MONOGRAFIA LOCALITĂŢII BAZNA

I. CONSIDERAŢII GENERALE

1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ

Localitatea Bazna este situată în Nordul judeţului Sibiu, în

apropierea limitei cu judeţele Alba şi Mureş, la o distanţă de 18
km de municipiul Mediaş, de 70 de km de oraşul Sibiu, capitală
culturală europeană în 2007, şi de 50 de km de oraşul
Sighişoara, unul dintre cele mai renumite oraşe medievale din
lume.

Aflată la o altitudine de 320 m, ocupă o suprafaţă de 82,4

2
km şi are o populaţie de 3850 locuitori. Suprafaţa împădurită a
comunei este de 2364 ha situate pe versanţi domoli cu
importante zăcăminte de gaz metan şi izvoare minerale care
conţin sare, iod şi hidrogen sulfurat, Bazna fiind recunoscută ca
staţiune balneoclimaterică încă din secolul al XVIII-lea.

Exploatarea resurselor în scop turistic nu ar fi însă

posibilă în lipsa unei poziţii geografice avantajoase. Astfel,
localitatea Bazna se încadrează din punct de vedere fizico-
geografic în bazinetul depresionar de tip butonieră sculptat în
axul domului Bazna în partea centrală a Podişului Târnavelor.
Bazinetul depresionar este străbătut de pârâul Bisericii, în
Sud-Est şi de pârâul Bazna, în Sud-Vest. Către Nord se
deschide larg în culoarul depresionar al Baltei. Lungimea
bazinetului este de cca 3 km, iar lăţimea maximă de 2 km.
Depresiunea este străjuită de dealuri cu altitudini între
400 şi 500 de metri, cu valori mai ridicate în partea sudică
(Dealul Pietrii, 584 m) şi în partea sud-vestică (Dealul
Chiciura, 598,8 m).
Acestă poziţie conferă localităţii Bazna condiţii fizico-
geografice variate: o climă moderată, caracteristici
bioclimatice complexe şi resurse de apă cu un regim moderat
favorabil dezvoltării socio-economice.
Accesul în localitate se poate realiza:
 - pe şosea: localitatea se află la 18 km de Mediaş, unde
se poate ajunge fie de la Sibiu, fie de la Sighişoara, şi la 22 de
km de Târnăveni, unde se poate ajunge de la Târgu Mureş.
- pe calea ferată: localitatea este deservită de staţiile
CFR Mediaş ţi Târnăveni.
- pe calea aeriană: localitatea este deservită de
Aeroportul din Sibiu şi cel din Târgu Mureş.

2. INFRASTRUCTURA
Circulaţia rutieră între satele componente ale localităţii
Bazna (Boian şi Velţ), pe de o parte, şi între acestea şi alte
centre din judeţ şi din ţară este alcătuit dintr-o reţea de drumuri
publice: drumul judeţean 142B, drumul comunal nr.15 şi drumul
comunal nr.16.
Prin intermediul drumului judeţean 142B, care se
racordează în DN14A în localitatea Blăjel, la o distanţă de numai
4 km de comuna Bazna, se realizează legatura cu artera rutieră
naţională, care permite accesul de la şi spre Târnăveni, Mediaş,
Sighişoara, Copşa Mică, Sibiu, etc.
Drumul judeţean 142B străbate teritoriul localităţii Bazna
de la E spre V, pe o distanţă de 12 km, trecând prin centrul
comunei Bazna şi prin satul aparţinător, Boian. În localitatea
Bazna acest drum este asfaltat, are lăţimea părţii carosabile de
6 m, este limitat de şanţuri pentru scurgerea apei şi cu trotuare
pentru pietoni.
Toate structurile de primire turistică din localitate dispun
de mijloace de transport proprii care asigură transferul turiştilor
de la gările sau aeroporturile care o deservesc până la unitatea
de cazare a fiecăruia.

3. CADRUL NATURAL
Localitatea Bazna este situată în cadrul natural pitoresc oferit
de Podişul Târnavelor, regiunea fiind predominant deluroasă.
Versanţii ocupă cca 90% din suprafaţa localităţii, sunt orientaţi
în general către Nord şi Sud şi au grade de înclinaţie diferite.
Văile sunt largi, uneori mlăştinoase pe versanţii asimetrici şi
intens afectaţi de alunecări de teren.
Altitudinea maximă nu depăşeşte 500 de m (Dealul Chiciura,
498,8 m) iar minimul altitudinal este în jurul valorii de 100m. Pe
măsura creşterii altitudinii, pantele se accentuează, relieful fiind
mai mult sau mai puţin înclinat, cu posibilităţi de utilizare în
agricultură.

4. CADRUL SOCIOECONOMIC
Economia comunei Bazna este diversificată, fiind
recunoscută în primul rând prin băile tămăduitoare, s-au
amenajat pensiuni agroturistice şi s-a construit un Hotel care
fac faţă cu greu fluxului de turişti care vizitează Bazna mai
ales in timpul verii. Totuşi ramura de baza a economiei este
agricultura, care se bazează pe creşterea animalelor (bovine
şi bubaline, ovine), cultura porumbului şi a plantelor furajere,
livada de meri, pruni, cireşi, 140 ha destul de bine organizate
si cu producţii deosebite.

După anul 1991, prin aplicarea prevederilor Legilor

fondului funciar întreaga suprafaţă agricolă şi întregul efectiv
de animale existent în cele trei unităţi CAP, Bazna, Boian şi
Velţ, au trecut în proprietatea cetăţenilor comunei.
Fărâmiţându-se tarlalele, dotarea slabă cu utilaje şi
echipamente agricole, lipsa subvenţiilor au dus la practicarea
unei agriculturi de subzistenţă şi foarte costisitoare pentru
locuitori, fapt care conduce la renunţarea acestora la terenul
agricol şi vânzarea lui.

POPULAŢIA DUPĂ OCUPAŢIE

Domeniul Numărul %
Agricultura 1150 29,8
Industrie 550 14,2
Servicii 220 5,7
Administraţie 14 0,3
 Învăţământ – Sănătate 54 3,8
Şomeri 15 0,3
Ajutor social 426 11,06

După grupe mari de ocupaţii, ponderea cea mai mare o au

agricultorii (cultivatorii terenului arabil şi crescătorii de
animale). În industrie lucrează majoritatea locuitorilor care fac
naveta la Medias (19%). Pensiunile agroturistice (4) şi Hotelul,
brutăria, magazinele, fabrica de cărămidă, învăţământul,
sănătatea asigură un procent de 23% din necesarul de locuri de
muncă.

II. ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC

FACTORI DE CLIMĂ

Elementele climatice (temperatura, precipitaţiile, vântul,

nebulozitatea, presiunea atmosferică, etc.), fiecare în parte, sau
ca un ansamblu unitar, constituie pentru turism ambianţa
necesară desfăşurării lui, dar şi o resursă importantă în procesul
recreerii şi tratamentelor balneoclimaterice, o resursă care
oferă posibilităţi multiple şi variate de practicare a turismului.
Localitatea Bazna se bucură de o climă temperat
continentală moderată, cu umiditate mai ridicată. Fiind aşezată
într-o depresiune de tip butonieră temperaturile sunt mai
reduse decât în alte zone similare, cu veri mai răcoroase şi ierni
mai blânde şi umede.
Temperatura medie anuală este de 8,6 grade Celsius.
Minima lunii ianuarie se situează în jurul valorii de -19,2 grade
Celisius, iar temperatura maximă a lunii iunie este de +29,9
grade Celsius.
Lunile cele mai ploioase cu nivel mai mare al precipitaţiilor
sunt mai-iunie, iar lunile cele mai secetoase sunt ianuarie-
martie.
 Vânturile cele mai frecvente sunt generate de circulaţia
maselor de aer dinspre vest. Vânturile predominante sunt cele
din N-V, urmate de cele din N-E şi S-E.
În concluzie, clima acestei localităţi, prin verile răcoroase,
prin toamnele lungi şi plăcute şi prin iernile blânde, este
favorabilă practicării turismului în toate anotimpurile.

FACTORI DE CURĂ
Principalii factori de cură sunt:
- Apele minerale sărate-iodurate, folosite sub formă de
băi, au un efect complex datorită acţiunii concomitente a
celor trei factori: termic, mecanic şi chimic.
- Nămolul sapropelic prezintă o plasticitate şi o
consistenţă moale, cu dispersiune foarte fină, care nu
necesită o pregătire prealabilă pentru tratament,
pretându-se, datorită proprietăţilor sale, la împachetări,
după ce mai întâi este încălzit; se aplică pe piele la o
temperatură de 42-45 de grade Celsius.
- Sarea de Bazna se obţine direct din apele minerale prin
evaporare la încălzire şi este folosită sub formă de
comprese, cataplasme. Este indicată în boli şi afecţiuni
reumatismale, artroze, discopatii lombare, afecţiuni
ortopedice, stări posttraumatice, afecţiuni ale sistemului
nervos, boli ginecologice.
Factorii naturali secundari de cură ai localităţii sunt
reprezentaţi de mediul înconjurător, prin peisajul pitoresc şi prin
împrejurimile sale, cu dealuri acoperite de livezi şi păduri de fag
şi gorun, dar şi prin parcul staţiunii care constituie un loc
excelent de plimbare şi relaxare pentru turiştii veniţi la odihnă
sau tratament. Parcul este alcătuit dintr-o mare varietate de
specii arboricole, răspândite pe o suprafaţa de cca 20 ha,
predominante fiind coniferele şi foioasele.
 Aerul puternic ozonat, purificat de vegetaţia bogată a
parcului şi a pădurii din apropiere, coloritul bogat în timpul
toamnei, umbra şi răcoarea din timpul verii, ramurile
împodobite cu zăpada iernii, fac din parcul staţiunii principala
zonă de plimbare. Ionizarea aerului (aeroionizarea) se
realizează prin aeroioni şi aerosoli care au un efect favorabil
asupra sistemului nervos şi asupra mecanismelor de
autoapărare a organismului; aerosolii având un rol deosebit în
tratamentul afecţiunilor otorinolaringologice şi respiratorii.

III. NIVELUL ACTUAL DE VALORIFICARE DIN

PUNCT DE VEDERE TURISTIC

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE ŞI DE

AGREMENT

Bazna este destinația potrivită pentru cei care doresc să se

odihnească şi să se relaxeze în mijlocul naturii şi pentru cei care
au nevoie de tratament balneoclimateric.

Structurile de primire turistice din localitatea Bazna

cuprind atât forme de cazare clasice – vile şi hoteluri – cât şi
pensiuni moderne de 3*și 4*.

COMPLEXUL BALNEAR EXPRO, funcţionabil din octombrie

2000, situat în extremitatea nordică a staţiunii, este prima şi
cea mai importantă investiţie.
Complexul este catalogat la rangul de 3* şi deserveşte atât
persoane angajate ale Romgazului cât şi turişti veniţi din toate
colţurile ţării şi din străinătate. Aici pot fi tratate de la
afectiunile aparatului locomotor, abarticular şi afecţiuni
ginecologice, afecţiuni otolaringologice, endocrine sau afecţiuni
cauzate de stres, apele de Bazna - ape sărate bromurate şi
iodurate - fiind benefice unor astfel de afecţiuni.

Hotelul dispune de 31 de camere, respectiv 56 de locuri de

cazare, repartizate în 7 apartamente, 18 camere duble şi 6
camere single. Hotelul dispune, de asemenea de un restaurant
cu o capacitate de 80 de locuri, două baruri cu o capacitate
totală de 65 de locuri şi un salon de servire a micului dejun, cu
o capacitate de 50 de locuri.

Hotelul deţine o bază de tratament cu o

capacitate de cca 120 pacienţi, fiind dotat cu
cabinete de kinetoterapie, electroterapie,
parafină, masaj, duş scoţian, împachetări cu
nămol, băi galvanice, sală de fitness, saună,
piscină acoperită cu apă sărată.

Hotelul mai are în dotare terenuri de tenis, baschet, volei,

piscine în aer liber, existând posibilitatea efectuării unor
excursii în zonă, etc. În prezent numărul angajaţilor care
lucrează în această unitate este de 65 de persoane.