Subiecte Bac Olimpici Mate+isto

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2018

Proba E. c)
Istorie
Varianta 3
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Închegate în lupta împotriva dominaţiilor străine, cele două state române, Ţara
Românească şi Moldova, au fost permanent silite să-şi apere existenţa împotriva marilor puteri
vecine. [...] Acţiunea domnilor şi a forţelor care cooperau cu ei la elaborarea politicii externe a
urmărit, în special, să găsească în alianţele încheiate sprijin împotriva puterilor hegemonice cele
mai ameninţătoare, pentru ca [...] să poată asigura un grad cât mai înalt de autonomie ţărilor lor.
Alianţele lui Basarab, Nicolae Alexandru şi ale unora dintre urmaşii lor cu puterile nord-balcanice
au avut ca obiectiv principal contrabalansarea puterii Regatului ungar, în acea vreme forţa politică
cea mai ameninţătoare pentru Ţara Românească.
Cu Mircea [cel Bătrân], efortul de îndiguire a hegemonismului* Regatului ungar [...] s-a
extins spre nord şi s-a manifestat prin alianţa cu Moldova şi Polonia. Pentru a susține lupta
împotriva puterii otomane, care a devenit în zilele lui principala primejdie pentru Ţara
Românească, Mircea a reluat legăturile cu Ungaria, sprijinul cel mai important în lupta cu Imperiul
otoman.” (Ş. Papacostea, Geneza statului în evul mediu românesc)
*supremație politică a unui stat asupra altor state
B. „În faţa ameninţării pe care o constituise tendinţa de dominaţie a regatului angevin

[Ungaria], Moldova [...] lui Laţcu şi, poate, înainte chiar, a lui Bogdan, s-a orientat spre Polonia şi,
prin mijlocirea ei, spre papalitate. Stabilirea legăturilor directe cu papalitatea a fost prima manifestare
cunoscută a politicii externe a Moldovei în căutarea unui sprijin pentru efortul de a-şi consolida
independenţa. Cu Petru Muşat, cu întregirea Moldovei în direcţia gurilor Dunării şi a Mării Negre,
orizontul politicii externe a ţării se lărgeşte considerabil. Din 1387, odată cu omagiul domnului faţă de
Vladislav Jagiello, regele Poloniei, Moldova îşi fixează, ceea ce avea să rămână timp de un secol
opţiunea sa principală de politică externă, alianţa cu Polonia, determinată precumpănitor de
primejdia restaurării dominaţiei ungare. [...]
Şi în cazul Moldovei vremea celei mai remarcabile afirmări a puterii ei militare a coincis cu
cea mai largă acţiune diplomatică, cea [...] din timpul lui Ştefan cel Mare. Preluând domnia în condiţii
grele create de pretendenţi şi facţiuni boiereşti, larg întreţinute din afară de Ungaria şi Polonia,
Ştefan a căutat, în prima fază a domniei, sprijin în Regatul polon. Odată angajat însă în lupta cu
Imperiul otoman el şi-a extins considerabil legăturile externe, trecând peste ceea ce fusese până
atunci tendinţa puterilor suzerane de a interzice ţării relaţiile diplomatice cu alte puteri.”
(Ş. Papacostea, Geneza statului în evul mediu românesc)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un conducător politic din spațiul românesc precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la Ştefan cel Mare. 2 puncte
3. Menţionaţi două state medievale la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că spaţiul românesc a
stabilit relaţii diplomatice cu papalitatea. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice la care participă reprezentantul unei instituţii centrale din spaţiul
românesc, în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două autonomii locale din secolele al XI-lea – al XIII-lea.
4 puncte
Probă scrisă la istorie Varianta 3

Pagina 1 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Două au fost concesiile majore făcute de anglo-americani [lui Stalin]: recunoașterea [...]
anexiunilor făcute [...] în anii 1939-1940 și acceptarea principiului ca URSS să dețină o zonă de
siguranță [...] la frontierele sale vestice. [...] La începutul anului 1945, ca urmare a înaintării Armatei
Roșii și a concesiilor făcute de Churchill și Roosevelt, Stalin realizase obiectivele fixate:
recunoaşterea achiziţiilor teritoriale [...] şi crearea unei zone de control [...]. Care era intenţia
dictatorului sovietic în privinţa regimului din ţările incluse în acest spaţiu? Răspunsul este oferit de
Stalin însuşi în discuţiile, din aprilie 1945, cu delegaţia comuniștilor iugoslavi condusă de I. B. Tito:
«[...] Fiecare impune propriul său sistem social până unde înaintează armatele sale». [...]
Evoluţiile internaţionale care au dus la constituirea blocului sovietic [...] s-au reflectat şi
repercutat şi în situația Partidului Comunist din România [...]. La reintrarea în viața politică [...]
Partidul Comunist din România număra cel mult 5000 de membri și simpatizanți. [...] Fără cel de al
Doilea Război Mondial, mai exact spus fără ocupaţia sovietică, el nu ar fi avut niciodată ocazia de
a juca un rol în viaţa publică a ţării [...]. Prezenţa Armatei Roşii pe teritoriul României şi actul de la
23 august 1944 au scos Partidul Comunist din ilegalitate – şi din anonimat – şi l-au propulsat în
arena politică. [...] După reintrarea sa în legalitate, Partidul Comunist din România, ca de altfel
toate partidele comuniste din ţările incluse în zona de securitate a URSS, a trebuit să-şi încadreze
acţiunile în strategia şi tactica [...] de la Moscova.
În funcţie însă de forţa lor şi de gradul de participare a Armatei Roşii la accesul lor la putere,
comuniștii au încercat să acţioneze şi independent, potrivit intereselor lor specifice. Din acest ultim
punct de vedere, comuniștii iugoslavi, care creaseră, doar prin mijloacele lor, noile structuri de
putere, aveau manifestări de insubordonare [...] față de Moscova.”
(F. Constantiniu, De la Războiul Fierbinte la Războiul Rece)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi conflictul politico-militar desfășurat în cadrul relațiilor internaționale, precizat în sursa
dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi conducătorul sovietic și o concesie făcută acestuia de către liderii anglo-americani,
la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la comuniștii iugoslavi. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Partidul Comunist din România,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român se implică în
„Războiul Rece“, în perioada național-comunismului. (Se punctează prezentarea unui fapt
istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre formarea și consolidarea statului
român (secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea), având în vedere:
- menţionarea a două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în secolul
al XIX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăruia dintre acestea;
- precizarea unei cauze a adoptării Constituției din 1866;
- prezentarea unei consecințe din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a participării
României la relațiile internaționale;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român în primele trei decenii
ale secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant şi
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Pagina 2 din 2
Examenul de bacalaureat național 2018

Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 3
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.

1. 2 puncte pentru numirea oricărui conducător politic din spațiul românesc precizat în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la Ştefan cel Mare
3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecărui stat medieval la care se referă atât sursa A cât şi
sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine
că spaţiul românesc a stabilit relaţii diplomatice cu papalitatea
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două fapte istorice la care participă reprezentantul
unei instituţii centrale din spaţiul românesc, în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea (1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menţionat (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două autonomii locale din secolele al
XI-lea – al XIII-lea
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea conflictului politico-militar desfășurat în cadrul relațiilor internaționale,
precizat în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea conducătorului sovietic și a oricărei concesii făcută acestuia
de către liderii anglo-americani, la care se referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
comuniștii iugoslavi (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Partidul
Comunist din România
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și
prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(aşadar, ca urmare etc.)

Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două proiecte politice referitoare la statul român
modern elaborate în secolul al XIX-lea și a oricărei caracteristici a fiecăruia dintre acestea
(3px4=12p)
- 2 puncte pentru precizarea oricărei cauze a adoptării Constituției din 1866
- 2 puncte pentru menţionarea oricărei consecințe din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
a participării României la relațiile internaționale
3 puncte pentru prezentarea consecinței menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
consecința menţionată
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția statului român în
primele trei decenii ale secolului al XX-lea
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
(deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Examenul de bacalaureat naţional 2018
Proba E. c)
Matematică M_mate-info
Varianta 3
Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 − 2i . Arătați că z − 2 z + 5 = 0 . 2
5p 2. Determinați numerele reale a și b , pentru care graficele funcțiilor f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x + a și

g : ℝ → ℝ , g ( x ) = bx + 2 se intersectează în punctul M ( 2,8 ) .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3 ( 4 x + 5 ) = 1 + log3 ( x + 3) .
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre,
acesta să aibă cifrele pare.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2, 2 ) , B ( 4,1) şi C ( 0,8 ) . Determinaţi lungimea
segmentului CM , știind că M este simetricul punctului A față de punctul B .
π
5p 6. Calculați aria paralelogramului ABCD , știind că AB = 6 , AC = 10 și m ( ∢BAC ) = .
6
 1 1 1   x+ y+z=2

1. Se consideră matricea M ( a ) =  a + 1 −1 1  și sistemul de ecuații

( a + 1) x − y + z = 0 , unde
 1 1 −a   x + y − az = 1
 
a este număr real.
5p a) Arătați că det ( M ( −1) ) = 0 .
5p b) Determinați numerele reale a pentru care det ( M ( a ) ) = 0 .
5p c) Determinați numerele reale a , știind că sistemul are soluție unică ( x0 , y0 , z0 ) și 2 x0 + y0 z0 = 0 .
1
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = xy − ( x + y) + 20 .
10
1
5p a) Demonstrați că x ∗ y = ( x − 10 )( y − 10 ) + 10 , pentru orice numere reale x și y .
10
101
5p b) Determinați valorile reale ale lui x pentru care x ∗ x ≤ .
10
5p c) Calculați log 2 1 ∗ log 2 2 ∗ log 2 3 ∗ … ∗ log 2 2018 .
1. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 2 x3 − 3 x 2 + 6 x − 6ln ( x + 1) .
6 x3
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ ( −1, +∞ ) .
x +1
5p b) Demonstrați că valoarea minimă a funcției f este 0 .
f ( x)
5p c) Calculați lim .
x →0 x
(
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + x + 1 e x . )
1
11
∫ f ( x)e
−x
5p a) Arătaţi că dx = .
0
6
Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3
Pagina 1 din 2
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcției f are exact două puncte de inflexiune.
t
1
5p c) Arătați că lim
t →0 t
∫ f ( x ) dx = 1 .
0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Matematică M_mate-info
Varianta 3
• Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. z 2 − 2 z + 5 = (1 − 2i ) − 2 (1 − 2i ) + 5 =
2
2p
= 1 − 4i + 4i 2 − 2 + 4i + 5 = 1 − 4 − 2 + 5 = 0 3p
2. M ( 2,8 ) ∈ G f ⇒ f ( 2 ) = 8 ⇒ 4 + a = 8 ⇒ a = 4 3p
M ( 2,8 ) ∈ Gg ⇒ g ( 2 ) = 8 ⇒ 2b + 2 = 8 ⇒ b = 3 2p
3. log3 ( 4 x + 5 ) = log 3 3 ( x + 3) ⇒ 4 x + 5 = 3 x + 9 3p
x = 4 , care convine 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri
1p
posibile
Numărul numerelor naturale de două cifre, care au cifrele pare este egal cu 20 , deci sunt
2p
20 de cazuri favorabile
nr. cazuri favorabile 20 2
p= = = 2p
nr. cazuri posibile 90 9
5. Punctul B este mijlocul segmentului AM , deci M ( 6, 0 ) 3p
CM = 10 2p
6. π
AABCD = 2A∆ABC = AB ⋅ AC ⋅ sin ( ∢BAC ) = 6 ⋅ 10 ⋅ sin = 3p
6
1
= 6 ⋅ 10 ⋅ = 30 2p
2
1.a)  1 1 1 1 1 1
 
M ( −1) =  0 −1 1 ⇒ det ( M ( −1) ) = 0 −1 1 = 2p
 1 1 1 1 1 1
 
= ( −1) + 0 + 1 − ( −1) − 0 − 1 = 0 3p
b) 1 1 1
det ( M ( a ) ) = a + 1 −1 1 = ( a + 1)( a + 2 ) , pentru orice număr real a 3p
1 1 −a
a = −2 sau a = −1 2p
c) Sistemul are soluție unică ( x0 , y0 , z0 ) , deci a ∈ ℝ \ {−2, −1} și soluția sistemului este
 2a 2a 2 + 3a + 2 1  2p
 , , 
 ( a + 1)( a + 2 ) ( a + 1)( a + 2 ) a + 1 
4a 2a2 + 3a + 2 2 1
+ = 0 ⇔ 6a2 + 7 a + 2 = 0 , deci a = − sau a = − , care convin 3p
(a + 1)(a + 2) (a + 1) (a + 2)
2 3 2

Pagina 1 din 2
2.a) 1
x∗ y = xy − x − y + 10 + 10 = 2p
10
1 1
= x ( y − 10 ) − ( y − 10 ) + 10 = ( x − 10 )( y − 10 ) + 10 , pentru orice numere reale x și y 3p
10 10
b) 1 101
( x − 10 )2 + 10 ≤ ⇔ ( x − 10 ) ≤ 1
2
3p
10 10
x ∈ [9,11] 2p
c) x ∗10 = 10 și 10 ∗ x = 10 , pentru orice număr real x 2p
log 2 1 ∗ log 2 2 ∗ … ∗ log 2 2018 = ( ( log 2 1 ∗ … ∗ log 2 1023) ∗ 10 ) ∗ log 2 1025 ∗ … ∗ log 2 2018 =
3p
= 10 ∗ ( log 2 1025 ∗… ∗ log 2 2018 ) = 10
1.a) 6
f '( x ) = 6x2 − 6 x + 6 − = 3p
x +1
6 x 3 + 6 x 2 − 6 x 2 − 6 x + 6 x + 6 − 6 6 x3
= = , x ∈ ( −1, +∞ ) 2p
x +1 x +1
b) f '( x ) = 0 ⇔ x = 0 1p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −1,0] , deci f este descrescătoare pe ( −1,0] și f ' ( x ) ≥ 0 ,
2p
pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , deci f este crescătoare pe [ 0, +∞ )
f ( x ) ≥ f ( 0 ) , pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) și, cum f ( 0 ) = 0 , valoarea minimă a funcției f
2p
este 0
c) f ( x) f '( x ) 3x2
lim = lim = lim =0 2p
x →0 x2 x →0 2x x →0 x + 1
f ( x) f ( x)
lim = 0 ⇒ lim =0 3p
x →0 x x →0 x
2.a) 1 1  x3 x 2 1
∫ f ( x ) e −x
dx = ∫ x 2
+(x + 1 dx =  + ) + x =
 3p
0 0  3 2 0
1 1 11
= + +1− 0 = 2p
3 2 6
b)
( )
F : ℝ → ℝ este o primitivă a funcției f ⇒ F ′ ( x ) = f ( x ) ⇒ F '' ( x ) = x 2 + 3 x + 2 e x , x ∈ ℝ 2p
F "( −2 ) = 0 , F "( −1) = 0 , F "( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −∞, −2 ) , F "( x ) < 0 pentru orice
x ∈ ( −2, −1) și F "( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) , deci F are exact două puncte de 3p
inflexiune
c) 1
t
F (t ) − F ( 0) F '( t )
lim ∫ f ( x ) dx = lim = lim = 3p
t →0 t t →0 t t →0 1
0
= lim f ( t ) = 1 2p
t →0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Matematică M_şt-nat
Varianta 3
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii
5p 1. Determinaţi al doilea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 7 și a3 = 15 .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3 x + 2 . Determinaţi numerele naturale n , pentru care
f (n) < 8 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2 − 1 = x + 1 .
5p 4. Determinaţi numărul submulțimilor cu trei elemente ale mulțimii {0, 1, 2, 3, 4} .
x
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreptele d1 : y = + 2 și d 2 : y = ( m − 3) x + 1 , unde m este
2
număr real. Determinați numărul real m , pentru care dreptele d1 și d 2 sunt perpendiculare.
1 3
, atunci ( sin x + cos x ) = .
2
5p 6. Arătaţi că, dacă sin 2 x =
2 2
 a b
1. Se consideră matricea X ( a, b ) =   , unde a și b sunt numere reale.
 9b a 
5p a) Arătați că det ( X ( 3,1) ) = 0 .
5p b) Demonstrați că X ( a, b ) X ( c, d ) = X ( ac + 9bd , ad + bc ) , pentru orice numere reale a , b , c și d .
5p c) Determinați perechile de numere întregi ( m, n ) pentru care det ( X ( m, n ) ) = 1 .
2. Se consideră polinomul f = 2 X 3 − 4 X 2 − 7 X + m , unde m este număr real.
5p a) Pentru m = 9 , arătați că f (1) = 0 .
5p b) Determinați numărul real m pentru care polinomul f este divizibil cu X + 2 .
5p c) Determinați numărul real m , știind că suma a două rădăcini ale polinomului f este egală cu 1.
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x − 1) e x + 1 .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = xe x , x ∈ ℝ .
5p b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre −∞ la graficul funcției f .
n
5p c) Demonstrați că n e ≤ , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 .
n −1
2. Se consideră funcția f : [ 2, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x x − 2 .
3
4
5p a) Arătați că ∫ f ( x) x − 2 dx =
3
.
2
5p b) Arătați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției
f ( x + 2)
g : [ 0,1] → ℝ , g ( x ) = ⋅ e x este egal cu π .
x+2
x
1
∫ f (t ) ⋅ t−2
dt
5p c) Calculați lim 3
.
x →+∞ x2
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 3
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Matematică M_şt-nat
Varianta 3
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
pentru lucrare.
1. a1 + a3 7 + 15
a2 = = = 3p
2 2
= 11 2p
2. 3n + 2 < 8 ⇔ n < 2 2p
Cum n este număr natural, obținem n = 0 sau n = 1 3p
( )
3. x 2 − 1 = x + 1 2 ⇒ 2 x + 2 = 0 3p
x = −1 , care convine 2p
4. 5!
C53 = = 3p
3! ⋅ 2!
= 10 2p
5. 1
md1 = , md 2 = m − 3 2p
2
1
d1 și d 2 sunt perpendiculare ⇔ md1 ⋅ md 2 = −1 ⇔ ( m − 3) = −1 ⇔ m = 1 3p
2
6. 1
⇒ ( sin x + cos x ) = sin 2 x + 2sin x cos x + cos 2 x = 1 + sin 2 x =
2
sin 2 x = 3p
2
1 3
=1+ = 2p
2 2
1.a)  3 1 3 1
X ( 3,1) =   ⇒ det ( X ( 3,1) ) = = 3 ⋅ 3 − 9 ⋅1 = 3p
 9 3 9 3
=9−9 =0 2p
b)  a b  c d   ac + 9bd ad + bc 
X ( a , b ) X ( c, d ) =   = = 3p
 9b a  9d c   9bc + 9ad 9bd + ac 
 ac + 9bd ad + bc 
=  = X ( ac + 9bd , ad + bc ) , pentru orice numere reale a , b , c și d 2p
 9 ( ad + bc ) ac + 9bd 
c) det ( X ( m, n ) ) = m 2 − 9n 2 2p
Cum m și n sunt numere întregi, ( m − 3n )( m + 3n ) = 1 ⇒ m − 3n = m + 3n = −1 sau
3p
m − 3n = m + 3n = 1 și obținem ( −1,0 ) sau (1,0 )
2.a) f = 2 X 3 − 4 X 2 − 7 X + 9 ⇒ f (1) = 2 ⋅ 13 − 4 ⋅ 12 − 7 ⋅ 1 + 9 = 2p
= 2−4−7+9=0 3p
b)
( ) ( )
f − 2 = 0 ⇔ 2 ⋅ −2 2 − 4 ⋅ 2 − 7 ⋅ − 2 + m = 0 ( ) 3p
m =8−3 2 2p

Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 = 1 și x1 + x2 + x3 = 2 ⇒ x3 = 1 3p
f (1) = 0 ⇒ m = 9 2p
1.a)
( )
f ′ ( x ) = ( x − 1) ' e x + ( x − 1) e x ' = 2p
= e x + ( x − 1) e x = xe x , x ∈ ℝ 3p
b)  x −1  x −1 1
lim f ( x ) = lim  − x + 1 = 1 , deoarece lim − x = lim =0 3p
x → −∞ x → −∞  e  x → −∞ e x → −∞ −e − x
Dreapta de ecuație y = 1 este asimptotă orizontală spre −∞ la graficul funcției f 2p
c) f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [ 0, +∞ ) și, cum f ( 0 ) = 0 ,
3p
obținem f ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ )
1
1 1  n
f   ≥ 0 , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , deci  − 1 e n + 1 ≥ 0 ⇒ n e ≤ 2p
 
n  n  n −1
2.a)  x3 2
3 3 3
∫ ( )
f x x − 2 dx = ∫ ( )  3 − x  2 =
x x − 2 dx = 3p
2 2  
8 4
=9−9− +4 = 2p
3 3
b) 1 1 1
g ( x ) = xe x ⇒ V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ xe x dx = π ( x − 1) e x = 3p
0 0 0
= 0 − π ⋅ ( −1) ⋅ e0 = π 2p
c) x x
1 t 2 x x2 − 9
∫ f (t ) ⋅ dt = ∫ t dt = = 3p
3
t−2 3
2 3 2
x
1
∫ f (t ) ⋅ t −2
dt
x2 − 9 1 2p
lim 3
= lim =
x →+∞ x2 x →+∞ 2 x2 2

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Matematică M_tehnologic
Varianta 3
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale;
profilul tehnic, toate calificările profesionale
5p 1. Arătați că (
3 2− 2 + 2 ) ( 3− 6 =0. )
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 2 . Determinaţi numerele reale a , știind că f ( a ) = a .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 27 x −5 = 4 x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A = {1, 2, 3, 4, 5} , acesta să verifice
relaţia 2 n ≤ 16 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M (1,2 ) , N ( 4,3) şi P ( 6,1) . Determinaţi
lungimea segmentului MQ , unde Q este mijlocul segmentului NP .
5p 6. Arătați că sin 30° + sin 45° − cos 60° − cos 45° = 0 .
1 0  x 1
1. Se consideră matricele I 2 =   şi A ( x ) =   , unde x este număr real.
 0 1  −1 2 
5p a) Arătați că det ( A ( 2 ) ) = 5 .
5p b) Determinați numerele reale x și y pentru care A ( x ) ⋅ A ( y ) = 3I 2 .
5p c) Determinați numărul întreg p pentru care det ( A ( p ) ⋅ A ( p ) + I 2 ) = 5 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = xy − ( x + y ) + 2 .
5p a) Arătaţi că 2 ∗ 2 = 2 .
5p b) Demonstrați că x ∗ y = ( x − 1)( y − 1) + 1 , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Calculați 1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ … ∗ 2018 .
x2 + x + 1
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = .
x2 + 2 x + 2
x ( x + 2)
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x∈ℝ .
(x )
2
2
+ 2x + 2
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = −1 , situat pe
graficul funcției f .
5p c) Demonstrați că 1 ≤ f ( x ) + f ( y ) ≤ 3 , pentru orice numere reale x și y .
2. Se consideră funcţia f : R → ℝ , f ( x ) = x3 − 6 x 2 + 12 x + 5 .
1
∫ ( f ( x) − x ) dx = 9 .
3
5p a) Arătați că
0
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este o funcție convexă pe ℝ .
π
4
3
5p c) Arătați că ∫ f ' ( x ) + 12 dx = 8 .
2
Probă scrisă la matematică M_tehnologic Varianta 3

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic,
toate calificările profesionale
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Matematică M_tehnologic
Varianta 3
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale;
profilul tehnic, toate calificările profesionale
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
pentru lucrare.
1.
(
3 2− 2 + 2 ) ( )
3 − 6 = 2 3 − 6 + 6 − 12 = 3p
=2 3−2 3 =0 2p
2. f (a) = a − 2
2
2p
a 2 − 2 = a , deci a = −1 sau a = 2 3p
3. 27 x −5 = 22 x ⇔ 7 x − 5 = 2 x 3p
x =1 2p
4. Mulțimea A are 5 elemente, deci sunt 5 cazuri posibile 1p
În mulţimea A sunt 4 numere care verifică relaţia dată, deci sunt 4 cazuri favorabile 2p
nr. cazuri favorabile 4
p= = 2p
nr. cazuri posibile 5
5. Q ( 5,2 ) 2p
MQ = ( 5 − 1)2 + ( 2 − 2 )2 =4 3p
6. sin 30° = cos60° , sin 45° = cos 45° 2p
sin 30° + sin 45° − cos 60° − cos 45° = sin 30° + sin 45° − sin 30° − sin 45° = 0 3p
1.a)  2 1 2 1
A ( 2) =   ⇒ det ( A ( 2 ) ) = = 2 ⋅ 2 − ( −1) ⋅ 1 = 3p
 −1 2  −1 2
= 4 +1 = 5 2p
b)  x 1  y 1   1 0   xy − 1 x + 2   3 0 
   = 3 ⇔ =  3p
 −1 2  −1 2  0 1 −y − 2 3   0 3
x = −2 , y = −2 2p
c)  p2 p + 2
A( p ) ⋅ A( p ) + I2 =   ⇒ det ( A ( p ) ⋅ A ( p ) + I 2 ) = 5 p + 4 p + 4
2
−p − 2 2p
 4 
5 p 2 + 4 p + 4 = 5 ⇔ 5 p 2 + 4 p − 1 = 0 și, cum p este număr întreg, obținem p = −1 3p
2.a) 2 ∗ 2 = 2 ⋅ 2 − ( 2 + 2) + 2 = 3p
=4−4+2=2 2p
b) x ∗ y = xy − x − y + 1 + 1 = 2p
= x ( y − 1) − ( y − 1) + 1 = ( x − 1)( y − 1) + 1 , pentru orice numere reale x și y 3p
c) 1 ∗ x = x , pentru orice număr real x 3p
1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ … ∗ 2018 = 1 ∗ ( 2 ∗ 3 ∗ … ∗ 2018 ) = 1 2p

Pagina 1 din 2
1.a)
( 2 x + 1) ( x2 + 2 x + 2 ) − ( x 2 + x + 1) ( 2 x + 2 )
f '( x ) = = 3p
(x )
2
2
+ 2x + 2
x2 + 2x x ( x + 2)
= = , x∈ℝ
( ) ( )
2 2 2p
x2 + 2 x + 2 x2 + 2 x + 2
b) f ( −1) = 1 , f ' ( −1) = −1 2p
Ecuația tangentei este y − f ( −1) = f ' ( −1)( x + 1) , adică y = − x 3p
c) f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞, −2] ⇒ f este crescătoare pe ( −∞, −2] , f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru
orice x ∈ [ −2,0] ⇒ f este descrescătoare pe [ −2,0] și f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈[0, +∞) ⇒ f 2p
este crescătoare pe [ 0,+∞ )
3 1 1 3 1 3
lim f ( x ) = 1, f ( −2 ) = , f ( 0 ) = și lim f ( x ) = 1 , deci ≤ f ( x ) ≤ și ≤ f ( y ) ≤ ,
x →−∞ 2 2 x →+∞ 2 2 2 2 3p
de unde obținem 1 ≤ f ( x ) + f ( y ) ≤ 3 , pentru orice numere reale x și y
2.a) 1 1
∫ ( f ( x ) − x ) dx = ∫ ( −6 x + 12 x + 5) dx = ( −2 x + 6 x + 5 x ) 0 =
1
3 2 3 2
3p
0 0
= −2 + 6 + 5 − 0 = 9 2p
b) F : ℝ → ℝ este o primitivă a lui f ⇒ F ' ( x ) = f ( x ) , F '' ( x ) = 3 x − 12 x + 12 , x ∈ ℝ2
3p
F '' ( x ) = 3 ( x − 2 ) ≥ 0 , pentru orice număr real x , deci funcția F este convexă pe ℝ
2
2p
c) 4 4
3 1 1 x−2 4
f '( x ) = 3( x − 2) ⇒ ∫
2
dx = ∫ dx = arctg = 3p
2
f ' ( x ) + 12 2 ( x − 2) + 4
2 2 2 2
1 π
= ( arctg1 − arctg 0 ) = 2p
2 8

Pagina 2 din 2

Subiecte Bac Olimpici Mate+isto

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Bac Olimpici Mate+isto

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2018

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

B. „În faţa ameninţării pe care o constituise tendinţa de dominaţie a regatului angevin

Probă scrisă la istorie Varianta 3

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la istorie Varianta 3

Examenul de bacalaureat național 2018

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)

Probă scrisă la istorie Varianta 3

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

Probă scrisă la istorie Varianta 3

5p 2. Determinați numerele reale a și b , pentru care graficele funcțiilor f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x + a și

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 3

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 3

Examenul de bacalaureat naţional 2018

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Varianta 3

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Varianta 3

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Varianta 3

S-ar putea să vă placă și