1.

EFECTELE CONTRACTULUI FATA DE TERTI :

Principiul relativitatii :
- Prin incheierea unui contract se genereaza un RJ strict intre partile care l-au
incheiat daca legea nu prevede altfel
- Tertii nu sunt obligati sa respecte situatia generala de contract, dar trebuie
respectata de persoanele care au cunostinta de ea conform principiului
opozabilitatii
- Domeniul obiectiv al relativitatii efectelor contractului : da nastere la obligatii
partilor; efectele se pot extinde asupra tertilor prin ratificare
- Domeniul subiectiv : determinarea persoanelor implicate in relativitatea efectelor
contractului
- Exceptii : exceptia aparenta (promisiunea pentru altul) si exceptie reala (contractul
colectiv de munca)

Opozabilitatea contractului fata de terti :

- Tertii au obligatia de a respecta situatia juridica reiesita dintr-un contract chiar

daca pentru ei aceasta realitate se prezinta ca un fapt juridic
- Opzabilitate probatorie : un contract intre parti poate fi utilizat de terti sau chiar de
instanta de judecata in vederea probarii unei situatii de fapt sau de drept
- Opzabilitate substantiala : implica opunerea unei parti a C ca sursa a legitimitatii
dreptului sau rezultat din contract

2. SIMULATIA :
- Exceptie de la opozabilitatea efectelor contractului
= operatiune juridica realizata prin disimularea vointei partilor prin inchierea
simultana a doua intelegeri : una aparenta si una publica, dand nastere unei situatii
juridice publice si unei situatii secrete
- Contractul secret exprima vointa reala a partilor; contractul aparent creaza o falsa
aparenta fata de terti
- Elemente : existenta actului secret real; existenta actului public; existenta
acordului simulatoriu;
- Efectele simulatiei : in dreptul civil ea nu este o cauza de nulitate; singura
sanctiune este inopozabilitatea fata de terti a actului secret a unei situatii juridice
nascute din ea; tertii pot inlatura simulatia pe calea actiunii in simulatie (cererea
 adresata instantei de constatare a actului secret cu scopul de a inlatura actul
aparent sau clauzele care marcheaza actul real)
- Proba simulatiei : intre parti se realizeaza numai privitor la dovada AJ; intre
creditori si tertii se realizeaza prin actiunea in simulatie prin orice mijloc de proba;
prezumtiile
Terții: pot proba Actul secret prin orice mijloc de proba
Partile, succesorii universali, cu titlu universal
Pot proba actul secret doar printr un înscris care modifica sau combate actul
aparent
Pot proba actul secret prin orice mijloc de proba:
Dacă se invoca frauda legii sau caracterul ilicit al simulației
Pentru vicii de consimtamant
Pentru caracterul ilicit al operațiunii => nulitatea absoluta a Întregii operațiuni
In cazul fraudei fiscale - simulatia prețului-cercetarea cauzei:
1. dacă declararea unui preț inferior celui real a fost făcută in scopul de a frauda
dispozițiile fiscale-nulitate absoluta a întregii operațiuni; in caz contrar-
incapacitatea actului juridic
2.In cazul imposibilități morale/materiale de preconstituire a probei scrise
3.In cazul începutului de dovada scrisă
4.Pierderea din cauze fortuite sau forța majora a înscrisului doveditor

Acțiunea in declararea simulației :

= actul prin care se cere instanței sa constate existența și conținutului actului secret pentru a
înlătura actul public sau cauzele simulate

- Acțiune in constatare, imprescriptibilă

- Poate fi intentata pe cale principala sau de excepție
- Poate fi invocata de orice pers interesată-părți, succesori,creditori, terți
- In principiu nu urmărește desființarea actului secret, constatarea sau pronunțarea
nulității simulației

Acțiunea in simulatie poate fi dublata cu acțiune subsidiara:

1.Acțiunea in nulitate: când se încalcă normele imperative, când simulatia este contrara
ordinii publice și bunelor moravuri
2.Acțiune privind reducțiunea liberalității excesive

3.Acțiune in executare/rezoluțiunea actului secret - ex: actiunea prin care una din părți cere
executarea/… când cealaltă parte se prevalează de actul public împotriva sa

Efectul admiterii acțiunii in simulație :

- inlăturarea efectelor actului aparent dându-se eficientă actului secret, dacă acesta
este valid
- In unele cazuri, scopul recăpătării simulației este declararea nulității actului secret
(real)

Prezumții de simulatie :

Interpunerea de persoane (Donația este actul secret, real)

1. In cazul eludarii incapacității de a primi liberalitati - se prezuma ca interpusa orice ruda a

incapabilului la a carei moștenire ar avea vocație (ascendenți, descendenți,soț) (ii fac o
donație unei rude a medicului, care va fi persoana interpusa)

Medici, farmaciști, preoți - nu pot primi liberalități de la persoana căreia i-au acordat
asistenta de specialitate in cursul ultimei boli; reprezentantul sau ocrotitorul legal (nu pot
primi de la minori)

Se încalcă niște dipozitii cu privire la rezerva succesorala

Interes sa invoce : succesorii

2. In cazul eludarii revocabilității donațiilor intre soți :

Se prezuma ca interpusa orice ruda a soțului la a carei moștenire ar avea vocație, care nu a
rezultat din căsătoria cu donatorul. Au interes sa invoce: toti succesorii

Prezumția de donație deghizată

In cazul vânzării cu rezerva uzufructului, Uzului, abitatiei, întreținerii viagere sau rentei
viagere, către un ascendent sau descendent privilegiat
3. EFECTELE SPECIFICE CONTRACTELOR SINALAGMATICE :

In cazul contractelor sinalagmatice, datorită reciprocităţii şi interdependenţei obligaţiilor,

se întâlnesc următoarele efecte specifice:

a) excepţia de neexecutare a contractului;

b) rezoluţiunea contractului;

c) riscul contractui.

a) Excepţia de neexecutare a contractului.

= constituie un mijloc de apărare aflat la dispoziţia uneia dintre părţile contractului

sinalagmatic, în cazul în care i se pretinde executarea obligaţiei ce-i incumbă, fără ca partea
să-şi execute propriile obligaţii.

Temeiul juridic = reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiei care reclamă în acelaşi timp

simultaneitatea executării lor.

De exemplu, potrivit art. 1322 Cod civil este cazul în care vânzătorul refuză darea unui bun

până la plata acestuia; potrivit art. 1364 Cod civil cumpărătorul poate refuza plata preţului

atunci când se promovează o acţiune ipotecară.

Condiţii de invocare a excepţiei sunt următoarele:

►obligaţiile reciproce trebuie să aibă temeiul în acelaşi contract;

►din partea celuilalt contractant să existe o neexecutare, chiar parţială, dar suficient de

importantă;

►neexecutarea să nu se datoreze faptei celui ce invocă excepţia.

►una din obligaţiile reciproce să fie afectată de un termen suspensiv.

Lipsa de simultaneitate a obligaţiei poate proveni din convenţia părţilor, din natura

obligaţiei ori dintr-o prevedere a legii.

Invocarea excepţiei are loc direct între părţi fără a fi necesar să se pronunţe instanţa de

judecată şi nu este necesar ca debitorul, cel faţă de care se invocă excepţia să fi fost pus în
întârziere.

Prin invocarea excepţiei se obţine o suspendare a executării propriilor obligaţii, până la

momnentul în care celaltă parte îşi va îndeplini obligaţiile ce-i revin.

b) Rezoluţiunea este o sancţiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic

= desfiinţarea retroactivă a acestuia şi repunerea părţilor în situaţia avută anterior

încheierii contractului.

Prin efectele sale rezoluţiunea se aseamănă cu nulitatea, însă se deosebeşte prin cauzele

sale.

Temeiul juridic = reciprocitatea obligaţiilor, deşi în aparenţă, rezoluţiunea ar opera de drept

ca rezultat a unei condiţii ce ar afecta contractul sinalagmatic, însă, în realitate, rezoluţiunea
are caracter judiciar.

Contractul nu este desfiinţat de drept ci, partea care a executat sau care se declară gata să
execute contractul trebuie să promoveze acţiune în justiţie.

Instanţa de judecată are drept de apreciere în a hotărî desfiinţarea contractului sau

executarea acestuia, putând acorda un termen de graţie părţii chemate în judecată.

Condiţiile de exercitare a acţiunii în rezoluţiune:

► una din părţi să nu-şi fi executat obligaţiile ce-i revin, chiar în parte;

► neexecutarea să fie imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia;

► debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere, în condiţiile prevăzute de

lege.

Punerea în întârziere se poate face fie prin somaţie extrajudiciară, înmânată prin executorul

judecătoresc – art. 1079 Cod civil, fie prin cererea de chemare în judecată.

Rezoluţiunea convenţională = desfiinţarea unui contract în temeiul voinţei părţilor

acesteia, în conformitate cu prevederile din contract, în care se dispune desfiinţarea în caz

de neexecutare.
Prevederea contractuală se numeşte pact comisoriu.

Gradele pactelor comisorii:

- Pactul comisoriu de gradul I. În conţinutul contractului este inclusă menţiunea potrivit

căruia în caz de neexecutare, acesta se desfiinţează.

Nu produce efecte prin el însuşi, ci este necesară promovarea acţiunii în rezoluţiune.

Prin excepţie, un astfel de pact ar produce efecte prin el însuşi, în cazul contractelor în

care, în mod normal, nu s-ar putea dispune rezoluţiunea; de exemplu, în contractul de rentă

viageră nu se poate cere rezoluţiunea pentru neplata rentei.

- Pactul comisoriu de gradul II. In situaţia în care o parte nu-şi va executa obligaţiile, cealaltă
parte este în drept să considere contractul ca desfiinţat.

Desfiinţarea are loc prin declaraţia unilaterală a creditorului în privinţa căruia nu s-ar

executa obligaţia.

În prezenţa unei asemenea pact, instanţa sesizată poate doar să constate îndeplinite

condiţiile rezoluţiunii.

- Pactul comisoriu de gradul III. Este acela în care se prevede că un contract se consideră

rezolvit de plin drept. In acest caz, instanţa nu poate pronunţa rezoluţiunea, ci doar să o
constate. Pentru a opera un asemenea pact, debitorul trebuie să fie pus în întârziere.

- Pactul comisoriu de gradul IV. Este acela potrivit căruia contractul se consideră desfiinţat

de drept fără a mai fi necesară punerea în întârziere şi fără orice altă formalitate prealabilă.

Instanţa de judecată constată întrunirea condiţiilor şi dispune rezoluţiunea contractului.

Prevederea unor pacte comisorii nu înseamnă renunţarea creditorului de a cere executarea

obligaţiilor. Dacă se dă sau nu eficienţă pactului comisoriu, creditorul este acela care poate

hotărî.
Rezoluţiunea în Noul Cod civil. Conform art. 1516 alin. (1) din Noul Cod civil,

„Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei”, iar potrivit

prevederilor alineatului (2) al aceluiaşi articol, „Atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi

execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde

dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin:

1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei;

2. să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului

ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative;

3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea

dreptului său”.

Sintetizând, reţinem că rezoluţiunea poate opera în următoarele moduri:

a) prin hotărârea instanţei de judecată;

b) prin declaraţia unilaterală, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege;

c) de drept, fie în temeiul unei dispoziţii exprese a legii, fie în temeiul unui pact comisoriu.

Rezoluţiunea unilaterală, adică prin declaraţia unilaterală a creditorului, poate avea loc în
una din următoarele împrejurări:

- când părţile au convenit astfel;

- când debitorul este de drept pus în întârziere; şi

- când debitorul nu a executat obligaţia în termenul fixat prin punerea în întârziere.

În ce priveşte pactul comisoriu, potrivit art. 1553 alin. (1) NCC, „Pactul comisoriu

produce efecte dacă prevede, în mod expres, obligaţiile a căror neexecutare atrage

rezoluţiunea sau rezilierea de drept a contractului”.

Rezoluţiunea sau rezilierea ca efect al pactului comisoriu, este subordonată punerii în

întârziere a debitorului, afară de cazul în care s-a convenit că ea va rezulta din simplul fapt
al neexecutării.

Efectele rezoluţiunii.

Rezolutiunea produce efecte intre partile contractului si fata de terti. Efectul principal consta
in desfiintarea contractului, atat pentru trecut (ex tunc), cat si pentru viitor (ex nunc).

Intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect repunerea lor in situatia anterioara,
partile fiind tinute sa-si restituie prestatiile efcetuate in temeiul contractului desfiintat.

Atunci cand creditorul a suferit si un prejudiciu din cauza neexecutarii obligatiei de

catre cealalta parte, el are dreptul sa ceara, pe langa rezolutiunea contractului, obligarea
debitorului la plata de daune interese. Daunele interese pot fi evaluate anticipat de partile
contractante printr-o clauza penala. In caz contrar, intinderea daunelor interese va fi stabilita
de instanta de judecata, conform art. 1084 Cod civil.

Fata de terti, rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor

consfintite in favoarea lor de catre dobanditorul bunului sau bunurilor ce au format obiectul
contractului rezolvit, conform principiului "resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis".
Astfel, urmare a caracterului retroactiv al rezolutiunii, dobanditorul nu putea transmite
drepturi pe care nu le avea "nemo plus juris ad alium transfere potest, quam ipso habet". Cu
toate acestea, tertii dobanditori vor putea opune dobandirea drepturilor lor prin posesie de
buna credinta (art. 1909 Cod civil), in cazul bunurilor mobile si prin uzucapiune, in cazul
bunurilor imobile.

c) Riscul contractului. Prin problema riscului contractului se înţelege stabilirea părţii care

va suporta consecinţele neexecutării contractului sinalagmatic, ca urmare a imposibilităţii

fortuite.

Regula suportării riscului este aceea că el se va localiza la debitorul obligaţiei imposibil de

executat (nu va putea pretinde celeilalte părţi să-şi execute obligaţia corelativă, dar nici

cealaltă parte nu poate pretinde despăgubiri pentru neexecutare de la debitorul obligaţiei

imposibil de executat).

„Proprietarul suportă riscul pieirii bunului, dacă acesta n-a fost asumat de o altă persoană sau
dacă prin lege nu se dispune altfel”.
În contractele translative de proprietate, conform art. 1274, „În lipsă de stipulaţie contrară,

cât timp bunul nu este predat, riscul contractului rămâne în sarcina debitorului obligaţiei

de predare, chiar dacă proprietatea a fost transferată dobânditorului. În cazul pieirii

fortuite a bunului, debitorul obligaţiei de predare pierde dreptul la contraprestaţie, iar

dacă a primit-o, este obligat să o restituie”. Statornicind suportarea riscului în sarcina

debitorului obligaţiei de predare, este acoperită inclusiv suportarea riscului în cazul

transferului dreptului de proprietate printr-un act juridic sub condiţie, păstrându-se soluţia

existentă sub imperiul Codului civil de la 1864, pentru cazul pieirii totale a bunului. Pentru

pieirea parţială, reiese că soluţia este schimbată.

3. EFECTELE COMERTULUI :

Legea 58/1934 Cambia

Debitor

Creditor 1

Creditor 2

Creditor N
Legea 58/1934 – Cambia

Debitor (tras)

Cambie

Creditor 1 (tragator)

Creditor 2 (girant)

Gir (andosare)

Creditor N

Efectul cambiei – stinge efectele. Stinge raporturile obligationale

Avantaj – circula o hartie, mai avantajos decat circulatul lui bun fizic

Se pot cere garantii ce determina : raportul obligational initial, raportul obligational cambiat,
raport obligational al cambiei

Cambia functioneaza in cazul unei plati (fara obligatie, fara datorii) catre altcineva ca o
operatiune de creditare. Cand nu se sting raporturile obligationale, functioneaza cambia.

Poate avea dubla natura in functie de raporturile grevate

Cec = banca pune la dispozitia clientului (tragator) un carnet de cecuri; banca (cel in care se
trage)

Forma mai speciala de candia are ca obiect obligatii patrimoniale. Are data scadenta.
Nerespectarea = emiterea fara acoperire (infractiune)

Termen scadent (bilet la ordin) NU este egal cu termen suspensiv.

Exceptiile reale :

1. de la relativitate : doar stipulatia pentru altul : 1284 CP (beneficierea de pe urma altuia)

Stipulatia pentru altul = Contract incheiat intre stipulant si promitent in folosul unui tert
beneficiar (Nu are legatura cu contractul) => Operatiune triunghiulara

Intre stipulant si promitent -> Contract sinalagmatic (rezolutiune sau executare silita in cazul
neexecutarii obligatiei)

Intre promitent si tertul beneficiar -> nu exista raport

Stipulatia pentru altul are ca scop stingerea unor relatii obligationale. Daca nu exista obligatia
=> Donatie indirecta prin intermediar (prin promitent)

Poate fi de sine statatoare sau inserata intr o clauza.

Revocarea stipulatiei pentru altul : 1287 CC (acelasi mecanism ca la acceptarea ofertei)

Exceptiile aparente de la relativitate :

1. Actiuni directe (angajatii -terti- pot angaja actiuni directe fata de beneficiar)

2. Antrepriza (antreprenorul se obliga fata de angajator sa presteze ceva)

3. Mandat (mandant imputerniceste -partial sau integral- un mandatar pentru a face ceva)
Mandantul poate actiona direct impotriva sub-mandatarului

4. Locatiune (locator catre un locatar. Locatorul poate indrepta direct impotriva sub-
locatorului)

5. Asigurare

6. Transport

Exceptiile simulatiei : (ne intereseaza la relativitate )

Unei vointe publice

Unei vointe interne, secrete

 4. INTERPRETAREA CONTRACTULUI. EFECTELE CONTRACTULUI :

Interpretarea = operatia prin care se determina intelesul exact al clauzelor contractului. Prin
cercetarea manifestarii de vointa a partilor in stransa corelatie cu vointa lor interna

Intervine dupa ce existenta contractului a fost probata prin mijloace prevazute de lege in
functie de modul de formare :

1. Inscrisul intre prezenti

2. Constatarea acordului suficient in cazul negocierii

3. Determinarea momentului inchierii contractului prin oferta-acceptare

Intervine doar atunci cand vointa partilor nu este clar exprimata in contract.

Apare in stransa legatura cu operatia de calificare juridica a contractului, Desi teoretic,

operatia de interpretare (chestiune de fapt) poate fi separata de operatia de calificare juridica a
acestuia (chestiune de drept), in practica cele 2 operatiuni ajung sa se confunde :

Calificarea apare ca un prim rezultat al interpretarii – incadrarea contractului intr-o

anumita categori atrage un anumit regim juridic (contracte speciale/nenumite/numite)
– contractul va produce efectele categoriei de care apartine in urma calificarii

Interpretarea poate continua in privinta cuprinsului acestor efecte, intemeindu-se pe

calificarea juridica data contractului

Reguli de interpretare (caracter supletiv) – 1266-1269, 1272

I. Reguli de stabilire a vointei reale :

1) Contractele se interpreteaza dupa vointa interna (reala), iar nu dupa sensul

literal al termenilor – 1266(1)

Pana la proba contrata, vointa declarata se prezuma a fi vointa reala -> vointa rea;a
trebuie probata de partea interesata

Criterii pentru stabilirea vointei reale : 1266(2)

- Scopul contractului
- Negocierile – actele, documentele, instrumentele precontractuale
 - La finalul negocierilor, partile pot insera o clauza de fuziune in contractul
negociat prin care sa elimite continutul din continutul contractului toate
intstrumentele precontractuale
- In absenta unei precizari exprese, clauza de fuziune nu exclude valoarea
interpretativa a instrumentelor precontractuale

Practicile statornicite intre parti

Comportamentul partilor ulterior incheierii contractului

Motive : causa proxima si causa remota

2) Clauzele trebuie supuse unei interpretari sistematice, deci se interpreteaza unele prin altele,
dandu-se fiecareia intelesul ce rezulta din ansamblul contractului – 1267

II. Reguli de completare a contractului :

Aplicabile in cazul contractului incheiat prin acord suficient

Partile s-au pus de acord asupra elementelor esențiale, iar instanta este chemata sa
completeze contractul.

1) contractul valabil incheiat obliga nu numai la ceea ce este expres sipulat, dar si la toate
urmarile pe care practicile statornicite intre parti, uzantele, legea sau echitatea le dau
contractului dupa natura lui – 1272(1)

2) clauzele obisnuite se subinteleg, chiar daca nu sunt expres mentionate – 1272(2)

Clauzele implicite (tacite)

1. obligatia de buna-credinta in materie contractuala – 1170

In caz contrar – abuz de drept contractual

2. obligatia de cooperare contractuala

3. obligatia de coerenta in conduita contractuala

4. obligatia de informare contractuala

 5. obligatia de securitate – in dreptul consumului antreneaza raspunderea pentru
produse defectuoase

III. Reguli de interpretare a clauzelor indoielnice :

1. in sensul care rezulta din natura si din obiectul contractului

2. in sensul in care rezulta din natura contractului, imprejurarile in care a fost incheiat,
interpretarea data anterior de parti, sensul atribuit in general clauzelor si expresiilor din
domeniu, uzante

3. in sensul in care poate produce efecte, iar nu in sensul in care nu ar produce vreun efect

4. oricat de generali ar fi termenii folositi, contractul nu cuprinde decat lucrul asupra caruia
partile si-au propus sa contracteze

5. cand s-a folosit un exemplu pentru aplicarea intelesului unor clauze, intinderea efectelor
contractului nu trebuie redusa la exemplul dat

6. daca dupa aplicarea regulilor anterioare contractul ramane neclar, se interpreteaza in

favoarea celui care s-a obligat – in dubio pro reo

5. Plata :
- Executarea voluntara a obligatiei de catre debitor, indiferent de obiectul
obligatiei
- Remiterea unei sume de bani sau executarea oricarei alte prestatii
- Temei : existenta unei datorii
- Pot fi executate prin plata atat obligatiile perfecte cat si imperfecte
 Conditiile platii : Cine poate face plata :
- D este tinut sa isi execute obligatiile cu diligenta pe care un bun proprietar
o depune in administrarea bunurilor sale
- In principiu o poate face oricine
- 1472 – pbligatia poate fi achitata de orice persoana interesata si de una
neinteresata
 - Persoane interesate : debitorul (cel tinut a face plata, o poate face
persoanal/prin reprezentant); o persoana tinuta alaturi de debitor
(codebitor, fideiusor)
- Persoane neinteresate : un tert

Exceptii :

- in cazul obligatiilor de a face intuitu persoanae, plata nu poate fi facuta

decat de debitorul acelei obligatii
- cand partile au convenit ca plata sa nu fie facuta de altcineva decat de
debitor

Efecte :

- comunicarea se poate face in orice modalitate adecvata

- AJU produce efecte din momentul in care comuncarea ajunge la destinatar,
chiar daca nu a luat la cunostinta de aceasta (sistemul receptiei)
- AJU poate fi revocat pana la comunicarea catre destinatar

 Data plăţii. Plata urmează a se face atunci când datoria a ajuns la scadenţă, adică a
devenit exigibilă. În această privinţă, distingem între obligaţii cu executare imediată –
pure şi simple – şi obligaţii cu termen. La obligaţiile cu execuţie imediată plata
trebuie făcută la momentul naşterii raportului juridic obligaţional; chiar la acel
moment obligaţia a devenit exigibilă.

 Imputaţia plăţii. Este posibil ca un debitor să aibă faţă de acelaşi creditor mai multe
datorii care au drept obiect de bunuri de aceeaşi natură. Imputaţia plăţii poate fi făcută
mai întâi prin acordul părţilor – art. 1506 alin. (1) NCC. În al doilea rând, ea poate fi
făcută numai de una din părţi, de fie numai de debitor, fie numai de creditor. În sfârşit,
în anumite situaţii, legea însăşi poate dispune asupra modului cum se va face
imputaţia.

6. Promisiunea unilaterala – 1327 :

- AJU prin care autorul se obliga fata de un destinatar sa execute o anumite
prestatie, independent de acceptarea acestuia
- il obliga numai pe autor
 - destinatarul poate refuza dreptul – promisiunea devine caduca
- daca destinatarul accepta – poate pretinde executarea/daune interese pentru
neexecutare
- daca este prevazut un termen. Promisiunea se considera irevocabila pe o
perioada rezonabila in functie de natura obligatiei si imprejurarile in care a
fost asumata
- promisiunea unilaterala este distincta de promisiunea unilaterala de a
contracta

7. Promisiunea publica de recompensa – 1328

- AJU care consta intr-o oferta adresata publicului de catre emitent de a plati
o recompensa in schimbul unei prestatii determinate
Recompensa :
- Se datoreaza si atunci cand prestatia a fost executata fara a se cunoaste
promsiunea
- Daca prestatia a fost executata impreuna de mai multe persoane =>
recompensa se imparte proportional contributiei fiecaruia
- Daca a fost executata separat de mai multe persoane -> recompensa pusa
revine primului care a comunicat rezultatul
Revocarea :
- Trebuie facuta in aceeasi forma in care o promisiunea de recompensa a fpst
facuta publica
- Nu produce efecte fata de care care a executat prestatia inainte de
publucarea revocarii
- Daca e facuta fara justa cauza, autorul datoreaza o despagubire pana la
valoarea recompensei celor care au facut cheltuieli inainte de publicarea
revocarii

8. Fundamentul contractului ca izvor de obligatii

=acord de vointe dintre persoana cu intentia de a constitui/modifica/stinge un RJ

Contract=conventie=act de formatie bilateral

Fundamentul contractului = izvor de obligatii = limita a propriei libertati de vointa