Drept Roman II

1. La romani actul juridic producea efecte: a. doar pentru contractat b. numai intre partile contractante si terti c. numai intre partile contractante 2. Stipulatiunea pentru altul are drept scop: a. sa dea nastere unei creante in profitul unei persoane care a participat la incheierea actului b. sa dea nastere unei creante in profitul unei persoane care nu a participat la incheierea actului c. sa preia creanta unei persoane care nu a participat la incheierea actului 3. Principiul nulitatii promisiunii pentru altul are o sfera de aplicare mai restransa, aplicandu-se la categoria contractelor: a. obligationale sau executorii b. c. de buna credinta 4. Conditiile intentarii actiunii noxale sunt: ANS: -poate fi intentata doar atunci cand o persoana alieni iuris comite un delict privat -poate fi intentata doar impotriva acelui pater familias care il are pe delincvent sub puterea sa in momentul lui litis contestatio; -victima delictului sa nu-l fi avut pe delincvent sub puterea sa c. actiunea noxala nu poate fi intentata atunci cand o persoana alieni iuris comite un delict privat 5. Efectele actiunii noxale sunt: a. b. pater familias poate fi obligat sa se judece cu victima delictului c. pater familias nu poate fi obligat sa se judece cu victima delictului 6. Actiunile noxale sunt de doua feluri: ANS: actiuni obisnuite, intentate cu titlu noxal actiuni automate, create de la inceput ca noxale 7. Cazul fortuit: a. b. intervine fara vina debitorului c. 8. Forta majora: ANS: este un eveniment caruia nimic nu I se poate opune (cui resisti non potest) 9. Stingerea obligatiei debitorului, urmarea interventiei unui caz de forta majora intervine atunci cand: a. b. obligatia are ca obiect bunuri certe, individual determinate
1|P a ge

Drept Roman II

c. 10 Imposibilitatea de executare a obligatiei, urmarea interventiei unui caz de firta majora, are ca efect: a. stingerea obligatiei debitorului b. c. 11 Sunt cazuri de forta majora: a. b. cutremurul si atacul inamicului c. ANS: inundatii, cutremur, atacul inamicului, etc 12 In dreptul lui Iustinian culpa lata: a. b. c. este vina grosolana pe care n-ar comiteo nici cel mai neindemanatic administrator 13. Culpa levis este: a. b. culpa usoara c. ANS: este culpa usoara care poate imbraca la randul sau doua forme, in functie de criteriul vinovatiei: 14. In cazul culpei levis in abstracto: ANS: debitorul se comporta fata de bunul datorat ca un bun pater familias 15 In cazul dolului: a. b. vinovatia imbraca forma intentiei c. 16. Dolul reprezinta: a. b. c. actiunea sau abtinerea intentionata a debitorului de natura sa provoace pieirea lucrului datorat 17. In epoca lui Justinina, pentru ca debitorul sa se afle in intarziere: a. este necesar ca datoria sa fie exigibila, neexecutarea sa se datoreze vinei debitorului si sa existe o somatie din partea creditorului b. c. ANS: trebuie ca datoria sa fie exigibila iar neexecutarea sa se datoreze vinei debitorului
2|P a ge

Drept Roman II

18. La romani, debitorul este de drept pus in intarziere: ANS: -datoria izvoraste dintr-un delict conform principiului ,,fur semper moram facere videturhotul se considera intotdeauna pus in intarziere -curatorul are o datorie fata de minor 19. Principalul efect al morei (intarzierea debitorului) este: a. perpetuarea obligatiei debitorului b. c. 20 Plata ( solvere): ANS: Plata poate fi facuta fie de catre debitor sau chiar de catre o alta persoana 21. Plata, mod obisnuit de stingere a obligatiilor: a. poate fi primita doar de catre creditor b. c. cel care primeste plata trebuie sa fie capabil ANS: se realizeaza prin indeplinirea prestatiunii care face obiectul legaturii juridice 22. Efectele novatiunii sunt: ANS: accesoriile vechii obligatii se sting, garantiile personale sau reale ale vecii obligatii se sting (pot fi mentinute prin conventia partilor), dobanzile datorate de catre debitor se sting, viciile vechii obligatii dispar 23. Novatiunea necesara: a. b. se realizeaza ca efect al lui litis contestation c. presupune intentia partilor de a nova 24. Novatiunea voluntara: ANS: se realizata prin contract 25. Sunt moduri civile de renuntare la creanta: a. b. solution per es libram, acceptilatio litteris si acceptilatio verbis c. 26 Sunt moduri pretoriene de renuntare la creanta: ANS: Pactum de non petendo 27. Sunt moduri voluntare de stingere a obligatiilor: a. b. c. plata, compensatia si darea in plata

3|P a ge

Drept Roman II

28. Sunt moduri nevoluntare de stingere a obligatiilor: ANS: imposibilitatea de executare, confuziunea, moartea, prescriptia extinctiva 29. Pentru ca datoria sa se stinga prin imposibilitate de executare este necesar ca: a. b. c. obiectul obligatiei piere din vina debitorului ANS: ,, debitor rei certae inbteritu rei liberatur (debitorul unui lucru individual determinat este liberat prin pieirea lucrului) 30. In functie de efectele lor, contractele sunt: a. b. de drept strict si de buna credinta c. unilaterale si bilaterale

31. Elementele esentiale ale contractelor sunt: a. termenul si conditia b. c. consimtamantul, obiectul si capacitatea 32. Viciile consimtamantului sunt: a. teama si dolul b. teama si eroarea c. dolul si eroarea 33. Cauzele care duc la inexistenta consimtamantului sunt: a. eroarea si dolul b. neseriozitatea si eroarea c. neseriozitatea si dolul 34. Elementele accidentale ale contractelor sunt: a. b. termenul si conditia c. 35. Modurile voluntare de stingere a obligatiilor sunt: a. plata, darea in plata, compensatia b. novatia, confuziunea, prescriptia extinctiva c. 36. Modurile nevoluntare de stingere a obligatiilor sunt: a. moartea, plata, darea in plata b. moartea, confuziunea, imposibilitatea de executare c.

4|P a ge

Drept Roman II

37. Garantiile personale in epoca clasica sunt: a. b. fidepromissio c. fideiussio 39. Garantiile personale in epoca veche sunt: a. sponsio si fidepromissio b. fidepromissio c. 40. Garantiile reale sunt: ANS: ipoteca 41. Potrivit sanctiunii lor, contractele sunt: a. de buna credinta si de drept strict b. c. solemne si nesolemne 42. Dupa modul de formare contractele se clasifica in: a. solemne si nesolemne b. c. 43. Contractele nesolemne se subdivid in trei categorii: a. b. contracte reale, contracte consensuale si contracte nenumite
c.

ANS: a)contracte reale : mutuum, comodat, gajul, fiducia, depozitul b) contracte consensuale : vanzarea, locatiunea, societatea, mandatul c) contracte nenumite, 44. Contractele nenumite se formeaza: ANS: printr-o conventie insotita de executarea obligatiei de catre una din parti 45. Mutuum, contractul de imprumut de consumatiune, este un contract: a. real b. c. de buna credinta 46. Gajul este un contract: a. nenumit b. real c. solemn 47. Comodatul este un contract: a. real
5|P a ge

Drept Roman II

b. consensual c. solemn

48. Locatiunea este un contract: a. real b. solemn c. consensual 49. Vanzarea este un contract: a. nenumit b. consensual c. real 50. Mandatul este un contract: a. consensual b. real c. solemn 51. Ipoteca prezinta o serie de caractere de natura sa o individualizeze de alte garantii reale: a. ipoteca este un drept real b. ipoteca este un drept consensual c. ipoteca este un drept solemn 52. Efectele ipotecii: a. b. lucrul ipotecat ramane in posesia debitorului pana la scadenta c. ANS: la origine, ipoteca producea un singur efect dreptul de a poseda 53. Debitorul tinut de custodie: a. b. c. raspunde pentru cazul fortuit 54. Efectele cesiunii de creanta a. b. cesionarul nu are posibilitatea sa valorifice accesoriile dreptului transmis c. ANS: accesoriile dreptului transmis (garantii, exceptii) nu se sting cesionarul avand posibilitatea sa le valorifice cesionarul poate opune debitorului cedat aceleasi exceptii ca si cedantul 55. Garantia personala sponsio ANS: este forma originara de creare a garantiilor personale

6|P a ge

Drept Roman II

56. Garantia personala fidepromissio a. este forma originara de creare a garantiilor personale b. c. ANS: peregrinii, nu aveau ius comercii nu aveau acces la institutiile de drept civil si nu puteau pronunta verbul spondeo ; peregrinii trebuiau sa poata garanta o datorie A aparut mai tarziu urmarea extinderii relatiilor economice cu peregrinii Peregrinii, neavand ius comercii nu aveau acces la institutiile de drept civil si, prin urmare, nu puteau pronunta verbul spondeo ; mai mult, varfurile clasei dominante erau interesate ca si peregrinii sa poata garanta o datorie 57. Legea Appuleia a. se aplica garantilor obligati prin sponsio b. c. ANS: Se aplica atat garantilor obligati prin sponsio cat si celor obligati prin fidepromissio 58. Legea Cicereia a. b. se aplica si garantilor obligati prin fidepromisso c. ANS: Se aplica atat garantilor obligati prin sponsio cat si celor obligati prin fidepromissio Creditorul a fost obligat sa faca o declaratie privitoare la numarul garantilor si la valoarea datoriei 59. Potrivit cu dispozitiile Legii Furia de sponsu ANS: datoria se va imparti la scadenta intre toti garantii indiferent daca sunt sau nu solvabili; consecintele insolvabilitatii unui garanti sunt suportate de catre creditor 60. Prin efectele lui fideiussio: a. b. c. creditorul avea dreptul sa urmareasca fie pe debitorul principal, fie pe fideiussor 61.Unul din cele mai importante contracte in forma religioasa este: a. b. c. sponsio religioasa

62. Contractele in forma verbala sunt: a. b. sponsio religioasa si sponsio laica c. ANS: Sponsio laica Stipulatiunea
7|P a ge

Drept Roman II

Dotis dictio (constituirea de dota) Nexum 63. Caracterele stipulatiunii: a. b. c. caracter continuu ANS: Caracter solemn (presupune utilizarae anumitor verbe) Caracter continuu (intrebarea este urmata imediat de raspuns) Este un act unilateral (doar promitentul isi asuma o obligatie) Este un act de drept strict Caracterul unitatii de timp si de loc (partile se gaseau intr-un anume moment intr-un anumit loc) Este un act abstract (din modul de formare nu rezulta scopul pentru care debitorul se obliga)

64. Stipulatiunea: ANS: Este contractul in forma verbala incheiat prin intrebare si raspuns la care au acces si peregrinii 65. Caracterele obligatiei literale ANS: Obiectul obligatiunii literale consta in mod invariabil intr-o suma de bani determinata, caci codex-ul era limitat la operatiuni banesti Este sanctionata prin actio certae creditae pecuniae Numai cetatenii romani se puteau obliga litteris intrucat numai ei puteau tine un registru de plati si incasari Forma scrisa era insa accesibila si peregrinilor, in conditii proprii statutului lor juridic 66. Contractele reale prezita urmatoarele caracteristici: a. b. se formeaza printr-o conventie insotita de remiterea materiala a lucrului c. 67. Caracterele lui mutuum: a. este un contract real b. c. ANS: - Contract real Contract de drept strict Conventie grefata pe traditiune Putea fi utilizat in raporturile dintre cetateni si peregrini Destinat sa dea haina juridica imprumutului gratuit 68. Remiterea de datorie, mod de stingere a obligatiilor reprezentand: a. inlocuirea unei obligatii vechi cu o obligatie noua prin intermediul stipulatiunii sau a contractului litteris b. renuntarea creditorului la dreptul sau
8|P a ge

Drept Roman II

c. 69 Compensatia poate fi: ANS: Conventionala ( se realizeaza prin conventia partilor) Judiciara (cand partile nu se inteleg) 70 Confuziunea este un mod de stingere a obligatiilor constand in: ANS: mostenirea 71. Contractul de comodat: ANS: Se formeaza prin transmiterea detentiunii unui lucru in forma traditiunii de catre creditor 72 Caracterele contractului de comodat: a. comodatul este un contract gratuit. b. c. 73. In ceea ce priveste raspunderea comodatarului, acesta: a. b. raspunde atat pentru dol cat si pentru culpa c. ANS: Comodatarul trebuie sa restituie lucrul la termenul fixat; in cazul disparitiei lucrului, comodatarul raspunde atat pentru dol cat si pentru culpa 74 Contractul de depozit poate avea ca obiect: ANS: este un lucru individual determinat; depozitul de aplica decat bunurilor mobile 75. Caracterele contractului de vanzare sunt: ANS: 76. Vanzarea este sanctionata prin doua actiuni distincte: a. b. c. prin actio empti si actio venditi 77.Locatiunea este sanctionata prin doua actiuni distincte: ANS: actio conducti si actio locati 78. Caracterele contractului de locatiune sunt: a. locatiunea este un contract consensual
b. c.

79. Vanzarea este contractul prin care : a. b.

9|P a ge

Drept Roman II

c. o parte, numita vanzator, se obliga sa transmita posesiunea linistita a unui lucru celeilalte parti 80. Elementele vanzarii sunt: a. consimtamantul, obiectul, pretul b. c. 81. Pretul vanzarii trebuie sa indeplineasca anumite conditii: a. sa fie real, determinat sau cel putin determinabil, exprimat in bani b. sa fie real, determinat sau cel putin determinabil, exprimat atat in bani cat si intr-un alt lucru c. 82. Efectele vanzarii ANS: vanzarea nu este translativa de proprietate ci doar generatoare de obligatii. Aceste obligatii sunt bilaterale si de buna credinta. 83. Principala obligatie a cumparatorului: a. este aceea de a plati pretul (dare pretium) b. c. 84. Locatio operarum este: a. transmiterea folosintei unui lucru (teren sau casa) de catre proprietarul sau unei personae b. c. ANS: este contractul prin care un om liber isi ofera serviciile sale; 85. Locatio operis faciendi este: a. transmiterea folosintei unui lucru (teren sau casa) de catre proprietarul sau unei persoane b. c. conventia prin care proprietarul unui teren (clientul) se intelege cu un intreprinzator pentru ca acesta din urma sa execute o anumita lucrare ANS: Forma prin care o persoana se obliga sa execute o lucrare determinata in interesul altei persoane 86. Cel mai vechi tip de locatiune este: a. locatio rei b. c. 87. Cel mai vechi tip de locatiune avea ca obiect: ANS: inchirierea unui sclav
10 | P a g e

Drept Roman II

88. Locatio operarum presupune intrunirea a trei elemente: ANS: Consimtamantul, Obiectul, Pretul 89. Locatio rei presupune intrunirea a trei elemente a. b. consimtamantul, obiectul, pretul c. obiectul, pretul, capacitatea

90. Obiectul contractului de mandat poate consta: ANS: este necesar sa existe un obiect, constand intr-un fapt material sau intr-un act juridic pe care mandatarul se obliga a-l infaptui 91. Actul juridic sau faptul juridic la care se obliga mandatarul trebuie sa fie: a. b. c. licit si moral. 92. Caracterele contractului de mandate : ANS: sa existe un obiect, este gratuit, savarsirea faptului material sau al actului juridic in interesul mandantului. 93. Depozitul este un contract: a. real b. c. solemn 94. Mandatul presupune savarsirea faptului material sau al actului juridic: a. b. in interesul mandatarului c. in interesul mandantului 95. Obligatiile mandatarului sunt sanctionate prin: ANS: actio mandati directa data mandantului. 96. Vanzatorul are urmatoarele obligatii: ANS: vanzatorul trebuie sa pastreze lucrul, sa predea lucrul si sa garanteze pentru evictiune si pentru vicii 97. Locatorului ii incumba urmatoarele obligatii, izvorate din locatio rei (locatiunea unui lucru): ANS: Locator are obligatia de a transmite lucrul (praestare rem) Locator are obligatia de a raspunde pentru evictiune 98. Conductorul are urmatoarele obligatii generate de locatio rei: ANS: Conductor are obligatia de a plati pretul (merces) pentru lucrul primit spre folosinta
11 | P a g e

Drept Roman II

Conductor are si obligatia de a restitui lucrul la stingerea locatiunii, Conductor raspunde pentru pieirea lucrului ca si pentru deteriorarile produse din vina sa 99. Lucratorul (locator operarum) are urmatoarele obligatii generate de location operarum: ANS: are obligatia de a presta serviciile promise pe toata durata contractului 100. Patronul (conductorul) are urmatoarele obligatii generate de location operarum: a. de transmite lucrul prin intermediul traditiunii si de a garanta pentru evictiune b. de a plati pretul c. 101. In contractele nenumite do ut des : a. o parte face un anunit lucru, pentru ca si cealalta parte sa faca un anumit lucru b. o parte transmite proprietatea unui lucru pentru ca cealalta parte sa-i transmita proprietatea asupra altui lucru c. 102. In contractele nenumite do ut facias : ANS: se refera la transmiterea proprietatii de catre una din parti pentru ca cealalta parte sa faca un anumit lucru.

103. In contractele nenumite facio ut facias : ANS: presupun facerea unui lucru de catre una din parti pentru ca si cealalta parte sa faca un anumit lucru. 104. In dreptul calsic au fost sanctionate urmatoarele pacte : ANS: pactele pretoriene (de catre pretor) si pactele alaturate (de catre jurisconsulti). 105. In epoca postclasica au aparut : a. b. c. pactele legitime ANS: pactele legitime, sanctionate de catre imparati. 106. Pactele legitime au fost sanctionate de catre : ANS: imparati 107. Pactele pretoriene au fost sanctionate de catre : ANS: de catre pretor 108. Pactele alaturate au fost sanctionate de catre: a. b. jurisconsulti c.

12 | P a g e

Drept Roman II

109. Edictul perpetuu ne infatiseaza urmatoarele categorii de pacte pretoriene: ANS: recepta, pactul de constituit si pactul de juramant. 110. Pactele legitime, conventii sanctionate de imparati in epoca postclasica sunt in numar de trei : ANS: promisiunea de dota, conventia de donatiune si compromisul. 111. Operatiunea juridica a donatiunii prezinta urmatoarele trasaturi: a. donatorul sa se imbogateasca pe seama saracirii donatorului b. c. ANS: donatorul trebuie sa sufere o saracie; donatorul trebuie sa aiba intentia de a dona (animus donandi), donatarul sa se imbogateasca, imbogatire realizata pe seama saracirii donatorului. 112. Operatiunea juridica a donatiunii indeplinea mai multe functii: ANS: se putea face intre persoane care apartineau unor familii diferite sau intre soti, se putea face intre vii sau pentru cauza de moarte; putea fi utilizata pentru constituirea unei dote sau a unei donatiuni ante nuptias (inainte de casatorie) 113. Dreptul roman cunoaste mai multe categorii de donatiuni : a. b. c. donatiunea intre vii obisnuita, donatiunea mortis causa, donatiunea intre soti, donatiunea ante nuptias 114. Legile de limitare a donatiunilor sunt : ANS: Legea Publicia, Legea Cincia, Legea Calpurnia

115. Noi reglementari in ceea ce priveste situatia garantilor in epoca veche au fost introduse prin una din urmatoarele legi : a. Legea Appuleia b. c. 116. Imparatul Antoninus Caracalla a dat un senatusconsult prin care a adus modificari regimului donatiunii intre soti in anul : ANS: Anul 206 117. Fata de donatiunea intre vii obisnuita dota prezinta unele caractere aparte : ANS: se constituie pentru sprijinirea noii familii si nu pentru a procura un beneficiu dupa contractarea casatoriei. 118. Donatiunea ante nuptias se individualizeaza fata de dota prin functia sa, respectiv: ANS: aceasta se constituie cu scopul de a procura mijloace de trai pentru sotie dupa desfacerea casatoriei.
13 | P a g e

Drept Roman II

119. Donatiunea mortis causa prezinta urmatoarea particularitate : a. b. c. poate fi revocata doar in anumite cazuri ANS: donatorul sa moara inaintea donatarului in momentul mortii donatarului 120. Donatiunea mortis causa facuta sub conditie suspensiva urmeaza sa isi produca efectele : a. b. in momentul mortii donatarului c. in momentul mortii donatorului

14 | P a g e