NULITATEA

I. Noțiune

Nulitate = sancțiune ce constă în desființarea actului juridic pt trecut (ex tunc) ca urmare a
nerespectării condițiilor de fond și formă solemnă la momentul încheierii lui.

II. Clasificare
a) După natura interesului ocrotit
- Nulitate absolută – când se încalcă o normă juridică care ocrotește un interes public
 Nul, nul de drept, nul de prim drept
- Nulitate relativă – când se încalcă o normă juridică care ocrotește un interes particular
 Anulabil

b) După modul de reglementare

- Nulități exprese – prevăzute de norma juridică
- Nulități virtuale - nu sunt prevăzute de norma juridică și se deduc

c) După obiect
- Nulități de fond – nu se respectă condiții de fond ale actului
- Nulități de formă – nu se respectă forma solemnă

d) După efecte
- Nulități totale – actul se desființează în întregime
- Nulități parțiale – actul este lipsit de efecte doar în privința unor clauze
 Legea privind circulația terenurilor prevedea că o familie putea avea în proprietate
100 ha teren arabil. Dacă o familie avea 80 ha și mai achiziționa 50 – menținem actul
pt 20 ha și e nul parțial pt restul de 30 ha.
 Clauze pentru inalienabilitate – mai mare de 49 de ani se sancționează cu nulitatea
parțială
Nulitate absolută, Nulitate relativă – ambele pot fi totale și parțiale

e) După modul de constatare

- Nulități convenționale = act juridic prin care părțile, de comun acord, constată nulitatea
unui contract încheiat
- Nulități judiciare = se constată/se pronunță de instanța de judecată
 !!Nulitatea absolută se constată de instanță și se cere prin acțiunea în constatarea nulității
absolute
!!Nulitatea relativă se pronunță și se cere prin acțiunea în pronunțarea nulității relative/în
anulabilitate
- Nulități de drept = intervin prin efectul legii
 Opinia 1: Clauze nescrise (Boroi) sunt nulități absolute, de drept, exprese și parțiale
 Opinia 2: Nu există nulități de drept fără să fie constatate sau pronunțate de instanță. –
1277

Clauze leonine – un asociat este exclus de la beneficii și suportă doar pierderi

!! Dacă tipul de nulitate nu e prevăzut de lege, se aplică criteriul interesului (general sau
particular). Dacă nici după criteriul interesului nu se poate stabili tipul de nulitate, se prezumă că
nulitatea e relativă.

III. Cazuri de nulitate

Nulitate absolută Nulitate relativă

Se încalcă o normă de interes general Se încalcă o normă de interes particular
Caz Caz
- Nerespectarea capacității de folosință - Nerespectarea capacității de exercițiu
- Principiul specialității capacității de - Obiect determinat, determinabil și licit
folosință - Lipsa cauzei dacă e comună
- Obiectul contractului determinat și licit - Lipsa discernământului
- Obiect imposibil absolut - Vicii de consimțământ
- Obiectul să existe la încheiere - Nerespectarea dreptului de preemțiune în
- Obiectul să fie în circuitul civil caz de interes privat
- Cauza să existe, să fie licită și imorală
- Frauda la lege
- Consimțământ dat fără intenție
- Consimțământ cu condiție purcontestativă
- Forma solemnă
- Lipsă totală de consimțământ
- Nerespectarea dreptului de preemțiune al
statului
- Clauză de inalienabilitate mai mare de 49
de ani

IV. Regim juridic

- Cine o invocă
- În cât timp (termen de prescripție)
 - Dacă se confirmă sau nu

A. NULITATE ABSOLUTĂ
1) Cine o invocă? – oricine e interesat
- Părțile
- Succesorii
- Creditor chirografar = creditor care nu are garanții reale (gaj și ipotecă), dar are un drept
de gaj general asupra patrimoniului debitorului (debitorul răspunde cu bunurile rămase și
viitoare)
- Procurorul pentru minor
- Instanța din oficiu – obligată să invoce din oficiu.
- Terți
2) Termen de prescripție
- Este imprescriptibilă atât pe cale de acțiune, cât și pe cale de excepție
3) Confirmare
- De regulă nu se confirmă
- Excepții când se confirmă:
o Art. 303 C.Civil: căsătorie minori sub 16 ani - nulitatea absolută a căsătoriei se
confirmă dacă femeia a născut sau a rămas însărcinată sau dacă ambii soți
împlinesc 18 ani.
o Art. 1010 C.Civil (liberalități): nulitatea absolută a donației sau a testamentului se
confirmă prin executarea voluntară de către moștenitori sau prin renunțarea de a
invoca nulitatea.

!!Pe cale de acțiune, reclamantul introduce acțiune în nulitate sau în anulabilitate.

!!Pe cale de excepție, pârâtul, dintr-o acțiune având ca obiect executarea contractului, se
apără pentru a nu executa contractul, invocând nulitatea absolută sau relativă ridicând excepția
nulității.

!!Pe cale excepție, istanța din oficiu poate să invoce doar nulitatea contractului într-un
litigiu având ca obiect executarea contractului.

B. NULITATE RELATIVĂ
1) Cine o invocă? – persoana al cărei interes este ocrotit
- Partea
- Succesorii
- Creditorii chirografari
- Terții:
 o Înstrăinătorul și terțul beneficiar al clauzei de inalienabilitate. Aceștia pot să ceară
nulitatea relativă a contractului încheiat de cumpărătorul bunului cu încălcarea
clauzei.
o Nulitatea relativă poate fi invocată în cazul unei persoane juridice de orice terț
interesat.
o Dacă o persoană a încheiat un act lipsită de discernământ iar ulterior a fost pusă
sub tutelă specială, terțul interesat poate solicita nulitatea relativă a actului
încheiat dacă fac dovada că lipsa de discernământ era cunoscută.
- Procurorul
- Instanța NU poate invoca
2) Termen de prescripție
- Prescripție extinctivă
o Pe cale de acțiune e prescriptibilă în 3 ani
o Pe cale de excepție e imprescriptibilă

Excepție:

- Leziunea – nulitatea relativă este prescriptibilă într-un an, atât pe cale de acțiune, cât și pe
cale de excepție
3) Confirmare = act juridic unilateral prin care partea îndreptățită să invoce nulitatea
relativă renunță să o invoce.
- Nulitatea relativă se confirmă

Felurile confirmării (art.1263):

- Tacită – când rezultă din fapte (executarea contractului, neintroducerea acțiunii în nulitate
relativă în termenul de prescripție)
- Expresă – când rezultă dintr-un înscris. Trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
o Persoana care confirmă să cunoască cauza de nulitate (să fie în deplină cunoștință
de cauză)
o În caz de violență, confirmarea se face după încetare
o În momentul confirmării, condițiile de valabilitate să fie îndeplinite (viciul care
afecta contractul să nu mai existe)
o Poate să confirme o persoană cu capacitate deplină. Pt minor confirmarea se face
de către reprezentantul legal sau de către ocrotitorul legal.
o Actul de confirmare trebuie să cuprindă:
 Obiectul, cauza și natura obligației
 Motivul acțiunii în anulare
 Intenția de a repara viciul pe care se întemeiază acțiunea (despăgubiri)
Procedura confirmării exprese (art.1263 alin.6):
- Se pune în întârziere cel care trebuie să confirme (vânzătorul) prin nortificare
 - Prin notificare se cere ori să se confirme actul expres, ori ca vânzătorul să introducă
acțiune în nulitate relativă în 6 luni.
- Dacă nu se introduce acțiunea în 6 luni, actul se confirmă, iar vânzătorul e decăzut din
dreptul de a cere nulitate relativă

Efectele confirmării (art.1265):

- Confirmarea actului juridic produce efecte retro-activ din momentul încheierii actului
juridic
- Confirmarea nulității făcută numai cu o parte nu împiedică confirmarea nulității cu
cealaltă parte
- Confirmarea nulității în caz de dol și violență nu implică renunțarea la despăgubiri

V. Efectele nulității – sunt guvernate de 4 principii:

a) QUOD NULLUM EST = ceea ce e nul nu produce efecte – De la acest principiu decurg
celelalte 3 principii:

b) Principiul retroactivității efectelor nulității = efectele nulității se produc retroactiv (ex

tunc) – presupune ca un contract să se desființeze pt trecut ca și cum nu s-a încheiat
Excepții (contractul se menține pentru trecut):
- Căsătoria putativă – art.304: soțul de bună credință păstrează calitatea de soț chiar
dacă se anulează căsătoria
- Minorul de bună credință păstrează capacitatea deplină de exercițiu chiar dacă se
anulează căsătoria
- Copiii rezultați din căsătoria anulată își mențin statutul de copii din căsătorie

c) Principiul restabilirii situației anterioare – restitutio in integrum – prestațiile primite în

baza unui act nul se restituie integral. Se formulează o acțiune în instanță cu 2 capete de
cerere:
o Nulitatea actului
o Restituirea prestațiilor ca efect al nulității contractului

Dacă nu se solicită în instanță și al doilea capăt de cerere, ci doar nulitatea, instanța nu

poate din oficiu să dispună restituirea prestației.

Excepții când părțile nu își restituie reciproc prestațiile:

 - Posesorul de bună-credință a unui bun frugifer păstrează fructele culese cât timp durează
buna-credință (perioada de bună-credință încetează în momentul introducerii unei cereri
de chemare în judecată)
- Minorul restituie doar în limita folosului realizat (art.47 C.Civil) – minorul restituie
sumele cu care a achitat o datorie
- Situația în care posesorul unui imobil invocă uzucapiunea

Pe vechiul cod civil se considerau excepții și următoarele situații:

- Nu se putea cere restituirea de către persoana care invoca propria culpă (propria
turpitudine) în cazul cauzei ilicite și imorale – în prezent nu mai constituie o excepție
deoarece prestațiile se restituie în cazul cauzei ilicite și imorale
- În cazul contractelor cu executare succesivă, prestațiile nu se restituiau datorită
imposibilității de restituire – în prezent nu mai e o excepție deoarece prestațiile se
restituie prin echivalent

d) Anularea actului principal determină anularea actului subsecvent – resoluto jure

dantis resolvitur jus accipientis: anularea unui act principal determină anularea actelor
subsecvente încheiate în baza lui.
Excepții (situații în care actele subsecvente nu se anulează):
- Actele de conservare și de administrare se mențin în permanență în toate cazurile
- Locațiunea se menține dacă este încheiat cu un locatar de bună-credință, dar fără a depăși
un an de la data desființării contractului principal
- Dacă proprietarul unui bun mobil înstrăinează acest bun unui terț de bună-credință printr-
un act cu titlu oneros, contractul încheiat cu terțul se menține (art.937 alin.1 C.Civil)
- Actele cu titlu gratuit se anulează
- Subdobânditorul de bună-credință a unui bun imobil printr-un act cu titlul oneros (actele
nu se anulează dacă acțiunea este introdusă după 3 ani de când subdobânditorul și-a
înscris dreptul în cartea funciară)
- Subdobânditorul de bună-credință printr-un act cu titlu gratuit (actele nu se anulează dacă
acțiunea se introduce după 5 ani de când și-a intabulat dreptul)
- Cel declarat mort nu poate cere restituirea bunurilor de la subdobânditorul de bună-
credință printr-un act cu titlu oneros

VI. Principii care înlătură regula quod nullum est

a. Principiul conversiunii (Conversiune = transformarea unui act nevalabil în unul valabil)
- Să existe un element de diferențiere între cele 2 acte
 - Actul în care se transformă să îndeplinească toate condițiile de valabilitate
- Părțile să nu fi exclus conversiunea

Actul nul, ca înscris autentic, e valabil ca înscris sub semnătură privată (testamentul autentic
nul poate fi valabil ca testament olograf)

b. Principiul erorii comune = eroarea comună crează dreptul

- Actul nul încheiat într-o eroare comună e considerat a fi valabil – se aplică doar actelor
de stare civilă
c. Principiul răspunderii delictuale
VII. Delimitări de alte sancțiuni

Rezoluțiune
- Contracte sinalagmatice cu executare
dintr-o dată
- O parte nu își execută obligația
- Produce efecte retro-active constând în
desfacerea în trecut și restituirea
prestației
Reziliere
- Contracte sinalagmatice cu executare
succesivă
- O parte nu își execută culpabil obligația
- Desfacerea contractului pentru viitor

Caducitate = eveniment exterior nedepinzând de părți, ce constă în lipsirea de efecte a

contractului, intervenind ulterior încheierii ei.

*Exemplu: Testamentul devine caduc dacă beneficiarul decedează înainte de testator;

Oferta devine caducă dacă destinatarul decedează în termenul de acceptare.
 EFECTELE ACTULUI JURIDIC

1. Noțiune

Efectele actului juridic = drepturile și obligațiile părților actului juridic.

Sunt guvernate de 3 principii:

- Principiul forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda)

- Principiul irevocabilității
- Principiul relativității efectelor actelor juridice

a. Pincipiul forței obligatorii a contractului (art. 1270) = contractul este obligatoriu

pentru părți ca și o lege
Excepții de restrângere = actul își produce efectele (încetează) înainte de termen:
- Contractul de locațiune încetează prin pieirea bunului înainte de termen
- Contractul de mandat – încetează prin moartea, incapacitatea mandantului și
mandatarului
- Contractul de întreținere pe durată determinată încetează prin moartea creditorului
- Contractul de locuință încetează în 30 de zile de la moartea chiriașului

Excepții de extindere = actul produce efecte peste termenul convenit

- Prorogarea legală a contractelor prin efectul legii (contractele de închiriere a imobilelor
naționalizate)
- Prelungirea contractelor cu executare succesivă datorită suspendării executării acestora
din cauză de forță majoră
- Teoria impreviziunii (art. 1271);
o Contracte cu titlu oneros sinalagmatice cu executare succesivă
o Presupune o rupere a echilibrului contractual în urma unor împrejurări care nu
puteau fi avute în vedere de către părțile la încheierea contractului
o Presupune o renegociere a cauzelor contractuale sau chiar încetarea contractului

b. Principiul irevocabilității (art. 1270 alin.1)

- Contractul nu poate fi revocat de către o parte, ci prin acordul ambelor părți
- Actele juridice unilaterale nu se pot revoca (ex: oferta de recompensă, demisia)
- Excepții de la irevocabilitatea actului unilateral:
o Testamentul
o Revocarea renunțării la moștenire se face în termenul de opțiune succesorală și
dacă moșternirea n-a fost acceptată de altă persoană
 o Adopția
- Excepții de la irevocabilitatea contractelor = contractul poate fi revocat de o singură
parte:
o Contractul de locațiune pe o perioadă nedeterminată poate fi revocat de o parte cu
respectarea unui termen de preaviz (denunțare unilaterală)
o Contractul de mandat poate fi revocat de mandant – mandatarul renunță unilateral
o Contractul de donație între soți se revocă în timpul căsătoriei și cât timp nu sunt
despărțiți în fapt

!TACITARE LOCAȚIUNE! = nu este o excepție de la principiul forței obligatorii deoarece

intervine ca urmare acordului părților și nu ca efect al unei împrejurări externe!
!Dacă părțile stabilesc în contract o clauză de denunțare unilaterală a contractului (clauză de
dezicere) nu constituie excepție de la principiul irevocabilității!

c. Principiul relativității efectelor contractului (art. 1280)

- Contractul dă naștere la drepturi și obligații în sarcina părților, nu și față de terți.
- Parte – persoană care încheie contractul și în patrimoniul său se produc efectele
- Terț – persoană care nu încheie contractul
- Avânzi-causă – categorie intermediară între părți și terți care nu încheie contractul, dar în
patrimoniul cărora actul produce efecte.
o SUCCESOR UNIVERSAL (primește un patrimoniu întreg – moștenitorul legal
unic) ȘI CU TITLU UNIVERSAL (primește un patrimoniu fracțional –
moștenitorii legali)
o SUCCESOR CU TITLU PARTICULAR (moștenitor testamentar al unui singur
bun – legatar)
o CREDITOR CHIROGRAFAR

Excepții = contractul produce drepturi față de o terță persoană:

- Stipulația pentru altul = contract prin care stipulantul se obligă față de cealaltă parte să
execute o obligație în favoarea terțului beneficiar (donație cu sarcini, transport)
*este o excepție aparentă deoarece terțul beneficiar trebuie să accepte dreptul
- Promisiunea faptei altuia = promitentul se obligă să determine un terț să încheie un
contract
*nu ia naștere obligația terțului de a încheia contractul, ci obligația promitentului
- Simulația = operațiune juridică prin care părțile încheie 2 contracte (un contract public
dar mincinos și un act secret dar adevărat numit contraînscris)
 PRESCRIPȚIA EXTINCTIVĂ
- Termen general – 3 ani
- Fisc, administrativ – 5 ani

1. Noțiune: Mod de stingere al dreptului la acțiune în sens material ca urmare a

neexercitării în termenul prevăzut de lege.
Dreptul la acțiune = dreptul unei persoane de a introduce o acțiune în instanță (în sens
procedural) și de a obține o hotărâre judecătorească pe care să o punem în executare silită
(în sens material)

2. Efecte
a. Prin prescripție se stinge dreptul la acțiune în sens material, nu în sens procedural (art.
2500)
b. Dreptul și obligația corelativă subzistă dar se transformă din perfecte în imperfecte (nu
pot fi puse în executare silită dar pot fi executate de bunăvoie)
c. Cel care a executat de bunăvoie nu poate cere restituirea chiar dacă nu știa că dreptul e
prescris (art. 2506 alin.3)
d. Odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal (capital) se stinge și
dreptul la acțiune privind accesoriile (dobânzi, penalități) (art.2503 alin.1)
Art.2503. alin.1 – regulă -> Art.2504 alin.1 – excepția regulii
Excepție: Prescripția acțiunii creanței principale nu conduce și la stingerea acțiunii
ipotecare (este imprescriptibilă = creditorul ipotecar va putea urmări oricând bunurile
ipotecate mobile sau imobile)
Excepție de la excepție: Din vânzarea bunurilor ipotecate se va acoperi doar capitalul, nu
și accesoriile prescrise (dobânzi, penalități)
e. Art.2503 alin.2 – în cazul unui contract cu prestații succesive, pentru fiecare prestație
curge un termen de prescripție separat (excepție art.2503 alin.3)
Excepții: În cazul în care prestațiile alcătuiesc un tot unitar (vânzare cu plata în rate,
întreținere, rentă), prescripția începe să curgă de la data la care devine scadentă/exigibilă
ultima rată (art.2526).

1 ian 2023 – vând mașina cu plata prețului în rate

Prima rată – 1 ian.2025 – 5000 euro
A doua rată – 1 ian.2026 – 5000 euro
A treia rată – 1 ian.2027 – 5000 euro
Introduc acțiunea la 1 aug.2029 – RECUPEREZ DOAR RATA DIN 1 IAN.2027!
 3. Invocare

Se invocă pe cale de excepție într-un dosar deschis de către creditorul reclamant:

- Pârâtul (cel în folosul căruia curge) , în primă instanță, prin întâmpinare sau în lipsa
invocării, la primul termen de judecată cu părțile legal citate.
- Instanța nu poate din oficiu să invoce excepția (art.2512 alin.3)
- Codebitori și fideiusori (=Cei care garantează pentru altul, obligându-se să-i plătească
datoriile) – dacă debitorul principal nu o face
- Creditori ai debitorilor

Prescripția curge în favoarea debitorului (pârâtului) și în defavoarea creditorului (reclamantului).

4. Domeniul de aplicare
a) Drepturi reale – acțiuni reale

IMPRESCRIPTIBILE
- Acțiune în revendicare mobiliară și
imobiliară bazată pe proprietatea
privată
- Acțiune în revendicare mobiliară sau
imobiliară bazată pe proprietate publică
- Acțiune confesorie de superficie.
- Acțiune negatorie
- Acțiune în partaj
- Acțiune în grănițuire
PRESCRIPTIBILE
- Acțiune în revendicare imobiliară în
caz de avulsiune – 1 an
- Acțiune în revendicare mobiliară
(animale domestice) – 30 de zile
- Acțiune confesorie în caz de uzufruct,
abitație, servitute – 10 ani
- Acțiune posesorie – 1 an

Acțiune în revendicare – acțiunea prin care proprietarul neposesor solicită restituirea

bunului de la posesorul neproprietar.

Acțiune confesorie – acțiunea prin care titularul unui dezmembrământ solicită

recunoașterea lui de la proprietar.

o Superficie (art.696)

Acțiune negatorie – acțiunea prin care proprietarul neagă existența unui

dezmembrământ.

Acțiune posesorie – acțiunea prin care un posesor cere restituirea bunului sau încetarea
tulburării.

Acțiune în partaj – acțiune prin care se împart bunurile comune.

 Acțiune în grănițuire – acțiunea în delimitarea a două proprietăți vecine.

b) Drepturi de creanță – acțiuni personale (regulă: prescriptibile)

- Rezoluțiune, reziliere – 3 ani
- Executare obligații – 3 ani
- Despăgubiri – 3 ani
- Acțiunea în despăgubiri a prejudiciului adus mediului încojurător – 10 ani
- Acțiunea în despăgubiri pentru acte de tortură și acte de barbarie, violență sau agresiuni
sexuale contra unui minor sau împotriva unei persoane în neputință de a se apăra
(art.2518 alin.2) – 10 ani

c) Acțiunea în nulitate
 Nulitate absolută
- acțiune în constatare – imprescriptibilă
- pe cale de excepție – imprescriptibilă

Nulitatea absolută e imprescriptibilă atât pe cale de acțiune, cât și pe cale de excepție.

 Nulitate relativă
- acțiune în pronunțare – prescriptibilă în 3 ani
o excepție – leziunea – prescriptibilă 1 an de la încheierea contractului
- pe cale de excepție – imprescriptibilă
o excepție – leziunea – prescriptibilă 1 an

Nulitatea relativă e prescriptibilă pe cale de acțiune în 3 ani, și pe cale de excepție

imprescriptibilă, cu excepția leziunii care e, atât pe cale de acțiune cât și pe cale de excepție,
prescriptibilă într-un an.

d) Acțiunea în constatare (a existenței unui drept, nulității absolute a unui act, nulității
absolute a certificatului de moștenitor) – rezoluțiune, reziliere – e imprescriptibilă
(art.2502)

e) Drepturi personal–nepatrimoniale –> acțiuni nepatrimoniale (regulă:

imprescriptibile)
- Acțiune în rectificare – instituția eminentă
- Acțiune în completare / modificare – instanță
 - Acțiune în stabilirea maternității – imprescriptibilă (art. 422) – împotriva mamei și
moștenitorilor
- Acțiune în stabilirea paternității – față de tată și moștenitorii lui

Excepție – când sunt prescriptibile:

- Acțiune în stabilirea maternității – față de moșteniorii mamei și mamă când e introdusă

de moștenitorii copilului – 1 an de la deces
- Acțiune în stabilirea maternității – față de moștenitorii tatălui și tată când e introdusă de
moștenitorii copilului – 1 an de la deces
- Acțiune în tăgada paternității introdusă de către soțul mamei – 3 ani de la naștere
- Acțiune în tăgada paternității de către pretinsul tată biologic (art.432 alin.2) –
imprescriptibilă în timpul vieții
- Dacă tatăl decedează – moștenitorii într-un an de la data decesului
- Acțiune în tăgada paternității de către copil – imprescriptibilă în timpul vieții

5. Termenul de prescriptie – Intervalul de timp în care trebuie exercitat dreptul la acțiune

în sens material

Clasificare:

a. După natura lor

- Termen general – se aplică ori de câte ori legea nu prevede un termen special, iar
acțiunea e prescriptibilă – termen general de 3 ani
- Termen special – se aplică ori de câte ori legea se prevede, chiar dacă e de 3 ani

10 ani – acțiuni reale nedeclarate ca imprescriptibile: tortura, acte de violență.

- Acțiune posesorie – 1 an
- Acțiune în revendicare în caz de avulsiune – 1 an
- La avocat, notar care nu a fost plătit – 1 an
- Plată inginer, constructor, arhitect – 1 an
- La contractul de transport de marfă terestru/aerian/naval – 1 an – (art.2521), Dacă e de
persoane – 3 ani
- În cazul contractului multimodal de marfă – termen special de 3 ani
- La asigurări 2 ani – (art.2519)

b. După izvor
- Termen legal – prevăzute de lege (de ex: termenele generale și speciale)
- Termen convențional – stabilite prin convenția părților, cu anumite limite (art.2515)
Limite:

Părțile nu pot să stabilească printr-o clauză că o acțiune prescriptibilă e imprescriptibilă și

invers, sub sancțiunea nulității absolute a clauzei

Părțile pot modifica termenele legale de prescripție, după cum urmează:

- Termene mai mici de 10 ani pot fi micșorate pănă la 1 an sau mărite până la 10 ani
- Termene de 10 ani sau mai mari, pot fi prelungite până la 20 de ani

Todică: nu se poate micșora până la un an

Boroi: se poate micșora până la un an

Condiții cu micșorarea termenelor:

1. Părțile să aibă capacitate deplină

2. Acord expres
3. Nu se admit aceste clauze:
- În cazul termenelor privind drepturile de care părțile nu pot dispune (drepturi privind
starea și capacitatea persoanei)
- În cazul acțiunilor izvorâte din contracte de adeziune
- Acțiuni din contracte cu consumatori și asigurări

Sancțiunea nerespectării acestor reguli: nulitate absolută

Termenul de 6 luni:

- Nulitatea relativă a căsătoriei

- Acțiune în pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic

Nulitatea relativă a persoanei juridice – 1 an

Termenele de mai sus pot fi modificate doar în sensul majorării până la 10 ani, cu
excepția termenelor legate de starea civilă (acțiunea în stabilirea filiației, paternității,
maternității).

6. Cursul prescripției
- Început
- Suspendare
- Întrerupere
- Împlinire
- Repunere în termen
 A. ÎNCEPUTUL PRESCRIPȚIEI = momentul de la care începe să curgă termenul de
prescripție

Regulă generală: prescripția începe să curgă de la nașterea dreptului la acțiune – ACTIO

NON NATA NON CURIT PRESCRIPTIO

Reguli speciale:

1. a. În cazul obligațiilor de a da și a face prescripția curge când obligația e exigibilă

(scadentă)
A da = a transmite sau a constitui un drept
A face = a preda un bun, a executa o lucrare, a presta un serviciu

În cazul raporturilor pure și simple (fără termen/condiții)

b. În cazul termenului suspensiv (=eveniment viitor și sigur că se produce, care amână

executarea obligației – executarea contractului) prescripția începe să curgă de la
împlinirea termenului suspensiv
c. În cazul condiției suspensive (=eveniment viitor și nesigur că se produce, de care
depinde nașterea dreptului – încheierea contractului) prescripția începe să curgă de la
împlinirea condiției
d. În cazul termenului extinctiv (=eveniment viitor și sigur că se produce care amână
stingerea dreptului – încetarea executării contractului) prescripția începe să curgă de la
scadență (se aplică art.2524 alin.1)
e. În cazul condiției rezolutorie (=eveniment viitor și nesigur că se produce de care
depinde stingerea unui drept subiectiv – desființarea contractului) prescripția începe să
curgă de la data îndeplinirii condiției rezolutorii
2. Art. 2525
În cazul în care un act juridic a fost anulat, rezolvit (desființat prin rezoluțiune),
prescripția acțiunii în restituirea prestațiilor începe să curgă de la data rămânerii definitive
a hotărârii de nulitate/anulabilitate/rezoluțiune.
3. Art. 2526
a. În cazul prestațiilor succesive, pentru fiecare prestație curge o nouă prescripție.
b. Când prestațiile alcătuiesc un tot unitar (plata în rate) prescripția începe să curgă de la
ultima prestație, pe când ultima prestație devine exigibilă
4. Art. 2528
 În cazul acțiunii în despăgubiri pentru repararea prejudiciului printr-o faptă ilicită începe
să se prescrie de la data la care păgubitul a recunoscut atât paguba cât și pe cel care
răspunde de ea.
5. Art. 2529
Pentru acțiunea în nulitate relativă prescripția curge diferit:
- Violență: de când a încetat
- Dol: de când a fost descoperit
- Eroare: nu mai târziu de 18 luni de la încheierea contractului (termen de garanție).
Dacă eroarea se descoperă în termenul de garanție de 18 luni, termenul de prescripție
de 3 ani începe să curgă de la descoperirea erorii.
Dacă eroarea se descoperă după termenul de garanție de 18 luni, prescripția începe să
curgă fix de la împlinirea termenului de garanție legal.
*Există 2 momente:
o 1 moment obiectiv – data la care s-a cunoscut eroarea
o 1 moment subiectiv – data la care eroarea trebuia și putea fi cunocută – respectiv
termenul de 18 luni

Regulile privind eroarea (termenul de 18 luni) se aplică și altor cauze de nulitate relativă:
lipsa discernământului, lipsa de cauză.

În caz de leziune, nulitatea relativă se prescrie în termen de 1 an de la încheierea

contractului.

În cazul în care un terț invocă nulitatea relativă (beneficiarul clauzei de inalienabilitate,

nulitatea relativă a persoanei juridice – 1 an, anularea unui contract după punerea sub tutelă
specială pentru lipsă de discernământ) prescripția începe să curgă de când terțul a cunoscut cauza
de nulitate

6. Viciu ascuns = viciu care nu poate fi văzut cu ochiul liber, fiind necesare cunoștiințele
unui expert.
În acest caz cumpărătorul poate să solicite la alegere în instanță (art.1710) reducerea
prețului sau rezoluțiunea contractului.
Distingem intre:
 viciu ascuns al unei lucrări executate sau lucru predat (orice în afară de construcție) –
cel mai târziu prescripția curge la 1 an de la predarea bunului
o se calculează 1 an de la predare (termen de garanție legală)
o dacă viciul ascuns se descoperă în termenul de garanție (1 an de la predare)
prescripția (3 ani) începe să curgă de la data descoperirii viciului.
o dacă viciul este descoperit după termenul de garanție legal (1 an) prescripția
începe să curgă FIX de la împlinirea termenului legal de garanție (1 an de la
predare)
  viciu ascuns al unei construcții
o se calculează 3 ani de la predarea bunului (termenul legal de garanție)
o dacă se descoperă viciul ascuns în termenul de garanție, prescripția curge de la
data descoperirii
o dacă nu se descoperă în termenul de garanție, prescripția curge FIX la 3 ani de la
împlinirea termenului de garanție (la 3 ani de la predare)

Observații:
- pentru viciile aparente (art.2530) de regulă vânzătorul nu raspunde – de regulă
prescripția începe să curgă de la data predării sau recepției finale a bunului
- la asigurări, termenul de prescripție de 2 ani curge de la expirarea termenelor prevăzute
de lege (depinde de asigurare) – art.2527
- termenul de opțiune succesorală (art.1103) este de 1 an de la deschiderea moștenirii
- pentru fapta ilicită, textul impune un moment subiectiv (data la care păgubitul trebuia și
putea să cunoască paguba și răspunzătorul) care se apreciază de la caz la caz (de regulă
30 de zile) în care trebuia anunțată poliția. Împlinirea lui marchează începutul
prescripției.

B. SUSPENDAREA PRESCRIPȚIEI

Noțiune: oprirea de drept a curgerii prescripției pe timpul cât durează cauze limitativ
prevăzute de lege care îl pun pe titular în imposibilitate de a formula acțiune în instanță

Cauze (art.2532) :

A. prescripția nu începe să curgă (este amânată):

- între soți cât timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt.
- între părinți, tutori și cei lipsiți de capacitate, cât timp durează ocrotirea și sarcinile tutelei
nu au fost date și încheiate.
- între persoana care administrează bunurile altuia în baza legii/hotărârii și cel ale cărui
bunuri sunt administrate cât timp nu a încetat administrarea (ex: administratorul societății
comerciale).
- cât timp cel lipsit de capacitate sau cu capacitate restrânsă nu are ocrotitor/reprezentant
legal (părinți/tutori/curători).
B. prescripția se suspendă (art.2532 pct.5 în jos):
- cât timp debitorul a ascuns cu intenție creditorului existența sau scadența datoriei
(creditorul decedează, succesorul nu știe de existența datoriei).
- pe durata negocierilor purtate între părți pentru rezolvarea neînțelegerilor (stingerea
litigiului) dacă au loc în ultimele 6 luni.
 - în caz de procedură (plângere prealabilă) prescripția (de 6 luni) se suspendă pe durata
procedurii, dar nu mai mult de 3 luni.
- cât timp creditorul sau debitorul se află în forțele armate ale României aflate pe picior de
război sau în stare de mobilizare. Suspendarea se aplică și persoanelor civile aflate în
forțele armate pentru rațiuni de război.
- în cazul în care cel împotriva căruia curge prescripția (creditorul reclamant) este
împiedicat de o forță majoră să facă acte de întrerupere (cerere de chemare în judecată)
*forța majoră când este temporară este caz de suspendare doar dacă intervine în ultimele
6 luni ale termenului de prescripție
Alte cazuri prevăzute de lege:
Ex 1: pe durata medierii începând cu data încheierii contractului cu mediatorul prescripția
se suspendă
Ex 2: printr-o lege specială se prevede suspendarea prescripțiilor în cazuri excepționale
(pe durata stării de urgență)

Forța majoră = eveniment exterior (de regulă calamități) absolut imprevizibil și absolut
insurmontabil (de neînlăturat)

Cazul fortuit = eveniment relativ imprevizibil și relativ insurmontabil (nu suspendă

prescripția)

Efectele suspendării prescripției

- perioada anterioară
- perioada cât durează suspendarea
- perioada ulterioară suspendării: prescripția își reia cursul socotindu-se și timpul anterior

Efecte speciale

- în cazul prescripțiilor mai mari de 6 luni (1/3/10 ani) dacă după încetarea cauzei de
suspendare a mai rămas de curs o perioadă mai mică de 6 luni, prescripția se socotește
împlinită după expirarea unui termen de 6 luni (se dă un bonus)
- în cazul prescripțiilor de 6 luni sau mai mici, dacă după cauza de suspendare a mai rămas
de curs o perioadă mai mică de 1 lună, prescripția se socotește împlinită după 1 lună

C. ÎNTRERUPEREA PRESCRIPȚIEI (ART.2537)

Noțiune: întreruperea constă în ștergerea prescripției curse anterior cauzei de întrerupere

și începerea unei noi prescripții de același fel

Cazuri:
a. prin act voluntar de executare sau recunoaștere a datoriei făcută de cel în folosul căruia
curge prescripția (debitor)
- recunoașterea poate fi unilaterală sau convențională printr-un act încheiat și de
debitor și de creditor
- recunoașterea poate să fie expresă din convenție sau tacită (plata parțială a datoriei,
plata dobânzilor/penalităților, solicitarea unui termen de plată)
b. prin introducerea unei cereri de chemare în judecată la instanțele de drept comun sau o
cerere de arbitrare la o curte de arbitraj
- cererea de chemare în judecată întrerupe prescripția chiar dacă este depusă la un
organ de jurisdicție (instanța de judecată) necompetent sau nu îndeplinește condițiile
de formă (o simplă cerere de mână)
- dacă acțiunea se respinge, se anulează, se perimă, sau s-a renunțat la ea, prescripția nu
se întrerupe
* după rămânerea definitivă a hotărârii de respingere, anulare, perimare, renunțare la
judecată, reclamantul poate introduce o nouă acțiune în termen de 6 luni. În acest caz
prescripția se consideră întreruptă la data introducerii primei cereri de chemare în
judecată cu condiția ca noua cerere de chemare în judecată să fie admisă. Dacă cea de-a
doua acțiune introdusă este neîntemeiată (reclamantul nu are dreptate) instanța nu o va
respinge ca neîntemeiată, ci ca prescrisă, deoarece nu a operat efectul întreruptiv de
prescripție.
c. prin constituirea ca parte civilă pe parcurul urmăririi penale sau ca parte în fața instanței
penale.
- efectul întreruperii prescripției durează până la: comunicarea ordonanței de clasare
sau până la pronunțarea hotărârii definitive a instanței penale (care a lăsat
nesoluționată latura civilă)
d. debitorul e pus în întârziere printr-un act (notificare)
- punerea în întârziere trebuie urmată de introducerea acțiunii în termen de 6 luni

Efecte:

- Se șterge prescripția cursă anterior și începe să curgă o nouă prescripție.

D. REPUNEREA ÎN TERMEN (art.2522)

Noțiune: considerarea prescripției ca fiind neîmplinită deși termenul a expirat

Se dispune pentru motive temeinice:

- cazul fortuit
- spitalizarea îndelungată
- eroarea de drept
 Nu constituie motiv temeinic aglomerarea cu probleme a persoanei.

Se solicită prin aceeași cerere repunerea în termenul de prescripție și se formulează și acțiune

în instanță în termen de 30 de zile de la încetarea motivelor temeinic justificate. Dacă instanța
admite cererea de repunere sunt 2 soluții:

1. admite cererea de repunere în termen și judecă cererea de chemare în judecată

2. respinge ca neîntemeiată cererea de repunere în termen și respinge cererea de
chemare în judecată ca respinsă
E. ÎMPLINIREA
a) Termenul pe ani și luni
- se socotește împlinit în ziua corespunzătoare zilei de plecare
- dacă ziua de împlinire e o sărbătoare sau nu există în luna de împlinire:
o dacă se împlinește într-o zi de sărbătoare legală, termenul se prorogă în prima zi
lucrătoare
o dacă se împlinește la o dată inexistentă (28, 29 februarie), termenul se socotește
împlinit în ultima zi a lunii respective.

b) Termenul pe zile
- C.Civil a adoptat sistemul de zile libere în care nu se ia în calcul prima și ultima zi
termen de 15 zile care începe pe 26 aprilie (nu se ia în calcul 26) – 27apr-11 mai (12 mai
se împlinește)

c) Termenul pe ore
- Începe să curgă de la miezul nopții zilei următoare și durează 48 de ore

F. RENUNȚAREA LA PRESCRIPȚIE

Noțiune: Act juridic unilateral prin care partea îndreptățită să invoce prescripția renunță la
invocare

Clasificare:

- Expresă – când rezultă dintr-un înscris

- Tacită – când rezultă din manifestări neechivoce

Excepția prescripției nu se invocă de pârât

Condiții:

- Persoana care renunță să aibă capacitate deplină

- Persoana care renunță să fie neechivocă
 - Nu se poate renunța la prescripție cât timp nu a început să curgă
o se poate renunța la o prescripție împlinită (începe să curgă o nouă prescripție)
o se poate renunța la beneficiul termenului (se renunță la termenul de prescripție
curs – începe un nou termen de prescripție)

Renunțarea produce efecte doar în privința celui care a făcut-o, nu și împotriva co-
debitorilor și fideiusorilor.

Reguli privind prescripția:

1. normele juridice sunt dispozitive:

 instanța nu poate să invoce din oficiu
 părțile pot renunța la prescripție
2. părțile cu capacitate deplină pot prin acord expres să modifice durata termenelor,
începutul prescripției, cauzele legale de suspendare și întrerupere
3. nu se pot modifica termenele, cauzele de întrerupere și suspendare și începutul în
contracte de adeziune, asigurare și cele privind protecția consumatorului
4. nu se poate declara o acțiune prescriptibilă în imprescriptibilă și invers sub
sancțiunea nulității absolute
 DECĂDEREA

Decădere = sancțiune care constă în pierderea dreptului subiectiv ca urmare a

neexercitării lui în termenul prevăzut de lege sau părți.

Art.937 alin.2

Regim juridic

1. Ca regulă – nu poate fi suspendat sau întrerupt.

Excepție – poate fi suspendat doar în caz de forță majoră și poate fi întrerupt prin cerere
de chemare în judecată/arbitrare sau prin punere în întârziere.

După suspendare, termenul de decădere se împlinește după 5 zile.

2. Renunțarea la decădere
- Dacă decăderea e reglementată de norme dispozitive, partea poate renunța
- Dacă decăderea e reglementată de norme imperative, nu se poate renunța

3. Invocarea de către instanță

- Dacă decăderea e prevăzută prin norme imperative, instanța o poate invoca din oficiu prin
excepția tardivității
- Dacă decăderea e prevăzută de norme dispozitive, instanța nu o poate invoca din oficiu
- Decăderea se invocă prin excepția de tardivitate de către pârât prin întâmpinare sau până
la primul termen de judecată sub sancțiunea decăderii

Dacă legea nu specifică natura juridică a unui termen ca fiind de decădere sau de
prescripție, el este prezumat a fi de prescripție.
 PERSOANA FIZICĂ

I. Capacitatea de folosință
= aptitudinea generală și abstractă a persoanei de a avea drepturi și obligații

Început

Regula – începe de la naștere

Excepția – capacitatea de folosință anticipată care începe de la concepțiunea copilului cu

condiția să se nască viu.

Condiții

- Copilul conceput și nenăscut dobândește doar drepturi, nu și obligații

- E condiționată de nașterea copilului viu, nu neapărat viabil (nu contează cât ar fi trăit
copilul)