Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2018
Proba E. a)
Limba şi literatura română
An şcolar 2017 – 2018
Clasa a XII-a
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului secvenței date (de exemplu: Secvența se referă la muzica
românească/tradițională românească etc.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea unei caracteristici a atelierului lui Brâncuși (de exemplu: O caracteristică a atelierului lui
Brâncuși este simplitatea/aspectul rustic.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea unei atitudini a lui Brâncuși față de oaspetele său, de exemplu: ostilitate, scepticism,
precauție, severitate etc. – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență adecvată, de exemplu:
„Șiretenie, bănuială și o sclipire de ostilitate”; „mă examina fără indulgență” – 2 puncte; formularea
răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care Cella Delavrancea face o vizită în atelierul lui Brâncuși (de
exemplu: Cella Delavrancea face o vizită în atelierul lui Brâncuși din curiozitate, după ce a văzut o
operă realizată de sculptorul român.) – 4 puncte: explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de
explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie
și punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea unei trăsături a Cellei Delavrancea, care se desprinde din ultimele două paragrafe
(de exemplu: sensibilitate, inteligență, intuiție artistică etc.): numirea trăsăturii – 1 punct; prezentare
adecvată şi nuanţată – 3 puncte; abordare schematică, ezitantă – 1 punct; încercare de prezentare
– 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,
ortografie și punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 puncte; încercare de dezvoltare, schematism – 1 punct
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 puncte; raportarea la experiența personală sau
culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 punct 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 puncte; utilizare parţial
adecvată – 1 punct 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 punct; 2 sau mai multe
greşeli – 0 puncte) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 punct;
2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
 Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice 6 puncte
• comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și
mijloacele artistice – 6 puncte
• comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației dintre ideea poetică și mijloacele
artistice – 3 puncte
• simpla precizare a ideii poetice/a mijloacelor artistice sau tendință de generalizare – 1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1
greşeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli
de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 4 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Conţinut – 18 puncte
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului ales într-un curent cultural/literar
sau într-o orientare tematică: precizarea curentului cultural/literar, orientării tematice – 2 puncte; numirea
a două trăsături ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte;
evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte 6 puncte
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema romanului interbelic studiat: precizarea temei – 2
puncte; comentarea oricăror două secvențe relevante pentru romanului – 2 x 2 puncte = 4 puncte;
încercare de comentare, tendință de rezumare – 2 x 1 punct = 2 puncte 6 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi de limbaj
semnificative pentru romanul interbelic ales 2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru roman – 3 puncte; abordarea
schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct

Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante
– 3 puncte
• relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte
• schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare

Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
 Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2018
Proba E. a)
Limba şi literatura română
An şcolar 2017 – 2018
Clasa a XII-a
Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Eram la Paris în anul 1922. [...] Într-unul din aceste hôtels particuliers* locuia un vechi prieten al
meu, grec de origine, amator de artă. Fiind la dejun la el, îmi arătă [...] o coloană de bronz cam de șaizeci
de centimetri, pe un soclu din același metal, cu două reliefuri rotunde. „Ghici ce reprezintă și cine e
autorul?” N-am putut să răspund. „Este portretul unei prințese și autorul este Brâncuși, sculptorul român,
un om foarte original. N-ai vrea să-l cunoști?”
Ciudata operă îmi stârnise curiozitatea și după câteva zile ne aflam amândoi într-o curte prăfoasă,
cu ateliere de lemn, cu uși deschise prin care se zăreau blocuri de piatră, marmură, ciment. [...] Pe
stânga, era atelierul lui Brâncuși. Ne aștepta. El ne-a deschis ușa. Doi ochi mici, albaștri, mi-au sfredelit
privirea din umbra orbitelor adânci. Șiretenie, bănuială și o sclipire de ostilitate jucau în ei. M-a întâmpinat
cu un glas cântărit.
— Vra să zică, ești fata lui Barbu Delavrancea... mda... și cânți la pian frumos... dar nu de-ale noastre.
— Acelea nu sunt pentru pian, dar știu toate jocurile noastre țărănești, și când le joc nu mă întrece nimeni.
Intrasem în casă. Odaia era mare, cu pereți dați cu var și o imensă vatră cu un ceaun negru pe
pirostrii. O masă rotundă tăiată dintr-un trunchi gros de copac, în jurul ei butuci la fel, pe trei picioare,
dădeau încăperii un caracter primitiv.
Brâncuși mă examina fără indulgență. Totul era vioi în el, barbă sură, părul lung lăsat în voie,
haina de lucrător, mâinile agere. De pe diferite polițe de cărămidă, văruite și ele, se înălțau ca trestiile
alămuri* cioplite în felurite forme, și pe un scrin niște pepeni ovoidali, din același metal, luceau atât de
tare, încât mi s-a părut că le aud vibrația de violoncel. N-am putut să mă stăpânesc și am spus:
— Ce vii sunt!
Brâncuși a surâs. Dintr-odată, eram mai apropiați.
— Da, le șlefuiesc cu mâinile, luni de zile, până sunt însuflețite. Ăsta e portretul unei domnișoare. Și
mi-a pus degetul pe unul din pepeni pe care apărea desenul simplificat al unui ochi exoftalmic*.
În fața mea, tăiată ca un fierăstrău, o bucată voluminoasă de alamă domina vertical celelalte
obiecte. Brâncuși m-a întrebat:
— Ce zici de asta, îți place? Dacă vei ghici ce reprezintă, te voi pofti la prânz și ai să mănânci ciuperci
pregătite de mine.
Am privit și în urechi mi-a răsunat de departe un glas răgușit. „Cucurigu gagu, cântă cocoșul”, am
răspuns. Ochii lui Brâncuși au strălucit deodată în cutele pleoapelor trase într-un surâs malițios:
— Bravo! Nimeni n-a simțit până acum că alama asta cântă. Vra să zică, n-am greșit. Dumneata
îmi dovedești că am izbutit. Îți mulțumesc... Am să-ți pregătesc un prânz grozav.
Cella Delavrancea, O vizită în atelierul lui Brâncuși, în volumul Dintr-un secol de viață
*hôtels particuliers – (în limba franceză, în original) pensiune
*alămuri – obiecte de alamă
*exoftalmic – bulbucat
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre cerinţele de mai jos, cu privire
la textul dat.
1. Indică sensul expresiei de-ale noastre din secvența cânți la pian frumos... dar nu de-ale noastre. 6 puncte
2. Menționează o caracteristică a atelierului lui Brâncuși, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
3. Precizează atitudinea lui Brâncuși față de oaspetele său, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care Cella Delavrancea face o vizită în atelierul lui Brâncuși. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a Cellei Delavrancea, desprinsă din ultimele două paragrafe.
6 puncte

Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
 Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este importantă sau nu
prima impresie pentru începutul unei relații de prietenie, raportându-te atât la informațiile din fragmentul
extras din volumul Dintr-un secol de viaţă de Cella Delavrancea, cât și la experiența culturală/personală.
20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.
Cenuşa visărilor noastre Pământul e-o moară deşartă
Se cerne grămezi peste noi, Cu larve cerşind adăpost,
Precum se coboară pe glastre, Mişcându-se-n pulberea moartă,
Atinse, petalele-albastre, Ce-n haos mereu se deşartă:
De-o gâză căzută de sus printre foi.
Ţărâna visării ce-a fost.
Se scutură vântul şi geme.
Pământul e una cu cerul, Tudor Arghezi, Cenuşa visărilor
Oraşele-s bulgări şi gheme,
Ghitare adânci de blesteme
Şi aerul rece ca fierul.

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui roman interbelic
studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului ales într-un curent cultural/literar
sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema romanului ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru romanul interbelic
ales (de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele
comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
 Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2018
Proba E. a)
Limba şi literatura română
An şcolar 2017 – 2018
Clasa a XII-a
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic
• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului secvenței date (de exemplu: Secvența se referă la muzica
românească/tradițională românească etc.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea unei caracteristici a atelierului lui Brâncuși (de exemplu: O caracteristică a atelierului lui
Brâncuși este simplitatea/aspectul rustic.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea unei atitudini a lui Brâncuși față de oaspetele său, de exemplu: ostilitate, scepticism,
precauție, severitate etc. – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență adecvată, de exemplu:
„Șiretenie, bănuială și o sclipire de ostilitate”; „mă examina fără indulgență” – 2 puncte; formularea
răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care Cella Delavrancea face o vizită în atelierul lui Brâncuși (de
exemplu: Cella Delavrancea face o vizită în atelierul lui Brâncuși din curiozitate, după ce a văzut o
operă realizată de sculptorul român.) – 4 puncte: explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de
explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie
și punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea unei trăsături a Cellei Delavrancea, care se desprinde din ultimele două paragrafe
(de exemplu: sensibilitate, inteligență, intuiție artistică etc.): numirea trăsăturii – 1 punct; prezentare
adecvată şi nuanţată – 3 puncte; abordare schematică, ezitantă – 1 punct; încercare de prezentare
– 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,
ortografie și punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 puncte; încercare de dezvoltare, schematism – 1 punct
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 puncte; raportarea la experiența personală sau
culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 punct 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 puncte; utilizare parţial
adecvată – 1 punct 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 punct; 2 sau mai multe
greşeli – 0 puncte) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 punct;
2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
 Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice 6 puncte
• comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și
mijloacele artistice – 6 puncte
• comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației dintre ideea poetică și mijloacele
artistice – 3 puncte
• simpla precizare a ideii poetice/a mijloacelor artistice sau tendință de generalizare – 1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1
greşeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli
de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Conţinut – 18 puncte
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales din romanul psihologic
studiat 6 puncte
• prezentare adecvată şi nuanţată – 6 puncte
• prezentare ezitantă – 3 puncte
• prezentare schematică sau superficială – 1 punct
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două scene/secvenţe comentate 6 puncte
• menţionarea oricărei trăsături a personajului ales – 2 puncte
• ilustrarea trăsăturii menţionate prin două scene/secvenţe comentate – 2 puncte + 2 puncte;
simpla numire a unor scene/secvenţe sau tendinţa de rezumare – 1 punct + 1 punct
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi de limbaj ale
romanului studiat, semnificative pentru construcția personajului ales 2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru construcția personajului –
3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct

Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante
– 3 puncte
• relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte
• schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare

Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
 Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2018
Proba E. a)
Limba şi literatura română
An şcolar 2017 – 2018
Clasa a XII-a
Simulare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Eram la Paris în anul 1922. [...] Într-unul din aceste hôtels particuliers* locuia un vechi prieten al
meu, grec de origine, amator de artă. Fiind la dejun la el, îmi arătă [...] o coloană de bronz cam de șaizeci
de centimetri, pe un soclu din același metal, cu două reliefuri rotunde. „Ghici ce reprezintă și cine e
autorul?” N-am putut să răspund. „Este portretul unei prințese și autorul este Brâncuși, sculptorul român,
un om foarte original. N-ai vrea să-l cunoști?”
Ciudata operă îmi stârnise curiozitatea și după câteva zile ne aflam amândoi într-o curte prăfoasă,
cu ateliere de lemn, cu uși deschise prin care se zăreau blocuri de piatră, marmură, ciment. [...] Pe
stânga, era atelierul lui Brâncuși. Ne aștepta. El ne-a deschis ușa. Doi ochi mici, albaștri, mi-au sfredelit
privirea din umbra orbitelor adânci. Șiretenie, bănuială și o sclipire de ostilitate jucau în ei. M-a întâmpinat
cu un glas cântărit.
— Vra să zică, ești fata lui Barbu Delavrancea... mda... și cânți la pian frumos... dar nu de-ale noastre.
— Acelea nu sunt pentru pian, dar știu toate jocurile noastre țărănești, și când le joc nu mă întrece nimeni.
Intrasem în casă. Odaia era mare, cu pereți dați cu var și o imensă vatră cu un ceaun negru pe
pirostrii. O masă rotundă tăiată dintr-un trunchi gros de copac, în jurul ei butuci la fel, pe trei picioare,
dădeau încăperii un caracter primitiv.
Brâncuși mă examina fără indulgență. Totul era vioi în el, barbă sură, părul lung lăsat în voie,
haina de lucrător, mâinile agere. De pe diferite polițe de cărămidă, văruite și ele, se înălțau ca trestiile
alămuri* cioplite în felurite forme, și pe un scrin niște pepeni ovoidali, din același metal, luceau atât de
tare, încât mi s-a părut că le aud vibrația de violoncel. N-am putut să mă stăpânesc și am spus:
— Ce vii sunt!
Brâncuși a surâs. Dintr-odată, eram mai apropiați.
— Da, le șlefuiesc cu mâinile, luni de zile, până sunt însuflețite. Ăsta e portretul unei domnișoare. Și
mi-a pus degetul pe unul din pepeni pe care apărea desenul simplificat al unui ochi exoftalmic*.
În fața mea, tăiată ca un fierăstrău, o bucată voluminoasă de alamă domina vertical celelalte
obiecte. Brâncuși m-a întrebat:
— Ce zici de asta, îți place? Dacă vei ghici ce reprezintă, te voi pofti la prânz și ai să mănânci ciuperci
pregătite de mine.
Am privit și în urechi mi-a răsunat de departe un glas răgușit. „Cucurigu gagu, cântă cocoșul”, am
răspuns. Ochii lui Brâncuși au strălucit deodată în cutele pleoapelor trase într-un surâs malițios:
— Bravo! Nimeni n-a simțit până acum că alama asta cântă. Vra să zică, n-am greșit. Dumneata
îmi dovedești că am izbutit. Îți mulțumesc... Am să-ți pregătesc un prânz grozav.
Cella Delavrancea, O vizită în atelierul lui Brâncuși, în volumul Dintr-un secol de viață
*hôtels particuliers – (în limba franceză, în original) pensiune
*alămuri – obiecte de alamă
*exoftalmic – bulbucat
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre cerinţele de mai jos, cu privire
la textul dat.
1. Indică sensul expresiei de-ale noastre din secvența cânți la pian frumos... dar nu de-ale noastre. 6 puncte
2. Menționează o caracteristică a atelierului lui Brâncuși, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
3. Precizează atitudinea lui Brâncuși față de oaspetele său, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care Cella Delavrancea face o vizită în atelierul lui Brâncuși. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a Cellei Delavrancea, desprinsă din ultimele două paragrafe.
6 puncte

Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare

Filiera teoretică – Profilul uman; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
 Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este importantă sau nu
prima impresie pentru începutul unei relații de prietenie, raportându-te atât la informațiile din fragmentul
extras din volumul Dintr-un secol de viaţă de Cella Delavrancea, cât și la experiența culturală/personală.
20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.
Cenuşa visărilor noastre Pământul e-o moară deşartă
Se cerne grămezi peste noi, Cu larve cerşind adăpost,
Precum se coboară pe glastre, Mişcându-se-n pulberea moartă,
Atinse, petalele-albastre, Ce-n haos mereu se deşartă:
De-o gâză căzută de sus printre foi.
Ţărâna visării ce-a fost.
Se scutură vântul şi geme.
Pământul e una cu cerul,
Tudor Arghezi, Cenuşa visărilor
Oraşele-s bulgări şi gheme,
Ghitare adânci de blesteme,
Şi aerul – rece ca fierul.
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi de construcție a unui
personaj dintr-un roman psihologic studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două scene/secvenţe comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale textului narativ, semnificative
pentru construcția personajului (de exemplu: acțiune, incipit, final, conflict, tehnici narative, modalităţi de
caracterizare, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare

Filiera teoretică – Profilul uman; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2