Seminar-Drept civi. Partea Generală.

Semestrul I

Tema va fi predată fizic de fiecare din dumneavoastră la primul seminar din 2023!

Partea I
1. A.S., având vârsta de 16 ani, încheie cu D.M., major, un contract de schimb având ca
obiect bunuri mobile (biciclete). La momentul realizării acordului de voințe, A.S. i-a
declarat lui D.M. că a împlinit de câteva zile vârsta majoratului, astfel încât poate încheia
singur actul juridic în discuție. D.M. s-a mulțumit cu acest răspuns și nu i-a cerut
cocontractantului să dovedească vârsta pretinsă.
După 3 luni de la data încheierii contractului, A.S., asistat de reprezentantul său legal,
se adresează instanței de judecată, cerând anularea actului juridic încheiat, pentru motivul
că el deține numai capacitate restrânsă de exercițiu, iar prin actul juridic încheiat i-au fost
afectate interesele. Pârâtul se apără spunând că A.S. l-a asigurat, la momentul contractării,
că are vârsta de 18 ani și, insuflându-i încredere, nu i-a cerut acestuia să-i arate un act de
stare civilă din care să rezulte acest lucru. Mai mult, D.M. spune că reclamantul are o
construcție fizică și prezintă o maturitate psihică specifice vârstei majoratului. Tot pârâtul
arată că, în cazul în care actul încheiat va fi anulat, el va înregistra un prejudiciu, astfel
încât cere ca instanța de judecată să facă, în speță, aplicația dispozițiilor art. 45 teza a II-a
C.civ. și să considere menținerea contractului o sancțiune civilă adecvată.

Cerințe:
a) Ce sancțiune este invocată în speță de către reclamant? Definiți-o și delimitați-o de
alte sancțiuni civile.
b) Constituie motivul invocat de reclamant unul de natură să atragă anularea actului
juridic? Argumentați.
c) Având în vedere natura interesului ocrotit prin dispoziția legală încălcată în speță,
arătați care este felul nulității invocate de către reclamant. Deosebiți-o de categoria opusă,
rezultată în considerarea aceluiași criteriu.
d) Enumerați toate criteriile de clasificare a nulității și categoriile rezultate în
considerarea lor.
e) Enumerați cauzele nulității absolute, respectiv pe cele ale nulității relative.
f) În ce rezidă deosebirea dintre nulitatea absolută și cea relativă? Detaliați acest aspect.
g) Este introdusă în termen acțiunea reclamantului?
h) Care sunt efectele produse de nulitate? Cum pot fi acestea înlăturate, în general? Dar
în speța dată?
i) Ce părere aveți despre motivarea acțiunii? Dar despre apărarea pârâtului?
j) Va aplica instanța de judecată, în speță, dispozițiile legale invocate de către pârât? De
ce?
k) Ce va dispune instanța de judecată? Motivați răspunsul dat.

1
a.) Sancțiunea cerută de reclamant este anularea actului juridic încheiat.Alte sancțiuni civile sunt
despăgubirile (impuse celui care răspunde pentru paguba produsă), revocarea , rezoluțiunea și
rezilierea , reducțiunea , inopozabilitatea .Anularea actului juridic reprezintă lipsirea acestiua de
efectele sale , care sunt contrare cerințelor legale , respectarea cărora este necesară pentru
încheierea valabilă a acestuia.Spre deosebire de anulare , revocarea este sancțiunea impusă unui
act juridic valabil încheiat , însă în cazul în care una dintre părțile contractante nu-și execută
sarcina.Rezoluțiunea este sancțiunea civilă care marchează ineficacitatea contractelor cu
executare uno ictu și intervine în cazul neexecutării de către una dintre părți a obligațiilor dintr-
un contract valabil încheiat, având ca efect anularea contractului.Rezilierea este sancțiunea
civilă/cauză de ineficacitate a contractului cu executare succesivă , imputabilă uneia dintre părți
din cauza neexecutării obligațiilor asumate.Este de remarcat că anularea unui act prevede
existența unei nerespectări , a unor condiții de valabilitate a atelor civile, în momentul încheierii
sale , iar celelalte sancțiuni civile presupun un act valabil încheiat și situații care intervin după
semnarea acestuia , din culpa uneia dintre părți.
b.) Motivul invocat de către reclamant , precum capacitatea restrânsă de exercițiu , poate atrage
anularea actului juridic încheiat , fiindcă acesta a încheiat contractul de schimb fără încuviințarea
ocrotitorului legal , pelângă toate fiindu-i afectate și interesele minorului.
c.) Reclamantul invocă nulitatea relativă pentru contactul încheiat , deoarece sunt nesocotite
regulile cu privire a capacitatea de exercițiu , actul juridic fiind încheiat de o persoană cu
capacitate de exercițiu restrânsă , fără încuviințarea ocrotitorului legal sau a tutorelui.Deci eset
nesocotită o normă juridică imperativă de ordice privată .Pentru a fi în cazul nulității absolute ,
ar fi nevoie ca contractul să nu țină seama de respectarea incapacităților speciale de folosință ,
instituite pentru ocrotirea unui interes general (ex.art 44 (2) din Constituție) , adică opus unei
norme juridice imperative de ordine publică.
d.) Nulitățile se clasifică după :
1. natura interseului ocrotit , în : nulitatea absolută și relativă
2. criteriul întinderii efectelor nulității , în : nulitatea totală și nulitatea parțială
3. modul de consacrare legislativă , în : nulitatea expresă și nulitatea virtuală
4. felul condiției de validitate încălcate la încheierea actului juridic civil , în : nulitatea de
fond și nulitatea de formă
5. cum părțile se înțeleg sau nu cu privire la nulitatea actului juridic civil , în : nulitatea
amiabilă și nuliatea judiciară
e.) Cauzele nulității absolute sunt :
- Încălcarea dinspozițiilor legale referitoare la capacitatea civilă , nuami în cazul nerespectării
incapacităților speciale , instituite pentru apărarea unui interes general
- Lipsa totală a consimțământului
- Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil
- Nevalabilitatea cauzei actului juridic civil
- Nerespectarea formei cerute de lege ad validitatem
- Nerespectarea dreptului de preempțiune în cazurile expres prevăzute de lege
- Actele și operațiunile persoanei juridice săvârșite fără autorizațiile prevîzute de lege

Cauzele nulității relative sunt :

- Nerespectarea regulilor referitoare la capacitatea dee civilă (în cazul persoanei cu capacitate
de exercițiu restrânsă , persoanei lipsite de capacitate de exercițiu )
- Lipsa discernământului în momentul în momentul încheierii actului juridic civil
- Viciile de consimțământ
- Lipsa cauzei sau cauza falsă
- Nerespectarea caluzei de inalienabilitate
- Nerespectarea dreptului de premmpțiune în cazuri expres prevăzute de lege
 - Actele juridice de înstrăinare a unităților de proprietate imobiliară din condominii,
autentificate cu nerespectarea unor cerințe legale
- Lipsa certificatului de performanță energetică la încheierea unui contract de vânzare sau de
închiriere a unei clădiri ori a unei unități de clădire

f.) Deosebirea dintre cele două nulități rezidă din natura interesului ocrotit .Astfel , în timp ce
nulitatea relativă intervine în cazul nerespectării unei norme imperative de ordine privată , cea
absolută apare atunci când este nesocotită o normă imperativă de ordine publică .Felul nulității
este stabilit de către legiuitor , fie prin formularea ,,constatarea nulității” , ,,actu nul”, fie prin
formula ,,act anulabil”.Dacă legiuitorul stabilește expres felul nulității , nu mai este necesară
stabilirea acesteia în raport de natura interesului ocrotit.În cazul în care nu se poate stabili natura
nulității , se aplică prezumția de nulitate relativă.
g.) Da , acțiunea reclamantului este introdusă în termen ,deoarece nulitatea relativă a unui act
juridic este prescriptibilă extinctiv , termenul general de prescripție fiind de 3 ani , din ziua când
cel îndreptățit a cunoscut cauza anulării , însă nu mai târziu de 18 luni de la data încheierii
actului juridic (art.2529 C civ.)
h.) Efectele nulității sunt :
- Desființarea raportului juridic civil născut din actul juridic civil lovit de acestă sancțiune
(neexecutarea contractului sau desființarea retroactivă)
- Răspunderea civilă delictuală (în cazul imputării nulității uneia dintre părți)
Spre deosebire de nulitatea absolută , nulitatea relativă poate fi acoperită prin
confirmare,confirmarea fiind act juridic unilateral prin care partea îndreptățită să invoce nulitatea
renunță la acțiunea în constatare a excepției de nulitate.Confirmarea are drept efect validarea actului
juridic încheiat.Actul confirmării poate fi făcut de persoana îndreptățită să invoce nulitatea relativă ,
în cunoștință de cauză , în lipsă de vicii , făcând mențiune la obiectul , cauza și natura obligației .La
fel și nulitatea din speța respectivă , care , fiind relativă , poate fi acoperită , prin actul confirmării ,
de către reclamant , care să renunțe la acțiunea în constatarea excepției de nulitate.
i.) Acțiunea reclamantului , făcută în constatarea nulității realtive a actului , este întemeiată pe
prevederile art.45 C. civ., bazându-se pe invocarea nulității actului din cauza capacității de
exerrcițiu restrânse a uneia dintre părțile contractului , care , într-adevăr poate atrage exceția de
nulitate relativă.Însă în speța propusă va opera principiul răspunderii civile delictuale , deoarece
minorul l-a indus inteționat pe cocontractant în erore , pe faptul respectiv bazându-se și apărarea
pârâtului, care invocă teza 2 a aceluiași articol , astfel principiul raspunderii civile delictuale
acoperind principiul ocrotirii persoanei cu capacitate de exercițiu restrânsă.
j.) Instanța de judecată va aplica dispozițiile legale invocate de pârât , fiindcă , în speță , acesta ,
într-adevăr , este indus în eroare intenționat de către reclamant , privitor la vârsta sa , la
încheierea contractului de schimb.Fapta respecitvă poate fi calificată drept o manoperă ,
indiferent de faptul dacă avea sau nu reclmantul capacitate de exercițiu deplină.
k.) Instanța va respinde acțiunea în anularea contractului , iar actul lovit de nulitate va fi menținut ,
întrucât , dacă s-ar dispune anularea acestuia , pârâtul va înregistra un prejudiciu.Deci , în speța
respectivă , cea mai adecvată soluție ar fi menținerea contractului de schimb , care și va fi o
sancșiune civilă adecvată.