Drept civil.Partea Generală. Semestrul I.

Activitate seminar: 24-27.10.2022

Partea I
1.Drepturile absolute:
a) se pot realiza numai cu concursul unei alte persoane;
b) cuprind toate drepturile patrimoniale;
c) au drept obligaţie corelativă o obligaţie opozabilă erga omnes.
2.Categoria drepturilor absolute include, între altele:
a) dreptul de retenţie;
b) dreptul de abitaţie;
c) dreptul izvorât din clauza penală.
3.Categoria drepturilor relative include:
a) toate drepturile de creanţă, indiferent dacă sunt principale sau accesorii;
b) ipotecile mobiliare;
c) şi dreptul născut din gestiunea de afaceri.
4.Dreptul real şi dreptul de creanţă se aseamănă, printre altele, prin
aceea că:
a) au determinate atât subiectul activ, cât şi subiectul pasiv;
b) sunt evaluabile pecuniar;
c) sunt însoţite de prerogativa preferinţei.
5.Spre deosebire de drepturile reale, drepturile de creanţă:
a) nu se bucură de prerogativa urmăririi;
b) sunt limitate ca număr;
c) fac parte din categoria drepturilor absolute.
6.Prerogativa urmăririi (dreptul de urmărire):
a) constă în posibilitatea titularului oricărui drept patrimonial de a pretinde restituirea
lucrului de la orice persoană care l-ar deţine;
b) constă în posibilitatea titularului dreptului real de a-şi realiza dreptul respectiv cu
prioritate faţă de titularii altor drepturi;
c) este specifică dreptului real, nu şi dreptului de creanţă.
7.Drepturile reale accesorii:
a) includ, între altele, dreptul de uzufruct;
b) presupun, ca drept principal, un drept de creanţă;
c) includ, între altele, dreptul de gaj.

8.Se supune aplicării principiului accesorium sequitur principale:

1
 Drept civil.Partea Generală. Semestrul I.

a) dreptul de a pretinde arvuna;

b) dreptul de creanţă născut din plata nedatorată;
c) dreptul de uz.
9.Dreptul de ipotecă:
a) garantează un drept relativ;
b) constituie un bun imobil sau, după caz, mobil prin determinarea legii;
c) este un drept real principal.
10.Abuzul de drept subiectiv civil:
a) înseamnă depăşirea limitelor externe, de ordin material sau juridic, ale dreptului
respectiv;
b) constituie o excepţie de la principiul pacta sunt servanda;
c) presupune, printre altele, exercitarea dreptului subiectiv cu rea-credinţă.

11. Este opozabil tuturor:

a) dreptul de creanță;
b) dreptul nepatrimonial;
c) dreptul de a primi prețul convenit.

12. Clasificarea în drepturi reale și de creanță este realizată după criteriul:

a) conținutului;
b) opozabilității;
c) certitudinii.

13. Drepturile de creanță:

a) sunt drepturi nepatrimoniale;
b) sunt drepturi relative;
c) sunt limitate ca număr.

14. Nu este determinat:

a) subiectul activ al drepturilor nepatrimoniale;
b) subiectul pasiv al drepturilor reale;
c) subiectul pasiv al drepturilor de creanță.

15. Dreptul la executarea unei lucrări este:

a) un drept real;
b) un drept opozabil erga omnes;
c) un drept de creanță.

16.Dreptul la domiciliu este un drept:

a) principal;
b) patrimonial;

2
 Drept civil.Partea Generală. Semestrul I.

c) relativ.

17. Este un drept real:

a) dreptul la prestația contractată;
b) dreptul de folosință;
c) dreptul la preț.

18. Este un drept de creanță:

a) dreptul de proprietate;
b) dreptul de gaj;
c) dreptul de a fi restituită suma împrumutată.

19. Prerogativa urmăririi și preferinței însoțește un drept:

a) real;
b) de creanță;
c) personal nepatrimonial.

20. Dreptul la nume este:

a) opozabil numai debitorului;
b) patrimonial;
c) nepatrimonial.

21. Este o obligație de a da:

a) obligația vânzătorului de a preda bunul;
b) obligația cumpărătorului de a plăti prețul;
c) obligația vânzătorului de a transmite proprietatea bunului vândut.

22. Obligația asumată de avocat de a câștiga procesul clientului său este o obligație de:
a) a da;
b) diligență;
c) rezultat.

23. Dreptul la arvună este:

a) principal;
b) accesoriu;
c) real.

24. Reprezintă un drept real principal:

a) dreptul de abitație;
b) dreptul de ipotecă;
c) dreptul la arvună.

3
 Drept civil.Partea Generală. Semestrul I.

25. Este un drept real accesoriu:

a) dreptul de uz;
b) dreptul de gaj;
c) dreptul de servitute.

26. Face parte din categoria drepturilor de creanță accesorii:

a) dreptul de retenție;
b) privilegiile;
c) dreptul de a pretinde dobânda.

27. Clasificarea drepturilor subiective civile, în drepturi pure și simple și drepturi afectate
de modalități, se realizează în considerarea criteriului:
a) corelației dintre ele;
b) opozabilității;
c) gradului de certitudine conferit titularilor.

28. În funcție de opozabilitate, distingem între:

a) drepturi absolute și drepturi relative;
b) drepturi principale și drepturi accesorii;
c) drepturi pure și simple și drepturi afectate de modalități.

29. Fac parte din categoria drepturilor nepatrimoniale:

a) drepturile de creanță;
b) în principiu, drepturile intelectuale;
c) drepturile reale.

30. Drepturile reale:

a) sunt relative;
b) sunt, întotdeauna, pure și simple;
c) pot fi principale sau accesorii.

Speță

A.M. a vândut, la data de 1 octombrie 2011, lui B.D. o casă, mobilierul din aceasta,
precum și terenul aferent, contra unui preț de 20.000 lei. Părțile au stabilit ca bunurile să
fie predate la momentul încheierii contractului, iar prețul să fie plătit după o lună din acel
moment (adică la 1 noiembrie 2011). Deși vânzătorul a predat bunurile la termenul
convenit, prețul nu a fost plătit de către cumpărător.
La 1 februarie 2012, vânzătorul s-a adresat instanței de judecată, pentru a-l obliga pe
cumpărător să plătească prețul convenit.

Probleme de soluționat:

4
 Drept civil.Partea Generală. Semestrul I.

a) Este vorba, în speță, despre un raport juridic civil abstract sau despre unul concret?
Argumentați.
b) Definiți conținutul raportului juridic civil.
c) Identificați drepturile și obligațiile părților din speță. Clasificați-le după toate criteriile
cunoscute.
d) În ce rezidă asemănările și deosebirile dintre drepturile reale și drepturile de creanță,
puse în discuție, în speță?
e) Întâlnim în speță abuzul de drept? Argumentați.
f) Ce semnifică obligația de a da? Întâlnim în speță o astfel de obligație? Aceleași cerințe
și în ceea ce privește obligația de a face.
g) Ce va dispune instanța de judecată? Motivați.

Partea a II-a

1. Face parte din structura raportului juridic civil:

a) caracterul social al acestuia;
b) obiectul acestuia;
c) caracterul dublu volițional al acestuia.

2. După modul de percepere, bunurile pot fi clasificate în:

a) corporale și incorporale;
b) sesizabile și insesizabile;
c) individual determinate și de gen.

3. Sunt bunuri mobile prin anticipație:

a) materialele separate în mod provizoriu de un imobil;
b) bogățiile de orice natură ale solului și subsolului;
c) drepturile reale asupra unui lucru mobil.

4. După cum pot fi sau nu înlocuiți cu alte bunuri în executarea unei obligații,
carburanții sunt bunuri:
a) fungibile;
b) consumptibile;
c) de gen.

5. Drepturile reale imobiliare sunt bunuri imobile prin:

a) natura lor;

5
 Drept civil.Partea Generală. Semestrul I.

b) determinarea legii;
c) destinație.

6. Fructele neculese încă sunt bunuri:

a) imobile prin destinație;
b) mobile prin natura lor;
c) mobile prin anticipație.

7. Sunt sustrase absolut circuitului civil:

a) substanțele toxice;
b) res communes;
c) armele și munițiile.

8. O mașină identificată prin mijloace specifice este un bun:

a) de gen;
b) individual determinat;
c) divizibil.

9. Recoltele reprezintă fructe:

a) naturale;
b) industriale;
c) civile.

10. Lemnele din pădure reprezintă:

a) producte;
b) fructe naturale;
c) fructe industriale.

11. Materialele separate în mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou

întrebuințate sunt bunuri:
a) mobile prin natura lor;
b) imobile prin determinarea legii;
c) imobile prin destinație.

12. Valorează o prezumție absolută și irefragabilă de proprietate, posesia:

a) bunurilor mobile;
b) bunurilor imobile;
c) oricăror bunuri.

6
 Drept civil.Partea Generală. Semestrul I.

13. În dreptul internațional privat, imobilelor li se aplică:

a) lex patriae;
b) lex rei sitae;
c) lex domicilii.

14. Proprietatea asupra bunurilor de gen se transmite în momentul:

a) realizării acordului de voință al părților;
b) individualizării acestora;
c) în momentul predării bunurilor, chiar dacă individualizarea acestora s-a realizat
anterior.

15. După cum își consumă sau nu substanța prin folosire, bunurile pot fi:
a) fungibile sau nefungibile;
b) consumptibile sau neconsumptibile;
c) individual determinate sau de gen.

16. Se produc, fără a consuma substanța bunurilor:

a) fructele civile;
b) productele;
c) copacii dintr-o pădure.

17. Piatra dintr-o carieră reprezintă o categorie de:

a) fructe naturale;
b) fructe industriale;
c) producte.

18. După modul de percepere, titlurile de valoare sunt bunuri:

a) mobile;
b) corporale;
c) incorporale.
19. Statul și unitățile administrativ-teritoriale dețin:
a) numai un domeniu public;
b) numai un domeniu privat;
c) atât un domeniu public, cât și unul privat.

20. După cum sunt sau nu supuse urmăririi sau executării silite, bunurile pot fi:
a) principale sau accesorii;

7
 Drept civil.Partea Generală. Semestrul I.

b) sesizabile sau insesizabile;

c) corporale sau incorporale.

21. Sunt insesizabile:

a) orice bunuri aflate în circuitul civil;
b) toate bunurile care aparțin statului și unităților administrativ- teritoriale;
c) numai bunurile care aparțin domeniului public al statului și unităților
administrativ-teritoriale.

22. Arendele reprezintă o categorie de:

a) producte;
b) fructe industriale;
c) fructe civile.

23. Se obțin ca rezultat al intervenției omului:

a) fructele civile;
b) fructele industriale;
c) fructele naturale.

24. Publicitatea înstrăinărilor se aplică:

a) în principal, în materia bunurilor mobile;
b) în principal, în materia bunurilor imobile;
c) cu privire la orice bunuri.

25. Clasificarea bunurilor în divizibile și indivizibile prezintă importanță în

materia:
a) suportării riscului contractului;
b) obligațiilor cu pluralitate de subiecte;
c) uzucapiunii.

Speță

D.G. îi împrumută lui H.J., fără a-i pretinde dobândă, 50 kg grâu. Împrumutatul
se obligă să-i restituie împrumutătorului bunurile împrumutate, la momentul la care
va treiera grâul pe care l-a semănat pe terenurile deținute în proprietate.

Probleme de soluționat:

8
 Drept civil.Partea Generală. Semestrul I.

a) Raportul juridic din speță este, din perspectiva conținutului său, simplu sau
complex? Argumentați. În ipoteza în care D.G. ar fi pretins dobândă, s-ar fi schimbat
calificarea raportului juridic dat?
b) Definiți obiectul raportului juridic civil. În ce constă acesta în speță?
c) În speță dată, întâlnim lucruri sau bunuri? Argumentați.
d) Identificați bunurile despre care se face vorbire în speță și clasificați-le în baza
tuturor criteriilor doctrinare cunoscute.
e) Ce natură juridică prezintă contractul de împrumut încheiat de către părți, având
în vedere bunurile la care acesta se referă, în considerarea criteriului consumării
substanței prin folosire?
f) Care este momentul în care se transmite dreptul de proprietate asupra bunurilor
din speță?
g) În caz de înstrăinare a bunurilor din speță, este necesară realizarea publicității
imobiliare?
h) Cele 50 kg de grâu pot fi considerate bunuri individual determinate? În ce
condiții?