1.

Dreptul civil este:

a) o ramură a dreptului privat;

b) o ramură a dreptului public;

c) o disciplină de drept;

2. Dreptul obiectiv :

a) cuprinde ansamblul normelor juridice;

b) este o ramură de drept;

c) este o ramură a ştiinţei juridice;

3. Raporturile juridice patrimoniale reprezintă:

a) raporturi juridice care au un conţinut economic;

b) raporturi izvorâte din creaţia intelectuală;

c) raporturi care privesc drepturile personalităţii;

4. Sunt principii ale dreptului civil:

a) principiul egalităţii şi libertăţii juridice a persoanelor;

b) principiul bunei credinţe;

c) principiul ocrotirii şi garantării drepturilor subiective civile;

5. Sunt norme:

a) dispozitive acele norme care înlesnesc libertatea părţilor;

b) supletive acele norme care nici nu impun şi nici nu interzic săvârşirea unei acţiuni;

c) imperative acele norme care stabilesc o conduită univocă şi strict determinată de la care
subiectul raportului de drept civil nu se poate abate decât asumându-şi riscul sancţiunii prevăzute
de lege;

6. Dreptul subiectiv civil este:

a) o prerogativă recunoscută de lege;

b) un ansamblu de norme juridice;

c) o obligaţie impusă prin lege;

7. Dreptul subiectiv civil conferă titularului său:

a) posibilitatea de a pretinde o anumită conduită subiectului pasiv;

b) posibilitatea de a recurge la forţa coercitivă a statului;

c) posibilitatea de a avea o anumită conduită;

8. Drept material este sinonim cu drept nesubstanţial:

a) adevărat

b) fals

9. Sunt norme onerative următoarele dispoziţii legale :

a) „Sub sancţiunea nulităţii absolute a contractului, vânzarea unei moşteniri se încheie în formă
autentică”;

b) „Donaţia se încheie prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute (…)”;

c) „Este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex”;

10. Libertatea juridică a părţilor unui raport juridic civil se referă la:

a) poziţia subiectelor de drept în faţa legii civile;

b) capacitatea civilă a părţilor;

c) autonomia de voinţă a părţilor;

11. Ierarhia actelor normative priveşte:

a) raportul dintre actele normative

b) forţa obligatorie a actelor normative

c) poziţia organului emitent

12. Sunt izvoare directe ale dreptului civil:

a) jurisprudenţa

b) legile

c) doctrina
13. Legea civilă intră în vigoare:

a) la data promulgării

b) la data publicării în Monitorul Oficial

c) la 3 zile de la data publicării în M.Of.

14. Are caracter general obligatoriu:

a) interpretarea autentică

b) interpretarea judiciară

c) interpretarea neoficială

15. Interpretarea sistematică vizează:

a) analiza finalităţii urmărite de legiuitor

b) determinarea locului normei în cadrul sistemului de drept

c) extinderea aplicării unei norme la un caz nereglementat de lege

16. Aplicarea legii civile în timp este guvernată de următoarele principii:

a) retroactivitatea legii civile

b) neretroactivitatea legii civile

c) aplicarea imediată a legii civile

17. Legea civilă nouă se aplică:

a) situaţiilor juridice care se nasc după intrarea ei în vigoare

b) situaţiilor juridice născute anterior intrării ei în vigoare care şiau produs în întregime efectele

c) situaţiilor juridice născute anterior intrării ei în vigoare şi care nu şi-au produs încă toate
efectele

18. În categoria izvoarelor dreptului civil trebuie încadrate si:

a) reglementãrile internaționale (conventii, pacte, acorduri);

b) uzanțele

c) jurisprudența
19. Sunt metode de interpretare ale legii civile:

a) interpretarea gramatică;

b) interpretarea logică;

c) interpretarea personală;

20. Sunt reguli specifice de interpretare:

a) exceptio est strictissimae interpretationis

b) specialia generalibus derogant

c) generalia specialibus non derogant

21. Nu au capacitate de exerciţiu:

a) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani;

b) minorul căsătorit;

c) majorul;

d) persoana pusă sub interdicţie;

22. Raporturile obligaţionale au în conţinut:

a) drepturi reale;

b) drepturi de creanţă;

c) drepturi personal nepatrimoniale;

23. Sunt caractere juridice ale capacităţii juridice de folosinţă:

a) legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, insesizabilitatea;

b) egalitatea, universalitatea, legalitatea, inamovibilitatea;

c) legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea, universalitatea;

24. Drepturilor de creanţă:

a) conferă creditorului posibilitatea de a pretinde debitorului ca acesta să dea, să facă sau să nu

facă ceva;

b) conferă creditorului posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv universal, nedeterminat ca

acesta să dea, să facă sau să nu facă ceva;
c) sunt limitate ca număr;

25. Dreptul de proprietate:

a) este un drept real principal;

b) se prezintă sub două forme: dreptul de proprietate privată şi dreptul de proprietate publică;

c) poate avea ca obiect bunurile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale care, prin natura
lor sau prin declaraţia legii, sunt de uz sau de interes public.

26. Într-un raport juridic real subiectul pasiv are:

a) o obligaţie de a da;

b) o obligaţie de a face;

c) o obligaţie negativă;

27. Titularul unui drept real are:

a) dreptul de a pretinde respectarea dreptului său;

b) dreptul de urmărire;

c) dreptul de preferinţă;

28. Capacitatea de folosinţă are în conţinut:

a) drepturi;

b) obligaţii:

c) drepturi şi obligaţii;

29. Creditorul poate cere debitorului său:

a) să dea ceva

b) să facă ceva

c) să nu facă ceva

30. Este izvor al raportului juridic concret:

a) acţiunea săvârşită cu intenţia de a produce efecte juridice;

b) acţiunea licită săvârşită fără intenţia de a produce efecte juridice;

c) acţiunea ilicită săvârşită fără intenţia de a produce efecte juridice;

31. Dreptul de proprietate asupra bunurilor de gen (res genera) se transmite:

a) la momentul realizării acordului de voinţă al părţilor

b) la momentul predării

c) la momentul individualizării prin măsurare, cântărire, numărare.

32. Bunurile sesizabile sunt:

a) cele care au o materie tangibilă;

b) cele care pot fi percepute prin simţurile noastre;

c) cele care pot fi supuse urmăririi silite.

33. Un autoturism este:

a) bun mobil prin determinarea legii;

b) bun fungibil;

c) bun neconsumptibil;

34. Banii sunt:

a) bun fungibil;

b) bun consumptibil;

c) bun corporal.

35. Obligaţia medicului cu privire actul medical de îngrijire a unui pacient este:

a) o obligaţie de rezultat;

b) o obligaţie de diligenţă;

c) o obligaţie de da.
36. Executarea de bună voie a obligaţiei după împlinirea termenului de prescripţie:

a) dă dreptul la restituirea prestaţiei, judecătorul având un rol activ în stabilirea corectă a stării de
fapt deduse judecăţii;

b) dă dreptul la restituirea prestaţiei numai dacă cel care a executat nu ştia că termenul
prescripţiei era împlinit la data executării;
c) nu produce nicio consecinţă juridică în patrimoniul celui care a executat obligaţia prescrisă.

37. Actul juridic este:

a) manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice

b) manifestarea de voinţă făcută fără intenţia de a produce efecte juridice, efecte care se produc
în temeiul legii

c) împrejurare independentă de voinţa omului de care legea leagă anumite efecte juridice

38. Actele juridice bilaterale sunt:

a) actele juridice caracterizate prin aceea că obligaţiile părţilor sunt reciproce şi interdependente

b) actele pentru a căror încheiere valabilă este necesară exprimarea voinţei a două părţi

c) actele care dau naştere la obligaţii numai pentru una din părţi

39. Contractul de vânzare-cumpărare este:

a) act juridic cu titlu oneros comutativ

b) act juridic cu titlu oneros aleatoriu

c) act dezinteresat

40.Contractul de donaţie este:

a) act cu titlu oneros

b) act dezinteresat

c) liberalitate

41. Contractul de rentă viageră este:

a) act juridic cu titlu oneros

b) act juridic aleatoriu

c) act juridic nenumit

42. Prin actele de administrare se urmăreşte:

a) grevarea unui bun cu o sarcină reală

b) păstrarea unui bun în patrimoniu

c) normala punere în valoare a unui bun

43. Tranzacţia se caracterizează prin aceea că:

a) are ca efect naşterea unor drepturi subiective civile care nu existau anterior

b) are ca efect transmiterea unui drept dintr-un patrimoniu în altul

c) are ca efect consolidarea unor drepturi preexistente

44. Vânzarea –cumpărarea terenurilor este:

a) act consensual

b) act solemn

c) act real

45. Contractul de locaţiune este:

a) act cu executare uno ictu

b) act cu executare succesivă

c) contract sinalagmatic

46. Pentru încheierea valabilă a unui act consensual este necesar ca:

a) actul să fie încheiat în formă scrisă

b) actul să fie încheiat în formă autentică

c) să se fi realizat acordul de voinţă al părţilor

47. Capacitatea de a încheia actul juridic civil:

a. este o condiţie de fond, esenţială, de eficacitate şi generală a actului juridic civil;

b. este echivalentul capacităţii civile a persoanei fizice sau juridice;

c. reuneşte, în structura sa, o parte din capacitatea de folosinţă a persoanei fizice sau juridice,
precum şi capacitatea de exerciţiu a acesteia;
48. Dacă o persoană achiziţionează o piesă antică de la un magazine de anticariat specializat,
la un preţ mare, dar adecvat valorii de colecţie a piesei, pentru a participa la o expoziţie de
piese antice, piesă pe care o crede confecţionată din aur, dar care în realitate este confecţionată
din bronz:

a. va putea cere anularea contractului, deoarece substanţa obiectului fiind metalul din care este
confecţionat lucrul, falsa reprezentare a realităţii cade asupra acestui element;

b. nu va interveni nicio sancţiune, deoarece elementul determinant al vânzării este antichitatea

piesei şi nu metalul din care este confecţionată piesa;

c. sunt aplicabile regulile de la viciile ascunse ale lucrului vândut;

49. Prin sintagma „dispoziţie legală accesibilă”, care împiedică îndeplinirea cerinţelor
privitoare la eroarea de drept, se are în vedere:

a. existenţa unui minim de publicitate în privinţa dispoziţiei legale în discuţie, publicitate

apreciată în concret, prin raportare la posibilităţile unei persoane de a dispune de informaţii
suficiente cu privire la norma aplicabilă;

b. existenţa unui minim de publicitate în privinţa dispoziţiei legale în discuţie, publicitate

apreciată în abstract, prin raportare la posibilităţile unei persoane prudente şi diligente;

c. existenţa unei publicităţi adecvate, într-o perioadă de timp rezonabilă;

50. Ca regulă, încheierea actelor juridice cu titlu gratuit de către persoanele cu capacitate de
exerciţiu restrânsă:

a. este posibilă fără îngrădiri din partea legiuitorului;

b. este posibilă numai prin reprezentant legal sau, după caz, cu autorizarea prealabilă a
ocrotitorului legal;

c. nu este posibilă încheierea unor astfel de acte juridice;

51. Când incapacitatea se datorează lipsei discernământului, sancţiunea este:

a) Nulitatea absolută

b) Nulitatea relativă

c) Caducitatea

52. Cu privire la corelaţia dintre capacitate şi discernământ se poate afirma:

a) sunt reglementate prin lege situaţiile în care o persoană dispune de capacitate şi, respectiv,
discernământ;
b) pot exista persoane capabile dar fără discernământ;

c) pot exista persoane cu discernământ dar incapabile.

53. În caz de eroare esenţială, anularea contractului poate fi evitată:

a) la cererea oricăreia dintre părţi, în termen de cel mult 3 luni de la data când a fost notificată ori
de la data când i s-a comunicat cererea de chemare în judecată

b) dacă cel puţin una din părţile contractului declară că este de accord cu executarea sau execută
contractul fără întârziere, în termen de cel mult 3 luni de la data când a fost notificată ori de la
data când i s-a comunicat cererea de chemare în judecată;

c) la cererea părţii îndreptăţite să invoce anulabilitatea contractului care, după ce notifică

celeilalte părţi felul în care a înţeles contractul şi înainte de a obţine anularea acestuia, primeşte
de la cealaltă parte, în termen de cel mult 3 luni de la data notificării sau de la data comunicării
cererii de chemare în judecată, fie declaraţia de recunoaştere, fie executarea contractului.

54. Voinţa juridică este formată din următoarele elemente:

a) obiect şi cauză

b) consimţământ şi cauză

c) consimţământ şi obiect

55. Constituie eroare esențială:

a) falsa reprezentare cu privire la identitatea obiectului actului juridic

b) falsa reprezentare cu privire la calităţile substanţiale ale obiectului actului juridic

c)falsa reprezentare cu privire la identitatea persoanei cu care se încheie actul juridic

56. Eroarea viciu de consimţământ poate fi invocată de:

a) orice persoană interesată

b) partea care s-a aflat în eroare la încheierea actului

c) cealaltă parte contractantă

57. Actul juridic susceptibil de a fi atacat pentru leziune în cazul majorului poate fi:

a. cu titlu gratuit, cu condiţia ca una dintre părţi să profite de starea de nevoie, de lipsa de
experienţă ori de cunoştinţe a celeilalte părţi;
b. consensual, formal sau real, cu condiţia ca una dintre părţi să profite de starea de nevoie, de
lipsa de experienţă ori de cunoştinţe a celeilalte părţi;

c. comutativ sau aleatoriu;

58. Dacă una dintre părţile actului juridic profită de starea de necesitate în care s-a aflat
cealaltă parte, actul juridic respectiv este susceptibil de anulare potrivit:

a. regulilor de la abuzul de drept;

b. regulilor de la leziune ca viciu de consimţământ;

c. regulilor de la violenţă ca viciu de consimţământ;

59. Pentru a fi lezionar, cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească actul juridic, încheiat de
minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă, fără încuviinţarea ocrotitorului legal sunt:

a. să fie act juridic unilateral cu titlu oneros;

b. să fie un act juridic de administrare;

c. să fie un act juridic păgubitor pentru minor, prin raportare la data cererii în anulare;

60. Reglementarea distinctă a erorii şi a dolului ca vicii de consimţământ este justificată:

a. pe considerente de reguli care guvernează eroarea în cazul ambelor vicii de consimţământ;

b. pe considerente de dovadă a celor două vicii de consimţământ;

c. pe considerente legate de consecinţele erorii neesenţiale în cazul celor două vicii de

consimţământ;

61. În cazul viciilor de consimţământ:

a. acestea decurg din principiul voinţei reale; voinţa reală – consimţământ nu corespunde cu
discernământ;

b. nu există manifestare de voinţă valabilă din partea celui care se obligă;

c. atunci când există, intervine întotdeauna sancţiunea prevăzută de lege (nulitatea, rezoluţiunea
sau revocarea actului);
62. Ca urmarea a reglementării dolului ca viciu de consimţământ, partea neculpabilă are la
dispoziţie;

a) numai o acţiune în anularea actului juridic încheiat;

b) numai o acţiune în răspundere civilă delictuală;

c) fie o acţiune în anularea actului juridic încheiat, fie o acţiune în răspundere civilă delictuală.

63. În cazul actelor juridice bilaterale, o cerinţă a dolului pentru a fi viciu de consimţământ
constă în:

a) să provină de la cealaltă parte;

b)să provină de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părţi;

c)să provină de la un terţ, dar numai atunci când cocontractantul a cunoscut sau ar fi trebuit să
cunoască existenţa dolului.

64. Partea al cărui consimţământ a fost viciat prin leziune are la dispoziţie:

a) o acţiune în anularea actului juridic încheiat;

b) o acţiune prin care solicită reducerea sau, după caz, mărirea uneia dintre prestaţii cu daunele-
interese corespunzătoare prejudiciului cauzat;

c) indiferent de acţiunea pe care o formulează, instanţa de judecată poate dispune menţinerea

contractului dacă cealaltă parte oferă fie reducerea propriei creanţe, fie majorarea propriei
obligaţii.

65. Poate fi atacat pentru leziune:

a) contractul de rentă viageră;

b) convenţia de constituire a unui uzufruct viager;

c) contractul de asigurare.

66. Spre deosebire de eroare, ca viciu de consimţământ, dolul:

a) Poate angaja răspunderea autorului său, pentru prejudiciile cauzate;

b) Nu este aplicabil şi actelor juridice unilaterale;

c) Nu se presupune;
67. Există o cerinţă a obiectului contractului de a fi:

a) moral;

b) licit;

c) determinat sau determinabil.

68. Forma ad validitatem se caracterizează prin următoarele:

a) fiind un element constitutiv al actului juridic civil se impune a fi respectată la încheierea
actului juridic civil;

b) se consideră îndeplinită îndată ce părţile actului juridic şi-au manifestat în mod expres sau
tacit voinţa;

c) caracterul solemn al fiecărui act juridic se asigură prin oricare dintre formele prevăzute în mod
expres de legiuitor, ceea ce exclude aplicarea sancţiunii nulităţii absolute.

69. În materia actului juridic civil:

A. dacă prin lege nu se prevede altfel, bunurile unui terţ pot face obiectul unei prestaţii;

B. obiectul trebuie să fie determinat şi licit, sub sancţiunea nulităţii relative;

C. spre deosebire de terţul autor al unui dol, terţul autor al unei violenţe, independent de anularea
contractului pentru viciul de consimţământ respectiv, răspunde pentru prejudiciile ce ar rezulta;

70. În situaţia titlurilor de valoare:

a. înscrisul constatator (instrumentum) încorporează creanţa ce a luat naştere din actul juridic
(negotium);

b. debitorul poate invoca excepţia nevalabilităţii cauzei pentru a refuza executarea;

c. este necesară analiza cauzei pentru care au fost încheiate în vederea stabilirii valabilităţii lor;

71.Dacă părţile s-au învoit ca un contract să fie încheiat într-o anumită formă pe care legea nu
o cere:

a. contractul se socoteşte valabil, chiar dacă forma nu a fost respectată;

b. contractul nu se socoteşte valabil dacă forma nu fost respectată;

c. contractul se socoteşte valabil, dacă forma nu a fost respectată în cazurile expres prevăzute de
lege;

72.Lipsa intenţiei de a gratifica în cazul liberalităţilor este sancţionată cu:

a) nulitatea absolută

b) nulitatea relativă

c) nu este sancţionată
73.Mandatul pentru încheierea unui contract de vânzarecumpărare cu privire la un teren trebuie
dat:

a) în formă scrisă

b) în formă autentică

c) verbal

74.Pentru a-şi produce efectele, testamentul olograf trebuie să fie:

a) scris, datat şi semnat de mâna testatorului

b) încheiat în formă autentică

c) dactilografiat sau tehnoredactat, dacă este semnat de testator

75. Pot forma obiect al actului juridic:

a) bunurile prezente

b) bunurile viitoare, inclusiv succesiunile nedeschise

c) bunurile care au pierit până la încheierea actului juridic

76. Se află în circuitul civil:

a) terenurile agricole din extravilan

b) plaja Mării Negre

c) drumurile publice judeţene

77. Termenul este:

a) un eveniment viitor şi sigur în ceea ce priveşte realizarea lui

b) un eveniment viitor şi nesigur în ceea ce priveşte realizarea lui;

c) un eveniment viitor de care depinde executarea actului juridic;

78. În cazul unui împrumut bănesc pe termen de un an avem de a face cu:

a) un termen suspensiv

b) un termen extinctiv

c) o condiţie suspensivă
79. Condiţia că îţi vând maşina dacă vei lua nota 10 la Drept civil este:

a) o condiţie rezolutorie

b) o condiţie suspensivă

c) o condiţie potestativă

80. Pendente conditione pieirea fortuită a bunului individual determinat ce constituie obiectul
contractului de vânzare încheiat sub condiţie suspensivă este suportată de:

a) vânzător, în calitate de debitor al obligaţiei de predare a bunului la împlinirea condiţiei

b) cumpărător, în calitate de debitor al obligaţiei de plată a preţului la împlinirea condiţiei;

c) ambele părţi, dacă din conţinutul contractului rezultă că s-au înţeles astfel.

81. Dacă gratificatul nu execută sarcina:

a) actul juridic gratuit se consolidează

b) dispunătorul sau moştenitorii săi au dreptul să ceară revocarea donaţiei sau legatului

c) terţul beneficiar are dreptul să ceară executarea sarcinii

82. Codiţia “îţi voi da 1000 de lei dacă vreau”:

a) este valabilă

b) este pur potestativă

c) este nulă

83. Condiţia amână executarea drepturilor şi obligaţiilor:

a) adevărat

b) fals

84. Obligaţia de a întreţinere a unei persoane pe durata vieţii este o obligaţie:

a) pură şi simplă

b) afectată de o condiţie suspensivă

c) afectată de un termen incert

85. Condiţia de a nu te căsători este:

a) imorală

b) ilicită

c) imposibilă

86. În cazul condiţiei suspensive efectele acesteia pendent conditione sunt următoarele:

a) creditorul nu poate pretinde executarea obligaţiei

b) debitorul execută valabil obligaţia

c) obligaţia nu poate fi stinsă prin compensaţie

87. Teoria impreviziunii îşi găseşte aplicabilitatea, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) schimbarea excepţională a împrejurărilor să intervină ulterior încheierii contractului;

b) schimarea împrejurărilor, precum şi întinderea acestora nu puteau fi prevăzute de părţile

contractului, în mod rezonabil, în momentul încheierii acestuia;

c) riscul schimbării împrejurărilor nu a fost asumat şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat
ca asumat de către debitor.

88. În calitate de avânzi-cauză ai debitorului lor, creditorii chirografari:

a) sunt obligaţi să respecte actele juridice patrimoniale ale debitorului lor chiar dacă determină
mărirea sau micşorarea patrimoniului acestuia;

b) au un drept de gaj general asupra bunurilor prezente şi viitoare ale debitorului lor, ceea ce
înseamnă că beneficiază de o garanţie reală în vederea asigurării creanţei lor;

c) pot înlătura opozabilitatea actelor încheiate de debitor în frauda intereselor lor prin acţiunea
revocatorie şi prin acţiunea oblică.

89. Constituie excepţii de la principiul irevocabilităţii actului juridic:

A. încetarea contractului de locaţiune prin pieirea totală a lucrului;

B. încetarea contractului de mandat prin revocarea acestuia dispusă de către mandant;

C. reprezentarea;
90. Imperativul moral al respectării cuvântului dat justifică existenţa:

a. principiului irevocabilităţii actului juridic civil;

b. principiului resoluto iure dantis, resolvitul ius accipientis;

c. principiului restitutio in integrum;

91. Sunt excepţii de la principiul irevocabilităţii:

a) testamentul

b) contractul de vânzare-cumpărare

c) contractul de mandate

92. Contractul de depozit:

a) poate fi revocat de către oricare parte

b) nu poate fi revocat de depozitar

c) poate fi revocat de către deponent

93.Simulaţia reprezintă:

a) o excepţie veritabilă de la principiul relativităţii

b) o excepţie aparentă de la principiul relativităţii

c) o excepţie de la principiul forţei obligatorii

94. Reprezentarea legală:

a) îşi are izvorul ân lege

b) este specifică persoanelor fizice majore

c) este specifică persoanelor fizice incapabile

95. Reprezentarea convenţională:

a) îşi are izvorul în contractul de mandat

b) produce efecte faţă de mandatar

c) produce efecte faţă de mandant

96. Acţiunile directe:

a) sunt incidente în materia contractului de antrepriză

b) se confundă cu acţiunea oblică

c) sunt reglementate în materia contractului de mandate

97. Nulitatea relativă:

a) poate fi cerută de orice persoană interesată

b) poate fi cerută în termenul de prescripţie

c) poate fi confirmată

98. În materia nulităţii:

A. nulitatea contractului poate fi constată prin acordul părţilor, dacă prin lege nu se prevede
altfel;

B. de regulă, nulitatea relativă a contractului poate fi opusă oricând, chiar şi după împlinirea
termenului de prescripţie a dreptului la acţiune în anulare, de către parte căreia i se cere
executarea contractului;

C. în cazul refacerii unui contract nul, efectele contractului refăcut se produc numai pentru viitor;

99. Confirmarea actului juridic civil:

a) poate fi expresă sau tacită;

b) are ca efect validarea actului lovit de nulitatea relativă, efect care se produce de la momentul
confirmării faţă de părţi şi faţă de terţi;

c) partea care poate invoca nulitatea relativă renunţă, pentru viitor, la mijloacele şi excepţiile ce
le putea opune, sub rezerva drepturilor dobândite şi conservate de terţii de bună-credinţă;

100. Rezoluţiunea:

a)este incidentă în cazul contractelor sinalagmatice cu executare dintro dată

b) intervine pentru cauze anterioare sau concomitente încheierii actului juridic

c)produce efecte pentru viitor

101. Caducitatea:

a) intervine pentru cauze ulterioare încheierii actului

b) efectele caducităţii nu retroactivează

c)cauzele caducităţii sunt independente de voinţa părţilor

102. În cazurile în care natura nulităţii nu este determinată în mod expres de lege ori nu reiese
în chip neîndoielnic din lege, nulitatea este:

a) absolută

b) relativă;

c) totală.

103. Spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută:

a) poate fi invocată din oficiu de către instanţă;

b) produce efecte retroactive;

c) nu poate interveni decât atunci când legea o prevede în mod expres ca sancţiune pentru
încălcarea unei dispoziţii legale.

104. Partea al cărei consimţământ a fost viciat la încheierea actului prin violenţă sau dol:

a) poate solicita declararea nulităţii absolute a contractului, precum şi daune interese;

b) poate alege să menţină contractul, având însă dreptul la reducerea prestaţieie sale cu valoarea
daunelor-interese la care ar fi îndreptăţit;

c) are întotdeauna la dispoziţie şi o acţiune împotriva notarului public care a autentificat actul
respectiv, pentru repararea prejudiciilor suferite;

105. Spre deosebire de nulitatea relativă:

a) nulitatea absolută operează de drept;

b)în cazl clauzelor considerate de lege ca fiind nescrise nulitatea nu poate fi acoperită prin
confirmare, chiar expresă;

c) nulitatea absolută este imprescriptibilă dacă se invocă pe cale de excepţie;

106. Se sancţionează cu nulitate relativă:

a) lipsa cauzei actului juridic;

b) lipsa caracterului determinat sau determinabil al obiectului obligaţiei;

c) viciile de consimţământ.

107. Constituie principii ale efectelor nulităţii

a) resoluto iure dantis resolvitur ius accipientins ;

b) error communis facit jus ;

c) restitutio in integrum ;

108. Constituie excepţii de la principiul restitutio in integrum :

a) păstrarea de către posesorul de bună credinţă a fructelor culese în intervalul de tmp cât a durat
buna sa credinţă ;

b) conversiun actului juridic ;

c) error communis facit jus ;

109. Constituie excepţii de la principiul retroactivităţii efectelor nulităţii:

a) cazul încheierii unui contract de vânzare la a a cărei încheiere cumpărătorul a fost de bună-
credinţă;

b) cazul minorului de bună-credinţă la încheierea căsătoriei, acesta păstrând capacitatea deplină

de exerciţiu dobândită, chiar dacă anularea căsătoriei intervine anterior împlinirii vârstei de 18
ani ;

c) cazul declarării nulitţii unei persoane juridice ;

110. Constituie excepţii de la principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului
iniţial:

a) cazul actelor de conservare sau de administrare a bunului ;

b) cazul contractelor cu executare succesivă care vor continua să producă efecte pe durate
stipulată de părţi, dar nu mai puţin de 3 ani de la desfiinţarea titulului constitutorului;

c) cazul contractelor de dispoziţie privitoare la bunuri imobile, când dobânditorul a fost de bună-
credinţă;
111. Dacă prin acţiune reclamantul solicită doar anularea unui act juridic civil, în caz e
admitere a cererii:

a) instanţa va dispune, totodată, şi repunerea părţilor în siuaţia anterioară;

b) reclamantul are posibilitate să solicite ulterio, printr-o cerere separată, restabilirea situaţiei
anterioare;

c) instanţa nu poate dispune, din oficiu, şi repunerea părţilor în situaţia anterioară;

112. Aparenţa produce efecte creatoare:

a) în persoana terţilor de bună credinţă

b)dacă a existat o eroare comună şi invincibilă

c)dacă a existat o eroare comună

113. Pentru a putea opera conversiunea actului juridic

a) părţile trebuie să fi stipulat în mod exprs acest lucru în contract;

b) este necesar ca din cuprinsul contractului să nu rezulte intenţia părţilor de a exclude

conversiunea;

c) actulu juridic ce urmează a fi socotit valabil trebuie să îndeplinească toate condiţiile de

valabilitate, iar acestea să se regăsească în cuprinsul actului juridic desfiinţat;

114. Constituie cazuri în care se înlătură principiul quod nullum este, nullum producit effectum:

a) error communis facit jus;

b) conversiunea actului juridic civil;

c) principiul restabilirii situaţieie anterioare;

115. Este incidentă instituţia conversiunii actului juridic:

a) atunci când unele cauze ale acestuia sunt anulate, iar altele menţinute;

b) atunci când părţile validează actulu anulabil prin îndeplinirea ulterioară a cerinţei legale
nerespectate la momentul încheierii sale;

c) atunci când un înscris considerat ca autentic este nul ca atare, însă îndeplineşte cerinţele de a fi
valabil ca înscris sub semnătură privată.
116. Restituirea prestaţiilor, în cazul anulării contractului:

a) este întotdeauna posibilă în natură;

b) se face, ca regulă, în natură;

c) se face numai de partea culpabilă de încheierea contractului;