1.

Datorită caracterului de universalitate juridică, patrimoniul cuprinde:

a) drepturile subiective şi obligaţiile corelative ce aparţin titularului
b) drepturile subiective şi obligaţiile patrimoniale ce aparţin titularului
c) drepturile subiective şi bunurile asupra cărora acestea poartă ce aparţin titularului

2. Caracterul unic al patrimoniului se explică prin faptul că:

a) orice subiect de drept are un patrimoniu personal
b) orice subiect de drept are un patrimoniu asupra căruia poate dispune prin acte între
vii
c) orice subiect de drept are un patrimoniu de afectaţiune

3. Prin subrogaţia reală cu titlu universal înţelegem:

a) posibilitatea de a înlocui titularul patrimoniului cu o altă persoană prin acte între vii
b) posibilitatea de a înlocui o diviziune patrimonială cu bunurile care o alcătuiesc
c) posibilitatea de a înlocui un bun ce aparţine unei diviziuni patrimoniale cu o valoare
echivalentă

4. Conform Codului civil român, patrimoniul unei persoane fizice se poate

transmite:
a) între vii, prin act juridic civil consensual
b) numai pentru cauză de moarte
c) numai pentru cauză de moarte sau între vii, numai prin act autentic

5. Activul patrimonial cuprinde, printre altele:

a) drepturi de creanţă ale titularului
b) drepturi subiective civile şi obligaţiile lor corelative
c) bunurile pe care titularul le dobândeşte în baza unor drepturi reale, altele decât
dreptul de proprietate

6. Având în vedere că reuneşte o latură activă şi o latură pasivă, patrimonial este

considerat a fi:
a) o universalitate de fapt
b) o masă succesorală
c) o universalitate juridică

7. Spre deosebire de drepturile patrimoniale, drepturile nepatrimoniale:

a) au întotdeauna un caracter absolut
b) sunt drepturi de creanţă
c) au ca obiect aspecte ce ţin de caracterele fundamentale ale fiinţei umane
8. Spre deosebire de drepturile nepatrimoniale, drepturile patrimoniale:
a) pot purta asupra unui bun
b) nu pot fi incluse în patrimoniul unei persoane fizice
c) au întotdeauna un caracter personal

9. Spre deosebire de drepturile de creanţă, drepturile reale:

a) sunt opozabile unui subiect pasiv determinat
b) impun o obligaţie de a nu face subiectului pasiv nedeterminat
c) au un subiect activ nedeterminat

10. Spre deosebire de drepturile reale, drepturile de creanţă:

a) conferă titularului prerogativa de a pretinde un anumit comportament din partea
subiectului pasiv (debitorului)
b) conferă titularului prerogativa de a avea un anumit comportament asupra unui bun
c) conferă titularului prerogative de a interzice unui subiect pasiv nedeterminat să aibă
un anumit comportament

11. Drepturile reale se caracterizează prin faptul că:

a) implică un raport juridic civil cu conţinut nepatrimonial
b) conferă titularului anumite prerogative asupra unui bun
c) conferă subiectului pasiv determinat o obligaţie de a face

12. Dreptul de proprietate se evidenţiază în cadrul drepturilor reale prin faptul că:
a) este cel mai complet, reunind atributele posesiei, folosinţei şi dispoziţiei
b) îi conferă titularului atributul folosinţei bunului, dar nu şi posesia sau dispoziţia
c) poate fi transformat, prin trecerea termenului de prescripţie achizitivă, într-o posesie
utilă

13. În concepția actualului Cod civil, dezmembrămintele dreptului de proprietate

constituie:
a) Drepturi reale principale
b) Modalităţi de exercitare a dreptului de proprietate privată
c) Caractere specifice ale drepturilor reale

14. Singurul atribut al dreptului de proprietate care nu poate fi înstrăinat prin

dezmembrare este:
a) posesia
b) dispoziţia
c) folosinţa

15. Conform actualului Cod civil, caracterele specifice dreptului de proprietate

publică sunt:
a) intransmisibilitate, imprescriptibilitate, indivizibilitate
b) insesizabilitate, imprescriptibilitate, inalienabilitate
c) inoperabilitate, imprescriptibilitate, insesizabilitate

16. Dreptul de uz se diferențiază de dreptul de uzufruct prin faptul că:

a) permite titularului să perceapă fructele bunului stăpânit
b) permite titularului să perceapă fructele bunului stăpânit, dar să nu le înstrăineze
c) permite titularului să perceapă fructele bunul stăpânit, dar să le restituie în natură sau
prin echivalent proprietarului la momentul stingerii dreptului

17. Ca modalitate de dobândire a dreptului de proprietate, uzucapiunea:

a) se aplică doar în cazul bunurilor mobile
b) se traduce printr-o posesie continuă, utilă și neviciată timp de 5 sau 10 ani, în cazul
bunurilor imobile
c) este o formă a prescripției extinctive aplicabilă exclusiv drepturilor reale

18. În virtutea atributului folosinței, uzufructuarul poate:

a) Să înstrăineze emolumentul, fie cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit
b) Să înstrăineze bunul prin vânzare și să restituie proprietarului suma de bani obținută
cu titlul de preț
c) Să restituie proprietarului suma de bani echivalentă cu valoarea fructelor percepute

19. Detenția precară se deosebește de posesie prin faptul că:

a) detentorul se comportă ca un proprietar, iar posesorul ca un titular al altui drept real
b) detentorul este obligat să stăpânească bunul în mod util și netulburat, în timp ce
posesorul se bucură de toate prerogativele proprietății
c) detentorul stăpânește bunul în baza unui act juridic, în timp ce posesia se întemeiază
pe o situație de fapt

20. Dreptul de superficie, ca drept real principal:

a) ajută la remedierea inconvenientelor accesiunii, în cazul bunurilor imobile
b) ajută la remedierea inconvenientelor accesiunii, în cazul bunurilor mobile
c) poate avea ca obiect bunuri fungibile, dar numai în limita raportului bun principal-bun
accesoriu.