
tot sau in parte cercetarea fondului pricinii.
Instanta analizeaza mai intai exceptiile procesuale inaintea analizarii fondului.
Prin exceptie, numai daca atat pt solutionarea exceptiei procesuale cat si a fondului este necesar sa se administreze
aceleasi dovezi exceptia procesual poate fi unita cu fondul, insa in momentul deliberarii, judecatorul se va pronunta
mai intai tot asupra exceptiei procesuale si numai daca respinge exceptia va proceda la analizarea fondului.
Respingerea exceptiei nu inseamna insa faptul ca automat actiunea este intemeiata pe fond.
Ordinea de soluionare a excepiilor invocate concomitent
Daca inaintea instantei sunt invocate concomitent mai multe exceptii, instanta va determina ordinea in care
se va pronunta asupra acestora in raport de criteriul legal inscris in art 137 alin 1 precum si in raport de criteriul
propus in doctrina, respective ca instanta sa analizeze cu prioritate exceptia a carei admitere poate face de prisos
cercetarea restului exceptiilor.
Actul de procedura prin care instanta se pronunta asupra exceptiilor procesuale depinde atat de solutia data
exceptiei cat si de faptul daca in caz de admitere instanta mai ramane sau nu investita cu judecarea procesului. Daca
instanta respinge exceptia se pronunta printr-o incheiere care are caracter interlocutoriu, neputandu-se reveni asupra
solutiei date exceptiei.
Daca astazi am respins exceptia de litispenden la termenul urmator nu pot sa o admit.
Daca instanta admite exceptia, va pronunta o incheiere interlocutorie atunci cand rmane investit in continuare cu
judecarea procesului. Daca dupa admiterea exceptiei procesuale instanta se dezinvesteste va pronunta o hotarare
finala, sentinta sau decizie, in functie de etapa procesuala la care se afla judecata la momentul admiterii exceptiei.
Daca judecata este in prima faza avem sentinta iar daca e in cale de atac avem decizie.
18. Probele
Definiie - n mod obinuit, noiunea de prob este folosit n sensul de mijloc de prob, mijloacele de prob fiind
nscrisurile, martorii, prezumiile, mrturisirea, expertiza, cercetarea la faa locului.
4.2. Obiectul si sarcina probei
Obiectul probei l reprezint faptele juridice n sens larg (fapte juridice n sens restrns i acte juridice) care au
creat, modificat sau stins raportul juridic dedus judecii ori care au determinat ineficiena acestui raport, astfel nct
se solicit anularea sau constatarea nulitii, rezoluiunea, rezilierea sa.
Sarcina probei revine aceluia care face o propunere inaintea judecatii.
Intrucat reclamantul este acela care declanseaza procedua judiciara, el trebuie sa administreze primul dovezi, pentru
a-si proba pretentiile. Numai dupa aceea, paratul, are obligatia de a administra dovezi in combaterea pretentiilor
sustinerilor reclamantului.
Daca paratul invoca o exceptie procesuala sau formuleaza o cerere reconventionala, el este acela care face
propunerea inaintea judecatii astfel incat, ii revine sarcina probei.
Sunt insa situatii in care, paratul, fara sa faca vreo propunere inaintea judeacatii, are sarcina probei, ceea ce
constituie exceptie de la sarcina probei.
Si anume: in cazul in care reclamantul este acela care beneficiaza de o prezumtie legala, din momentul in care
acesta a dovedit faptul vecin si conex pe care se intemeiaza prezumtia, paratul are sarcina de a proba in
contra acestei prezumtii.
De pild, n cazul partajului de bunuri comune, reclamantul trebuie s dovedeasc doar
faptul c un bun a fost dobndit n timpul cstoriei (acesta fiind faptul pe care se
ntemeiaz prezumia) pentru ca, n condiiile art. 30 Cod. familiei., bunul s fie prezumat a
fi bun comun. Revine prtului sarcina de a proba c, dei bunul a fost dobndit n timpul
cstoriei, el face parte dintre cele prevzute n art. 31 C. fam. astfel nct este bunul su
propriu.
Atunci cand recunoasterea de paternitate este contestata de mama copilului recunoscut, de cel recunoscut
sau de descendentii acestuia, dovada paternitatii trebuie sa fie facuta de autorul recunoasterii sau de
descendentii lui.
Ori in contestarea recunoasterii de paternitate, autorul recunoasterii are calitatea de parat.
In conflictele de munca dovada legalitatii si temeiniciei masurii dispuse de angajator, intimat in proces, ii
revine acestuia, nu salariatului care a contestat masura.
Daca se urmareste decaderea din dreptul la marca a titularului care sustine ca nu a folosit marca timp de 5 ani
consecutiv, dovada folosirii marcii trebuie sa fie facuta de titular, prin ipoteza parat intr-un astfel de litigiu.
Admisibilitatea probelor reguli generale
Ca sa se pronunte asupra dovezilor solicitate judecatorul trebuie sa verifice conditiile de admisibilitate a probei.
Admisibilitatea probei este supus urmtoarelor condiii cumulative:
In primul rand proba trebuie sa fie legala, adic s fie ngduit de legea material sau procesual.
Apoi proba trebuie sa fe versosimil, adica sa se tinda la dovedirea unor fapte posibile potrivit legilor universal
valabile recunoscute la data cand se pronunta asupra probei.
Proba trebuie sa fie pertinenta, adica sa aiba legatura cu obiectul pricinii si concludenta, adica prin administrarea
ei sa se poata solutiona procesul.
Nu orice proba pertinenta este si concludenta, astfel nct este posibil ca o prob s fie pertinent dar
s nu fie susceptibil s duc la dezlegarea pricinii.
De exemplu, dovada pe care vrea s o fac prtul dintr-o aciune de stabilire a paternitii,
c n perioada concepiei mama copilului a ntreinut relaii intime cu mai muli brbai este
o prob pertinent, dar nu este concludent pentru c numai aceast prob nu va duce la
respingerea aciunii.
Administrarea probelor
Propunerea probelor este facuta de reclamant prin cererea de chemare in judecata, in conditiile art 112, sau
la prima zi de infatisare, in conditiile art 132; daca se solicita probe noi paratul propune probele prin intampinare,
in conditiile art 115.
Art 138 stabileste ca dovezile care nu au fost cerute in conditiile art 112, 115 si 132, nu vor mai putea fi cerute in tot
cursul instantei, ceea ce inseamna ca intervine decaderea, afara de cazul in care: 1. necesitatea dovezii a reiesit din
dezbateri si partea nu putea sa o prevada; 2. administrarea dovezii nu duce la amanarea judecatii; 3. proba nu a fost
ceruta in termen din cauza nestiintei sau lipsei de pregatire a partii care nu a fost reprezentata sau asistata de avocat.
Daca dovezile sunt incuviintate dupa prima zi de infatisare, sub pedeapsa decaderii, lista cu numele si
adresele martorilor trebuie sa fie depusa in cel mult 5 zile de la incuviintarea probei iar copii certificate de pe
inscrisuri cu cel putin 5 zile inaintea urmatorului termen fixat pentru judecata.
Daca o parte renunta la dovezile propuse, cealalta parte poate sa si le insuseasca, lucru posibil la termenul la care
instanta se pronunta asupra probelor.
In orice caz, instanta poate sa impuna din oficiu administrarea de dovezi chiar daca ambele parti se opun.
Daca probele sunt stabilite din oficiu, sau la cererea procurorului instanta va arata si partea care trebuie sa suporte
cheltuielile de administrare a probelor putand pune aceste cheltuieli si in sarcina ambelor parti.
In mod obisnuit, cheltuielile sunt puse in sarcina partii careia ii profita proba.
Partea decazuta din proba se va puteaa totusi apara discutand in fapt si in drept temeinicia cererilor si dovezilor
adversarului.
Asupra probelor instanta se pronunta printr-o incheiere dupa ce in respectarea principiilor
contradictorialitatii si a dreptului la aparare a dat cuvantul in sustinerea cererii de probatorii respectiv in combaterea
acesteia.
Incheierea prin care instanta incuviinteaza probele va trebui sa arate faptele ce urmeaza sa fie dovedite si prin ce
mijloc de proba.
Incheierea nu are caracter interlocutoriu chiar daca o parte s-a opus la incuviintarea unor dovezi pentru ca pe
parcursul procesului, daca judecatorul se socoteste lamurit asupra procesului poate sa revina asupra unor dovezi
deja incuviintate evident, dupa ce in prealabil a pus in dezbaterea partilor acest aspect.
Administrarea dovezilor se face n faa instanei de judecat, dac legea nu dispune altfel,
n ordinea statornicit de aceasta nainte de nceperea dezbaterilor asupra fondului.
Dovada i dovada contrarie vor fi administrate pe ct cu putin n acelai timp.
19. Proba cu inscrisuri
Mijloacele de prob - Proba prin nscrisuri

Definiia nscrisurilor- Prin nscris se nelege orice declaraie despre un act sau fapt
juridic n sens restrns, fcut prin scriere de mn, dactilografiere, litografiere, imprimare
pe hrtie sau pe orice alt material.
Legat de proba cu inscrisuri inscrisul autentic este acela intocmit cu solemnitatile cerute de lege, de un
functionar public, care are dreptul de a functiona in locul unde actul s-a intocmit. (NCPC)
Inscrisul autentic prezinta mai multe avantaje:
Astfel in privinta datei sale face credinta pana la inscrierea in fals.
In al doilea rand se bucura de o prezumtie de validitate ceea ce scuteste de proba pe cel care se foloseste de inscrisul
autentic.
In privinta constatarilor personale ale agentului instrumentator, inscrisul autentic face dovada pana la inscrierea in
fals.
In privinta celorlalte mentiuni face dovada pana la proba contrarie.
In privint constatarilor personale privitoare la faptul ca partile s-au prezentat inaintea agentului instrumentator, ca
si-a exprimat consimtamantul si ca au semnat face dovada pana la inscrierea in fals.
In privinta valabilitatii consimtamantului face dovada numai pana la proba contrara.
Sub aspectul puterii probatorii a inscrisului autentic acesta este opozabil erga omnes ceea ce inseamna
ca tertii sunt tinuti sa respecte drepturile si obligatiile dobandite, respectiv asumate de parti prin inscrisul autentic.
Se poate vorbi de o conversiune a inscrisului autentic nul din cauza necompetentei functionarului sau a
nerespectarii formalitatilor prevazute pentru intocmirea lui. Un astfel de inscris va fi valabil ca inscris sub
semnatura privata daca este semnat de ambele parti.
In lispa semnaturii partilor, inscrisul are numai valoarea unui inceput de dovada scrisa care urmeaza sa fie
completat cu martori si prezumtii.
nscrisul sub semntur privat

Cat priveste inscrisul sub semnatura privata este acela intocmit de parti fara concursul vreunui functionar
public, ca regula, singura conditie de valabilitate a acestuia fiind aceea de a fi semnat de parti.
In lipsa semnaturii, prin conversiune, un astfel de inscris are valoarea unui inceput de dovada scrisa care
poate fi completat cu martori si prezumtii.
Anumite inscrisuri sub semnatura privata, pentru a avea putere probatorie trebuie sa indeplineasca si alte conditii
suplimentare: formalitatea multiplului exemplar si de mentiunea bun si aprobat pentru nscrisurile sub
semntur privat care constat obligaii unilaterale.
Cat priveste formalitatea multiplului exemplar are in vedere faptul ca trebuie sa fie intocmit in atatea
exemplare cate parti cu interese contrarii sunt, pe fiecare exemplar facandu-se mentiune de numarul originalelor
intocmite.
Aceasta cerinta nu trebuie sa fie indeplinita in cazul inscrisului nul ca inscris autentic dar valabil sub semnatura
privata, in cazul in care conventia sinalagmatica este costatata prin hotarare judecatoreasca, in cazul in care
contractul este incheiat intre profesionisti, in cazul in care s-a intocmit un singur exemplar lasat in pastrarea unui
tert si in cazul in care sunt infatisate in instanta toate originalelel intocmite.
Cat priveste mentiunea bun si aprobat, daca inscrisul sub semnatura privata nu este scris in intregime de
acela care se obliga, acesta inainte de a semna, va trebui sa faca mentiunea bun si aprobat sau o formula similara,
aratand in cifre si in litere suma sau catimea de bunuri fungibile pe care trebuie sa o plateasca.
Cerinta este valabila numai in cazul contractelor unilaterale prin care o parte se obliga sa plateasca o suma de bani
sau sa dea o catime determinata de bunuri fungibile.
Formula nu trebuie sa fie aplicata atunci cand este vorba de un inscris nul ca inscris autentic dar valabil ca inscris
sub semnatura privata, atunci cand obligatia unilaterala are ca obiect un lucru cert si determinat, atunci cand
obligatia asumata este una de a face sau de a nu face, in cazul chitantelor liberatorii intrucat cerinta este impusa
numai in privinta inscrisurilor prin care se naste obligatia si in cazul inscrisurilor incheiate intre profesionisti.
Cat priveste forta puterii probatorie a inscrisului sub semnatura privata partea din inscris careia i se
opune inscrisul este obligata fie sa recunoasca, fie sa conteste scrierea sau semnatura, daca se contesta se va
proceda dupa caz, la o verificare de scripte sau va fi declansata procedura falsului. Numai mostenitorii partilor pot
declara ca nu recunosc scrierea sau semnatura.
Data inscrisului sub semnatura privata este supusa in raporturile dintre parti cerintei recunoasterii. Fata de
teri este opozabil numai data cert.
Sunt considerati terti, dobanditorii de drepturi cu titlu particular, de la partile inscrisului sub semnatura
privata si creditorii partilor, atunci cand actioneaza pt valorificarea propriilor lor drepturi pe calea actiunii pauliene.
Nu sunt terti succesorii universali si cu titu universal si nici creditorii chirografari ai partilor care actioneaza pe
calea actiunii oblice pentru valorificarea drepturilor debitorului lor.
20. Administrarea propriu - zisa a inscrisurilor

Administrarea propriu zisa a probelor - Dovada cu inscrisuri / Administrarea probei prin
nscrisuri
Dupa cum inscrisurile se afla sau nu in stapanirea partii care vrea sa se foloseasca de el sau daca inscrisul se
pretinde ca s-ar afla la adversarul celui care vrea sa administreze proba cu inscrisuri avem unele deosebiri.
Daca inscrisul se alfa in stapanirea partii care vrea sa se foloseasca de el vorbim despre urmatoarele:
Fata de art 112, 115, reclamantul, paratul, trebuie sa alature cererii de chemare in judecata sau intampinarii copii
certificate ca sunt conforme cu originalul de pe inscrisurile pe care vrea sa le administreze. Inscisurile se depun in
atatea exemplare cate parti cu interese contrare sunt si un exemplar in plus pentru instanta.
Inscrisuri noi pot fi cerute fata de art 132 la prima zi de infatisare in prima instanta.
Art 138 stabileste ca dovezile, (inscrisurile) care nu au fost cerute in cond art 112, 115 si 132 nu vor mai putea fi
cerute in tot cursul judecatii, afara de cazul in care necesitatea dovezii ar iesi din dezbateri si partea nu putea sa o
prevada, administrarea dovezii nu duce la amanarea judecatii si proba nu a fost ceruta in termen din cauza nestiintei
sau lipsei de pregatire a partii care nu a fost reprezentata sau asistata de avocat.
In aceste 3 situatii de exceptie, sub pedeapsa decaderii, inscrisurile trebuie sa fie depuse la dosar cu cel putin
5 zile inaintea termenului fixat pentru judecata.
Partea care a depus un inscris in copie trebuie sa aiba asupra sa originalul sau sa-l fi depus mai inainte in pastrarea
grefei sub sanctiunea de a nu se tine seama de inscris.
Daca adversarul partii nu-si da seama de exactitatea copiei fata cu originalul se poate acorda un termen scurt
pentru ca originalul sa fie depus la grefa in vederea consultarii.
Daca inscrisul se pretinde ca s-ar afla la adversarul celui care vrea sa administreze proba cu inscrisuri
instanta poate obliga la depunerea inscrisului;
cererea de depunere nu va fi respinsa daca inscrisul este comun partilor litigante, daca insusi adversarul a facut
referire la inscris in cuprinsul procesului sau daca obligatia infatisarii inscrisuli rezulta din lege.
Cererea de infatisare va fi respinsa daca inscrisul priveste chestiuni strict personale, daca prin infatisarea
inscrisului s-ar incalca obligatia pastrarii secretului ( secretul profesional) si daca prin infatisarea inscrisului partea
s-ar expune pe sine sau pe o alta persoana urmaririi penale sau dispretului public.
In cazul in care, partea refuza in mod nejustificat sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus pentru a dovedi
existenta si detinerea inscrisului, ori daca s-a dovedit ca a distrus sau a ascuns inscrisul, instanta va putea socoti ca
dovedite pretentiile partii in legatura cu inscrisul. (prezumtie relativa care va putea fi rasturnata facandu-se dovada
contrara)
nscrisul se gsete n pstrarea unei autoriti
Daca inscrisul de afla la un tert ori in pastrarea unei autoritati, acestia vor fi citati, cu mentiunea depunerii
inscrisului, si li se atrage atentia ca sunt pasibili de amenda judiciara in caz de neindeplinire a acestei obligatii.
Instanta nu poate sa ceara trimiterea cartilor funciare, a planurilor si registrelor autoritatilor, a inscrisurilor
originale depuse la instante sau notari publici. Pentru cercetarea acestora deplasandu-se la locul unde se afla un
judecator.
Verificarea de scripte
In cazul in care partea contesta scrierea sau semnatura se va proceda la o verificare de scripte care debuteaza
prin obligarea partii de a scrie in instanta dupa dictarea presedintelui fragmente din inscris atunci cand contesta
scrierea sau de a semna atunci cand contesta semnatura.
Daca in urma compararii scrierii sau semnaturi facuta in fata sa, cu scrierea sau semnatura de pe inscris, din
inscris, judecatorul nu se socoteste lamurit, va impune efectuarea unei expertize grafoscopice, scop in care va cere
partilor sa depuna la dosar scripte de comparatie care pot fi inscrisuri sub semnatura privata necontestate de parti,
inscrisuri autentice necontestate, daca este cazul, partea din inscrisul sub semnatura privata existent la dosar, partea
necontestata, scrierea sau semnatura facute inaintea sa.
Procedura falsului
Daca chiar in privinta inscrisului sub semnatura privata se invoca falsul, ori in cazul inscrisului autentic se
face inscrierea in fals, cu referire la constatarile personale ale agentului instrumentator se declanseaza procedura
falsului reglementata de 180 pana la 184.
In primul rand daca are loc o inscriere in fals, presedintele completului va incheia un proces verbal in care
va constata starea materiala a inscrisului, respectiv daca prezint adugiri, stersaturi, modificari.
Acest proces verbal este semnat de presedintele completului, de grefier si de parti, iar daca partile refuza sa
semneze se va face mentiune despre aceasta in cuprinsul procesului verbal.
Inscrisul original este semnat apoi de presedinte spre neschimbare.
Daca la termenul la care inscrisul este defaimat sau se face inscrierea in fals sunt prezente ambele parti,
presedintele completului il va intreba pe cel care a depus inscrisul daca intelege sa se mai foloseasca de el. In caz de
raspuns negativ inscrisul va fi inlaturat din proces si judecata va continua.
Daca la termenul la care se produce inscrierea in fals cel care a depus inscrisul nu este prezent, se va acorda
un termen scurt, pentru care partea va fi citata, cu mentiunea de a prezenta originalul.
Daca la termenul urmator, cel care a depus inscrisul nu se infatiseaza sau declara ca numai intelege sa se
foloseasca de inscris, inscrisul va fi inlaturat din proces.
Daca nu se infatiseaza partea care s-a inscris in fals, ori aceasta declara ca numai insista in defaimarea
inscrisului, inscrisul va fi admis ca recunoscut si ramane pastrat in proces.
Daca fiecare parte insista in atitudinea sa procesuala, respectiv o parte arata ca se foloseste de inscris, iar
cealalta ca se inscrie in fals, originalul inscrisului impreuna cu procesul verbal in care s-a constatat starea materiala
a acestuia se transmit procurorului pentru a face cercetari.
Daca este indicat si autorul sau complicele falsului instanta poate (nu e obligata) sa suspende judecata pana
la finalizarea cercetarilor penale.
Daca nu suspenda judecata, se pronunta o hotarare chiar definitiva si ulterior se constata falsul, hotararea
este susceptibila de revizuire in conditiile art 322 pct 4.
Daca cecetarea falsului nu mai poate fi facuta pe cale penala pentru ca autorul sau complicele falsului nu a
fost identificat, ori numai poate fi pusa actiunea penala din alte motive, cercetarea falsului se va face pe cale
incidentala de catre instanta civila, pentru aceasta putand fi administrate orice mijloace de proba. (Potrivit art. 184
C. proc. civ.)
21. Dovada cu martori

Dovada cu martori / Proba prin declaraiile martorilor
Martorul este persoana care relateaza instantei imprejurari de fapt care pot servi la solutonarea procesului si
de care are cunoastinta personala.
Mijlocul de proba este marturia sau declaratia de martor si nu martorul.
Pentru a vedea in ce masura este admisibila dovada cu martori, trebuie distins dupa cum se tinde la dovedirea unui
act juridic sau a unui fapt juridic.
In principiu, faptul juridic poate fi dovedit intotdeauna cu martori, cu unele limitari in privinta faptelor naturale cum
sunt nasterea sau moartea a caror dovada ca regula se face prin acte de stare civila. Daca actele de stare civila nu au
existat sau au fost distruse se admite dovada cu martori.
Admisibilitatea probei cu martori
Legat de dovedirea cu martori a unui act juridic regula este ca dovada cu martori poate fi facuta ori de cate ori prin
lege nu se prevede altfel.
Ca regula, actul juridic a carui valoare este mai mare de 250 de lei nu poate fi dovedit cu martori.
Dovada cu martori a actului juridic este permisa impotriva unui profesionist, deci nu si atunci cand
profesionistul vrea sa faca dovada, indiferent de valoarea obiectului actului, afara de cazul in care legea speciala
cere forma scrisa ad probationem.
In toate cazurile in care forma scrisa este ceruta ad validitatem dovada cu martori nu este permisa, pentru ca
intervine nulitatea absoluta.
O alta regula este aceea ca ori de cate ori forma scrisa este ceruta ad probationem nu este permisa dovada cu
martori cu urmatoarele exceptii:
1. a existat o imposibilitate materiala (de ex: depozitul necesar lasi un bun in pastrarea unei persoane in caz de
incendiu, cutremur) sau morala de intocmire a inscrisului ( atunci cand partile actului juridic se afla intr-o asemenea
relatie care face de presupus ca a existat o imposibilitate morala de intocmire a inscrisului cazul rudelor apropiate
care incheie un act, prieteni foarte buni, concubini, raportul de suboardonare ierarhica, dar in fiecare caz judecatorul
va aprecia daca intradevar a existat imposibilitatea morala de preconstituire a inscrisului).
2. A doua exceptie o constituie inceputul de dovada scrisa.
Este inceput de dovada scrisa orice scriere chiar nesemnata si nedatata care emana de la cel caruia i se opune si care
face de crezut faptul pretins.
Este de asemenea inceput de dovada scrisa si inscrisul autentic, chiar nesemnat de parti, nul din cauza
necompetentei functionarului care l-a intocmit.
Inceputul de dovada scrisa nu face dovada prin el insusi ci trebuie sa fie completat cu martori si prezumtii.
Este un inceput de dovada scrisa o scrisoare prin care debitorul parat in proces, o transmite unei terte persoane si
prin care recunoaste ca are o datorie fata de creditor care este reclamant in proces; deci este o scriere facuta de catre
cel caruia i se opune, de catre debitor, si care face de crezut faptul pretins de creditorul sau din proces care l-a
chemat in judecata tocmai pentru ca are sa-i restituie prin aceasta o datorie ...numai aceasta scrisoare pentru ca nu
vizeaza raporturile intre creditor, reclamant si paratul debitor, nu poate face dovada prin ea insusi, acest inceput de
dovada inscrisa pentru a avea putere probatorie trebuie sa fie completat cu martori
3. Atunci cand partile convin expres sau tacit ca actul juridic sa fie dovedit cu martori, insa, numai cu privire la
drepturi de care pot sa dispuna.
Acordul este tacit atunci cand partea nu se opune la proba cu martori ceruta de adversar, si mai mult, solicita
administrarea de dovezi in combaterea probei cu martori ceruta de cealalta parte.
4. o alta exceptie este aceea ca partea a pierdut inscrisul dintr-un caz fortuit sau de forta majora.
De aceasta data inscrisul a existat dar a pierit sau a fost pierdut dintr-un caz fortuit sau de forta majora.
Doctrina asimileaza pieirii inscrisului dintr-un caz de forta majora si retinerea inscrisului de catre adversar.
5. o alta exceptie este aceea care se refera la faptul ca inscrisul este atacat pentru frauda la alegeri, eroare, dol,
violenta.
6. se tinde prin administrarea probei cu martori la lamurirea clauzelor obscure susceptibile de mai multe intelesuri.
In toate cazurile nu se admite dovada cu martori in contra sau peste ceea ce cuprinde actul scris, nici despre ceea ce
se pretinde ca s-ar fi zis, inaintea, in timpul sau in urma confectionarii actului, in afara exceptiilor prezentate.
22. Persoane care pot fi audiate ca martori

Cat priveste persoanele care pot fi audiate ca martori
In principiu, poate fi audiata ca martor orice persoana care are cunostinta personal de imprejurarile ce se tind a fi
dovedite.
Exista categorii de persoane care nu pot fi audiate:
-Rudele si afinii pana la gradul III inclusiv;
-Sotul sau fostul sot;
-Partile pot conveni expres sau tacit ca aceste categorii de persoane sa fie audiate.
Nu pot fi audiate nici macar cu acordul partilor interzisul judecatoresc si cel condamnat pentru marturie
mincinoasa.
In divort si in procesele privind starea civila pot fi audiati fara sa fie necesar un acord prealabil al partilor rudele si
afinii cu exceptia descendentilor.
Din momentul in care o persoana a fost indicata ca martor ea are obligatia nu facultatea sa se prezinte in fata
instantei.
Exista o serie de persoane scutite:
Medicii, farmacistii, avocatii, preotii, cei tinuti de secretul profesional, cei care prin marturia pe care ar depune-o sar expune pe ei ori pe rudele sau afinii lor pana in gradul 4 inclusiv urmaririi penale sau dispretului public.
Aceasta facultate de a nu depune marturie este stabilita in interesul partii si nu al martorului, de aceea, daca partea
este de acord ca o asemenea persoana sa depuna marturie se poate prezenta inaintea judecatorului cu exceptia
slujitorilor cultelor care sunt tinuti de secretul spovedaniei.
Martorii sunt audiati pe rand, sunt lasati sa declare tot ce stiu fara sa li se permita sa citeasca de pe notite; dupa care
le sunt puse intrebari de catre presedintele completului, eventual ceilalti judecatori, partea care i-a propus si
adversarul.
Declaratia martorului este consemnata de grefier dupa dictarea presedintelui si in final, dupa ce o citeste, semneaza.
In caz de refuz de semnare se va face mentiune despre aceasta pe formularul de martor.
23. Raportul de expertiza
Proba prin rapoartele de expertiza

Un alt mijloc de prob este raportul de expertiz
Ori de cate ori are nevoie sa cunoasca parerea unor specialisti pentru lamurirea unor imprejurari de fapt, judecatorul
poate sa numeasca unul sau trei experti. intotdeauna un numar impar de experti.
In cazuri determinate expertiza este facuta de un laborator sau institut de specialitate expertiza medico-legala;
In domenii strict determinate in care nu exista experti atorizati instanta va putea sa ceara punctul de vedere al unor
personalitati sau specialisti in domeniul respectiv.
La cererea partilor instanta poate sa incuviinteze ca pe langa expertul incuviintat de instanta sa participe si
consilieri alesi de parti, dintre expertii care figureaza in lista intocmita de biroul local de expertize tehnice judiciare.
Regula este ca expertii sunt numiti de parti, si numai daca partile nu se inteleg, expertii sunt numiti prin
tragere la sorti de instanta din acea lista trimisa tuturor instantelor de biroul local de expertiz tehnic judiciar.
Incheierea prin care se fixeaza administrarea probei vor fi trecute si obiectivele expertizei, onorariul
provizoriu cuvenit expertului, daca este cazul, cheltuielile pentru deplasarea expetului si termenul de depunere a
raportului de expertiza, respectiv cu 5 zile inaintea termenului fixat pentru judecata.
Daca pentru efectuarea expertizei este necesara o deplasare la fata locului pentru a se efectua masuratori, cantariri,
sub sanctiunea nultatii raportului de expertiza partile trebuie sa fie instiintate in timp util prin scrisoare recomandata
cu dovada de primire care se ataseaza la raport, despre data, ora si locul deplasarii expertului.
Sub pedeapsa decaderii o noua expertiza trebuie sa fe ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
Judecatorul nu este tinut de raportul de expertiza, motivat, putand sa inlature concluziile expertului.
Daca sunt depuse doua expertize medico-legale contradictorii judecatorul numai are drept de apreciere ci trebuie sa
le supuna avizarii comisiei superioare medico legale.
24. Cercetarea locala sau cercetarea la fata locului

Codul de procedur civil reglementeaz procedura cercetrii la faa locului prin art.
215-217.
Nu reprezinta un mijloc de proba ci doar o modalitate de verificare in afara sediului instantei a unor bunuri
care nu pot fi deplasate.
Pt cercetarea la fata locului se deplaseaza intregul complet, inclusiv grefierul si procurorul daca participa la
judecata.
Cercetarea la fata locului se face cu citarea partilor, fiind lipsit de relevanta, faptul ca, pentru judecata
procesului partile aveau termenul in cunostinta.
Daca este cazul, la fata locului pot fi audiati martori, poate fi ascultat expertul, scop in care si acestia vor fi
citati.
Declaratiile martorilor, sustinerile expertului, precum si cele constatate de instanta sunt consemnate de
grefier intr-un proces verbal, semnat de presedinte si de grefier.
25. Marturisirea
Reprezinta recunoasterea de catre o parte a unui fapt pe care cealalta parte isi intemeiaza o pretentie sau o
aparare, recunoastere de natura sa produca consecinte juridice impotriva autorului ei.
Marturisirea provine de la o parte si nu se confunda cu marturia pe care o face martorul.
Felurile marturisirii
Marturisirea poate sa fie extrajudiciara atunci cand este facuta in cursul procesului dar in afara instantei si
judiciara daca este facuta in fata judecatorului.
Marturisirea extrajudiciara poate sa fie scrisa sau verbala, iar in cazul celei verbale poate servi drept mijloc
de proba numai daca in procesul respectiv este admisibila dovada cu martori in legatura cu faptul recunoscut.
Marturisirea judiciara poate sa fie facuta spontan, din propria initiativa a partii sau poate sa fie obtinuta in pocedura
interogatorie.
Daca este facuta in procedura interogatorului marturisirea este, dupa caz, simpla, calificata si complexa.
Marturisirea simpla consta intr-o recunoastere a faptului in legatura cu care partea este interogata fara vre-o
alta adaugire sau mentiune. Spre exemplu, la ntrebarea recunoti c i-am dat 1.000.000 lei cu titlu de
mprumut?, prtul rspunde da, recunosc;
Marturisirea este calificata atunci cand partea recunoaste faptul in legatura cu care este interogata, dar
adauga un element anterior sau concomitent cu faptul recunoscut, de natura sa schimbe consecintele juridice ale
recunosterii. Spre exemplu, la ntrebarea recunoti c i-am dat 1.000.000 lei cu titlu de mprumut?,
raspunsul este da, recunosc, dar nu ca mprumut, ci cu titlu de pret al unei vanzari.
Marturisirea este complexa atunci cand dupa recunoastere este adaugat un element ulterior faptului
recunoscut, in asa fel incat in realitate raspunsul este unul negativ.
Spre exemplu, la ntrebarea recunoti c i-am dat 1.000.000 lei cu titlu de mprumut?, raspunsul este
da, am primit, dar i-am restituit.
26. Caracterele juridice ale marturisirii

1. Marturisirea este un act juridic unilateral adica nu trebuie sa fie acceptat de adversar si in principiu este
irevocabila, se poate reveni asupra marturisirii numai daca se probeaza o eroare de fapt, care trebuie dovedit de
cel care o invoc, prin orice mijloc de probaiune;
2. Marturisirea constituie un mijloc de proba, poate sa provina numai de la o persoana cu capacitate deplina de
exercitiu.
3. Marturisirea este in legatura cu un fapt personal al partii, al celui care face recunoasterea. Imprejurarea ca, in
cazul incapabililor, reprezentantul legal poate fi chemat la interogatoriu nu este o abatere de la acest caracter juridic
pentru ca reprezentantul legal raspunde numai in legatura cu acte juridice si acte incheiate sau savarsite de el in
aceasta calitate.
4. poate sa intervina numai in legatura cu drepturi de care partea poate sa dispuna
5. trebuie sa fie expresa, marturisirea neputand fi dedusa numai din tacerea partii. Art 225 stabileste ca in caz de
absenta nejustificata sau refuz nejustificat de a se raspunede la interogatoriu, instanta este in drept sa socoteasca
aceste imprejurari ca o marturuisire deplina sau numai ca un inceput de dovada in favoarea partii care a cerut
chemarea la interogatoriu. Este vorba in realitate despre o prezumtie simpla care poate fi rasturnata prin proba
contrarie.
Admisibilitatea mrturisirii
Sub aspectul admisibilitatii, ca regula, marturisirea este admisibila in orice proces.
Totusi, in procesul de divort, interogatoriul nu poate fi administrat pentru dovedirea motivelor de divort.
Reclamantul nu-l poate chema la interogatoriu pe parat.
In schimb, pentru combaterea motivelor de divort poate fi administrata proba cu interogatoriul.
Ca regula, in procesele privind starea civila, numai raspunsul la interogatoriu nu este suficient pentru
admiterea unei actiuni ci trebuie sa fie administrate si alte dovezi, in general mijloace stiintifice de proba.
Administrarea probei mrturisirii. Interogatoriul

Propunerea interogatoriului
Propunerea interogatoriului se face potrivit regulilor generale analizate.

Astfel, reclamantul trebuie s propun proba prin cererea de chemare n judecat, solicitnd
nfiarea n persoan a prtului. Prtul poate cere chemarea reclamantului la
interogatoriu prin
ntmpinare sau la prima zi de nfiare. La rndul su, instana poate s dispun din oficiu
luarea interogatoriului
Cat priveste administrarea propriu-zisa pentru a se obtine recunoasterea la interogatoriu prin abatere de la
art 153 alin 1, partea trebuie sa fie citata la interogatoriu, ceea ce inseamna ca pentru administrarea acestei probe
partea nu are niciodata termen in cunostinta.
Cine poate raspunde la interogatoriu?
Partea trebuie sa se prezinte personal, cu exceptia incapablilor, in privinta carora raspunde la interogatoriu
reprezentantul legal dar cu privire la acte incheiate si fate savarsite de el.
Statul si celelalte persoane juridice de drept public raspund in scris la interogatoriul care li se comunica tot in
scris.
In cazul societatilor de persoane, asociatii cu drept de reprezentare sunt citati la interogatoriu in fata instantei.
Partea care are domiciliul in strainatate, va transmite mandatarului sau raspunsurile la interogatoriu, date in
cadrul unei procuri speciale.
Partea care nu se poate deplasa la sediul instantei, din motive de sanatate, de varsta, va fi interogata la locul
unde se afla, caz in care, pentru luarea interogatorului se va deplasa intregul complet, inclusiv procurorul daca
participa la judecata.
Intrebarile la interogatoriu sunt scrise unele sub altele in partea stanga a unei foi, lasandu-se libera partea
dreapta pentru consemnarea raspunsurilor.
Instanta poate sa inlature intrebari care privesc chestiuni strict personale sau care nu au legatura cu procesul, insa in
aceasta situatie intrebarea respinsa si motivul luarii acestei masuri, se consemneaza in incheierea de sedinta.
Interogatoriul este semnat pe fiecare pagina de presedintele completului, de grefier si de ambele parti iar daca
partile refuza sa semneze, se va face mentiune despre aceasta in josul interogatorului.
Efectele chemarii la interogatoriu
Efectele administrarii interogatorului difera in functie de atitudinea procesuala a celui interogat, astfel:
1. Daca cel interogat se prezinta si recunoaste faptele in legatura cu care este intrebat, marturisirea poate sa fie dupa
caz, simpla, calificata sau complexa.
2. daca cel interogat se prezinta insa da numai raspunsuri negative, situatie in care trebuie sa fie administrate alte
dovezi.
3. cel interogat lipseste in mod justificat sau in mod nejustificat refuza sa raspunda la interogatoru, situatie in care
se va face aplicarea art 225 care permite instanei s socoteasc aceste mprejurri ca o
mrturisire deplin sau numai ca un nceput de dovad n folosul prii potrivnice.
Este vorba, n realitate de o prezumie de mrturisire care ar putea fi rsturnat de cel
chemat la interogatoriu, prin nfiarea n instan i justificarea atitudinii avute.
Dac instana apreciaz refuzul nejustificat ca un nceput de dovad, urmeaz s
administreze i alte probe n completare.
Legat de aprecierea marturisirii este de retinut faptul ca recunoasterea, nu poate sa duca ea singura la
admiterea actiunii, ci trebuie sa fie coroborata si cu alte dovezi.
[ Fora probanta a marturisirii
Mrturisirea are aceeai for probant cu a celorlalte dovezi, ea putnd fi combtut prin
dovada contrar. La rndul su, judectorul poate s nlture, motivat, recunoaterea unei
pri, dac, din ansamblul probator administrat n cauz i formeaz convingerea c
mrturisirea respectiv nu corespunde adevrului ]
27. Aprecierea marturisirii - prezumtiile

Prezumtiile
Reprezinta consecintele ce legea sau magistratul le deduc de la un fapt cunoscut, la un fapt necunoscut.
Partea care vrea sa beneficieze de o prezumtie trebuie sa faca dovada faptului vecin si conex pe care se
intemeiaza prezumtia, mai usor de dovedit, pentru ca odata decalansata prezumtia sa revina adversarului sau sarcina
probei, adica sarcina de a administra dovezi pentru rasturnarea prezumtiei.
Clasificare
Pezumtiile sunt de doua feluri: legale si judiciare sau simple.
Prezumiile legale
Prezumtiile legale pot fi absolute sau relative.
In principiu prezumtiile legale absolute nu pot fi rsturnate prin dovada contrar sau pot fi rasturnate numai prin
administrarea unei anumite dovezi ingaduita de legiuitor.
Prezumtiile relative pot fi rasturnate prin orice mijloc de proba.
Prezumtiile judiciare sau simple pot fi folosite de judecator numai atunci cand in legatura cu imprejurarea asupra
careia poart prezumtia este admisibila proba testimoniala.
A) Prezumiile legale
1. Enumerare
Art. 1200 C. civ. enumer, exemplificativ, urmtoarele prezumii legale:
1. considerarea ca nule a actelor juridice ce sunt fcute n frauda legii (ex: art. 822 C. civ. declar
nul orice donaie fcut sub condiii a cror ndeplinire depinde numai de voina donatorului; art. 823 C. civ.
declar nul donaia fcut sub condiii ori sarcini care nu existau la data ncheierii contractului sau care nu au fost
artate n contractul de donaie; art. 1311 C. civ. declar nul vnzarea dac n momentul vnzrii, lucrul vndut era
pierit n tot etc.);
2. dobndirea dreptului de proprietate n anumite mprejurri determinate (ex: art. 1909 alin. 1 C.
civ. prezum c posesorul unui bun mobil este proprietarul acestuia) sau liberarea debitorului care rezult din
anumite mprejurri determinate (ex: art. 1138 C. civ. care prezum liberarea debitorului cruia creditorul i-a remis
voluntar titlul constatator al creanei);
3. puterea de lucru judecat.
3. Efecte
Dei art. 1202 alin. 1 C. civ. prevede c prezumia legal dispens de orice dovad pe acela n
favoarea cruia este fcut, n realitate beneficiarul prezumiei trebuie s dovedeasc faptul vecin i
conex pe care se ntemeiaz prezumia. Beneficiarul prezumiei legale este scutit de dovada faptului
generator de drepturi, dar trebuie s dovedeasc faptul vecin i conex cu faptul generator de drepturi.
De pild, n condiiile art. 53 alin. 1 C. fam., copilul nscut n timpul cstoriei are ca tat pe soul
mamei. Copilul care invoc prezumia de paternitate va trebui s dovedeasc mprejurarea c a fost
conceput sau nscut n timpul cstoriei mamei sale, acesta fiind faptul vecin i conex cu faptul generator de
drepturi care este paternitatea.
B) Prezumiile simple
Pentru ca judectorul s poat recurge la aceste prezumii, art. 1203 C. civ. impune dou condiii:
- prezumia s aib o greutate i puterea de a nate probabilitatea, adic s fie temeinic;
- s fie permis dovada cu martori, afar numai dac un act este atacat pentru c s-a fcut prin
fraud, dol sau violen. n acest caz, pentru admisibilitatea prezumiei simple urmeaz a fi avute n
vedere dispoziiile art. 1191-1198 C. civ.

De reinut c prezumia simpl, spre deosebire de prezumia legal relativ, nu duce la rsturnarea
sarcinii probei, astfel nct pentru ca judectorul s poat face raionamentul pe care se fundamenteaz
prezumia simpl, acela care face propunerea naintea judecii trebuie s-i dovedeasc preteniile. ]
28. Asigurarea probelor

Asigurarea dovezilor
Este reglementata de la 235 pana la 239
Potrivit art. 235 C. proc. civ., oricine are interes s constate de urgen mrturia unei persoane, opinia unui
expert, starea unor lucruri, mobile sau imobile, sau s dobndeasc recunoaterea unui nscris, a unui fapt ori a unui
drept, va putea cere administrarea acestor dovezi dac este primejdie ca ele s dispar sau s fie greu de administrat
n viitor.
Ca regula, asigurarea dovezilor presupune exitenta unei situatii de urgenta; prin exceptie, cererea poate fi
facuta si daca nu exista urgenta, daca paratul din cererea de sigurare a probelor este de acord.
Pentru determinarea instantei competente si a caii de atac ce poate fi exercitata impotriva incheierii trebuie distins
dupa cum cererea este facuta pe cale principala, inainte de existenta unui proces asupra fondului sau pe cale
incidentala in cursul judecarii procesului in care uremeaza sa fie apreciate probele administrate in aceste conditii.
Daca cererea este facuta pe cale principala competenta apartine instantei in raza careia se afla martorul sau
obiectul cercetarii.
Daca cererea este facuta in cursul procesului, in mod firesc competenta apartine instantei care judeca
procesul.
Soluionarea cererii
Judecata se face in camera de consiliul, ca regula cu citarea partilor, numai in caz de urgenta instanta putand
sa hotarasca faptul ca cererea se judeca fara citare.
Intampinarea nu este obligatorie.
Asupra cererii, indiferent cum este formulata, pe cale principala sau pe cale incidentala, instanta se pronunta
pritr-o incheiere. Exista insa exceptii:
Daca cererea a fost facuta pe cale principala , incheierea poate fi atacata numai cu recurs in termen de 5 zile
care va curge de la pronuntare daca judecata s-a facut cu citarea partilor si de la comunicare daca judecata s-a facut
fara citare.
Daca cererea este facuta pe cale incidentala incheierea poate fi atacata odata cu fondul.
Constatarea unei stri de fapt
Codul reglementeaza si posibilitatea constatarii unei stari de fapt, partea interesata putand sa ceara
instantei in circumscriptia careia urmeaza sa aiba loc constatarea, sa delege un executor care sa se deplaseze la fata
locului pentru constatarea acelei stari de fapt, daca exista pericolul ca pana la administrarea probelor, aceasta sa
inceteze sau sa se modifice.
Cererea este solutionata printr-o incheiere data in procedura necontencioasa.
In principiu, acela impotriva caruia se face constatarea este instiintat, insa, daca exista o urgenta, constatarea poate
fi facuta chiar fara instiintarea acestei persoane.
Numai in aceasta situatie procesul verbal de constatare intocmit de executorul judecatoresc se comunica.
29. Suspendarea procesului

Incidente procedurale ce pot aprea n cursul judecii - Suspendarea judecii
Suspendarea procesului - Repezinta o oprire a cursului judecatii, din cauze voite de parti sau urmare a intervenirii
unor imprejurari de fapt sau de drept, independente de vointa partilor, de natura sa impiedice continuarea judecatii.
Suspendarea poate fi voluntara si suspendare legala.
Suspendarea voluntara poate avea loc in doua cazuri:
atunci cand ambele parti legal citate se prezinta inaintea judecatorului si cer suspendarea procesului sau atunci cand
niciuna dintre partile legal citate nu se infatiseaza la judecata.
Partea care vrea sa evite suspendarea poate sa formuleze in scris o cerere prin care sa solicite ca judecata sa
se faca in lipsa ei. Cerera poate fi facuta si verbal, inaintea judecatorului, caz in care solicitarea partii va fi
consemnata in incheierea de sedinta.
Suspendarea legala poate sa fie dupa caz, de drept sau obligatorie si facultativa- lasata la aprecierea
instantei.
Suspendarea legala este de drept sau obligatorie in urmatoarele cazuri:
1. a intervenit moartea uneia dintre parti, suspendarea dispunandu-se pana la introducerea in cauza a mostenitorilor
partii, afara de cazul in care, pentru a evita suspendarea, partea interesata, solicita acordarea unui termen pentru
indicarea mostenitorilor.
2. partea este pusa sub interdictie, sau este pusa sub curatela; in acest caz se suspenda judecata pana la numirea
tutorelui sau curatorului.
3. a intervenit moartea mandatarului partii, cu mai putin de 15 zile inaintea termenului fixat pentru judecata.
4. a incetat functia tutorelui sau curatorului, suspendarea are loc pana la intervenire in proces a partii.
5. s-a declansat procedura reorganizarii judiciare sau a falimentului impotriva reclamantului, printr-o hotarare
irevocabila.
Toate aceste imprejurari, nu vor impiedica pronuntarea unei hotarari, daca au intervenit dupa inchiderea
dezbaterilor.
Alte cazuri de suspendare de drept sau obligatorie:
Potrivit art 21 instanta inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta suspenda din oficiu orice alta procedura si
inainteaza dosarul instanei competente sa se pronunte asupra conflictului.
Fata de art 31 care spune ca pana la solution abtinerii sau recuzarii nu poate fi savarsit niciun act de procedura in
cauza, inseamna ca are loc o suspendare a judecatii.
Fata de art 155 alin 2, daca in urma amanarii procesului, prin acordul de vointa al partilor, niciuna nu se infatiseaza,
instanta va suspenda judecata iar repunerea cauzei pe rol se va face numai la cererea partii interesate care trebuie sa
achite jumatate din taxa introductiva de instanta.
Cat priveste cazurile de suspendare facultativa:
In conditiile art 244, judecatorul poate sa suspende judecata atunci cand dezlegarea pricinii atarna in tot sau in parte
de existenta sau neexistenta unui alt drept care formeaza obiectul unei alte judecati.
Pentru a se dispune suspendarea potrivit acestui text sunt necesare dou condiii
cumulative:
a) soluia dintr-un proces s depind de rezolvarea unei chestiuni prejudiciale ce se judec
ntr-un alt dosar.
b) procesul care are ca obiect chestiunea prejudicial s fie n curs de judecat, s nu fi fost
el nsui suspendat.
Niciodata judecata fondului nu poate fi suspendata pana la solutionarea ordonantei presedintiale, pt ca hotararea
data in ordonanta presedintiala nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.
Un alt caz de suspendare facultativa este acela in care a inceput urmarirea penala in legatura cu existenta
unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire sau o influenta hotaratoare asupra hotararii ce se va da.
Trebuie sa fi inceput urmarirea penala pentru a se putea pune in discutie suspendarea.
In ambele situatii, suspendarea se dispune pana la ramanerea irevocabila sau definitiva in penal, a hotararii
ce se va da in procesul ce a atras suspendarea.
Alte cazuri de suspendare facultativ
Codul de procedur civil reglementeaz i alte cazuri de suspendare facultativ a judecii.
Astfel:
- conform art. 40, preedintele instanei care soluioneaz cererea de strmutare poate s
ordone, fr citarea prilor, suspendarea judecrii pricinii, comunicnd de urgen aceast msur instanei de la
care s-a solicitat strmutarea.
n acest caz, suspendarea dureaz pn la rezolvarea cererii de strmutare;
- potrivit art. 155indice 1 , cnd constat c desfurarea normal a procesului este mpiedicat din vina
reclamantului, prin nendeplinirea obligaiilor prevzute de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare n
judecat sau n cursul judecii, instana poate suspenda judecata, artnd n ncheiere care anume obligaii nu au
fost respectate.
Instana nu poate dispune suspendarea dect dup ce i-a pus n vedere reclamantului ndeplinirea unor
cerine i acesta nu s-a conformat.
La cererea prii, judecata va fi reluat dac obligaiile au fost ndeplinite i, potrivit legii, aceasta poate continua
(art. 1551 alin. 2). Pentru reluarea judecii este necesar i ca partea s plteasc 50% din taxa introductiv de
instan.
- La rndul su, Legea nr. 10/2001 dispune, n art. 47 alin. 1, c prevederile acestei legi sunt aplicabile i n cazul
aciunilor n curs de judecat, persoana ndreptit putnd alege calea acestei legi, renunnd la judecarea cauzei
sau solicitnd suspendarea cauzei.
Aceast suspendare poate fi solicitat numai de partea interesat, neputnd fi dispus de instan din oficiu.
Procedura suspendarii
Incheierea de suspendare. Particulariti
Suspendarea se dispune printr-o incheiere care in conditiile art 244 indice 1 poate fi atacata separat, ea
insasi, cu recurs, in tot timpul cat dureaza suspendarea. Nu poate fi insa atacata incheierea prin care s-a suspendat
judecata recursului.
Redeschiderea judecatii
Pricina se repune pe rol, din oficiu, in cazul in care suspendarea a avut loc in temeiul art 21 (Instana,
naintea creia s-a ivit conflictul de competen, va suspenda din oficiu orice alt procedur i va nainta dosarul
instanei n drept s hotrasc asupra conflictului) sau art 31((1)Instana decide asupra recuzrii, n camera de
consiliu, fr prezena prilor i ascultnd pe judectorul recuzat. (2)Nu se admite interogatoriul ca mijloc de
dovad a motivelor de recuzare. (3)n cursul judecrii cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedur.); in
celelalte cazuri, ca regula, la cerera partii interesate.
[[[ Redeschiderea judecii
1. n caz de suspendare voluntar
Potrivit art. 245 pct. 1 C. proc. civ., judecata rencepe prin cererea de redeschidere fcut de una din pri, cnd ea
s-a suspendat prin nvoirea prilor sau prin lipsa lor.
Cererea pentru repunerea pe rol, cnd suspendarea judecii se datoreaz prilor, se timbreaz cu 50% din taxa
judiciar de timbru pentru cererea sau aciunea a crei judecare a fost suspendat. Se va plti, de asemenea, i
timbru judiciar, n funcie de taxa judiciar de timbru datorat pentru repunerea pe rol.
Fa de dispoziiile art. 153 alin. 2 pct. 1 C. proc. civ., dup reluarea judecii se impune citarea prilor, mai puin a
celei care a cerut, personal sau prin mandatar redeschiderea procesului.
2. n caz de suspendare legal de drept
- dac suspendarea a fost dispus pentru motivele prevzute de art. 243 C. proc. civ., cererea de redeschidere a
judecii poate fi fcut de partea interesat cu artarea motenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat
de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, dup caz, a prii interesate, a administratorului judiciar sau a
lichidatorului judiciar (art. 245 pct. 2 C. proc. civ.).
- dac suspendarea a fost dispus n condiiile art. 21 C. proc. civ., judecata se reia dup
rmnerea irevocabil a hotrrii prin care s-a rezolvat conflictul de competen.
De aceast dat, instana va dispune din oficiu redeschiderea judecii;
- dac suspendarea a fost ntemeiat pe prevederile art. 19 alin. 2 C. proc. pen., partea interesat poate s cear
redeschiderea judecii dup rmnerea definitiv a hotrrii penale;
- dac suspendarea a fost dispus n vederea soluionrii excepiei de neconstituionalitate, reluarea judecii poate
fi cerut de partea interesat sau dispus din oficiu, dup rezolvarea excepiei cu care a fost nvestit Curtea
Constituional.
n toate cazurile de suspendare de drept a procesului, la redeschiderea judecii nu se datoreaz tax de timbru i se
impune citarea prilor potrivit art. 153 alin. 2 pct. 1 C. proc. civ., desigur cu excepia prii care s-a prezentat,
personal sau prin mandatar, pentru a cere reluarea judecii.
3. n caz de suspendare facultativ
- dac suspendarea a avut loc n temeiul art. 244 C. proc. civ., judecata se va relua, la cererea prii interesate, dar
numai dup ce hotrrea pronunat n procesul care a determinat suspendarea a rmas irevocabil (respectiv,
definitiv, n materie penal), ori s-a pronunat o soluie definitiv de clasare, scoatere de sub urmrire penal sau
de ncetare a urmririi penale;
- dac suspendarea a fost dispus potrivit art. 40 alin. 2 C. proc. civ., judecata se reia, la cererea prii interesate sau
din oficiu, dup soluionarea cererii de strmutare.
n aceste dou cazuri, la redeschiderea judecii nu se datoreaz tax judiciar de timbru;
- dac suspendarea a fost dispus n condiiile art. 1551 C. proc. civ., judecata se reia la cererea reclamantului, care
trebuie s fac dovada c a ndeplinit obligaiile prevzute n ncheierea de suspendare i a pltit jumtate din taxa
de timbru introductiv de instan.
Desigur, i atunci cnd suspendarea este facultativ, la reluarea judecii trebuie respectate cerinele privitoare la
citarea prilor.
4. Respingerea cererii de redeschidere a judecii
Dac instana apreciaz c nu se impune reluarea judecii, va pronuna o ncheiere prin care va respinge cererea.
Potrivit art. 2441 alin. 2 C. proc. civ., ncheierea poate fi atacat cu recurs ct timp dureaz suspendarea.
5.1.5. Efectele suspendrii
- Suspendarea produce efecte cu privire la toate aspectele pricinii i cu privire la toate prile, indiferent de calitatea
lor procesual.
- Orice act de procedur fcut n acest interval este lovit de nulitate. Este ns o nulitate relativ, care poate fi
invocat numai de partea creia i profit suspendarea, n raport de dispoziiile art. 105 alin. 2 teza I C. proc. civ.
- Un alt efect al suspendrii este acela c, dac suspendarea a fost voluntar, de la data la care s-a luat aceast
msur ncepe s curg termenul de perimare. ]]
30. Perimarea
Reglementata de la 248 pana la 253 are in vedere faptul ca orice cerere de chemare in judecata, apel, recurs,
contestatie in anulare si revizuire, precum si orice alta cerere de reformare sau de retractare se perima de drept chiar
impotriva incapabililor daca a fost lasata in nelucrare din vina partii timp de un an.
Natur juridic - n literatura de specialitate se arat c perimarea are o natur juridic

mixt, n sensul c este att o sanciune procedural pentru nerespectarea termenului
prevzut de lege, ct i o prezumie de desistare, dedus din faptul nestruinei vreme
ndelungat n judecat.
Condiiile perimrii - Pentru a se putea pune in discutie problema perimarii este necesar sa existe pe rol o
cerere care se judeca in prima instanta sau intr-o cale de atac, indiferent dupa cum calea de atac este una de
reformare (apel sau recurs), sau de retractare (contestatia in anulare sau revizuire).
Perimarea se produce chiar daca parti in proces sunt incapabili.
O a doua conditie pentru a putea vorbi de perimare e ca procesul sa fi fost lasat in nelucrare din culpa partilor in tot
timpul prevazut de lege.
Potrivit codului partea nu se socoteste in vina daca actul de procedura trebuia indeplinit din oficiu, ca atare,
daca de exemplu s-a cerut judecata in lipsa si instanta din eroare a suspendat judecata, desi trebuia sa judece
procesul, termenul de perimare nu curge.
De asemenea, perimarea nu curge cat timp, fara vina partii, cererii nu i se poate fixa termen de judecata sau
cererea nu a ajuns la instanta competenta sa o solutioneze. De exemplu daca din eroare, instanta nu fixeaza termen
de judecata, considerand ca cererii ii lipseste unul din elementele prevazute de art 112 si suspenda judecata,
perimarea nu va opera.
Daca instanta pronunta solutia de declinare are obligatia ca din oficiu sa trimita dosarul instantei pe care o
socoteste competenta, motiv pentru care daca dosarul nu este trimis, chiar timp de un an, nu va opera perimare.
Termenul de perimare de 1 an incepe sa curga de la data la care au fost savarsite ultimele acte de procedura
in vederea judecarii procesului.
Practic termenul de perimare incepe sa curga de la data suspendarii judecatii.
Termenul se calculeaza potrivit art 101, astfel incat se va implini in ziua corespunzatoare zilei de plecare.
Ca orice termen procedura, curge in principiu contnuu dar exista posibilitatea intreruperii sau suspendarii.
Intreruperea termenului de perimare
Fata de art 249 termenul de perimare se intrerupe prin savarsirea de catre partea interesata a unui act de
procedura in vederea judecarii procesului.
Din acest text rezulta faptul ca eventualele acte de procedura savarsite de instanta, cum ar fi de ex o
repunere pe rol pt a se face verificari daca mai subzista sau nu temeiul suspendarii, nu sunt de natura sa intrerupa
termenul de perimare.
Textul se refera strict la acte de procedura savarsite de partea care justifica un interes.
Are valoare unui act intrerupator de perimare cererea de repunere a cauzei pe rol.
In raport de o alta conditie pusa de art 249 ca actul sa fie savarsit in vederea judecarii, daca cererea de repunere pe
rol trebuie sa fie timbrata, in caz de neindeplinire a acestei obligatii, cererea se anuleaza si nu va produce efectul
intrerupator de perimare.
Suspendarea termenului de perimare
Termenul de perimare poate fi suspendat in urmatoarele conditii:
1. In primul rand perimarea nu curge cat timp dureaza suspendarea in conditiile art 244. Instana poate suspenda
judecata: cnd dezlegarea pricinii atrn n totul sau n parte, de existena sau neexistena unui drept care face
obiectul unei alte judeci si cnd s-a nceput urmrirea penal pentru o infraciune care ar avea o nrurire
hotrtoare asupra hotrrii ce urmeaz s se dea. Suspendarea va dinui pn cnd hotrrea pronunat n pricina
care a motivat suspendarea a devenit irevocabil.
Astfel in acest timp perimarea nu curge si termenul de 1 an incepe sa curga din momentul in care in acele procese sa pronuntat o hotarare irevocabila sau definitiva.
2. in al doilea rand termenul de perimare se prelungeste cu 3 luni daca in ultimele 6 luni a intervenit unul din
motivele prevazute de art 243 care daca procesul ar fi in curs ar atrage suspendarea de drept obligatorie. Ex: daca sa suspendat judecata si incepe sa curga de la data suspend termen de 1 an, in ultimele 6 luni inainte de implinirea
termenului de perimare intervine una dintre situatiile care atreg suspendarea de drept a procesului: moartea uneia
dintre parti, incapabilul implineste varsta de 14 ani astfel incat ar putea sa stea singur in proces; interdicie sau
punere sub curatel a unei pri pn la numirea tutorelui sau curatorului; moartea mandatarului uneia din pri,
ntmplat cu mai puin de 15 zile nainte de ziua nfirii; ncetarea funciei tutorelui sau curatorului; deschiderea
procedurii reorganizrii judiciare i a falimentului asupra reclamantului. Acestea atrag suspendarea de drept a
procesului daca ar fi in curs, si pentru ca partile sa aiba timp sa-si pregateasca apararea s-a mai adaugat termenul de
3 luni.
3. Un alt caz este acela cand partea este impiedicata dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa s savarseasca acte
de procedura- astfel termenul de perimare se suspenda.
Procedura de constatare a perimarii
Procedura perimarii
Desi 248 spune ca perimarea se produce de drept, totusi ea trebuie sa fie constatat de instanta printr-o
hotarare data in urma verificarii conditiilor perimarii.
Procesul poate fi repus pe rol din oficiu sau la cererea partii interesate, ori daca judecata se afla in curs, desi se
implinise termenul de perimare, perimarea va putea fi invocata pe cale de exceptie.
Arhiva instantei va face un referat privitor la situatia dosarului si din care trebuie sa rezulte in principal data
suspendarii, respectiv faptul ca pe toata durata suspendarii nu s-au savarsit acte de procedura care sa vadeasca
intentia de continuare a judecatii.
Pentru a se pronunta asupra exceptiei sau cererii de perimare, instanta mai trebuie sa verifice daca nu a existat o
intrerupere sau suspendare a termenului de perimare si daca in procesul respectiv nu exista o cauza de stingere a
judecatii consacrata printr-o norma speciala. De exemplu in procesul de divort, va interveni stingerea daca partile se
impac, lucru care se poate intampla oricand, indiferent dupa cum judecata este in prima instanta sau intr-o cale de
atac. Daca prima instanta a dispus desfacerea casatoriei partilor, si apelul sau recursul a ramas in nelucrare din vina
partilor mai mult de 1 an, instanta nu va perima apelul sau recursul daca partile se prezinta si arata ca s-au impacat.
In caz contrar, prin perimarea apelului sau recursului, va ramane irevocabila hotararea de desfacere a casatoriei,
desi sotii s-au impacat. Intr-o astfel de situatie solutia va fi sa se stinga procesul de divort chiar si in ipoteza in care
apelul sau recursul nu a fost legal timbrat.
Asupra exceptiei sau cererii de perimare instanta se pronunta in sedinta publica printr-un act de sedinta diferit in
functie de solutia ce se da asupra perimarii.
Daca se respinge exceptia sau cererea se pronunta o incheiere interlocutorie care va putea fi atacata numai odata cu
fondul.
Daca cererea sau exceptia este admisa se pronunta o hotarare finala, sentinta sau decizie, dupa caz, si care poate fi
atacata numai cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
31. Actele de dispozitie ale partilor - renuntarea

Actele procesuale de dispozitie ale partilor - Actele de dispozitie ale partilor
Acestea sunt renuntarea, achiesarea si tranzactia.

Comun tuturor aceste acte de dispozitie este faptul ca pot fi savarsite numai de parti personal sau de mandatari ai
partilor cu procura speciala.
Renuntarea imbraca 2 forme: renuntarea la judecata si renuntarea la drept.
Cat priveste renuntarea la judecata, codul spune ca reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie
verbal in sedinta caz in care se va lua act prin hotararea instantei, fie prin cerere scrisa.
Cererea facuta de parte, nu trebuie sa imbrace o anumita forma astfel incat este valabila si cererea facuta sub
forma unui inscris sub semnatura privata.
Instanta va proceda diferit asupra cererii de renuntare in functie de momentul in care intervine renuntarea:
Astfel, daca reclamntul renunta la judecata inainte de comunicarea cererii de catre parat se va lua act de
renuntare fara sa fie necesar acodul paratului care nu stie de proces, iar reclamantul nu va fi obligat la cheltuieli de
judecata deoarece paratul nu a savarsit nici o cheltuiala in legatura cu acea cerere.
In situatia in care renuntarea intervine intre momentul reinceperii dezbaterilor si momentul acordarii
cuvantului in fond se poate lua act de renuntare fara acordul paratului, insa reclamantul va putea fi obligat la
cheltuieli de judecata daca sunt solicitate de parat.
In ipoteza in care reclamantul renunta la judecata dupa inceperea dezbaterilor asupra fondului, este necesar
acordul paratului, deoarece actul de procedura prin care se ia act de pronuntare nu are autoritate de lucru judecat
intr-un eventual litigiu ulterior.
Tocmai pentru ca exista acest risc, de a fi actionat din nou in judecata, partul, se poate opune la renuntarea la
judecata.
Asupra renuntarii instanta se pornunta printr-o incheiere data fara drept de apel, susceptibila numai de recurs
in 15 zile de la data comunicarii.
Efectele renuntarii la judecata:
Efectele renuntarii la judecata se produc retroactiv, cu consecina repunerii prilor n
situaia anterioar declanrii procedurii judiciare.
De aceea, n cazul n care dreptul la aciune nu s-a prescris, reclamantul va putea introduce
o nou cerere de chemare n judecat pentru valorificarea aceluiai drept, fr s i se poat
opune autoritatea de lucru judecat, pentru c nu s-a judecat nimic.
Renuntarea la dreptul subiectiv dedus judecatii
Cat priveste renuntarea la drept
Este reglementata de art 247 care stabileste faptul ca reclamantul poate sa renunte oricand la drept, fie
verbal, fie prin inscris autentic.
Intrucat in urma renuntarii la drept numai exista riscul ca inauntrul termenului de prescriptie extinctiva reclamantul
sa formuleze o noua cerere de chemare in judecata a paratului pentru valorificarea aceluiasi drept numai este
necesar acordul paratului.
Daca renuntarea intervine in calea de atac, instanta va anula dupa caz hotararea primei instante sau a instantei de
apel in masura recunoasterii.
Asupra renuntarii la drept, instanta se pronunta printr-o hotarare finala, sentinta sau decizie, data fara drept de apel
si prin care va decide si asupra cheltuielilor de judecata.
32. Achiesarea
In ceeea ce priveste achiesarea aceasta imbraca 2 forme: achiesarea la pretentiile adversarului si
achiesarea la hotarare a partii care a pierdut procesul.
Achiesarea paratului la pretentiile reclamantului
Achiesarea la pretentiile adversarului poate fi facuta spontan sau poate fi obtinuta in procedura interogatoriului.
Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului si reclamantul solicita darea unei hotarari in
masura recunoasterii, se va putea pronunta o hotarare partiala care poate fi atacata numai cu recurs.
Achiesarea la hotarare a partii care a pierdut procesul poate sa fie expresa sau tacita.
Achiesarea expresa se poate realiza in 2 moduri: fie chiar la momentul pronuntarii solutiei partea care a
pierdut procesul declara ca nu va exercita calea de atac, caz in care se va lua act de declaratia partii, printr-un proces
verbal, fie se prezinta ulterior in fata presedintelui completului sau face declaratia de renuntare prin inscris autentic,
in ambele cazuri pana la implinirea termenului de exercitare a caii de atac.
Este considerata tot o forma de achiesare la hotarare, renuntarea la calea de atac deja exercitata.
Achiesarea tacita rezulta din faptul executarii de buna-voie a hotararii si nicidecum din neopunerea la
executare silita, care constituie o obligatie.
33. Tranzactia / Tranzactia judiciara

Cat priveste tranzactia, codul spune ca partile se pot prezenta oricand in timpul procesului chiar daca nu au
fost citate si sa ceara instantei sa ia act de intelegerea lor pentru stingerea procesului.
Pentru a lua act de tranzactie, instanta trebuie sa constate in exercitiul rolului activ, faptul ca prin conventia
partilor nu sunt fraudate interesele uneia dintre parti sau ale unor terte persoane.
Instanta ia act de tranzactie si o consfinteste printr-o hotarare care se numeste hotarare de expedient si in al
carei dispozitiv va fi trecuta conventia partilor.
Aceasta hotarare este susceptibila numai de recurs, nu si de apel si de asemenea, nu este susceptibila de
revizuire, cale extraordinara de atac pentru a carei admisibilitate hotararea atacata trebuie sa fi evocat fondul, ori in
cazul tranzactiei instanta nu a analizat raportul juridic dintre parti, lucru care presupune analiza fondului ci a luat
act pur si simplu de intelegerea partilor.
Se admite ca fiind un contract, tranzactia poate forma obiectul unei rezolutiuni sau rezilieri, dupa caz, ceea
ce va atrage in caz de admitere desfiintarea implicita a hotararii de expedient.
Hotararea de expedient
n doctrin i n jurispruden, hotrrea care consfinete nvoiala prilor este numit
hotrre de expedient.
Codul prevede c nvoiala prilor va alctui dispozitivul hotrrii iar hotrrea care
consfinete nvoiala prilor se d fr drept de apel.
Primind tranzacia, instana nu face o judecat asupra fondului ci, dup ce verific dac ea
este rezultatul voinei neviciate a prilor i nu se urmrete un scop ilicit, judectorul se
mrginete s ia act de nelegerea prilor. Prin urmare, n mod firesc hotrrea nu are de
ce s fie susceptibil i de apel.
Hotrrea poate fi criticat doar pe calea recursului.
Pentru c tranzacia judiciar este un contract, s-a admis c partea interesat poate s
cear anularea sau rezoluiunea conveniei i, pe cale de consecin, a hotrrii de
expedient, invocnd, de pild, un viciu de consimmnt sau neexecutarea unei obligaii
asumate prin tranzacie. De asemenea, tranzacia judiciar ar putea fi revocat pe calea
unei aciuni pauliene.
34. ETAPA DELIBERARII SI PRONUNTARII HOTARARII

Ultima etapa a desfasurarii judecatii inaintea unei instante este etapa deliberarii si pronuntarii hotararii.
Deliberarea
Dupa ce a acordat cuvantul in fond pentru a se pune concluzii finale in procesul respectiv, n momentul in
care judecatorul se socoteste lamurit, se retrage pentru deliberare.
In etapa deliberarii, atunci cand compunerea este colegiala, presedintele completului strange parerile
tuturor judecatorilor incepand cu cel mai nou in functie, el presedintele, exprimandu-si ultimul parerea.
In cazul in care completul se compune cu 2 judecatori, deci in apel, si acestia nu se inteleg, judecata se va relua
asupra punctelor cu privire la care nu s-au inteles in complet de divergenta.
Pentru alcatuirea completului de divergenta va intra in complet un al treilea judecator care poate sa fie
presedintele, vicepresedintele instantei sau un judecator desemnat de presedinte.
Judecata in complet de divergenta poate sa aiba loc in aceasi zi in care s-a ivit divergenta sau in cel mult 5 zile,
partile fiind citate in a 2-a situatie.
Daca si dupa judecata in completul de divergenta exista mai mult de 2 pareri, codul spune ca judecatorii ale caror
pareri sunt mai apropiate sunt datori sa se uneasca intr-o singura parere.
In judecata obisnuita a oricarui proces, judecatorul daca nu se poate pronunta chiar in ziua care a ramas in
pronuntare, poate sa amane pronuntarea cel mult 7 zile si anunta partile despre aceasta prin mentiunea
corespunzatoare in condica de sedinta.
Rezultatul deliberarii se consemneaza pe scurt in minuta care sub pedeapsa de nulitate trebuie sa fie
semnata de judecator.
Minuta este pronuntata de presedintele completului in sedinta publica, chiar in absenta partilor potriv
codului dar in practica publicitatea minutei fiind asigurata prin inscrierea minutei in condica de sedinta.
Din momentul in care s-a pronuntat solutia judecatorul nu mai poate reveni asupra parerii sale chiar daca-si
da seama ca a gersit, eventualele erori pot fi indreptate numai prin intermediul cailor legale de atac.
In termen de 30 de zile de la data pronuntarii solutiei trebuie sa fie redactata hotararea care, sub pedeapsa de
nulitate fata de caracterul imperativ al normei inscrisa in art 261 trebuie sa contina elementele impuse de legiuitor.
Astfel, practicaua cuprinde instanta la care s-a judecat procesul si numele membrilor completului de
judecata, numarul de dosar, numarul hotararii si data la care a avut loc judecata, obiectul pe scurt, numele si adresa
partilor precum si numele reprezentantilor partilor.
Se fac mentiuni apoi in legatura cu legalitatea procedurii de citare, mentiuni privitoare la referatul facut de
grefier, daca este cazul si mentiuni privitoare la dovezile administrate la termenul respectiv si apoi sunt consemnate
concluziile puse de parti in fond.
Ce-a de a 2 a parte a hotararii, considerentele, este rezervata motivelor de fapt si de dr pt care judecatorul a
pronuntat solutia care este descrisa in cea de-a treia parte- dispozitivul.
Pentru ca hotarare sa fie considerata motivata, judecatorul trebuie sa raspunda tuturor cererilor formulate de
parti si nu neaparat tuturor argumentelor invocate de parti in sustinerea unei cereri.
Cea de-a treia parte, dispozitivul cuprinde de fapt minuta, si pentru ca hotararea sa fie valabila dispozitivul trebuie
sa fie identic cu minuta.
Este trecuta apoi calea de atac si termenul in care poate fi exercitata, mentiunea ca hotararea a fost pronuntata in
sedinta publica si data pronuntarii si la final semnaturile judecatorilor si ale grefierului.
Activitatea grefierilor
a doua zi dup pronunarea hotrrilor, grefierii sunt obligai s prezinte dosarele
soluionate i cele n care judecata a fost suspendat grefierului ef, spre a fi nregistrate n
registrul de eviden a
redactrii hotrrilor, n situaiile statistice, precum i n celelalte evidene;
- grefierul de edin va meniona sub semntur, n partea de jos a hotrrii redactate,
data
comunicrii i prile crora li s-a comunicat hotrrea;
- cel mai trziu a treia zi dup pronunare, grefierul de edin va preda dosarele
judectorilor, n
vederea motivrii hotrrilor, dup ce, n prealabil, a ntocmit partea introductiv a
acestora.
35.Cheltuielile de judecata
Partea care obtine castig de cauza poate sa ceara instantei sa oblige cealalta parte cazuta in pretentii sa-i
restituie cheltuielile de judecata facute in procesul respectiv.
Acordarea cheltuielilor de judecata se face numai la cerere, niciodata din oficiu, insa in exercitiul rolului activ,
judecatorul va atrage atentia partilor in momentul dezbaterilor asupra fondului ca au dreptul sa solicite cheltuielile
de judecata.
In continutul cheltuielilor de judecata intra taxele judiciare de timbru si timbru judiciar, onorarii de
expertiza, onorarii de avocat, cheltuielile legate de deplasarea instantei, a martorilor sau a partilor, orice alte
cheltuieli in legatura cu procesul.
In cazul in care, partea fie omite sa solicite acordarea cheltuielilor de judecata, fie cu buna cunostinta nu le
solicita, are la indemana pt a putea obtine restituirea cheltu o actiune principala care poate fi formulata inauntrul
termenului general de presciptie extinctiva care incepe sa curga de la ramanerea definitiva a hotararii.
Temeiul acordarii cheltuielilor de judecata este culpa procesuala care in mod obisnuit decurge din faptul ca
partea a cazut in pretentii.
Este insa posibil ca partea sa fie considerata in culpa procesuala desi din solutia instantei nu rezulta ca ar fi cazut in
pretentii atunci cand reclamantul a sesizat instanta pentru ca paratul sa fie obligat sa execute o plata pe care el o
executase dar nu l-a instiintat despre aceasta pe reclamant.
In acest caz, desi actiunea reclamantului se va respinge ca fiind lipsita de obiect, paratul este in culpa procesuala,
astfel incat, la cererea reclamantului va fi obligat sa suporte cheltuielile de judecata efectuate de acesta.
Exist mai multe reguli de care instana trebuie sa tina cont atunci cand acorda cheltuielile de judecata.
1. In primul rand, potrivit art 275, daca actiunea este admisa in intregime, reclamantul are dreptul la
restituirea integrala a cheltuielilor de judecata. Cu toate acestea, paratul nu va fi obligat la cheltuieli daca pana la
prima zi de infatisare a recunoscut pretentiile reclamantului si nu fusese pus in intarziere inainte de introducerea
actiunii.
Pt ca art 275 sa fie incident recunoasterea trebuie sa fie efectiva, ea neputand fi dedusa doar din refuzul
nejustificat al paratului de a raspunde la interogatoriu sau din absenta nejustificata la interogatoriu. Pt incidenta
textului nu este obligatoriu ca recunoasterea sa fie facuta in procedura interogatoriului ci poate fi facuta si spontan
sau prin intampinarea care trebuie sa fi fost depusa in termenul prevazut de lege.
O alta cerinta pentru incidenta art 275 este ca recunoasterea sa fie facuta in prima instanta, ea
nemaiproducand aceleasi efecte daca intervine in apel, recurs sau cu ocazia rejudecarii dupa casare.
O alta cerinta este ca recunoasterea sa intervina in legatura cu drepturi de care paratul poate sa dispuna si sa
fie de natura prin ea insasi sa duca la solutionarea procesului.
O alta cerinta este ca paratul sa nu fi fost pus in intarziere inainte de introducerea actiunii.
In mod obisnuit punerea in intarziere se face prin intermediul unei notificari, dar de asemenea, textul nu este
aplicabil daca, in raport de obiectul litigiului respectiv paratul este considerat a fi de drept in intarziere. (debitorul in
litigiile obligatiilor elementare)
In principiu, judecatorul nu poate sa reduca taxele judiciare de timbru si timbru judiciar insa fata de art 274
alin 3 poate sa mareasca sau sa micsoreze onorariul avocatului daca apreciaza ca este mult prea mic sau mult prea
mare in raport cu valoarea obiectului pricinuit si munca desfasurata de avocat.
Procedand astfel, judecatorul nu intervine in contractul de asistenta juridica pt ca nu are acestt drept, astfel
incat, clientul va plati avocatului sau onorariul convenit.
Cealalta parte, va putea fi obligata potrivit acestui text la un onorariu chiar mai mare in raport de 2 criterii
valoarea obiectului sau munca depusa de avocat.
O alta regula de care trebuie sa se tina cont este cea care intervine atunci cand actiunea este admisa doar in
parte.
In acest caz, instanta va calcula care este cuantumul taxei judiciare de timbru si timbru judiciar datorate in raport de
suma pentru care a fost admisa efectiv actiunea si la acea suma il va obliga pe parat.
O alta regula apare in cazul in care sunt admise mai multe capete de cerere sau pretentiile ambelor parti sunt
admise in tot sau in parte, instanta poate sa faca o compensare a cheltuielilor de judecata, putandu-se merge pana la
compensarea integrala a acestora.
O alta regula aplicabila in caz de coparticipare procesuala, in cazul in care coparticipantii sunt legati printrun raport de solidaritate sau de indivizibilitate, vor suporta cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau
solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau cu felul raportului juridic dintre ei.
36. Termenul de gratie

Reprezinta o amanare, o esalonare a executarii obligatiilor pe care instanta o acorda debitorului.
Aceasta amanare poate fi acordata numai la cerere, nu si din oficiu de instanta care se pronunta asupra
fondului, prin urmare poate fi dspusa de prima instanta, de instanta de apel sau de cea de recurs atunci cand a casat
hotararea si a retinut spre rejudecare cauza.
Debitorul nu va putea primi un termen de gratie sau daca a primit termenul va fi decazut din termen in cazul
in care bunurile sale sunt urmarite la solicitarea unui alt creditor daca este in stare de faliment sau de insolvabilitate
notorie sau daca a micsorat prin fapta sa asigurarile sau garantiile promise creditorlui, ori nu a dat garantiile
promise.
Revocarea termenului de gratie se face la cererea creditorului de catre instanta de executare, cererea
solutionandu-se de urgenta cu citarea partilor in termen scurt, ceea ce inseamna ca la aprecierea instantei fata de art
89 alin 1 teza finala, termenul pentru inmanarea citatiei poate fi redus.
37.Executarea vremelnica a hotararii

Ca regula, hotararea judecatoreasca poate fi executata din momentul ramanerii sale definitive, ceea ce
inseamna ca, dupa caz, fie s-a implinit termenul de apel fara ca hotararea s fi fost apelata fie s-a solutionat calea de
atac.
Legiuitorul ingaduie insa ca in cazurile enumerate in art 278 hotararea sa poata fi pusa in executare silita
chiar in momentul pronuntarii sale. Art 278 reglementeaz cazul de executie vremelnica de drept.
Art 279 ingaduie instantei sa incuviinteze executarea vremelnica a hotararii at cand apreciaza ca masura este
necesara fata de temeinicia vadita a dreptului, starea de insolvabilitate a debitorului sau cand exista primejdie vadita
in intarziere.
Nu se poate incuviinta vremelnic executarea hotararilor date in materie de stramutare de hotare, desfiintare
de constructii, plantatii, orice alte lucrari avand o asezare fixa, si nici a hotararilor prin care s-a dispus intabularea
sau radierea unui drept in sau din cartea funciara.
Cererea de incuviintare a excutiilor vremelnice poate fi facuta pe tot parcursul judecatii in prima instanta
pana la momentul inchiderii dezbaterii. Daca cererea este respinsa de prima instanta, poate fi reiterata in apel, ceea
ce inseamna ca cerera nu poate fi facuta direct in apel ci numai daca este respinsa de prima instanta.
Vorbim despre o executie vremelnica a hotrrii in sensul ca executarea se face pe riscul creditorului pt ca
este posibil ca daca solutia este schimbata in calea de atac sa se ajunga la o intoarcere a executarii.
Efectele hotararii judecatoresti

In primul rand hotararea judrectorul dezinvesteste instanta din momentul in care judectorul s-a pronuntat,
el nemaiputand reveni asupra solutiei date.
Acest lucru nu este posibil nici daca judecatorul isi da seama ca a gresit.
In al doilea rand, sub aspectul probator hotararea judecatoreasca are valoarea unui inscris autentic ceea ce
inseamna ca in privinta constatarilor personale ale grefierului si ale procurorului produce efecte pana la inscrierea in
fals.
In al treilea rand, in principiu, ca regula, hotararea constituie titlu executoriu si poate fi pusa in executare
silita (de exemplu hot pronuntata asupra actiunilor in constatare).
Un alt efect al hotararii: in masura in care este pronuntata intr-o actiune prin care se cere sa se constate
raporturi juridice preexistente, hotararea produce efecte retroactive. In schimb, hotarrea dat asupra unei act in
constituire de drepturi produce efecte pt viitor.
Un alt efect al hotrrii e autoritatea de lucru judecat, care sintetic spus inseamna ca o hot e considerata ca
reflecta adevarul judiciar.
Dobandeste autoritate de lucru judecat hotararea irevocabila. In egala masura insa, si hotararea primei instante,
respectiv hotararea instantei de apel au o autoritate de lucru judecat insa este una relativa, conditionata de ceea ce se
va intampla in recurs.
Putem vb despre un efect pozitiv al autoritatii de lucru judecat care inseamna ca, partea care a obtinut castig
de cauza va putea opune orcui dreptul dobandit si recunoscut prin hotarare si putem vorbi si de un efect negativ al
autoritatii de lucru judecat care inseamna ca partea care a pierdut nu mai poate sa deduca judecatii din nou acelasi
drept impotriva aceleiasi persoane si in temeiul aceluiasi titlu.
Pentru a vedea daca exista sau nu autoritate de lucru judecat trebuie sa se verifice existenta triplei identitati,
de parti, obiect si cauza.
In privinta partilor vor fi avute in vedere atat persoanele care au figurat ca parti intr-un prim proces cat si succesorii
in drepturi ale acestora.
Legat de obiect este analizata pretentia concreta dedusa jud prin cele 2 cereri si se va tine cont de faptul ca exista
identitate nu numai daca obiectul este formulat identic prin cele 2 cereri ci si atunci cand, desi este formulat diferit
scopul urmarit de reclamant este acelasi.
Cat priveste cauza intereseaza temeiul juridic al cererii, fundamentul raportului juridic litigios sau titlul pe care se
intemeiaza pretentia reclamantului iar nu cauza actiunii care este aceasi intr-un anumit tip de actiune.
Dobandeste autoritate de lucru judecat dispozitivul pt ca acesta se executa.
In egala masura insa au autoritate de lucru judecat si considerentele dar numai in masura in care lamuresc
dispozitivul. Este de retinut si autoritatea de lucru judecat in civil a hotararii penale cat priveste existenta faptei, a
persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.
In cazul in care partea vatamata s-a constituit parte civila hotararea penala va avea autoritate de lucru judecat in
civil si in privinta acordarii sau nu a despagubirilor si a cuantumului acestora.
Indreptarea, lamurirea si completarea hoatararii

38. Indreptarea hotararii
Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor, precum si cele de calcul si orice
alte erori mteriale strecurate in cuprinsul hotararii sau al incheierii se pot indrepta din oficiu sau la cerere oricand.
Ca regula, cerera se judeca fara citarea partilor, acestea fiind citate numai daca instanta apreciaza ca este
necesar sa dea unele lamuriri.
Cererea se judeca in camera de consiliu insa pronuntarea se face in sedinta publica.
Indreptarea se dispune prin incheiere care se va atasa atat in dosar cat si la mapa de hotarari.
39. Lamuririea hotararii

Ori de cate ori este necesar sa se faca lamuriri cu privire la intelesul, intinderea si aplicarea dispozitivului ori
dispozitivul cuprinde dispozitii potrivnice se va putea cere instantei sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature
dispozitiile potrivnice.
Lamurirea nu se dispune niciodata din oficiu.
Cererea se judeca de urgenta printr-o incheiere data in camera de consiliu cu citarea partilor. Incheierea se ataseaza
la dosar si la mapa de hotarari.
40. Compltarea hotararii

Daca instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere sau chiar asupra unei cereri principale,
accesorii sau incidentale se va putea cere completarea hotararii si cu privire la aceste cereri in termenul prevazut de
lege dupa caz, pt declararea apelului sau recursului impotriva acelei hotarari sau daca este vorba de o hotarare data
in recurs dupa casarea cu retinere, in cel mult 15 zile de la pronuntarea hotararii.
Acelasi drept au martorii, expertii, avocatii, traducatorii si interpretii daca instanta a omis sa se pronunte asupra
drepturilor lor.
De aceasta data cererea se judeca in sedinta publica cu citarea partilor printr-o hotarare fnala sentinta sau decizie,
dupa caz.
Prin legea 202/2010 indreptarea, lamurirea sau completarea hotrrii nu poate fi ceruta prin intermediul cailor de
atac ci trebuie urmate numai aceste proceduri.
Hotararea data asupra indreptarii, lamuririi, completarii e supusa acelorasi ci de atac ca si hotararea pe care
o vizeaz.
Spete:
VII. Etapa scrisa a judecatii in fata primei instante
I. Proced prelab sesiz inst de jud
86. Instanta va respinge recursul.
Dat fiind faptul ca in primul termen acordat de instanta reclamatul nu a facut toate demersurile necesare pentru a
afla care este noul domiciliu al paratului, hotararea de a anula cererea de cehemare in judecata este una corecta.
Intemeierea apelului pe art 133 este gresita deoarece potrivit art 1551 - text care ajuta instanta sa sanctioneze
reclamantul care nu-si indeplineste o indatorire de natura legala sau de natura judecatoreasca stabilita de instanta,
astfel instanta a acordat un termen si a pus in vedere sa faca anumite diligente pe care reclamantul nu le-a
indeplinit.
Reclamantul trebuia sa mearga la Serviciul de evidenta a persoanelor, sa faca demersurile necesare si in cazul in
care nu reusea sa afle noul domiciliu sa depuna dovada ca a depus toate diligentele posibile si ca paratul are
domiciliul necunoascut.
Din faptul ca in cuprinsul art 133 CPC se prevede sanctiunea nulitatii numai pentru neindicarea paratului rezulta ca
in acest caz nulitatea este expresa.
Nerespectarea celeilalte mentiuni a cererii de chemare in judecata, adica domiciliul paratului, poate atrage nulitatea
cerereii, dar este vorba despre o nulitate virtuala.
In acest caz trebuie sa rezulte din actele dosarului vatamarea paratului. Prin faptul ca reclamantul nu indica
domiciliul paratului pentru a fi legal citat, paratul este vatamat, acesta nu se poate apara, este vatamat in drepturile
lui procesuale fundamentale (dr de a avea cunostinta de proces, de a se prezenta, de a se apara, de a discuta in
contradictoriu tot ce se discuta in proces). Nu sunt respectate principiul contradictorialitatii si dreptului la aparare.
87. Instanta va admite recursul.
Prima data cand reclamantul a depus cererea i-a fost restituita in mod gresit deoarece judecatorul de serviciu trebuia
sa primeasca cererea, sa o inregistreze si reclamantul trebuia sa aiba o anumita perioada de timp in care trebuia sa o
completeze, dar cererea trebuia sa fie inregistrata, astfel nu se depasea termenul de prescriptie.
Cererea trebuie sa fie insotita de acte doveditoare in dublu exemplar, in cerere trebuie sa fie anexate atatea
exemplare cate parti cu interese contrare exista plus unul pentru instanta. Potrivit art 114 cnd este cazul,
reclamantului i se pune n vedere s completeze sau s modifice cererea i s depun cererea i copii certificate de
pe toate nscrisurile pe care i ntemeiaz cererea.
Sanctiunea nedepunerii inscrisurilor de care reclamantul intelege sa se foloseasca este completarea lor dat fiind
faptul ca potrivit art 114 alin 2 reclamantul va completa cererea de ndat. Atunci cnd completarea nu este posibil,
cererea se va nregistra i i se va acorda reclamantului un termen scurt in care urmeaz s fac completrile sau
modificrile necesare.
Acordarea termenului se face sub sanctiunea suspendarii judecatii.
In speta, instanta va admite recursul deoarece judecatorul de serviciu a procedat gresit cand i-a restituit cererea
reclamantului, determinand depasirea termenului de prescriptie extinctiva, trebuia sa primeasca cererea si sa-i
acorde reclamantului un termen in care sa indrepte respectivele lipsuri.
Sectiunea a 3-a
Intampinarea
88. Solutia instantei este legala deoarece paratul nu a fost citat cu respectarea termenului legal.
Potrivit art 114 indice 1, alin 3 - Primul termen de judecat va fi stabilit astfel nct de la data primirii citaiei
prtul s aib la dispoziie cel puin 15 zile pentru a-i pregti aprarea, iar n procesele urgente, cel puin 5 zile.
Obligatia paratului de a depune intampinarea in termen de 15 zile trebuie sa o coraboram cu dreptul lui de a fi citat
cu minim 15 zile inainte de termen, pt ca altfel, nefiind respectat termenul in care legea prezuma ca paratul are timp
sa-si pregateasca apararea inseamna ca numai putem sustine ca acesta s-a pregatit pentru proces
89. Intampinarea trebuie comunicata reclamantului dar nu exista un text expres in cod care sa reglementeze acest
lucru ci avem texte din care se deduce faptul ca intampinarea trebuie comunicata reclamantului printre care:
Art 116 CPC: La ntmpinare se vor altura attea copii de pe ntmpinare ci reclamani sunt;
In respectarea cerintelor art 6 din Conventia Europeana a Dreptului Omului, intampinarea se comunica neputanduse considera ca reclamantul ar beneficia de un proces echitabil prin faptul ca ar trebui sa ia la cunostinta de
intampinare de la dosar. Trebuie sa existe si o reciprocitate in tratamentul procesual al partilor asftel, cum paratului i
se comunica cererea de chemare in judecata asa trebuie sa i se comunice si reclamantului intampinarea pentru a
putea sa ia la cunostinta de apararile, exceptiile si mijloacele de proba ale paratului.
Comunicarea trebuie sa i se comunice reclamantului, chiar daca nu exista un text expres in acest sens si chiar daca
paratul depune intampinarea cu respectarea termenului de 5 zile inaintea termenului fixat pentru judecata deoarece
daca nu se comunica intampinarea se rupe echilibrul procesual intre parti.
Termenul de 5 zile este o obligatie pentru parat astfel incat el sa nu decada din dreptul de a propune exceptii si
nicidecum nu este o oblogatie a reclamantului sa se deplaseze la dosar sa ia la cunostinta de continutul intampinarii,
pentru reclamant procesul ar deveni oneros daca l-am obliga sa se infatiseze intre termene la dosarul cauzei.
Cererea reclamantului de a se amana judecata este admisa de catre instanta si ii este comunicata intampinarea.
Sectiunea a 4-a
Cererea reconventionala
90. Solutia instantei nu este legala. Potrivit art 120 cererea reconvenional se judec odat cu cererea principal.
Cnd ns numai cererea principal este n stare de a fi judecat, instana o poate judeca deosebit.
Daca s-a formulat o cerere reconventionala, instanta nu trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu,
ci o va rezolva, prin hotarare, odata cu cererea principala.
Instanta a gresit pentru ca nu trebuia sa se pronunte asupra admisibilitatii cererii reconventionale prin incheiere.
Oricum, incheierea nu va putea fi atacata sepatat ci numai odata cu hotararea ce se va pronunta asupra cererii
principale iar cererea paratului nu intruneste conditiile legale pentru a fi dedusa judecatii pe calea unei cereri
reconventionale deoarece pretentiile din cererea reconventionala trebuie sa aiba legatura cu cele din cererea
principala.
91.Instanta de recurs va admite recursul formalat de reclamant si va modifica in parte hotararea data de prima
instanta, in sensul ca va mentine solutia de respingere a actiunii dar va inlatura obligarea reclamantului la plata
sumei de 10 000 de lei intrucat nu s-a formulat o cerere reconventionala.
Compensarea putea fi invocata si de catre instanta din oficiu se opun in principiu doua creante certe, lichide,
exigibile, fungibile.
Instanta a dat curs corect compensarii, constatand ca si reclamantul datoreaza o suma de bani paratului insa, pentru
a-l obliga pe reclamant la plata diferentei trebuia sa existe o cerere reconventionala prin care paratul sa invoce
aceasta pretentie, ori acesta nu a cerut, acesta a vrut doar sa neutralizeze pretentia reclamantului, sa numai fie el
obligat la plata sumei de 40.000 de lei pe care a solicitat-o.
92. Solutia instantei este nelegala.

In cauza cererea reconventionala a fost depusa tardiv, la prima zi de infatisare iar potrivit art 135 sanctiunea
depunerii tardive a cererii reconventionala e disjungerea si judecarea separata in nici un caz respingerea ca
neformulata. Sub aspect procedural, pasii de urmat pana la disjungere sunt: instanta trebuie sa-l intrebe pe
reclamant daca este de acord ca cererea principala sa se judece impreuna cu cererea reconventionala; daca este de
acord se judeca impreuna si daca nu este de acord va opera disjungerea.
In cauza, la prima zi de infatisare, depunandu-se cererea reconventionala, reclamantul a solicitat instantei un termen
pentru a lua la cunostinta continutul cererii reconventionale. Din faptul ca reclamantul a solicitat acest termen,
rezulta ca acesta a acceptat implicit, tacit sa se judece impreuna cererile.
Norma care prevede ca invocarea tardivitatii cererii reconventionale trebuie sa fie facuta numai de partea interesata
si nu de instanta din oficiu are caracter dispozitiv, de vreme ce potrivit art 135 rezulta ca este nevoie de acordul
reclamantului pentru judecarea impreuna; deci instanta nu putea sa dispuna din oficiu judecarea separata, ci numai
la cererea partii interesate.
Asadar, in mod gresit instanta a invocat din oficiu tardivitatea depunerii cererii reconventionale si a si procedat la
disjungerea acesteia intrucat reclamantul a fost de acord cu judecarea impreuna.
Sectiunea a-5-a
Masurile asiguratorii
93. Instanta va respinge recursul ca nefondat.
Cererea de sechestru judiciar se poate formula atat pe cale accesorie cat si distinct printr-un alt dosar, nu doar pe
cale principala, astfel motivul invocat de parat este unul neintemeiat.
Potrivit art 723 indice 1 instanta poate sa fixeze cuantumul dorit, cat crede de cuvinta, nu trebuia sa fixeze neaparat
cuantumul maxim de 20%, ci pana la 20%, astfel si acest motiv este neintemeiat.
Notiunea de proces asupra proprietatii nu desemneaza numai actiunile reale. Sfera actiunilor ce fac posibila
instituirea unui sechestru judiciar este mai larga decat cea a actiunilor reale, esential fiind daca prin efectul
respectivei actiuni se pune in discutie proprietatea unui bun anume.
Obiectul actiunii principale este pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare cumparare, si
sa suplineasca vointa promitentului vanzator, deci este un proces asupra proprietatii in senul art 598; poate sta la
baza instituirii unei cereri de sechestru judiciar dar nu in modul in care a fost invocat in spata.
94. Instanta respinge cererea de sechestru judiciar ca inadmisibila deoarece reclamantul a apelat la ordonanta
presedintiala, lucru inadmisibil.
Norma speciala se aplica numai in materia pentru care este reglementata, nu pot f combinate, nu putem sa aplicam o
norma speciala la o alta norma speciala.
Ordonanta presedintiala si procedura de admitere sau respingere a sechestrului judiciar sunt proceduri speciale,
reglementate, cu conditii speciale.
Sechestrul judiciar fiind el insusi o procedura speciala nu poate fi aplicat pe calea unei alte proceduri speciale;
sechestrul judiciar este o procedura urgenta dar daca exista o urgenta si mai mare, asa cum rezulta din speta, potrivit
art 601 CPC partea poate sa numeasca un administrator provizoriu pana la solutionarea cererii de sechestru.
Sectiunea a 6 a
Citarea si comunicarea actelor de procedura
95. In cauza se pune problema termenului de exercitare a apelului si legat de cum se calculeaza aceste termen acesta se calculeaza de la data comunicarii hotararii apelate.
n cauz se pune probl termen de exercitare a apelu i leg de cum se calcul ac term - ac se calcul de la data comunic
hot apelate.
[[[[Potrivit art 92 CPC: reg e : n masu n care agentul procedur m gse la adresa de domic mi nmn act de
procedu care treb s-mi fie comun, eu semn pe dov de comun (adever de prim) iar agent constat trebu s certif
identita i semnt, adic s m legitim, s semn i s menion num meu iar eu s prim actu. E posib ca cel citat s
fie gsit, fie prim cita dar ref s semn de prim, fie ref chiar prim cita -agent procedur, dup caz, i lasa cita /o
afieaza pe ua locuinei acestuia i despre toate acestea ncheia proces verbal.
-Daca cel citat nu este gsit, citaia ar putea fi lsat unui membru major al familiei sale sau unei persoane cu care
locuiete n mod obinuit i care i primete corespondena i se va proceda la fel ca n modul n care nu primete
citaia, adic o afiseaza pe ua locuinei acestuia i se ncheie proces verbal.
-In cazul n care cel citat locuiete ntr-o cldire cu mai multe apartamente sau ntr-un hotel i nu este indicat nr
camerei sau al apartamentului citaia este lsat administratorului, portarului ori persoanei care n mod obinuit l
nlocuiete iar dac se refuza primirea citaia este afiat pe ua principal a imobilului dup care se ncheie proces
verbal. Dac nici una dintre aceste persoane nu este gsit citaia este afiat ( este lsat la cutia potal) i se
ncheie proces verbal. ]]]]
n spe, potrivit art 92 indice 1, comunicarea citaiei i a altor acte de procedur nu se poate realiza prin afiare n
cazul persoanelor juridice, precum i al asociaiilor sau societilor care, potrivit legii, pot sta n judecat, cu
excepia cazurilor n care se refuz primirea sau dac se constat lipsa oricrei persoane la sediul acestora.
Dac se constat c lipsete orice persoan, ca regul nu am voie s o afiez, trebuie s-o nmnez unei persoane care
are dreptul de a reprezenta respectiva persoan juridic, dac nu gsesc pe nimeni acolo sau dac se refuza atunci
pot s afisez citaia.
Instana va admite excepia de tardivitate a apelului deoarece apelanta nu a reuit s fac proba contrar meniunilor
agentului constatator.
Meniunea fcut de agentul procedural n cuprinsul procesului verbal de afiare a citaiei este n contradictoriu cu
declaraia paratei dar nu ne intereseaz nici o alt proba n combaterea procesului verbal al agentului procedural
deoarece acesta ndeplinete o funcie de autoritate, motiv pentru care actul lui este unul de autoritate i potrivit art
100 alin 4, procesul-verbal cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a ncheiat, face dovad pn la
nscrierea n fals nu este admisibil nici un alt mijloc de prob dect nscrierea n fals. Apelantul trebuia s nscrie
n fals cu privire la meniunile agentului procedural, instan suspenda judecat i trebuia s dispun efectuarea de
cercetri sub aspectul svririi unui infraciuni de fals de catrea agentul procedural i dac n urma cercetrilor ar fi
rezultat ca agentul procedural a svrit o infraciune se putea combate procesul verbal al agentului procedural,
altfel acest proces verbal se bucura de for deplin de adevr a celor constatate.
96. Solutia instantei de apel este gresita. Potrivit art 88 alin 1, pct 4 si alin 2 CPC, lipsa din cuprinsul citatiei a
mentiunii privind calitatea in care este citata partea este sanctionata cu nulitatea expresa, deci vatamarea in acest
caz este prezumata.
Fiind nulitate expres prevazuta partea care invoca nulitatea este prezumata ca este vatamata si dimpotriva, cealalta
parte ar fi trebuit sa faca proba ca nu s-a produs nici o vatamare. Este un fel de sarcina rasturnata a probei, nu revine
celui care afirma ceva.
Citarea unei parti in proces intr-o calitate gresita atrage sanctiunea nulitatii, nulitate expres prevazuta de art 88, ceea
ce inseamna ca vatamarea este prezumata, partea care a invocat-o nu trebuia sa faca proba.
97. Solutia instantei este corecta.
In ipoteza in care partea refuza primirea citatia nu se restituie in intregime la dosar ci, potrivit art 92 alin 4, Dac
partea nu vrea ori nu poate s semneze adeverina de primire, agentul va ncheia proces-verbal, lsnd citaia n
mna lor; dac partea nu vrea s primeasc citaia, agentul va afia citaia, fie pe ua locuinei celui citat, sau pe ua
principal a cldirii, ncheind proces-verbal despre acestea, in nici un caz nu se restituie in intregime.
In speta, e necesar ca instanta sa amane procesul si trebuie sa se reia procedura de citare pentru a se asigura ca
procedura de citare va fi legal indeplinita.
Agentul procedural care a procedat in sensul din speta este pasibil de o amenda judiciara pentru ca din pricina
faptului ca a indeplinit defectuos procedura de citare procesul se amana.
98. Solutia instantei de apel este gresita.
Potrivit art 89 alin 1 Citaia, sub pedeapsa nulitii, va fi nmnat prii cu cel puin 5 zile naintea termenului de
judecat.; astfel nulitatea este expres prevazuta, caz in care vatamarea este prezumata, nu cade in sarcina
reclamantului dovedirea vatamarii ci in sarcina intimatului.
99. Instanta va respinge cererea reclamantei de a realiza citarea paratului prin publicitate deoarece diligentele
reclamantei nu sunt suficiente, simplul fapt ca a vorbit cu mama paratului nu este suficient.
In momentul in care reclamanta a aflat ca paratul nu mai locuieste cu mama acestuia si ca nici nu stie unde se
gaseste, in ce tara, o adresa a acestuia, trebuie sa continue diligentele pentru ca poate mama paratului ii ascundea
adevarul.
Ar fi trebuit sa faca mai departe demersuri la institutiile abilitate cu competente in evidenta persoanelor, la Directia
de evidente informatizate a persoanelor si sa solicite informatii cu privire la ultimul domiciliu al paratului si abia
dupa toate astea am fi putut sa spunem ca reclamanta a facut tot ceea ce-i statea in putinta.
In masura in care domiciliul ar fi fost acelasi cu domiciliul indicat initial de reclamanta in cerere, atunci instanta ar
fi putut sa faca aplicat art 95, respectiv citarea prin publicitate.
Instanta respinge cererea si suspenda judecata pe temeiul art 155 indice 1 potrivit caruia cand instanta constata ca
desfasurarea procesului este impiedicata din vina reclamantului, prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege
ori stabilite in cursul judecatii, instanta poate suspenda judecata cu aratarea obligatiilor care nu au fost respectate iar
suspendarea va dainui pana la respectarea art 155 indice 1 alin 2, pana cand reclamantul isi va indeplini obligatia.
Capitolul VIII
Etapa dezbaterilor
Sectiunea I Prima zi de infatisare
100. Normele care reglementeaza posibilitatea reclamantului de a-si modifica sau intregi cererea initiala pana la
prima zi de infatisare sunt potrivit art 132, norme supletive. Dupa prima zi de infatisare poate fi modificata sau
intregita cu acordul paratului.
Instanta a admis exceptia invocata de parat.
In primul rand trebuie sa stabilim care din cele doua termene din cauza a fost prima zi de infatisare, astfel ne dam
seama daca cererea de modificare depusa de reclamant a fost depusa in termen.
Primul termen de judecata este considerat prima zi de infatisare deoarece s-au indeplinit conditiile articolului 134
CPC, respectiv partile au fost legal citate si au pus concluzii.
Completarea taxei de timbru este o obligatie de ordin fiscal care nu influenteaza in nici un fel prima zi de
infatisare.
Prin urmare instanta trebuie sa admita exceptia tardivitatii si se continua judecata in limitele stabilite initial prin
cererea de chemare in judecata.
Sub aspect procedural, cererea modificatoare pe care a depus-o reclamantul ramane in dosar dar nu va mai fi
analizata de instanta deoarece a fost tardiv formulata, instanta va judeca in continuare cu ignorarea ei.
Reclamantul poate sa formuleze o alta cerere cu elementele noi si se va forma un alt dosar.
102. Instanta de apel respinge apelul.
Prin cererea de chemare in judecata reclamantul a formulat o actiune in constatare ( a cerut sa se constate ca intre
parti a intervenit antecontractul); ulterior reclamantul schimba obiectul cererii cere o actiune in realizare deci este
o cerere precizatoare, pe temeiul art 132 alin 2 pct 4 CPC cand prin cerere se inlocuieste actiunea in constatare cu
actiunea in realizare, deci este o cerere precizatoare si nu ne mai intereseaza momentul primei zile de infatisare
deoarece cererea precizatoare poate fi facuta oricand.
Prima zi de infatisare ne intereseaza numai pentru modificare sau intregire de cerere.
Sectiunea a II-a
Exceptiile procesuale
103. In cauza s-au invocat urmatoarele exceptii: litispendenta care este o exceptie de procedura, dilatorie;
autoritatea de lucru judecat este o exceptie de fond si este peremptorie; si perimarea care este o exceptie de
procedura peremptorie.
Ordinea in care instanta va solutiona exceptiile invocate de parat este:
Prima exceptie este cea a perimarii cauzei, a doua este autoritatea de lucru judecat si a treia este litispendenta.
Perimarea are ca efect stingerea cererii si din aceasta cauza este prima exceptie care va fi solutionata;
Dintre autoritatea de lucru judecat si litispenden am ales autoritatea de lucru judecat a doua exceptie deoarece are
efect peremptoriu si stinge litigiul.
Litispendenta presupune doua pricini identice, atunci le unim si le judecam pe amandoua, numai ramane una pe rol.
104. Netimbrarea cerereii de chemare in judecata este o exceptie de procedura, dilatorie mai intai si poate sa devina
peremptorie daca nu se achita taxa.
Necompetentei teritoriala a instantei este o exceptie de procedura dilatorie;
Lipsa dovezii calitatii de reprezentant a persoanei ce a semnat cererea de chemare in judecata in numele si pe seama
reclamantului este o exceptie de procedura, dilatorie si poate deveni peremptorie.
Ordinea de solutionare a exceptiilor procesuale invocate de parat este urmatoarea:
Cand avem in concurs necompetenta, consideram ca prioritara este necompetenta intotdeauna cu orice alta exceptie,
chiar in concurs cu netimbrarea, deoarece potrivit art 105 Actele de procedur ndeplinite de un judector cu
nclcarea normelor de competen de ordine public sau privat vor fi declarate nule; ca atare o instanta
necompetenta nu poate savarsi in mod valabil nici un act de procedura; astfel necompetenta teritoriala a instantei
este prima exceptie care se solutioneaza.
Urmatoarea exceptie care se solutioneaza este lipsa calitatii de reprezentant a persoanei ce a semnat cererea de
chemare in judecata in numele si pe seama reclamantului deoarece ca sa punem in discutie netimbrarea cerereii de
chemare in judecata trebuie sa se puna in discutia partilor, si dat fiind faptul ca trebuie sa clarificam in discutia cui
punem exceptia, mai intai clarificam cu cine discutam, in discutia cui punem exceptia si abia dupa ce avem
certitudinea ca discutam cu persoanele corecte vorbim si despre netimbrarea cererii de chemare in judecata.
Seminar
Exceptiile procesuale
1. II. - exceptia lipsei procedurii prealabile
I. - exceptia necompetentei
III. - exceptia conexitatii
A doua exceptie care se solutioneaza este exceptia lipsei procedurii prealabile si a treia este exceptia conexitatii.
Conexitatea presupune reunirea pe rol a doua dosare care nu presupune o identitate de parti, obiect si cauza, este
posibil ca lipsa procedurii prealabile sa vizeze numai una dintre cereri, nu si cealalta, si atunci daca am solutiona
mai intai exceptia coxitatii ar insemna ca reunim cele doua dosare urmand ca apoi sa admitem exceptia lipsei
procedurii prealabile pentru una dintre cereri si cealalta sa ramana in continuare pe rolul instantei, pentru ca fiind
dosare distincte procedura prealabila nu este neaparat comuna celor doua.
Astfel mai intai solutionam lipsa procedurii prealabile pentru ca in cazul in care o admitem solutia este de
respingere a cereii ca inadmisibile si nu se mai pune problema lipsei conexitatii.
2.
I. - exceptia recuzarii
II. - exceptia incompatibilitatii
III. - exceptia lipsei capacitatii procesuale active
Exceptia recuzarii vizeaza persoana judecatorului.
Exceptia incompatibilitatii vizeaza persoana judecatorului prin raportare la datele spetei, la cauza.
Lipsa capacitatii procesuale active este conditie de exercitiu a actiunii civile.
Trebuie sa clarificam aspectul completului care judeca litigiul. Atat timp cat nu avem certitudinea ca acel judecator
poate sa faca parte din judecata nu putem avea un proces legal.
Potrivit art 31, alin 3, in cursul judecrii cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedur.
Testul constata o suspendare a judecatii, de vreme ce avem recuzarea, ne oprim, numai facem nimic in cauza si apoi
daca judecatorul ramane in completul cauzei si rezolvam incompatibilitatea si apoi lipsa capacitatii procesuale
active.
3.
II. exceptia lipsei calitatii procesuale active

III. - exceptia lipsei capacitatii de exercitiu
I.
- exceptia lipsei calitatii de reprezentant a reclamantului
In primul rand trebuie sa stabilim daca exista identitatea intre reclamant si titularul dreptului subiectiv. Daca
stabilim ca reclamantul este titularul dreptului subiectiv inseamna ca stabilim ca reclamantul are folosinta.
Important este sa stabilim folosinta si apoi sa stabilim exercitiul. Daca vorbim de lipsa capacitatii de execrcitiu
vorbim de folosinta si exercitiu.
Astfel prima exceptie solutionata este exceptia lipsei calitatii de reprezentant a reclamantului, a doua este exceptia
lipsei calitatii procesuale active si a treia exceptia lipsei capacitatii de exercitiu.
Trebuie sa stim cine este reclamantul, daca are calitate procesuala si apoi capacitatea de exercitiu.
4.
I. - exceptia necompetentei
III. - exceptia prescriptiei dreptului la actiune
II. - exceptia lipsei calitatii procesuale
A doua exceptie solutionata este exceptia lipsei calitatii procesuale deoarece trebuie sa stabilim cine este titularul
dreptului ca sa poata sa invoce pe parcurs o eventuala cale de suspendare si apoi exceptia prescriptiei dreptului la
actiune.
5.
II. - exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta

III. - exceptia prematuritatii
I. - exceptia lipsei dovezii de reprezentant
In primul rand trebuie sa stabilim cine este reprezentantul.
Apoi trebuie sa vedem cine are folosinta dreptului pentru a vedea cine invoca prematuritatea.
Daca solutionam exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta inseamna ca stabilim ca dreptul reprezentantului
exista si apoi vedem daca este afectat de un termen sau o conditie supletiva.
Sectiunea a 3a
Probele
105. Hotararea pronuntata este nelegala deoarece instanta a respins gresit actiunea cu motivarea ca reclamantul nu a
facut dovada deoarece in acest caz nu reclamantul trebuia sa faca dovada ci paratul.
Potrivit art. 1169 C. civ. cel care face o propunere naintea judecii trebuie s o dovedeasc dar exceptia de la
sarcina probei este ca exista situaii n care prtul, pstrndu-i aceast calitate are sarcina probei.
In cazul cererilor prin care se tagaduieste recunoasterea de paternitate sarcina probei este inversata. Revine celui
care a facut declaratia de recunoastere a paternitatii sa dovedeasca realitatea acesteia. In lipsa unei asemenea dovezi
cerera trebuia admisa.
108. Ce solutie va adopta instanta in privinta admiterii probatoriului propus de parti?
Este nevoie de mentiunea bun si aprobat pentru dovedirea nasterii raportului obligational nu pentru stingerea lui.
Instanta va admite ca prob inscrisul denumit chitanta deoarece este chitanta liberatorie, doreste sa dovedeasca cu
ea stingerea obligatiei.
Mentiunea bun si aprobat pentru suma de..nu este obligatorie in cazul chitantelor liberatorii, deoarece prin acestea
partea nu se obliga sa dea ceva.
Instanta va respinge cererea de audiere a martorilor, formulata de parati, fata de dispozitiile art 1191 alin 2 C. civ.,
potrivit carora nu se va primi niciodata o dovada prin martori despre ce se pretinde ca s-ar fi zis inainte, la timpul
sau in urma confectionarii actului.
Paratii s-au inteles asupra unei cauze dar nu au mai inserat-o, deci vor sa dovedeasca peste continutul inscrisului
deci proba testimoniala va fi respinsa ca nelegala si interzisa de art 1191 alin 2.
Instanta va incuviinta si cealalta proba cu inscrisuri respectiv antecontractul de vanzare cumparare deoarece
aceasta proba este utila cauzei este pertinenta, este concludenta, are legaturi cu obiectul cauzei si ar putea ajuta la
solutionarea cauzei.
109. Solutia instantei este legala deoarece potrivit art 193 alin 10 Minorul care nu a mplinit 14 ani nu depune
jurmnt; i se atrage ns atenia s spun adevrul.
Nu exista o limita de varsta dar instanta trebuie sa tina seama de varsta martorului deoarece este posibil ca datorita
faptului ca capacitatea lui nu este formata pe deplin este posibil ca acesta sa denatureze adevarul sau sa nu il
perceapa asa cum s-a petrecut in realitate. Trebuie sa aiba in vedere starea martorului si declaratia acestuia trebuie
sa o coroboreze cu alte probe pentru a capata si ea valoare probatorie.
Sectiunea a 4a Suspendarea judecatii si perimarea
110. Instanta de recurs va admite recursul deoarece cererea de judecare a cauzei in lipsa produce efecte numai in
etapa procesuala pentru care a fost formulata. Noi suntem in etapa apelului unde cererea de judecare in lipsa nu a
mai fost reiterata; astfel incat nefiind ceruta judecarea cauzei in lipsa si partile lipsind de la termen trebuia dispusa
masura suspendarii in temeiul articolului 242 alin 1, pct 2.
In mod gresit instanta de apel a procedat la judecarea pricinii cu toate ca ambele parti au lipsit de la judecata, fiind
legal citate.
In cazul in care nici o parte nu se infatiseaza si nu solicita judecata in lipsa instanta nu poate lua nici o masura in
cauza in afara suspendarii cauzei.
111. Exceptia tardivitatii a fost respinsa in mod corect deoarece nu a fost respectat art 114 indice 1 alin 2 CPC, nu a
fost citat cu 15 zile inaintea termenului de judecata si astfel nici intampinarea nu este tardiv depusa deoarece trebuie
sa avem in vedere dreptul partilor de a se putea apara, drept care in cauza nu a fost respectat.
Instanta trebuia sa acorde termen in cunostinta partilor. Exceptia invocata de reclamant nu era peremptorie,
astfel incat nimic nu se opunea ca instanta sa acorde termen in cunostiinta si sa se pronunte prin incheiere asupra
tardivitatii depunerii intampinarii.
Instanta a dispus in mod corect suspendarea cauzei.
Pentru a opera suspendarea trebuie ca ambele parti sa nu se prezinte dar sa fie legal citate si sa nu fi cerut judecarea
in lipsa.
Procedura de citare cu reclamantul a fost legal indeplinita dar tinand seama ca suntem in timpul unui proces,
cealalta parte trebuie sa transmita atat partii cat si instantei faptul ca s-a mutat.
Chiar daca procesul verbal intocmit de agentul procedural continea mentiunea ca reclamantul s-a mutat de la
adreasa respectiva, schimbarea locuintei uneia dintre parti pe parcursul procesului trebuie adusa la cunostinta
instantei sub sanctiunea neluarii in seama, adica trebuia citata in continuare partea in mod legal la domiciliul indicat
anterior in cerere.
In mod corect in cauza s-a facut aplicarea art 98 din CPC, s-a apreciat procedura de citare legal indeplinita, deci in
mod corect s-a dispus suspendarea.
112. In ceea ce priveste faptul ca termenul de perimare a fost suspendat pe perioada suspendarii judecatii, avem in
vedere faptul ca termenul de perimare este cel de 1 an, nu a fost prelungit deoarece suspendarea intervenind in
conditiile art 250 alin 2 adica in cazurile prevzute de art. 243, cursul perimrii este suspendat timp de 3 luni de la
data cnd s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea judecii dac aceste fapte s-au petrecut n ultimele 6
luni ale termenului de perimare; deci ca sa intervina suspendarea termenului de perimare trebuia ca inauntrul
termenului de perimare trebuia sa intervina un alt caz din cele de la art 243- moartea uneia dintre parti, interdictia
sau punerea sub curatela a unei parti, moartea mandatarului uneia dintre parti, prin incetarea functiei tutorelui sau
curatorului sau prin deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a afalimentului asupra reclamantului. Dat fiind
faptul ca nu a intervenit nici un alt caz termenul de 1 an, nu a fost prelungit.
In ceea ce priveste cererea de repunere pe rol formulata de FE la 15.05.2005, aceasta nu are efectul de a
intrerupe curgerea termenului de perimare si nici de a face sa curga un nou termen de 1 an care nu s-a implinit
deoarece potrivit art 249 perimarea se ntrerupe prin ndeplinirea unui act de procedur fcut n vederea continuarii
judectii procesului de ctre partea care justific un interes. Deci intentia clara trebuie sa fie de a continua judecata
nu doar de a incerca sa intrerupa termenul de perimare iar daca intentia era sa continue judecata trebuia sa faca
dovada calitatii de mostenitor a reclamantului cu un certificat de mostenitor sau de calitate de mostenitor nu doar sa
spuna ca stie ca SR e mostenitorul lui SD deoarece asta nu este o cerere serioasa facuta cu intentia de continuare a
judecatii ci clar o cerere facuta cu scopul de a intrerupe cursul judecatii astfel incat sa-i profite.
In ceea ce priveste ultimul argument adus de SR prin care solicita respingerea exceptiei de perimare,
mostenitorul reclamantului critica incheierea de respingere a a cererii de repunere pe rol si de mentinere a masurii
suspendarii.
Impotriva incheierii din 10. 07. 2005 reclamantul trebuia sa exercite recurs si daca n-a facut-o nu poate in procedeul
discutarii exeptiei perimarii sa combata acea incheiere; avea un alt mijloc procedural prin care putea sa o critice si
aici nici nu trebuie sa se pronunte instanta pe fondul acestui argument cum ca trebuia sau nu certificat de mostenitor
atasat, pur si simplu se respinge cu argumentul ca partea avea la indemana recursul.
In consecinta se admite cererea de constatare a perimarii cererii de chemare in judecata.
113. Perimarea este reglementata de la 248 pana la 253 are in vedere faptul ca orice cerere de chemare in
judecata, apel, recurs, contestatie in anulare si revizuire, precum si orice alta cerere de reformare sau de retractare se
perima de drept chiar impotriva incapabililor daca a fost lasata in nelucrare din vina partii timp de un an.
Pentru a se putea pune in discutie problema perimarii este necesar sa existe pe rol o cerere care se judeca in prima
instanta sau intr-o cale de atac, indiferent dupa cum calea de atac este una de reformare (apel sau recurs), sau de
retractare (contestatia in anulare sau revizuire).
O a doua conditie pentru a putea vorbi de perimare e ca procesul sa fi fost lasat in nelucrare din culpa partilor in tot
timpul prevazut de lege.
In speta, impotriva hotararii de perimare partea are la indemana recurs in termen de 5 zile de pronuntare, conform
art 253 alin 2. Acest termen nu s-a respectat.
Chiar daca perimarea nu s-ar fi dispus corect, adica nu s-ar fi implinit termenul de 1 an, sau s-ar fi implinit dar
instanta nu ar fi avut in vedere incidenta vreunei cauze care suspenda la randul ei termenul de perimare, recursul
este tardiv.
114. Potrivit art 153 alin 3 preschimbarea unui termen de judecata dat in cunostinta partilor nu se face dect pentru
motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricreia dintre pri, n camera de consiliu, fr citarea prilor, prile
vor fi citate pentru noul termen fixat.
Indiferent ca partea are sau nu termen in cunostinta pentru preschimbare partile nu trebuie citate. Preschimbarea s-a
produs in mod corect. Suspendarea s-a dispus corect.
La termenul din 19.09.2002, instanta trebuia sa respinga cererea de repunere pe rol si sa constate ca a intervenit
perimarea pentru ca a trecut un an de la data de cand a intervenit suspendarea interval de timp in care cauza a ramas
in nelucrare fara ca una din parti sa faca vreun act de procedura necesar continuaraii procesului.
Toate masurile sunt corecte cu exceptia termenului de 19.09.2002 cand judecatorul trebuia sa perime cererea.
Cu privire la apel, instanta il respinge ca nefondat deoarece in caile de atac instanta care judeca trebuie sa se
limiteze strict la motivele invocate de parte, deoarece principiul disponibilitii guverneaza si caile de atac; instanta
poate sa invoce din oficiu doar motivele de ordine publica nu si alte neregularitati, chiar daca le identifica.
Potrivit art 252 alin 3, perimarea cererii de chemare n judecat nu poate fi ridicat pentru prima oar n instana de
apel, deci la termenul la care s-a repus cauza pe rol, la acel termen paratul ar fi trebuit sa invoce perimarea altfel va
fi decazut din acest drept de unde rezulta ca normele cu privire la perimare au caracter dispozitiv.
115. Trebuie sa verificam daca a intervenit perimarea si astfel verificam data la care cauza a ramas in nelucrare,
daca a trecut un an de zile de la acel moment fara ca partile sa faca un act de procedura in acest sens si mai exista si
incidentul decesului uneia dintre parti.
Cauza a ramas in nelucrare la 12.11.2005, cererea de repunere pe rol din 23.01.2006 anulata ca netimbrata la
15.02.2006 nu valoreaza act de perimare deoarece potrivit art 249, pentru ca un act de procedura sa fie considerat a
avea efect intrerupator de perimare trebuie facut cu intentia de continuare a judecatii, deci netimbrarea cererii de
repunere pe rol denota intentia partii de a nu dori sa se judece, astfel nu se intrerupe termenul de perimare.
Dat fiind faptul ca la 29 05 2006 a intervenit decesul uneia dintre parti, se aplica art 250 care prevede ca termenul
de perimare se suspenda timp de trei luni in ipoteza in care in ultimele 6 luni ale termenului de perimare intervine
unul din cazurile de la art 243, printre care si decesul. Astfel daca in intervalul 12.05.2006 12.11.2006 intervenea
decesul, termenul de perimare se prelungea cu 3 luni si dat fiind faptul ca la 29.05.2006 a intervenit decesul,
termenul de perimare se prelungeste cu 3 luni, pana la 12.02.2007, astfel cererea de repunere pe rol este depusa in
termen si instanta trebuie sa respinga cererea de constatare a perimarii pentru ca inca nu s-a implinit termenul de
perimare.
Sectiunea a 5a. Actele de dispozitie ale partilor
116. 1.Ce va decide instanta? Motivati.
2.Ce va decide instanta in ipoteza in care BC s-ar opune cererii de renuntare la judecata formulata de AB, iar
acesta din urma ar sustine in fata instantei cererea sa de renuntare? Motivati.
1. Renuntarea la judecata poate fi verbala in fata instantei si consemnata in incheiere sau printr-un inscris, nu
neaparat autentic.
Potrivit unuia dintre caracterele renuntarii, aceasta este irevocabila, asadar reclamantul nu poate sa renunte la
cererea de renuntare, odata facuta partea nu poate reveni asupra ei.
Un alt caracter al renuntarii este neconditionarea. Renuntarea la judecata nu poate fi conditionata; reclamantul nu
poate cere nimic in schimbul renuntarii, daca a facut renuntarea nu poate reveni asupra ei sa o retraga sau sa o
conditioneze.
Potrivit art 246 alin 3, daca renunarea s-a fcut dup comunicarea cererii de chemare n judecat, instana, la
cererea prtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli dar daca renuntarea s-a facut inainte de comunicarea cererii
paratul nu va putea sa solicite cheltuieli deoarece necomunicandui-se, nu a facut nici o cheltuiala si nu are ce
cheltuieli sa solicite.
Pentru a se lua act de renuntarea la judecata dupa intrarea in dezbatere a fondului avem nevoie de acordul paratului
deoarece neavand autoritate de lucru judecat paratul risca sa fie chemat din nou in judecata de reclamant pentru
valorificarea aceluiasi drept si astfel este posibil ca paratul sa ceara solutionarea situatiei litigioase atunci, nu sa
astepte sa fie dat din nou in judecata.
Instanta va lua act de renuntare si va dispune ca reclamantul sa suporte cheltuieli in masura in care paratul le
dovedeste.
2. Fiind in faza dezbaterilor asupra fondului, potrivit art 246 alin 4, pentru renuntarea la judecata era nevoie de
acordul paratului pentru renuntarea la judecata; intrucat paratul s-a opus instanta ar fi continuat judecata.
117. Fiind vorba despre interesul superior al minorului, instanta are dreptul sa nu ia act de renuntare facuta de
reprezentantul legal al acestuia si sa continue judecata, daca apreciaza ca renuntarea nu este in interesul minorului,
deoarece interesul minorului primeaza si este acela de a se stabilii paternitatea acestuia si in consecinta sa
primeasca si o pensie.
Potrivit art 45 indice 1 actele procesuale de dispoziie fcute n orice proces de reprezentani nu vor mpiedica
judecata, dac instana apreciaz c ele nu sunt n interesul acelor persoane.
Existenta autorizarii din partea autoritatii tutelare nu restrange cu nimic dreptul de apreciere al instantei deoarece
aceasta nu este legata de autorizare. Asadar solutia instantei este legala.
Capitolul IX. Etapa deliberarii si pronuntarii hotararii

Sectiunea 1 Deliberarea si pronuntarea hotararii
118. Instanta va respinge recursul ca nefondat.
Cu privire la faptul ca cei doi judecatori initiali din completul de apel care nu si-au motivat parerile care au dus la
divergenta, potrivit art 257 daca azi am ramas in pronuntare intr-un dosar si astazi se ajunge la divergenta si cauza
se repune pe rol tot astazi, atunci nu e nevoie de motivare, dar daca se acorda un alt termen pentru judecarea in
complet de divergenta trebuie ca cei doi judecatori sa-si motiveze fiecare opinia. In cazul spetei nu s-a intamplat
asa, motivarea parerilor este necesara, deoarece atat judecatorul care se alatura completului de divergenta cat si
partile care vor trebui sa puna concluzii trebuie sa cunoasca chestiunea care a atras divergenta. Totusi, lipsa
motivarii nu poate fi invocata direct in recurs, ar fi trebuit invocata la termenul la care s-a discutat divergenta,
partile nu trebuiau sa accept sa puna concluzii in complet de divergenta ci sa invoce ca nu cunosc motivul
divergentei.
In ceeea ce priveste problema unianimitatii, potrivit art 257 alin 4 judectorii pot reveni asupra prerilor lor, care au
pricinuit divergena; asadar un judecator poate reveni asupra parerii lui dar hotararea trebuie data in complet de trei.
Faptul ca in minuta nu se mentioneaza ca hotararea s-a facut in sedinta publica este o critica nefondata. Dispozitivul
trebuie pronuntat in sedinta publica dar acest aspect nu trebuie mentionat in minuta care oricum este redactata
anterior citarii dispozitivului in sedinta publica. Mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica trebuie facuta
in cuprinsul hotararii redactate ulterior.
Aici trebuie facuta dovada vatamarii prin faptul ca judecatorul nu a pronuntat hotararea in sedinta publica in
conditiile in care oricum minuta se consemneaza in condica de sedinta.
121. Obligatia privind plata pensiei de intretinere reprezinta un caz in care hotararea judecatoreasca este data cu
executie vremelnica de drept, dar numai in cazul in care aceasta a fost solicitata pe cale principala.
Executia vremelnica este reglementata de art 278 si 279 si presupune faptul ca exista anumite cazuri reglementate
in care o hotarare judecatoreasca poate fi pusa in executare inainte sa ramana definitiva, deci dupa prima instanta.
In speta obligatia de plata a pensiei de intretinere a fost formulata ca un capat de cerere accesoriu cerereii de
recunoastere a paternitatii, astfel hotararea nu este data cu executie vremelnica.
Contestatia la executare este admisa si se anuleaza toate actele deoarece lipseste titlul executoriu, hotararea nu este
definitiva.

Drept Procesual Civil

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Procesual Civil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

3. Cererea de chemare in judecata - continut

Principala cerere principala

4. Depunerea cererii de chemare in judecata

5. Efectele cererii de chemare in judecata

7. Cererea reconventionala - definitie si caracter

8. Continutul cererii reconventionale

9. Termenul de depunere al cererii reconventionale

10. Sechestrul asigurator

11. Poprirea asiguratorie

12. Sechestrul judiciar

13. Citarea si comunicarea actelor de procedura - termenul in cunostinta

Procedura citarii si comunicarii actelor de procedura

15. Sedinta de judecata - activitatea in timpul sedintei de judecata

16. Prima zi de infatisare - generalitati

17. Exceptiile procesuale

19. Proba cu inscrisuri

Mijloacele de prob - Proba prin nscrisuri

nscrisul sub semntur privat

20. Administrarea propriu - zisa a inscrisurilor

21. Dovada cu martori

22. Persoane care pot fi audiate ca martori

23. Raportul de expertiza

Proba prin rapoartele de expertiza

24. Cercetarea locala sau cercetarea la fata locului

26. Caracterele juridice ale marturisirii

Administrarea probei mrturisirii. Interogatoriul

Propunerea interogatoriului se face potrivit regulilor generale analizate.

27. Aprecierea marturisirii - prezumtiile

vedere dispoziiile art. 1191-1198 C. civ.

28. Asigurarea probelor

29. Suspendarea procesului

Natur juridic - n literatura de specialitate se arat c perimarea are o natur juridic

31. Actele de dispozitie ale partilor - renuntarea

Acestea sunt renuntarea, achiesarea si tranzactia.

33. Tranzactia / Tranzactia judiciara

34. ETAPA DELIBERARII SI PRONUNTARII HOTARARII

36. Termenul de gratie

37.Executarea vremelnica a hotararii

Efectele hotararii judecatoresti

Indreptarea, lamurirea si completarea hoatararii

39. Lamuririea hotararii

40. Compltarea hotararii

92. Solutia instantei este nelegala.

II. exceptia lipsei calitatii procesuale active

II. - exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta

Capitolul IX. Etapa deliberarii si pronuntarii hotararii

S-ar putea să vă placă și