Nume:___________________________

Grupa:___________________________ G1
1. Contractul având ca obiect transmiterea unui drept de uzufruct asupra unui bun imobil: a) poate fi
încheiat în formă autentică sau prin înscris sub semnătură privată, dispozițiile în materie de carte
funciară fiind aplicabile; b) poate fi încheiat fără acordul nudului proprietar atâta timp cât există o
prevedere în acest sens; c) dă naștere unei obligații solidare între uzufructuarul cedent și uzufructuarul
cesionar până la notificarea cesiunii către nudul proprietar.
2. Reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate în sistemul noului Cod civil: a) hotărârea
judecătorească prin care judecătorul suplinește consimțământul unei părți la încheierea unui contract
translativ de proprietate; b) eroarea comună și invincibilă privind calitatea de proprietar a persoanei
înscrise în cartea funciară; c) posesia utilă, cu bună sau cu rea-credință, a unui bun mobil al altuia timp
de 10 ani.
3. Este un drept potestativ: a) dreptul proprietarului de a cere restituirea fructelor de la posesorul de rea-
credință; b) dreptul proprietarului imobilului de a cere instanței, la alegerea sa, să dispună înscrierea sa
ca proprietar al lucrărilor adăugate necesare sau de a cere desființarea acestora; c) dreptul nudului
proprietar, de a cere, la alegerea sa, înscrierea în cartea funciară ca proprietar sau de a cere
uzufructuarului să cumpere imobilul la valoarea de circulație a acestuia dacă lucrarea autonomă cu
caracter durabil nu s-ar fi efectuat.
4. Limitele judiciare ale dreptului de proprietate privată: a) se deosebesc de limitele legale prin faptul că în
cazul limitelor legale întinderea acestora este determinată în mod expres prin lege; b) presupun un abuz
de drept din partea proprietarului față de care se limitează dreptul de proprietate; c) presupun existența
unui prejudiciu suferit de persoana care cere limitarea dreptului de proprietate.
5. Obligația de grănițuire: a) se transmite odată cu dreptul de proprietate asupra terenului fără a fi necesară
înscrierea sa în cartea funciară; b) nu este o obligație propter rem; c) se transmite odată cu dreptul de
proprietate, doar dacă există o prevedere expresă în acest sens.
6. Dreptul de proprietate privată: a) nu este susceptibil decât de limite materiale; b) poate fi apărat și printr-
o acțiune negatorie; c) nu se poate dobândi prin efectul unui act administrativ.
7. Posesia: a) este discontinuă, dacă se exercită astfel încât nu poate fi cunoscută de anumite persoane; b)
viciată nu poate produce niciun efect juridic; c) poate conduce la dobândirea dreptului de proprietate
asupra unui bun mobil sau imobil, după caz.
8. Fondul de comerț reprezintă: a) o universalitate juridică; b) o universalitate de fapt; c) o masă
patrimonială destinată exercitării unei profesii autorizate prin lege.
9. Poate forma obiectul clauzei de inalienabilitate convențională: a) dreptul de uz; b) dreptul de abitație; c)
nuda proprietate.
10. În materia exproprierii pentru cauză de utilitate publică: a) expropriatul are dreptul la o despăgubire
compusă din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane
îndreptățite; b) hotărârea de retrocedare a bunului nu reprezintă un mijloc veritabil de dobândire a
dreptului de proprietate privată; c) contractele de locațiune notate în cartea funciară vor fi opozabile și
expropriatorului, ca obligație scriptae in rem.
11. Bunurile care fac obiectul exclusiv al dreptului de proprietate publică a statului potrivit legii organice
pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale:
a) la cererea consiliului județean, a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului
local, după caz, prin hotărâre de Guvern, declarându-se din bun de interes public național în bun de
interes public județean sau local; b) numai ca urmare a revizuirii Constituției; c) ca urmare a modificării
legii organice.
12. Uzufructul: a) constituit în temeiul Codului civil din 1864 este incesibil doar în privința bunurilor
imobile; b) conferă uzufructuarului cedent calitatea de fidejusor după notificarea cesiunii față de nudul
proprietar; c) asupra bunurilor neconsumptibile, dar care se deteriorează rapid ca urmare a utilizării lor,
presupune obligația uzufructuarului la restituirea bunurilor în starea în care se aflau la momentul
predării.
1
13. Dreptul de servitute: a) are un conținut juridic invariabil; b) poate fi urmărit silit doar împreună cu
fondul dominant căruia îi profită; c) este un drept real accesoriu.
14. Prin posesia de bună-credință exercitată asupra unui bun mobil, posesorul poate dobândi, printre altele:
a) dreptul de administrare; b) dreptul de abitație; c) dreptul de uzufruct sau dreptul de uz.
15. Acțiunea confesorie: a) pentru apărarea dreptului de uzufruct, uz, abitație și servitute este prescriptibilă
extinctiv într-un termen de 10 ani; b) prin care se apără dreptul de administrare este imprescriptibilă; c)
este în toate cazurile imprescriptibilă sub aspect extinctiv.
16. A este proprietar al unui cal de paradă. Întrucât în urma unei accidentări nu a mai putut participa la
spectacole, acesta a luat hotărârea de a-i constitui lui B un drept de uzufruct cu titlu gratuit asupra
calului. În convenția celor doi era precizat faptul că uzufructul va înceta fie la momentul vindecării lui
A, fie la împlinirea de către C (fiul lui A) a vârstei de 21 de ani, oricare dintre aceste evenimente s-ar
îndeplini primul. În aceste condiții, indicați care dintre următoarele afirmații este falsă: a) în cazul în
care calul ar produce un mânz în perioada de valabilitate a uzufructului, acesta ar urma să aparțină lui B;
b) în cazul în care C ar deceda la vârsta de 18 ani, uzufructul asupra calului ar fi valabil până la
momentul vindecării lui A, iar dacă vindecarea acestuia nu ar mai fi posibilă, se va prezuma că
uzufructul este viager; c) în cazul în care calul s-ar îmbolnăvi grav, iar B ar avansa cheltuielile necesare
pentru vindecarea acestuia, A va fi obligat la rambursarea acestora.
17. A, B și C moștenesc împreună un teren în suprafață de 2100 mp, iar în urma partajului, lotul lui C
rămâne lipsit de acces la calea publică. Ulterior, printr-un înscris sub semnătură privată, vecinul său D, îi
constituie lui C un drept de servitute, obligându-se totodată să nu planteze copaci la o distanța mai mică
de 10 metri de linia de hotar. În aceste condiții, indicați care dintre următoarele variante este corectă: a)
întrucât C dobândește un drept real asupra terenului lui D, dreptul de trecere nu ar mai putea fi solicitat
lui A sau B; b) dacă obligația de a nu planta la o distanță mai mică de 10 m ar fi fost notată în cartea
funciară, atunci aceasta ar dobândi caracter propter rem, fiind, astfel, opozabilă și succesorilor cu titlu
particular ai lui D; c) în ipoteza desființării contractului încheiat cu D, C i-ar putea solicita în viitor fie
lui A, fie lui B, acordarea unui drept de trecere.
18. A este proprietarul unui teren în suprafață de 300 mp. Întrucât dorește să construiască o hală de 700 mp,
la data de 01.01.2017, A încheie cu vecinul său B un antecontract sub semnătură privată pentru
achiziționarea unui teren suplimentar de 500 mp, pe care B îl moștenise de la bunicul său D la data de
01.01.2012. La data de 15.01.2017, deși nu obținuse autorizația de construcție, A începe demararea
lucrărilor pentru construirea halei întrucât primise de la B următorul mesaj: „Dragă A, nu-ți face nicio
problemă, poți începe lucrările, terenul este ca și al tău”. La data de 15.02.2017, B încheie cu C un
contract de vânzare asupra întregului teren. Ulterior, A finalizează la data de 01.03.2017 construcția
halei, ocazie cu care C introduce o acțiune împotriva lui A prin care solicită fie: (i) obligarea acestuia la
ridicarea halei de pe terenul său și plata sumei de 25.000 EUR cu titlu de daune-interese; fie (ii)
înscrierea în cartea funciară a unui drept de coproprietate asupra halei. A susține că a fost de bună-
credință și că, în orice caz, dobândise deja dreptul de proprietate asupra terenului. Instanța admite în
parte cererea de chemare în judecată, obligându-l pe A la plata sumei de 25.000 de EUR cu titlu de
despăgubiri pentru lipsa de folosință și constată, totodată, nașterea unui drept de superficie în favoarea
acestuia. În aceste condiții: a) hotărârea instanței este nelegală, întrucât în urma încheierii
antecontractului dintre A și B precum și a sms-ului recepționat, A intrase cu bună-credință în posesia
terenului, iar prin aplicarea joncțiunii posesiilor acesta dobândise dreptul de proprietate prin
uzucapiunea tabulară; b) hotărârea instanței este nelegală, întrucât, fiind de rea-credință, A nu putea
dobândi dreptul de proprietate asupra construcției, însă nici C nu era îndreptățit să introducă acțiunea
întrucât contractul încheiat de acesta cu B era nul, întrucât B își încălcase promisiunea față de A, iar din
acest motiv instanța ar fi trebuit să respingă în totalitate cererea lui C; c) hotărârea este nelegală întrucât
instanța ar fi trebuit să admită în întregime unul dintre cele două capete de cerere.
19. A și B dețin împreună o limuzină marca Rolls Royce Phantom pe care o închiriază ocazional pentru
diferite evenimente. La data de 01.01.2015, X, reprezentantul unei societăți media, îi contactează pe cei
doi și le propune suma de 2000 EUR/zi pentru închirierea mașinii în vederea efectuării unui album foto.
A este de acord, însă B solicită prețul de 5000 EUR/zi. X refuză, dar la scurt timp este contactat de A

2
 care îi propune încheierea contractului pentru prețul inițial fără ca B să știe. X este de acord și închiriază
pentru 2 zile mașina de la A, achitându-i cu această ocazie suma de 4000 EUR. La data de 10.03.2018 B
găsește la librărie un album foto în care își recunoaște mașina. În urma confruntării cu B, A recunoaște
că i-a închiriat mașina lui X pentru două zile la prețul agreat inițial. Supărat fiind, B formulează o cerere
de chemare în judecată împotriva lui A solicitându-i acestuia plata sumei de 4000 EUR. În aceste
condiții: a) acțiunea introdusă de B se va admite astfel cum a fost formulată, cu excepția situației în care
A ar invoca prescripția extinctivă a creanței sale; b) acțiunea introdusă de B va fi respinsă întrucât acesta
ar fi trebuit să solicite cu prioritate constatarea nulității contractului încheiat între A și X fără acordul
său; c) acțiunea lui B va fi admisă în parte, chiar dacă s-ar dovedi reaua-credință a lui A și X.
20. La data de 01.01.2012, A încheie cu B un contract prin care îi transmite acestuia dreptul de proprietate
asupra unei case, fiind efectuate cu această ocazie formalitățile de publicitate. Ulterior, la data de
01.01.2013, B încheie cu C un contract de donație prin care îi transmite dreptul de proprietate asupra
casei. La data de 01.01.2019, A introduce o acțiune în anularea contractului încheiat cu B și a
contractelor subsecvente, precum și o acțiune în rectificarea cărții funciare, întrucât, susține A,
consimțământul său a fost viciat la data încheierii contractului cu B. În aceste condiții: a) independent de
admiterea pe fond a acțiunii în anulare, instanța va dispune rectificarea cărții funciare întrucât B nu
dobândise în mod legal dreptul de proprietate; b) C se va putea apăra invocând cu succes uzucapiunea
tabulară; c) acțiunea lui A va fi admisă, însă C se va putea apăra invocând dobândirea dreptului de
proprietate prin posesia de bună-credință asupra bunurilor mobile.
21. În materia dreptului de proprietate: a) asupra bunului expropriat se va putea constitui un drept de
superficie după trecerea unui termen de 1 an de la momentul exproprierii; b) dreptul de proprietate
privată poate suporta doar limitări legale; c) bunurile care fac parte din domeniul privat al unei unități
administrativ teritoriale pot face obiectul procedurii de expropriere.
22. La data de 01.01.2012 A încheie cu B și C un contract prin care îi transmite lui B dreptul de proprietate
asupra unui teren, iar lui C îi transmite, pentru o perioadă de 50 de ani, dreptul de proprietate asupra
unei clădiri de birouri de 10 etaje. Ulterior, la data de 01.01.2015, C construiește încă două etaje asupra
cădirii. În această situație B introduce o acțiune împotriva acestuia la data de 01.01.2019. Care dintre
următoarele variante este corectă: a) instanța, la solicitarea lui B, ar putea constata încetarea dreptului lui
C și l-ar putea obliga la cumpărarea terenului la valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o dacă nu
ar fi existat construcția; b) acțiunea lui B va fi respinsă indiferent de motivele invocate, B neavând altă
posibilitate decât să aștepte expirarea termenului de 50 de ani; c) întrucât C a fost de rea-credință, B l-ar
putea obliga pe acesta să demoleze de îndată ultimele două etaje ale construcției.
23. În materia modalităților dreptului de proprietate privată: a) proprietatea periodică poate înceta prin partaj
judiciar sau convențional, după caz; b) pot fi încheiate convenții privitoare la suspendarea partajului
pentru o perioadă de cel mult 5 ani; c) actele de administrare pot fi încheiate în orice situație doar cu
acordul coproprietarilor ce dețin majoritatea cotelor părți.
24. Pentru a se putea constitui o masă patrimonială de afectațiune: a) actul având ca obiect transferul unui
drept de proprietate asupra unui bun imobil trebuie încheiat în formă autentică întrucât presupune o
înstrăinare; b) este suficient ca titularul să exercite o profesie autorizată de lege; c) este întotdeauna
necesară exprimarea voinței titularului său, în condițiile legii.
25. Acțiunea în rectificare tabulară va putea produce efecte împotriva terțului dobânditor de bună-credință:
a) cu titlu oneros, pentru cazul în care prin acțiunea de fond s-a admis rezoluțiunea vânzării în baza
căreia s-a înscris în cartea funciară dobânditorul nemijlocit; b) cu titlu gratuit, pentru cazul în care prin
acțiunea de fond se solicită constatarea că dreptul înscris a fost greșit calificat, în termen de 4 ani de la
înscrierea în cartea funciară a dreptului terțului dobânditor; c) cu titlu oneros, pentru cazul în care s-a
constatat inopozabilitatea contractului de vânzare în baza căruia s-a înscris în cartea funciară
dobânditorul nemijlocit.
26. Dacă A găsește pe stradă un telefon mobil și nu-l restituie adevăratului proprietar într-un termen de 6
luni, el va deveni: a) proprietar; b) detentor precar; c) posesor.

3
27. Reprezintă o asemănare între uzucapiunea tabulară și principiul publicității materiale: a) caracterul
oneros al titlului invocat; b) faptul că în ambele cazuri terțul este un posesor; c) termenul de 5 ani, care
este în ambele cazuri unul de prescripție.
28. Dacă prin hotărârea definitivă a instanței penale, B este condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de
tâlhărie contra lui A, C dobânditorul cu titlu oneros al bunului mobil al lui A de la B, va putea: a) invoca
în favoarea sa dobândirea bunului mobil prin posesia de bună-credință numai dacă a intrat în stăpânirea
materială bunului în cauză; b) invoca în favoarea sa uzucapiunea de 10 ani dacă are o posesie utilă; c) fi
obligat la predarea bunului către A, cu condiția ca A să-i plătescă lui C prețul pe care C i l-a plătit lui B.
29. Prin acțiunile posesorii se poate apăra: a) exclusiv o posesie de bună-credință; b) inclusiv o posesie
viciată; c) o posesie intervertită indiferent de buna sau reaua-credință a posesorului, chiar dacă
elementul corpus a fost pierdut de mai mult de 1 an.
30. Garanția comună a creditorilor chirografari: a) reprezintă un drept real accesoriu; b) dintr-un patrimoniu
nedivizat acordă creditorilor dreptul de a urmări doar anumite bunuri ale debitorului; c) reprezintă una
dintre funcțiile patrimoniului.
31. Împotriva dobânditorului de rea-credinţă al unui bun imobil neînscris în cartea funciară: a) se poate
introduce acțiunea în rectificare tabulară; b) admisibilitatea acțiunii în revendicare a adevăratului
proprietar depinde de caracterul oneros sau gratuit al titlului dobânditorului; c) adevăratul proprietar
poate introduce, la alegerea sa (cu respectarea regulilor de procedură civilă) acțiunea în revendicare
și/sau o acțiune posesorie.
32. Se poate/pot uzucapa: a) atât servitutea, cât și modul de exercitare a servituții; b) dreptul de concesiune;
c) posesia ca stare de fapt.
33. În lipsa unei stipulații exprese a coproprietarilor, există prezumția de egalitate a cotelor dreptului de
proprietate: a) în materia coproprietății asupra despărțiturilor comune atunci când din titlul de dobândire
rezultă contrariul; b) în materia coproprietății forțate pe cote-părți; c) în materia coproprietății obișnuite
pe cote-părți.
34. Posesia de rea-credință: a) are aceleași elemente componente-material și intențional - ca posesia de
bună-credință; b) poate reprezenta fie o stare de drept fie o stare de fapt, în funcție de cum se întemeiază
sau nu pe dreptul de proprietate sau alt drept real principal; c) nu produce niciun efect comun cu posesia
de bună-credință.
35. Dreptul de trecere al proprietarului terenului lipsit de acces la drumul public: a) reprezintă o limită
legală stabilită în interes public, potrivit Codului civil, asupra terenului proprietarului vecin, cu acces la
drumul public; b) reprezintă o limită judiciară, potrivit Codului civil, asupra terenului proprietarului
vecin cu acces la drumul public; c) sub aspectul modului de exercitare, poate forma obiectul unei
convenții între cei doi proprietari vecini.
36. Detenția precară: a) se intervertește întotdeauna la data intrării în stăpânirea materială a bunului imobil
dacă detentorul precar este de bună-credință; b) conține doar elementul material, fiind lipsită, prin
specificul ei de vreun element intențional; c) produce, potrivit Codului civil, în unele materii, precum
restituirea fructelor bunului revendicat, aceleași efecte ca posesia de rea-credință.
37. În materia coproprietăţii obişnuite pe cote-părţi: a) aplicarea regulii unanimității se poate extinde și în
legătură cu încheierea actelor de administrare; b) partajul de folosință produce aceleași efecte ca partajul
de încetare a coproprietății; c) coproprietarii nu pot deroga de la regula unanimității.
38. La data de 01.01.2000, X intră, cu bună-credință și în baza unui just titlu, în posesia unui imobil situat în
orașul Constanța. Adevăratul proprietar Y, deși se mutase în anul 1999 la Sinaia, la momentul intrării lui
X în posesia imobilului, acesta se afla în vizită la niște prieteni ce aveau o casa de vacanță in stațiunea
Mamaia. Y s-a reîntors definitiv în Constanța la data de 01.01.2005. În aceste condiții, la ce data se va
naște dreptul de opțiune al lui X pentru invocarea uzucapiunii scurte? a) 15 ani; b) 12 ani și 6 luni; c) 13
ani și 6 luni.
39. A și B încheie un antecontract prin care A îi promite lui B că îi va transmite dreptul de proprietate
asupra unui bun imobil; antecontractul fiind notat în cartea funciară. În aceste condiții, care dintre
următoarele afirmații este adevărată: a) până la momentul încheierii contractului de vânzare cu B, A nu
4
 poate încheia acte de dispoziție juridică cu privire la bunul respectiv; b) B va putea anula antecontractul
dacă A nu va efectua formalitățile de publicitate; c) dacă B este o unitate administrativ teritorială, la
momentul încheierii antecontractului, toate dezmembrămintele și contractele de locațiune vor înceta de
drept.
40. În materia apărării dreptului de proprietate privată: a) odată cu admiterea acțiunii în revendicare,
posesorul va fi întotdeauna obligat la restituirea fructelor; b) acțiunea în revendicare poate fi introdusă și
împotriva detentorului precar; c) acțiunea negatorie se poate introduce întotdeauna și împotriva
titularului unui drept de închiriere a bunului.