CURSUL 9

ACTUL JURIDIC
CIVIL.
Efecte
Structura cursului:
 Efectele actului juridic civil
 Noțiune
 Principiile efectelor actului juridic
civil
 Principiul forței obligatorii
 Irevocabilitatea actului juridic

 Principiul relativității efectelor actului

juridic
 Efectele actului juridic civil
Efectele actului juridic civil reprezintă
drepturile și obligațiile cărora actul juridic le dă
naștere, le modifică sau le stinge.
Determinarea efectelor actului juridic civil:
- presupune operația juridică de stabilire în
concret care sunt drepturile subiective și
obligațiile corelative ce se nasc, se modifică sau se
sting prin actul juridic
Fazele determinării efectelor:
1. probarea actului juridic
2. interpretarea clauzelor actului juridic
Reguli de interpretare a actelor juridice civile
- actul juridic se interpretează după voința
părților, iar nu după sensul literal al termenilor
- clauzele actului juridic se interpretează unele
prin altele
- clauzele îndoielnice se interpretează ținând
seama de natura și obiectul contractului
- clauzele se interpretează în sensul în care produc
efecte, dacă acestea sunt susceptibile de două înțelesuri
- dacă după interpretare conținutul contractului
este neclar, clauzele se interpretează în favoarea celui
care se obligă
Principiile efectelor actului juridic civil
Principiile efectelor actului juridic civil
reprezintă acele reguli de drept civil care ne arată
modul în care se produc efectele, în ce condiții
și față de cine se produc.

Enumerare:
- principiul forței obligatorii
- principiul irevocabilității
- principiul relativității
 1. Principiul forței obligatorii
Principiul forței obligatorii = pacta sunt
servanda
- este regula de drept potrivit căreia actul juridic
legal încheiat este obligatoriu între părți sau se
impune părții întocmai ca și legea.

EXECUTAREA ACTULUI JURIDIC CIVIL NU ESTE

FACULTATIVĂ

- forța obligatorie a actului juridic civil se aplică

și organului de jurisdicție
- instanța de judecată este obligată să asigure
executarea actului juridic
Excepții de la principiul forței obligatorii

Constituie excepții de la principiul forței

obligatorii ale actului juridic civil situațiile în
care efectele actului juridic civil nu se mai
produc așa cum au prevăzut părțile respectiv
partea ci, independent de voința acestora sunt:
- fie mai restrânse
- fie mai întinse.
 a. Cazuri de restrângere a forței obligatorii
Sunt acele situații izvorâte din lege, în care
actul juridic își încetează efectele înainte de termen
datorită dispariției unui element al său.
Exemple:
- încetarea contractului de locațiune din cauza
pieirii totale sau considerabile a lucrului sau
desființarea dreptului locatorului ori încetarea
contractului în termen de 30 de zile de la data
înregistrării decesului chiriașului
- încetarea contractului de mandat din cauza
decesului, incapacității sau falimentului uneia dintre
părți
 b. Cazuri de extindere a forței obligatorii
- prelungirea efectelor anumitor acte juridice
peste termenul prevăzut de părți, în temeiul legii
- prelungirea efectelor contractelor cu
executare succesivă în caz de suspendare a actului
juridic, cu perioada în care a fost suspendat
- moratoriul legal – acordarea prin lege a unui
termen care are ca efect amânarea generală a
executării unor obligații contractuale de către o
anumită categorie de debitori datorită unor
împrejurări excepționale (crize economice, conflicte
militare etc.).
c. Revizuirea efectelor anumitor acte juridice
- poate interveni din cauza ruperii
echilibrului contractual datorită schimbării unor
împrejurări avute în vedere de părți la momentul
încheierii actului juridic (teoria impreviziunii)
- în consecință efectele actului juridic sunt
altele decât cele pe care părțile le-au stabilit în
momentul încheierii actului juridic
Impreviziunea reprezintă dezechilibrul
dintre prestațiile părților datorat unei
împrejurări ulterioare încheierii actului juridic
 Teoria impreviziunii
- vizează, ca regulă contractele sinalagmatice,
cu titlu oneros, comutative și cu executare succesivă
Revizuirea actului juridic pentru impreviziune
poate interveni dacă:
- schimbarea împrejurărilor are loc după
încheierea contractului
- schimbarea împrejurărilor și întinderea
acestora nu putea fi prevăzută de către debitor la
momentul încheierii actului juridic
- debitorul nu și-a asumat riscul schimbării
împrejurărilor
Procedura prealabilă revizuirii judiciare:
- debitorul trebuie să încerce, într-un
termen rezonabil și cu bună-credință negocierea
adaptării rezonabile și echitabile a contractului

În cazul liberalităților:
- poate interveni revizuirea condițiilor și
sarcinilor
- instanța poate să dispună modificarea
cantitativă sau calitativă a condițiilor și sarcinilor
d. Modificarea unilaterală a actelor juridice

- constituie o excepție de la principiul forței

obligatorii a actului juridic
- sunt situații în care legea permite uneia
dintre părți să aducă modificări unilaterale
actului juridic
- modificările intervin fără acordul
celeilalte părți
- cealaltă parte nu se poate opune
modificărilor aduse unilateral
 2. Irevocabilitatea actului juridic civil

Prin irevocabilitate a actului juridic civil

înțelegem faptul că actelor juridice bilaterale sau
plurilaterale nu li se poate pune capăt prin voința
unilaterală a uneia dintre părți, iar actului juridic
unilateral prin manifestarea în sens contrar a
autorului său.
- este o consecință a principiului forței
obligatorii
- este o garanție a principiului forței
obligatorii
 Excepții de la principiul irevocabilității

Desemnează acele situații în care actului

juridic bilateral i se poate pune capăt prin voința
uneia dintre părți, actului juridic plurilateral prin
voința unei sau a mai multor părți, dar nu a
tuturor, iar actului juridic unilateral i se pune
capăt prin voința autorului său
A. Excepții de la irevocabilitatea actelor juridice civile
bilaterale sau plurilaterale:
- revocarea donației între soți în timpul căsătoriei
- revocarea stipulației pentru altul atât timp cât
acceptarea nu a ajuns la stipulant sau promitent
- denunțarea unilaterală a contractului încheiat pe
perioadă nedeterminată
- denunțarea contractului de locațiune încheiat pe
perioadă nedeterminată
- denunțarea contractului de locațiune de către
chiriaș înainte de împlinirea termenul cu notificare
prealabilă
- etc.
B. Excepții de la irevocabilitatea actelor juridice civile
unilaterale:
- testamentul
- legatul
- dispoziția de revocare a testamentului
- revocarea renunțării la moștenire
- revocarea consimțământului părintelui firesc
în privința adopției
- revocarea consimțământului de recurge la
reproducere asistată
- mărturisirea, pentru eroare de fapt
- oferta fără termen sau acceptarea ofertei
- oferta publică de recompensă
 3. Principiul relativității efectelor actului
juridic civil

Reprezintă regula de drept potrivit căreia

actul juridic civil produce efecte numai față de
autorul său sau după caz, autorii săi, fără a
profita ori dăuna altor persoane.
- actul juridic bilateral sau plurilateral dă
naștere la drepturi și obligații numai pentru
părțile lui, iar actul juridic unilateral obligă doar
pe autorul său.
 Principiul relativității și opozabilitatea față de terți
- efectele actului juridic se produc numai în
patrimoniile părților nu și ale terților
- actul juridic civil nu poate genera, în
principiu, efecte pentru un terț
- oricare dintre părți poate invoca acel act
juridic împotriva terțului
- terțul trebuie să respecte totuși drepturile
și obligațiile născute din actul juridic
- terțul nu poate ignora sau nesocoti actul
juridic civil
 Parte, terț și având - cauză

În raport cu un anumit act juridic civil

subiecții de drept civil pot fi împărțiți în 3
categorii:
- părți
- terți
- avânzi – cauză
 a. Părțile actului juridic
Prin parte se înțelege persoana care încheie
actul juridic personal sau prin reprezentant și
față de care se produc efectele actului juridic
- o parte poate fi formată din una sau mai
multe persoane
- parte este desemnată și autorul actului
juridic unilateral
- poartă denumiri diferite în funcție de
natura actului juridic
 b. Terții

Sunt persoane străine de un anumit act

juridic, care nu au participat direct sau prin
reprezentare la încheierea actului juridic.
- nu sunt afectați de încheierea actului
juridic
- actul nu le profită nici nu le dăunează
 c. Avânzi - cauză
Reprezintă persoanele care deși nu au
participat la încheierea actului juridic civil, este
îndreptățită să profite de efectele actului juridic sau
după caz este ținută să suporte aceste efecte datorită
legăturii juridice pe care o au cu una dintre părțile
actului juridic.

Categorii:
- succesori universali și succesori cu titlu universal
- succesori cu titlu particular
- creditori chirografari
1. Succesorii universali și succesorii cu titlu
universal
a. Succesorul universal este persoana care
dobândește un patrimoniu întreg, o
universalitate.

Exemple:
- moștenitorul unic, legatarul care culege
întreaga moștenire, persoana juridică care
dobândește întreg patrimoniul altei persoanei
juridice în urma fuziunii
 b. Succesorul cu titlu universal este persoana
care dobândește o fracțiune dintr-un patrimoniu.

Exemplu:
- moștenitorii legali, legatarul care a
dobândit o cotă-parte din moștenire, persoana
juridică ce dobândește o parte din patrimoniul
persoanei juridice divizate
Diferența dintre succesorii universali și cei
cu titlu universal este doar cantitativă și nu
calitativă
2. Succesorii cu titlu particular
Succesorul cu titlu particular este acea
persoană care dobândește un anumit drept
subiectiv, privit individual – ut singuli.
- este având-cauză față de actele încheiate
anterior de autorul de la care a dobândit bunul,
referitoare la bunul în cauză
Exemplu:
- cumpărătorul unui bun, donatarul,
legatarul cu titlu particular etc.
 3. Creditorii chirografari

Creditorii chirografari sunt acei creditori

care nu au o garanție reală care să le asigure
realizarea creanței pe care o au împotriva
debitorului, ei au un drept de gaj general asupra
bunurilor prezente și viitoare ale debitorului.
 Excepții de la principiul relativității
Reprezintă acele situații în care principiul
relativității nu se aplică, în sensul că actul juridic
produce unele efecte și față de alte persoane decât
cele care l-au încheiat.
Singura excepție reală este:
- stipulația pentru altul
Excepții aparente:
- promisiunea faptei altuia (convenția de
porte-fort), reprezentarea, cesiunea de creanță,
cesiunea de contract, acțiunile directe, gestiunea de
afaceri.
 Excepții de la opozabilitatea actului juridic civil

- simulația
- creditorii chirografari
- dreptul terțului care justifică un interes de a
ataca un act juridic civil (nulitatea absolută a actului)
Simulația:
- reprezintă operațiunea juridică prin care
printr-un act juridic public, denumit și simulat se
creează o altă situație juridică decât cea stabilită
printr-un act juridic secret
- actul secret trebuie să se încheie anterior sau
concomitent cu actul public