4
Fișa nr. 4 – DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ
§1. Întrebări cu variante multiple de răspuns1
1. Proprietatea publică:
a) are ca titular numai statul, nu și unitățile
administrativ-teritoriale;
b) poartă asupra bunurilor de uz sau interes public;
c) poate aparține inclusiv comunelor, orașelor și
municipiilor.
2. În materia proprietății publice, statul român este
reprezentat de:
a) Președintele României, în exercitarea funcției de
reprezentare a statului;
b) Guvern, prin ministere de resort și organe de
specialitate ale administrației centrale;
c) Ministerul Finanțelor Publice, în caz de litigiu.
3. Spre deosebire de proprietatea privată,
proprietatea publică are caracter:
a) absolut, exclusiv și perpetuu;
b) inalienabil, insesizabil și prescriptibil;
c) inalienabil, insesizabil și imprescriptibil.
4. Dispoziția juridică asupra bunurilor din
domeniul public se exercită prin:
a) mijloace de drept civil;
b) mijloace de drept public;
c) modificarea și transformarea materială a acestora.
5. Dreptul de proprietate publică:
a) este susceptibil de dezmembrăminte;
b) poate fi înstrăinat prin acte juridice cu titlu
oneros;
c) permite închirierea bunului.
6. Titularul proprietății publice poate consimți
constituirea de:
a) dezmembrăminte (uzufruct, uz, abitație,
servitute, superficie);
b) garanții reale (ipotecă, gaj);
c) drepturi reale specifice (de administrare, de
concesiune, de folosință cu titlu gratuit).
7. Dreptul de proprietate publică:
a) poate face obiectul executării silite;
b) poate fi revendicat oricând, fiind imprescriptibil;
c) poate fi dobândit prin uzucapiune.
1 Pot fi corecte una sau două variante de răspuns.
Drept civil III. Drepturi reale
asist. dr. Anthony Murphy
8. Proprietatea publică poate fi dobândită prin:
a) expropriere;
b) trecerea în domeniul privat al statului;
c) donație sau legat.
9. Exproprierea poate avea ca obiect:
a) numai bunurile imobile și accesoriile acestora,
niciodată un bun mobil principal;
b) un bun imobil aflat în domeniul privat al statului;
c) un bun imobil aflat în domeniul public al statului.
10. Exproprierea presupune:
a) o cauză de utilitate publică;
b) despăgubirea justă a expropriatului, în prealabil
sau ulterior stingerii dreptului;
c) înțelegerea părților sau o hotărâre judecătorească
definitivă.
11. Ca efect al exproprierii:
a) încetează orice locațiune care ar greva imobilul;
b) statul devine titularul unui drept de proprietate
publică;
c) statul dobândește numai nuda proprietate în
măsura în care există un dezmembrământ.
12. Pot fi supuse confiscării:
a) bunurile destinate și folosite pentru săvârșirea
unei contravenții;
b) bunurile rezultate din săvârșirea unei infracțiuni;
c) bunurile abandonate, chiar dacă anterior au fost
dobândite licit.
13. Dreptul de administrare, ca drept real specific
proprietății publice:
a) aparține regiilor autonome ori instituțiilor
publice;
b) se poate constitui numai cu consimțământul
beneficiarului;
c) poate înceta prin act de revocare emis în
condițiile legii.
14. Dreptul real de folosință gratuită:
a) poate fi cedat cu titlu oneros;
b) poate fi cedat cu titlu gratuit;
c) poate înceta prin revocare.
15. Dreptul de administrare:
a) conferă titularului său dreptul de a utiliza bunul
conform destinației sale;
b) nu încetează la reorganizarea regiei autonome în
societate comercială;
c) nu este opozabil titularului proprietății publice
nici măcar în contencios administrativ.
16. Dreptul real de folosință gratuită:
a) se întinde implicit și asupra fructelor civile (de
exemplu, din închirierea bunului);
b) se constituie prin mijloace de drept public (de
pildă, prin hotărâre de guvern);
c) are caracter temporar, chiar dacă legea nu
prevede durata maximă.
§2. Probleme practice
17. Dreptul de concesiune poate fi atribuit:
a) pe o durată inițială mai mare de 49 ani;
b) prin licitație publică sau atribuire directă;
c) prin contract solemn, sinalagmatic, comutativ și
cu titlu gratuit.
18. În materia dreptului de concesiune:
a) subconcesionarea este interzisă în toate cazurile;
b) contractul poate impune obligația de a prelungi
cu cel mult jumătate din durata inițială;
c) epuizarea substanței bunului poate reprezenta o
cauză de încetare.
19. Contractul de concesiune poate înceta prin:
a) reziliere, la cererea concedentului;
b) reziliere, la cererea concesionarului;
c) denunțare unilaterală, la cererea concesionarului.

1. B locuiește la etajul 3 dintr-un bloc situat în localitatea X. Recent, B a primit un cocoș, pe care a hotărât
să îl păstreze ca animal de companie. În fiecare dimineață, cocoșul, ținut de B în balconul apartamentului
său, îi trezește pe vecini odată cu răsăritul soarelui.
A, care locuiește în apartamentul situat deasupra locuinței lui B, îl acționează în judecată pe acesta, cerând
obligarea pârâtului de a face să înceteze deranjul zilnic. B se apără, precizând că nu depinde de el cântatul
cocoșului, care este un fapt cât se poate de natural. B mai arată și că A este un simplu chiriaș, astfel încât, în
lipsa calității de proprietar, nu are dreptul de a-l chema în judecată.
Cerințe:
a) Analizați situația juridică.
b) Precizați și motivați soluția instanței.

2. A și B sunt proprietari a două fonduri învecinate, aflate într-o zonă de munte. Pe terenul lui A se găsește
un izvor. În timp, B a amenajat pe terenul său un sistem de captare a unei părți din apa provenită de la izvor.
C cumpără terenul lui A cu intenția de a exploata sursa de apă. Datorită lucrărilor întreprinse de C, acesta
preia integral apa izvorului respectiv, lipsindu-l pe B de posibilitatea de a capta în continuare parte din apă.
Considerându-se prejudiciat, B îl acționează în instanță pe C, în anul 2012, cerând obligarea sa la
readucerea lucrurilor în situația inițială. În acțiune, B invocă faptul că a captat apă de la izvorul respectiv de
mai bine de 30 de ani, iar amenajările – făcute imediat după ce a cumpărat propriul teren – erau vizibile, deci
C a dobândit parcela alăturată în cunoștință de cauză.
C pretinde respingerea acțiunii lui B ca neîntemeiată, deoarece A nu i-a dat niciodată acestuia dreptul de
a capta apă de la izvorul său; pe cale reconvențională, cere obligarea lui B la desființarea amenajărilor pe care
le-a făcut, la plata de despăgubiri pentru apa pe care a preluat-o fără drept și cu rea-credință de la izvorul
altuia și la încetarea pe viitor a oricărei încercări de a mai capta apa care ar ajunge pe terenul lui B.
Cerințe:
a) Analizați situația juridică.
b) Calificați acțiunea introdusă de B.
c) Precizați și motivați soluția instanței