S .C. ASAPLAN S.R.L.

Rm. Valcea , str. CarolI,nr.1,Bl. Federalcoop, et.1, camera nr.4, tel:0744 388
033
Registrul Comertului J.38/411din 26-05-2003 ,
Cod Fiscal 15458341

MEMORIU DE PREZENTARE

P.U.Z.
PLAN URBANISTIC ZONAL
privind

CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE SI

SPECIFICE ACTIVITATILOR DE TURISM DIN
AREALUL CLIMATIC GHITU-MOLIVIS
1. INTRODUCERE
1.1. DATE GENERALE
Proiect nr.2009-28
Den. ProiectCREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE SI SPECIFICE
ACTIVITATILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHITU - MOLIVIS
LocalitateaCOMUNA AREFU, JUD. ARGES
BeneficiarCONSILIUL LOCAL AREFU
ProiectantS.C. ASAPLAN S.R.L.
Data elaborariiNOIEMBRIE 2009

1.2.OBIECTUL LUCRRII
Solicitri ale temei program
Formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea i managementul durabil al
industriei
turismului n ceea ce privete resursele naturale i culturale i prezentarea acestui obiectiv n forma
unui
Master Plan al dezvoltrii turismului pe termen lung, cuprinznd perioada 2007-2026, include planuri
i
strategii, descrise n aa fel nct s optimizeze contribuia sectorului turismului la economia
naional. Se
anticipeaz c populaia Romniei va beneficia din dezvoltarea turismului, prin:
Creterea ncasrilor valutare;
Aducerea economiei i societii romneti la nivelul existent n rile Uniunii Europene;
Creterea calitii vieii;
Creterea i ncurajarea investiiilor n toate domeniile adiacente ale turismului;
Stimularea crerii de locuri de munc;
Stimularea dezvoltrii;
1

qq

Pentru dezvoltarea turismului n comuna Arefu se impun intervenii urbanistice n zona GhiuMoliviu
care acoper versantul nordic al Masivului Ghiu, Poiana Molivi, cile de acces i terenuri adiacente
drumului de acces la baza versantului.
innd cont de specificul zonei (forestier i fnea), pe baza studiilor geotehnice i a ridicrilor
topografice, prezenta documentaie i propune stabilirea unor reglementri urbanistice care s aib
in
vedere urmtoarele categorii de probleme:
a) Valorificarea potenialului peisagistic, turistic i urbanistic al zonei prin:
- construirea unor prtii de schi pe versantul Masivului Ghiu, inclusiv a dotrilor publice aferente
acestora (cldiri anexe, instalaii de transport pe cablu, covor transport persoane);
- realizarea condiiilor pentru amplasarea unor dotri publice i a unui observator turistic;
b) Stabilirea unui sistem de circulaie alctuit din accese auto i dotri;
c) Punerea in valoare a unor terenuri cu floristic deosebit (zona de turbrie);
d) Asigurarea infrastructurii edilitare pentru zonele propuse de zonarea funcional: alimentarea cu
ap
potabil, incendii, canalizare, asigurarea iluminatului general i ambiental;
e) Crearea unor puncte de atracie pentru principalele categorii de vrst (jocuri de copii,
promenade,

Prevederi ale programului de dezvoltare a localitii pentru zona studiat

Master Plan al dezvoltrii turismului, pune bazele implementrii unei abordri durabile a
dezvoltrii
turismului din Romnia pe o perioad de 20 de ani, pan n 2026. El cuprinde un program de aciune
pe
ase ani (2007-2013) n conexiune cu susinerea financiar prin fondurile structurale, la care
Romnia are
acces ca urmare a ntegrrii n Uniunea European n ianuarie 2007. Acest plan reprezint politica de
umbrel care include diferite planuri i strategii de dezvoltare n domeniul turismului prin care
beneficiile
Obiective generale ale temei program
1. Asigurarea recunoasterii turismului ca factor cheie in cadrul comunei Arefu si ca un generator
de
2. noi locuri de munca.
Asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului in Comuna Arefu intr-o astfel de maniera incat
bogatiile sale de mediu, culturale si de patrimoniu sa fie in egala masura apreciate in prezent
si pe
3.
viitor atat de turistii interni, cat si de cei externi.
Intrarea Comunei Arefu in cadrul unei retele de informare turistica pentru a extinde mesajul
de
4. ospitalitate, oferind turistilor servicii si asistenta profesionale in orientarea si aprecierea
5. zonelor din
cadrul Comunei Arefu.
6. Dezvoltarea Comunei Arefu pentru a oferi facilitati si atractii oaspetilor pe parcursul intregului
an.
Obiective specifice ale temei program
1. Inventarierea principalelor resurse turistice ale Comunei Arefu si racordarea acestora la
proiectul
Raiul Transfagarasan- Proiect de amenajare turistica a vaii superioare a Argesului
2. Contributia Consiliului Local Arefu la diversificarea si cresterea calitatii produselor turistice.
2

3. Creearea unor mecanisme de supraveghere a activitatii turistice pentru ca agentii

economici cu
activitate in domeniul turismului sa aiba acces la resurse turistice cu respectarea normelor
de
Scopul lucrrii
Stabilirea condiiilor specifice de aprobare a operaiunii de introducere n intravilan , de
zonificare
funcional, parcelare de terenuri cu suprafa mare, reglementrile detaliate privind construirea i
echiparea edilitar, statutul juridic i circulaia terenului, stabilirea suprafeei de teren care va fi
cedat
domeniului public n scopul amenajrii drumurilor publice, spaiilor plantate, echiprii tehnico
edilitare,
1.3. SURSE DOCUMENTARE
Lista studiilor i proiectelor elaborate anterior PUZ
La baza elaborrii PUZ au stat urmtoarele documentaii de specialitate :
Masterpaln Turism Arges: Dezvoltarea Turistica a Zonei Montane Arge
Studii privind prtii de schi, instalaii de transport, echipamente pentru producerea zpezii
artificiale, echipamente de ntreinere prtii, infrastructura de agrement la partea inferioar a
prtiei i turbrie;
Studii privind valorificarea n scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie n
arealul Ghiu-Moliviu;
Studii in privinta realizarii de reele electrice de distribuie pentru alimentarea cu energie
electric a Obiectivului turistic Ghiu-Moliviu;
Studii in privinta realizarii unui observator turistic;
Studii privind drumul comunal Ghiu-Moliviu;
Studii privind instalaia de captare, tratare i distribuie ap potabil n arealul GhiuMoliviu;
Studii privind sistemul de canalizare ap uzat n arealul Ghiu-Moliviu;
Referat geotehnic informativ privind perimetrul prtiei de schi, zona Ghiu-Moliviu, jud.
Arge;
Studiu goetehnic privind realizarea PUZ necesar dezvoltrii i nfiinrii Obiectivului
Turistic Ghiu-Moliviu, judeul Arge;
Expertiza tehnic a drumului Moliviu;
Aceste studii de specialitate intervin hotrtor n enunarea reglementrilor urbanistice privind
zona
Ghiu-Moliviu ce face obiectul prezentei lucrri

Lista studiilor de fundamentare intocmite concomitent cu PUZ

Au fost ntocmite:
- Ridicri topografice ale amplasamentelor ce fac obiectul prezentului
PUZ.
- Studiul geotehnic al terenului studiat prin PUZ
- Conturarea de suprafata a arealului de turba zona Molivis, judetul
Arges.
- Studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Date statistice
Judeul Arge i n special comuna Arefu dispune de un potenial deosebit privind dezvoltarea
turismului datorat cadrului natural oferit i a obiectivelor antropice realizate aici. Ca urmare, n
comuna
Arefu este n curs de nfiinare un Centru de informare turistic care va oferi informaii legate de
comun
3

Aa cum se poate observa din harta de mai sus n zona de interes ,,Ghiu Molivi nu exist nicio
activitate
legat de turism, nu exist zone protejate nregistrate i nu exist amenajri turistice.
O alt situaie ce trebuie prezentat este ,,Capacitatea i activitatea de cazare turistic la nivel
naional i la nivelul judeului Arge date statistice prezentate de Direcia Judeean de Statistic
Regiuni
Jude Arges
Anii

Romnia
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Arge
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007

Capacitate de cazare
Existent*
(locuri)

n
funciune
(mii locurizile)

Sosiri
(mii)

noptri
(mii)

Indicii de utilizare net

a capacitii n
funciune
(%)

289539
280005
277047
272596
273614
275941
282661
287158
283701

53539,5
50197,1
51882,5
50752,1
51632,0
53988,6
54978,8
56499,9
57137,6

7070,4
4920,1
4874,8
4847,5
5057,0
5638,5
5805,1
6216,0
6971,9

24111,2
17646,7
18121,7
17276,8
17845,0
18500,5
18373,0
18991,7
20593,4

45,0
35,2
34,9
34,0
34,6
34,3
33,4
33,6
36,0

4372
4123
4087
4026
4240
4493
4710
4837
4803

994,7
1135,9
1232,5
1090,2
1075,0
1162,2
1274,7
1319,8
1255,7

159,2
108,2
111,4
114,4
121,0
108,6
95,8
105,3
139,0

294,1
222,8
263,1
256,1
246,0
222,7
248,1
260,0
348,6

29,6
19,6
21,3
23,5
22,9
19,2
19,5
19,7
27,8

Proiecte de investiii elaborate pentru domenii ce privesc dezvoltarea urbanistic a zonei

Pn n prezent au fost elaborate proiecte de investiii ce privesc dezvoltarea zonei Ghiu, cum
ar fi:
Proiectul de modernizare a drumului judeean DJ 703I (asigur comunicarea ntre DN7C, Curtea de
Arge-Transfgran i staiunea turistic de interes local Brdule)
2. STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. EVOLUTIA ZONEI
Consideraii generale
n cadrul judeului Arges , comuna Arefu, este situat in nordul judetului, iar zona GhituMolivis

(Lacul Vidraru)

( Arefu)

(Poiana Molivis)
Masivul Ghitu, numit si Varful Ghitu Mare, sau Varful Ghitu Bradet este cel mai inalt varf al
Masivului Ghitu(1622m.) si face parte din ramura sudica a prelungirilor muntilor Fagaras,
grupa
Iezer-Papusa-Fagaras-din Carpatii Meridionali, alaturi de masivele Cozia si Fruntii. Este
delimitat

(Varful Ghitu)
Accesul rutier este facilitat prin drumul DN 7C, sau Transfagarasanul, unul dintre cele
mai

(Transfagarasanul)
Zona studiata si propusa spre introducere in intravilan beneficiaza din plin de toate elemente
caracteristice pentru atragerea turistilor : zone bine mpdurite , un relief clar definit de munte
cu gol
6

strbtute de cursuri naturale de ap, zona de depresiune (Poiana Molivis), favorabila pentru
dezvoltarea
unei statiuni turistice cu functiuni diverse (zona de agrement si cazare pe tot parcursul anului). In
prezent
exista trasee turistice montane si de cicloturism care traverseaza zona :
Baraj Vidraru-Saua Molivis-Poiana Molivis-Muntele Tuica- Muntele Picuiata- Muntele Scarisoara
Mare-Varful Moldoveanu-Portita Vistei-Refugiul Moldoveanu-Valea Rea;
Arefu-Muntele Stubeaua Muntele Marginea- Muntele Podeanu-Caldarea Berbecilor-Varful
Negoiu-Cabana Negoiu
Corbeni-Turburea-Bradet-Poienile Valsanului-Poiana Molivis-Baraj Vidraru-Poienari-retur

Cicloturism de sosea

Cicloturism montan

Unitatea administrativ - teritorial n discuie se invecineaz cu alte uniti (comune) cu care

coopereaz i colaboreaz n interesele majore ale vieii social economice , pstrndu-i
stabilitatea n
timp ca form i limite n teritoriu.
Se poate spune ca obiectivul Ghitu-Molivis propus va fi un centru polarizator pentru comunele i
satele din jur, crescand potentialul turistic in zona prin infiintarea unei baze de cazare, alimentaie
publica,
tratament, dotarilor cu caracter sportiv i de agrement.
Se presupune c odat cu creterea importanei zonei in teritoriu, prin implinirea rolului de
Date privind evoluia zonei
Indicele statistic din 1861, consemna in satele Arefu-235 familii cu 253 case, la Capataneni Pamanteni 122 familii cu 124 case, iar la Capataneni - Ungureni (inclusiv catunul Turburea) l07
familii si
110 case.
La sfarsitul secolului al XIX-lea se inregistra o populatie de 1175 locuitori si 540 case. In 1941,
comuna Arefu era formata din doua sate, cu o populatie de 1717 locuitori si 384 gospodarii.
Conform
recensamantului din 15 martie 1966 se consemna un fond locativ de 942 locuinte. La 1 iulie 1970
se
inregistrau in comuna 8120 locuitori, din care cca. 1/3 erau veniti pe santierul hidroenergetic.
Conform datelor statistice din 1986, suprafata totala a comunei era de 420 kmp, cu o populatie
de 3632
locuitori, media de locuire fiind de 9 locuitori pe kmp. In cadrul comunei existau 1033 gospodarii,
totalizand o suprafata locuibila de 31000 mp si o retea de strazi de 36 km lungime. Suprafata totala
de
42025 ha era, in 1986, structurata astfel:
teren agricol 7560 ha
teren arabil 242 ha
pasuni 5487 ha

 drumuri 72 ha
curti, constructii 69 ha
stanci, rape, ravene 59 ha
Suprafetele mari de pasuni alpine si fanete au favorizat dezvoltarea cresterii animalelor.
Principala cultura pomicola o reprezinta prunul.
Culturile care se pot practica (in raport cu clima si relieful) sunt porumbul, cartofii si plantele de
nutret.
Populatia, la 31 decembrie 1996, a comunei Arefu era de 3157 persoane, din care femei 1546.
Din datele statistice rezulta ca pe raza comunei Arefu, pe langa forta de munca stabilita,
activeaza si
un numar mare de sezonieri la exploatarile forestiere care fac naveta saptamanal spre punctele de
lucru.
Semnificativ pentru comuna Arefu, ca si pentru alte localitati necolectivizate ale judeului Arge,
Caracteristici semnificative ale zonei, relaionate cu evoluia localitii
Cu o economie puternic, cu un deosebit potenial uman i beneficiind de resurse naturale
deosebite, Argeul se situeaz n primele patru judee ale rii din punct de vedere al creterii
economice i
are perspective reale de a-i continua dezvoltarea ntr-un ritm susinut.
Tradiionala ospitalitate romneasc alturi de frumuseea plaiurilor argeene i de
atractivitatea
potenialului economic al judeului, constituie argumente de necontestat n favoarea nscrierii
Potenial de dezvoltare
Argeul de astzi continu tradiia naintailor si, dezvoltnd att economia, agricultura,
turismul i
serviciile pentru populaie, dar i viaa spiritual, meninndu-se ca o zon distinct n cadrul
Romniei,
fiind o punte de legtur ntre trecut, prezent i viitor, ntre Romnia i Europa. Argeul a fost i va
ramne unul dintre cele mai importante leagne ale istoriei neamului romnesc, al culturii i
spiritualitii
sale, un jude n care istoria i inteligena au dat de-a lungul veacurilor personaliti de seam ale
Romniei.
Zona Argeului prezint atracii turistice deosebite:
oComplexul Muzeal Goleti
Complexul Muzeal Goleti (oraul tefneti) - Muzeu naional i monument istoric i de
arhitectur laic. Profil: literatur, etnografie, art. Literatur: manuale i ediii princeps ale unor
lucrri
literare. Etnografie: interioare rneti din zon, obiecte de uz casnic, esturi i custuri
tradiionale,
ceramic, broderii, .a.
oBiserica rupestr Corbii de Piatr
Biserica rupestr Corbii de Piatr (comuna Corbi) - Considerat pe bun dreptate o enigm,
biserica
rupestrCorbii de Piatr nu se las descris uor. ncastrat n stnc, ascuns ca o peter n
peretele
muntelui, nu seamn cu nimic: nici cu chiliile rupestre de la Bozioru, nici cu grota de la Nmieti,
cu
nimic. Este singura biseric a noastr care prezint dou sfinte altare funcionale pe acelai naos.
oCetatea Poienari
Cetatea Poienari (comuna Arefu) - Rezervaie arheologic. Ruinele Cetii Poienari sau Cetatea

oMnstirea Curtea de Arge

Mnstirea Curtea de Arge (municipiul Curtea de Arge) - Ctitorit i sfinit de Neagoe
Basarab
n 1517, biserica are un echilibru al volumelor i o suplee ieite din comun. Suprafaa ocupat de
biseric
este de 756 mp, iar nlimea, pn la vrful turlei mari, este de31 m. ntregul ansamblu are un
echilibru i
o noblee care-i dau valoarea de real bijuterie, unic n istoria arhitecturii din Europa de sud est.
oPetera Dmbovicioara
Petera Dmbovicioara (comuna Dmbovicioara) este situat n partea sudic a Masivului
PiatraCraiului, zona Rucr, pe drumul spre Cabana Brusturet. Aceast peter se caracterizeaz printr-un
relief
carstic variat, spectaculos. Lung de peste 250 m, are aspectul unei galerii puin ramificate, traseul
su
fiind puin ascendent. Localnicii o cunoteaunainte de 1579, an n care Dmbovicioara este atestat
documentar, pe vremealui Mihnea Turcitul. Mai trziu, n 1767, J. Fridvalsky o citeaz n
lucrareatiinific Mineralogia magni Principatus Transilvaniae, ea constituind prima form carstic
de
acest fel din Muntenia menionat ntr-un studiu de specialitate. Cercetrile recente au dus la
descoperirea
unei noi galerii, neintroduse nc n circuitul de vizitare.
oPoiana cu Narcise Negrai
Poiana cu Narcise Negrai (comuna Negrai) - Rezervaie natural (floristic). Pe o suprafa de
4,10 ha se gsete o poian cu narcise albe, cu o cornul cu marginile roii, ce nfloresc la sfritul
lunii
aprilie i in pn la sfritul lunii mai. A fost declarat rezervaie floristic la 24 iunie 1966.
oValea Vlsanului
Format din malurile rului Vlsan, este o rezervaie natural mixt cu specii rare de plante i
animale, printre care se numr i o specie unic n lume, Romanichtys valsanicola (aspretele), ceea
ce
face ca aceast vale s fie considerat cea mai ecologic din Europa. Parcul Naional Piatra Craiului
din
Masivul muntos Piatra Craiului este o originalitate geografic, fiind constituit ca o rezervaie

2.2. NCADRAREA N LOCALITATE

Poziia zonei fa de intravilanul localitii
Din Cpneni, unul din satele comunei Arefu, spre lacul Vidraru pe DN 7C (Transfgran), la
km 53+000 -60+000 se poate ajunge la poalele Masivului Ghiu, pe drumul judeean DJ 703I
Poienile
Vlsanului - Molivis - intersectie DN7C i drumul forestier Molivi.
Zona Ghiu-Molivi ce face obiectul interveniei urbanistice se afl la nord de comuna Arefu, pe
un
Relaionarea zonei cu localitatea, sub aspectul poziiei, accesibilitii, cooperrii in domeniul
edilitar, servirea cu instituii de interes general, etc.
Zona Ghiu-Molivi este accesibil prin dou ci: din DN7C (Curtea de Arge-Vidraru) se intr pe
DJ 703I ce inconjoar Poiana Molivi pe partea de nord i drumul forestier care se desprinde din DJ
703I
pe partea de vest a poienii, ajunge pn la poalele masivului Ghiu i se intersecteaz cu DJ 703I pe
partea
de est a Poienii Molivi.
9

Deoarece comuna Arefu nu dispune la acest moment de instalaii centralizate de alimentare cu

ap
i de instalaii de canalizare, nu se poate vorbi de o cooperare n domeniul tehnico-edilitar a zonei
GhiuMolivi cu localitatea cea mai apropiat Cpneni.

2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Din punct de vedere morfologic, teritoriul comunei Arefu ocupa un areal extins, care are in
componenta sa o suprafata apreciabila din partea centrala a Masivului Fagaras de Sud, un mic
segment din
Subcarpati, la limita cu depresiunea de contact Capataneni-Arefu, precum si cea mai mare parte din
aceasta depresiune.
Relieful judeului este ca un uria amfiteatru care coboar de la nord la sud, cuprinznd toate
unitile geo-morfologice ntlnite n spaiul Carpato-Danubian de la 2.500 m pn la 160 m
altitudine.
Munii Fgra (din Carpaii Sudici) se afl n nord, cu vrfurile Moldoveanu (2.543 m), Negoiu (2.535
m) i Vntoarea lui Buteanu (2.508 m) dominnd regiunea. Masivul
Leaota, dealurile Platoului Dacic i o parte din Cmpia Romn traseaz grania estic a
judeului.
Cmpia Gvanu-Burdea se gsete la est, iar vile rurilor Olt i Arge se ntind ctre vest.
Toate acestea conduc la definirea unor peisaje specifice, cel de altitudine, cu relief glaciar si
periglaciar, cu valorificarea turistica pastorala, cel al muntilor de altitudine mijlocie, cu fond silvic
apreciabil si de interes cinegetic, si cel al depresiunilor si culoarelor de vale, in care se gasesc
asezarile cu
mare numar de locuitori si cu obiective economice mai mult sau mai putin importante.
Teritoriul studiat n vederea realizrii PUZ se afl n Munii Fgra situai n partea estic a
Carpailor Meridionali. n cadrul acestora, ca relief, se deosebesc dou culmi. Astfel, treapta nalt,
principal, areliefului se afl n partea nordic a masivului, avnd nlimi care se menin n medie
deasupra
altitudinii de 2000 m. Din acest culme principal se desprind ctre sud, culmi secundare cu altitudini
din
ce n ce mai mici, sub 1700 m, constituind treapta joas a Munilor Fgra. Culmile sudice puternic
ranificate au aspectul unor mguri mpdurite pn aproape de vrf, punnd n eviden asimetria
caracteristic munilor Fgra. Dintre acestea culmea Ghiu se afl ntre vile Argeului i
Vlsanului.
Teritoriul comunei Arefu face parte din bazinul raului Arges. Artera hidrografica principala este
raul Arges cu obarsia in zonele inalte ale Masivului Fagaras.
In zona prin care Argesul intra in cheile sapate in formatiunile cristalofiliene ale aliniamentului
montan Fruntile Ghitu, a fost construit barajul Vidraru, care aduna in spatele lui apele ce provin din
aceasta uriasa caldare glaciara, drenata de raul Arges.
Din punct de vedere petrografic, cristalinul getic n Munii Fgraului este foarte variat att prin
compoziia iniial a rocilor, ct mai ales prin intensitatea metamorfismului suferit. Pe marginea
sudic a
Meridionalilor, ncepnd de la vest de rul Olt, de la Valea lui Stan, trecnd spre est prin culmile
Cozia,
Frunile i Ghiu, disprnd ntre Valea Vlsan i rul Doamnei, se dezvolt o zon cunoscut ca
Zona
gnaisului de Cozia. Aceasta este format dintr-un substrat de gnaise biotitice i amfibiolitice, n care
se
gsesc njeciuni de mase lenticulare de gnaisuri oculare, cu cristale mari de feldspat. Gnaisul de

Cantitatea medie de precipitatii este de 880mm

Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in lunile mai, iunie si iulie datorita in buna parte
convectiei termice discrete. Cea mai mare cantitate de precipitatii in aceste luni a fost de
129mm/m2.
Prima zi de inghet: noiembrie.
Ultima zi de inghet: aprilie
Umezeala relativa pe anotimpuri(%): iarna=46; primavara=17; vara=12; toamna=29
Numar mediu anual de zile senine:94.
Numar mediu anual de zile acoperite:130.
Numar anual de zile cu ninsoare:35.
Numar anual de zile cu zapada:110.
Precipitatii maxime orare cu asigurarea de 1%:115mm.
Vegetaia i fauna se disting funcie de tipul climatului: etajul alpin, etajul pdurilor de
rinoase,
etajul pdurilor de foiase, cea mai mare parte a suprafeei fiind acoperit cu pduri. Fauna este tot
att de
bogat i variat, n concordan cu condiiile oferite de cadrul natural.
n perimetrul studiat se pot distinge dou zone distinct: o zon depresionar situat n jurul
cotei
1060 mdM, nconjurat de versani, numit Poiana Molivi i o zon ce se ntinde pe versantul
muntos,
dinspre Poiana Molivi pn n apropiere de Vf. Ghiu 1621.8 mdM.
Poiana Molivi este stbtut de o reea de praie ce se scurg din versanii ce o nconjoar,
aflueni
ai unui pru-canal, ce traverseaz poiana de la est la vest.
Nivelul pnzei freatice n zona de poian este variabil funcie de nivelul apei praielor, de la
-0,40
m la -2,00 m, existnd poriuni n care apa este la nivelul terenului.
Din punct de vedere al seismicitii zona Ghiu-Molivi se afl n zona D cu Tc=1,00 sec,
Ks=0,16
(dup P100-1/06, Tc=0,7 sec, a=0,20, IMR=100ani). Conform STAS6054/77 adncimea de
nghe
este 1,00-1,10m.

2.4. CIRCULAIA
Aspecte critice privibd desfurarea n cadrul zonei, acirculaiei rutiere, feroviare , navale,
aeriene- dup caz
Comuna Arefu este situata in partea de N-V a judetului Arges, apreciata ca cea mai nordica
comuna, la 67km de municipiul Pitesti si 32km de Curtea de Arges pe drumul national DN7C.
Comuna Arefu este traversata de 64 km de drum national modernizat, 9,28 km drum judetean si
30km drum comunal. Pe raza comunei se afla 67 poduri din care 63 din beton armat si 4 din lemn.
Comuna Arefli are in componenta 3 sate, accesul la ele facandu-se dupa cum urmeaza: - Satele
Capataneni-Ungureni i Capataneni-Pamanteni se desfasoara pe o parte si alta a drumului national
DN 7C
(Pitesti-Curtea de Arges-Vidaru) cu partea carosabila de 7m latime. Satul de resedinta Arefu se
dezvolta
de-a lungul drumului judetean DJ 73l A Capataneni - Salatruc, care urmareste versantul drept al
raului
Arefu. Drumul judetean DJ 731 A ( Capataneni - Salatruc ) este impietruit in stare de uzura avansata
si are
latimea carosabila de 6 m. Celelalte drumuri si ulite din sat sunt din pamant si devin impracticabile
pe

alocuri deteriorat. Pe partea vestic a Poienii se desprinde din DJ 703I drumul forestier care ajunge
la
poalele masivului Ghiu i se reunete dupa 6 km cu DJ703I ce traverseaz Poiana Molivi cobornd
mai
apoi spre Poienile Vlsanului i Brdetu. Carosabilul drumului forestier este pietruit, circulaia se
Capacitati de transport, greuti n fluena circulaiei, incomodri ntre tipurile de circulaie,
precum si dintre acestea si alte functiuni ale zonei, necesitati de modernizare a traseelor existente i
de realizare a unor artere noi, capaciti i trasee ale transportului n comun, intersecii cu
probleme, prioritati.
DJ 703 I Mustesti - Brdulet - Brdetu - Poienile Vlsanului, n lungime de aproape 25 de
kilometri, faciliteaz accesul ctre zona centrelor istorice si balneare din Brdulet, Brdetu si zona
Cheilor
Vlsanului. Acest drum, deja introdus ntr-un program de modernizare, realizeaz si o comunicare
prin
drumul forestier Molivi ntre zona turistic i balnear existent n Brdet i siturile turistice care se
vor
dezvolta ulterior, cum ar fi prtia de schi de la Molivi. De asemenea, se va crea legtura i cu zona
turistic Vidraru Cumpna, care face obiectul unui alt proiect de dezvoltare.
Traficul desfurat pe drumul forestier este preponderent local, de acces ctre proprieti sau
ctre
zonele de exploatri silvice. Drumul are un potenial turistic, putnd fi un traseu de un pitoresc
aparte care
leag Poienile Vlsanului de Barajul Vidraru, dar i pentru viitoarele obiective turistice nscrise n
Masterplanul turistic al zonei de nord a judeului. Modernizarea acestui drum face obiectul studiului
Drum comunal Ghiu-Moliviu.
Astfel traficul, este preponerent compus din turisme i autovehicole utilitare mici cu sarcina de
pn
la 3,5 t. Clasa de trafic pentru acest drum pentru perioada de perspectiv de 10 ani este T5 cu
Nc(U5kN)<0.15 m.o.s. ce se ncadreaz la un trafic foarte uor. Traficul actual i de perspectiva nu st
la
baza dimensionrii noii structuri rutiere, fiind nesemnificativ. ns pentru o mai bun rezisten n
timp,
innd cont c un drum nou atrage trafic, dar i din considerentul accesului unor mijloace de
transport
ocazionale cu sarcina limitat la 11,5 t, se recomand o structur mai consistent care s reziste cu
2.5. OCUPAREA TERENURILOR
Principalele caracteristici ale functiunilor ce ocup zona studiat
Repartizarea pe folosine i funciuni a suprafeei zonei ce face obiectul PUZ este n prezent
cea de
fnee i pduri. Terenul n studiu se afl n extravilanul localitii Arefu i are suprafaa de 527600
mp,
fiind format din pduri aparinnd Ocolului Silvic i terenuri cu destinaia de fnee, drumuri locale,

Relaionri ntre funciuni nu este cazul

Gradul de ocupare al zonei cu fond construit- nu este cazul
Aspecte calitative ale fondului construit- nu este cazul
Asigurarea cu servicii a zonei, n corelare cu zonele vecine- nu este cazul
Asigurarea cu spaii verzi-nu este cazul
Existena unor riscuri naturale n zona studiat sau n zonele vecine- nu este
cazul
12

2.6. ECHIPARE EDILITAR

Stadiul echiprii edilitare a zonei n corelare cu infrastructura localitii (debite, reele de
distribuie ap potabil, reele de canalizare, reele de transport energie electric, reele de
telecomunicaie, surse i reele alimentare cu cldur, posibiliti de alimentare cu gaze- dup
caz)
Zona ce face obiectul PUZ nu este echipat cu reele edilitare.
Poiana Moliviu este traversat de la est la vest de LEA 20 kV Arefu Vlsan.
Principalele disfuncionaliti - Nu este cazul
2.7. PROBLEME DE MEDIU
Principalele aspecte de mediu existente n arealul studiat pot fi rezumate astfel:
aer: zona nu prezint surse importante de poluare a aerului (circulaia este
ocazional);
apa: nu exist n zon surse de poluare a apelor;
sol: nu sunt identificate surse de poluare a solului;
zgomot: n prezent nu exist surse de zgomot care s afecteze arealul studiat;
flora i fauna: sunt caracterizate prin specii specifice zonelor alpine i subalpine care
nu
Cadrul natural
Teritoriul Comunei Arefu ocupa un areal extins care are in componenta sa o suprafata apreciabila
din partea centrala a Masivului Fagaras de sud, un mic segment din Subcarpati, la limita cu
depresiunea de
contact Capataneni-Arefu, precum si cea mai mare parte din aceasta depresiune. Teritoriul apartine
geologic-structural, in cea mai mare parte, Masivului Fagaras de sud si intr-o mai mica masura
Depresiunii Getice si Depresiunii Brezoi-Titesti. Face parte din bazinul hidrografic al raului Arges.
Artera

Resursele naturale ale solului si subsolului

In partea nordica a comunei se afla o zona cu rezerve de calcar cristalin.
Alta sursa naturala a comunei o constituie padurile care ocupa o mare suprafata,
Reteaua hidrografica si lacul de acumulare sunt bazele unei importante resurse energetice (nu
numai
pentru comuna) nationale.
Riscuri naturale
Riscul inundatiilor a fost eliminat prin lucrari de regularizare paraie si sistemul hidroenergetic
pus
in functiune.
Zonele de alunecari din extravilan impun masuri de protectie: impadurire.
Monumente ale naturii si istorice
Cetatea Poienari;
Monumentul Energia;
Casa memoriala George Stephanescu;
Crucea de pe Capataneni Ungureni;
Padurea Arefu;
Padurea Buda-Oticu;
Zona de jnepenis.
Zona de turbrie.

13

Indicarea zonelor de recreere, odihna, agrement, tratament

Potentialul turistic al comunei Arefu este special, peisajul, traseele, fiind factori atractivi. Din
acest
motiv, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Molivis doreste infiintarea obiectivului turistic GhituMolivis, cu functiuni care sa ofere servicii de calitate pe tot parcursul anului.
Obiective industriale si economice
Se poate vorbi de industria energetica. Mica industrie este slab reprezentata.
Dezvoltarea de succes si durabila a turismului depinde nu doar de peisajul atractiv si de
facilitatile
turistice, ci si de serviciile competitive si de calitate. Sectorul ospitalitatii si turismului implica in
egala
2.8. IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE, STAREA FACTORILOR DE MEDIU
Calitatea aerului
Pe teritoriul comunei nu se desfasoara activitati industriale poluante. Nu exista complexe
zootehnice.
Calitatea apei
Artera hidrografica principala o constituie raul Arges si lucrarile hidrografice realizate. Sursele de
poluare a apei de suprafata sunt deversarile necontrolate ale apelor menajere si depozitatea
deseurilor
menajere in apropierea apelor curgatoare (paraie si raul Arges)
Acviferul freatic
Se impune protejarea acviferului freatic prin realizarea retelei de canalizare. Fosele si latrinele
reprezinta un potential focar de poluare a apelor subterane.
Poluarea solului
Nu sunt semnalate suprafete de teren poluate cu produse chimice. Poluarile accidentale sunt
produse de depozitarea neorganizata a deseurilor menajere.
Principalele probleme legate de mediul inconjurator
Scurgerea apei pluviale incarcata cu poluanti din gospodarii si de pe drumuri direct in cursurile
de
apa.
Deversarea apelor menajere neepurate in cursurile de apa.
Depozitarea gunoaielor menajere in locuri neamenajate.
Exploatarea nerationala a fondului forestier, terenurile defrisate fiind supuse eroziunilor si
alunecarilor.
Prioritati de interventie
Realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apa si gaze.
Realizarea retelei de canalizare.
Amenajarea platformei pentru depozitarea gunoiului menajer.
2.9. OPIUNI ALE POPULAIEI I ADMINISTRAIEI LOCALE
Cerintele si optiunile populatiei prezentate de administratia locala sunt legate de gradul de
confort si
de realizarea de locuri de munca. Programul Consiliului Local cuprinde: configuratia intravilanului,
realizarea alimentarii cu apa si gaze, realizarea sistemului de canalizare si epurare a apelor
menajere,
modernizarea drumurilor comunale si locale, sustinerea initiativei particulare, protectia si
conservarea
mediului, mai ales a terenurilor supuse fenomenului de degradare, regularizarea vailor din zona,
realizarea
depozitului de deseuri menajere si reabilitarea tramei stradale actuale a tuturor strazilor care sunt
pietruite,
14

ridicat astfel nct arealul Ghiu-Molivi s devin un punct de atracie turistic al acestei zone, nu
poate fi
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE TURISTICA
3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE
Avnd n vedere studiile elaborate anterior prezentei documentaii (vezi cap.1.3.) i pe baza
crora se
pot enuna reglementrile urbanistice privind zona ce face obiectul PUZ, se pot sintetiza
urmtoarele:
Drumul de acces Moliviu (desprins din DJ 703I) este necesar a fi modernizat pentru preluarea
traficului auto i pietonal ctre/dinspre viitorul obiectiv turistic. Astfel vor fi prevzute lucrri:
a.Prevederea rigolelor betonate de tip inchis cu dale gratar prefabricate carosabile situate n
acostamentul drumului (0,75 m); Se va realiza o seciune tip dreptunghiular pentru ncadrarea ei n
acostament conform Normei tehnic din 27/01/1998 privind amplasarea lucrrilor edilitare, a
stlpilor
pentru instalaii i a pomilor n localitile urbane i rurale;
b.Pentru circulaia pietonilor n localitate se va amenaja de-a lungul drumului un trotuar, cu o
lime cuprins ntre 1,00 m i 1,50 m, n funcie de intensitatea circulaiei pietonale;
c.Se amenajeaz pist de cicloturism (1,6m laime), n conformitate cu prevederile normelor
n vigoare, avndu-se n vedere studiile efectuate de administraiile locale i planurile de urbanism
local;
d.Amplasarea instalaiei electrice necesare funcionrii drumului (iluminat) se va face n
soluie subteran i se realizeaz conform legislaiei n vigoare, n sistem combinat, sub pista pentru
cicloturism. Cablurile vor fi protejate prin tuburi de protecie pozate ntre cmine de tragere. n
tuburile
de protecie se vor asigura cabluri din oel pentru facilitarea tragerii cablurilor electrice sau de
telecomunicaii, n caz de avarie sau n alte situaii care impun nlocuirea acestora.
e.Plantarea stlpilor pentru iluminat se va face la minimum 1 m fa de partea carosabil.

Versantul nordic al Masivului Ghiu pe care se vor construi prtii de schi, precum i baza partiei
unde vor fi realizate construcii pentru petrecerea timpului liber (centru de agrement, teren de sport,
loc
pentru picnic si odihn, parcare) au fost analizate n studiul prtii de schi, instalaii de transport,
echipamente pentru producerea zpezii artificiale, echipamente de ntreinere prtii, infrastructura
de
agrement la partea inferioar a prtiei i turbrie.
Acest studiu dezvolta un concept nou, n aceasta zona, concept ce poate fi definit ca turism
pe
toata perioada anului, lucru posibil prin:
Construirea unei prtii de schi (inclusiv construirea de instalaii de transport pe
cablu pentru persoane, instalarea de echipamente pentru producerea zpezii artificiale,
instalarea
echipamentelor pentru iluminatul nocturn al prtiilor de schi, dotarea cu echipamente pentru
ntreinerea prtiilor de schi, cldiri anexe);
Construirea unei prtii ,,foarte uoare i cu destinaia practicrii i celorlalte
sporturi de iarn (sniu);
Crearea i extinderea infrastructurii de agrement la baza partei, inclusiv a utilitilor
aferente (piscina acoperit, foior, loc de joac pentru copii, teren de sport multifuncional,

15

Realizarea condiiilor pentru amplasarea unui Observator Turistic este considerat de

maxim importan n zon deoarece prin intermediul lui se ofer:
- organizarea i desfurarea de aciuni cu caracter educativ i cultural;
- sprijinirea aciunilor de cercetare;
- atragerea turitilor;
- sprijinirea activitilor din domeniul ecologiei i proteciei mediului;
- spaiu de relaxare pentru turitii vizitatori.
Localizarea Observatorului Turistic propus, va fi la o altitudine de 1605 mdm, pe platoul situat
deasupra prtiilor de schi.
Soluia tehnic de realizare a instalaiei de ap potabil cu apte staii de pompe asigur
necesarul de
ap pentru toate zonele propuse de zonarea funcional, inclusiv n zona de platou de la cea mai
inalt
cot. Apele uzate sunt colectate i tranzitate gravitaional folosind un sistem de canalizare
separativ,
prtile menajer i pluvial urmnd a fi unite dupa epurarea apelor menajere pentru a fi utilizate in
microhidrocentrale pentru producerea de energie electrica. Epurarea apelor uzate se realizeaz cu cinci
statii de
epurare compacte dispuse pe zone de funciuni i cu posibilitate de adaptare funcie de dezvoltarea
zonelor.
Alimentarea cu energie electric se va realiza prin soluia linii electrice subterane de 20 kV (LES
20
kV) n bucl care va alimenta posturile de transformare. LES 20 kV propus va fi alimentat din LEA
20
kV Arefu Vlsan.
3.2. PREVEDERI ALE PUG
Se poate meniona c PUG nu cuprinde reglementri pentru aceast zon aflat n
prezent n
extravilan.
3.3. VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL
Prin prezenta documentaie se dorete crearea infrastructurii generale i specifice activitatilor
de
turism din arealul climatic Ghiu-Moliviu prin amenajarea unui domeniu schiabil i de agrement i
integrarea acestuia n circuitul turistic al judeului. n acest sens, pentru valorificarea potenialului
turistic
i peisagistic se propun:
Realizarea unui traseu amenajat pentru folosina biciclitilor care va fi iluminat, mobilat cu
panouri
de informare-direcionare, couri de gunoi;
Realizarea a dou prtii de schi, una (lungime 1050m) de dificultate medie i una situat in
continuarea acesteia spre platoul montan de la vrful masivului pe care se poate practica i sniu
(lungime 800 m). Prtiile au orientare nordic pentru a beneficia ct mai mult timp de zpad;
Realizarea pe platoul de vrf al masivului a unui observator turistic care s permit o panoram
larg, neobturat de vegetaie;
Protejarea, conservarea si punerea n valoare a ariilor de turb existente n Poiana Molivi;
Realizarea pe drumurile forestiere existente a traseelor de cur de teren mobilate cu bnci
pentru
odihn, couri de gunoi, panouri de informare-direcionare;
Valorificarea surselor regenerabile locale de energie i producerea de energie verde;

16

3.4. MODERNIZAREA CIRCULATIEI

Datorit faptului c drumul forestier Moliviu este singura legtur auto existent cu baza
partiei, se
propune modernizarea ei prin lrgirea seciunii carosabile, prevederea unei piste de cicloturim i a
unui
trotuar destinat circulaiei pietonale.
Profilul actual al drumului, cu carosabil pietruit, ampriz de lime variabil (pn la 9 m) nu
satisface exigenteele prevzute de normativele n vigoare privind asigurarea circulaiei n condiii
de
siguran. Ca urmare s-a propus realizarea unui profil al drumului cu dou benzi de circulaie de
cte 3,00
m, trotuar de lime 1-1,5 m, pista de cicloturism de 1,6 m lime prevzut cu parapei de
protecie,
iluminat stradal, indicatoare rutiere.
3.5. ZONIFICAREA FUNCTIONALA REGLEMENTARI, BILANT TERITORIAL, INDICI
URBANISTICI
Reglementri
Prin Regulamentul Local de Urbanism aferent prezentului Plan Urbanistic Zonal se propune:
-Introducerea n intravilan a zonei G de la baza partiei de schi ca Subzon de recreere i
agrement;
-Introducerea n intravilan a zonei H ca Subzon de interes public i de locuire, situat pe latura
estic a Poienii Moliviu, spre Nucoara, adiacent drumului de acces la baza prtiei de schi;
-Introducerea n intravilan a suprafeelor afectate de prtiile de schi i de cldirile anexe ale
acestora,
inclusiv a suprafeei situate n golul alpin ce constituie amplasamentul Observatorului Turistic
(Subzona domeniului schiabil);
-Meninerea n extravilan suprafeelor delimitate ca turbrie din Poiana Molivi (Subzona de
tubrie);
Pentru a se acorda dreptul de construire pe aceste suprafee de teren, n conformitate cu
dispoziiile Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul i ale Regulamentului
General de Urbanism (HG nr. 525/1996) se impune realizarea unor operaiuni de parcelare n
vederea asigurrii unor accese adecvate i conforme cu normativele n vigoare i a unor forme
de
parcele construibile.
Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi
condiionat de asigurarea cilor de acces, a dotrilor publice i a echipamentelor tehnice
necesare
funcionrii coerente a zonei.
n toate zonele si subzonele care vor fi menionate mai jos nu vor fi admise urmtoarele
activiti:
- Activii productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode pentru traficul generat;
- Construcii provizorii de orice natur;
- Imobile de locuine colective;
- Depozite en gros;
- Depozitri de materiale refolosibile;
- Platforma de precolectare a deeurilor urbane;
- Depozitarea pentru vnzare a unor cantiti mari de substane inflamabile sau toxice;
- Lucrri de terasamente de natur s afecteze amenajrile din spaiile publice i construciile
de pe
parcele adiacente;
- Orice lucrri de terasamente care pot provoca scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
17

- Orice alte funciuni n afara celor menionate mai sus.

Datorita potentialului pe care il are zona, Asociacia de Dezvoltare Intercomunitara Molivis
doreste
infiintarea unei statiuni care sa ofere servicii pe parcursul intregului an. Cele mai importante
obiective
sunt Poaiana Molivis, golul alpin de pe Varful Ghitu, pentru inceput se propune amenajarea unui
singur
versant ca partie, apoi zona de jos a partiei (denumita in continuare Zona G) si inca o zona care
face
legatura dintre Poiana Molivis si zona de jos a partiei (denumita in continuare zona H).
Ca zonificare, Poiana Molivis va fi impartita in zone de interes public, zone de agrement,
zone de locuire. Obiective cerute prin tema de proiectare:
1.Obiective de interes public
1. Panouri de informare turistica;
2. Autogara;
3. Agentie de turism;
4. Punct de informare turistica;
5. Sediul central Salvamont;
6. Heliport;
7. Farmacie;
8. Post de ordine publica;
9. Centru comercial(farmacie, centru de schimb valutar, restaurant, terasa, magazine cu produse
textile, alimentare, electronice, cu specific montan, loc de joaca pentru copii, discoteca, sala
popice
si bowling)
10. Centru medical;
11. Centru de conferinte (Sali IT si birouri administratie, sala spectacole cu 300 de locuri, doua Sali
de
conferinte a cate 20 de locuri, doua Sali de conferinte a cate 30 de locuri, o sala de conferinte
cu 50
de locuri si o sala de conferinte a 100 de locuri);
12. Piata produse traditionale
13. Piata de produse alimentare traditionale ECO;
14. Magazin mixt artizanat;
15. Magazine;
16. Baraj;
17. Deversor.
2.Obiective specifice zonei de agrement
1. Centru de echitatie(mic hipodrom si centru de inchiriere cai pentru trasee de calarie
prestabilite);
2. Centru sportiv- teren multifunctional, sala de fitness, aerobic, sauna;
3. Gradina de vara;
4.Centru de inchiriat biciclete si role;
5. Alei pietonale si piste pentru biciclete;
6. Parc de distractii;
7. Strand;
3.Obiective specifice zonei de locuire
1. Hotel 4 stele cu 50 de locuri de cazare si parcarea aferenta.
2. Hotel 3 stele cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta.

18

4.Obiective de alimentatie publica 6 Restaurante

Zona H cuprinde un teren in suprafata de aproximativ 10 Ha care apartine Ocolului Silvic
Vidraru si este o continuare a Poienii Molivis amplasata pe latura estica pe drumul de access spre
partia
de schi si spre Comuna Nucsoara. Obiective cerute prin tema de proiectare:
1. Obiective de interes public
1.Panou de informare turistica;
2.Post de ordine publica
3.Punct sanitar;
4.Magazin.
2. Obiective specifice zonei de agrement
1.Discoteca;
2.Teren minigolf;
3.Gradina de vara;
4.Centru de inchiriat biciclete;
5.Alei de acces si piste pentru biciclete.
3. Obiective specifice zonei de locuire
1.Hotel 3 stele cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta;
2.Hotel 2 stele cu 38 de locuri de cazare si parcarea aferenta;
3.Pensiune 3 margarete cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta;
4.Pensiune 2 margarete cu 28 de locuri de cazare si parcarea aferenta;
5.Pensiune 3 margarete cu 24 locuri de cazare si parcarea aferenta;

BILANT TERITORIAL POIANA MOLIVIS SI ZONA H

ZONE FUNCTIONALE
ZONE DE LOCUIRE

SUPRAFATA
TEREN MP.
217.190,00 MP.

1.ZONA DE LOCUINTE INDIVIDUALE PE LOTURI

145.200,00 MP.

2.ZONA DE LOCUINTE DE VACANTA, PENSIUNI

TURISTICE, HOTELURI

71.990,00 MP.

ZONE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII

1.ZONA
2.ZONA
3.ZONA
4.ZONA

DE
DE
DE
DE

CONSTRUCTII
CONSTRUCTII
CONSTRUCTII
CONSTRUCTII

COMERCIALE
DE CULTURA
DE INTERES LOCAL
DE SANATATE

ZONE DE CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPORTIVA

1.TEREN SPORT, PATINUAR, TEREN GOLF
2.ZONA DE CONSTRUCTII SPORTIVE

ZONE DE SPATII VERZI

ZONE DE CIRCULATIE
1.CAROSABIL
2.TROTUARE
3.PARCARI
4.PISTA CICLISM
5.RIGOLA

ZONA DE TURBARIE
TOTAL POIANA MOLIVIS SI ZONA H
TOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z.

PROCENT%
20,56%
13,74%
6,82%

31.130,00 MP.

2,95%

11.440,00 MP.
6.010,00 MP.
2.610,00 MP.
11.070,00 MP.

1,08%
0,57%
0,25%
1,05%

51.550,00 MP.

4,88%

10.560,00 MP.
40.990,00 MP.

1,00%
3,88%

150.860,00 MP.
79.620,00 MP.

14,28%
7,53%

35.380,00 MP.
5.210,00 MP.
27.410,00 MP.
7.900,00 MP.
3.720,00 MP.

3,35%
0,49%
2,59%
0,75%
0,35%

246.360,00 MP.
776.710,00 MP.
1.056.560,00 MP.

23,31%
73,51%
100%

19

Zona G, sau baza partiei de schi, impreuna cu partia se intind pe aproximativ 7Ha. i apartine de
Consiliul Local Arefu. Obiective cerute prin tema de proiectare:
1. Obiective de interes public
1.Panouri de informare turistica;
2.Puncte sanitare;
3.Punct de ordine publica;
4.Punct al primariei;
5.Magazin;
2. Obiective specifice zonei de agrement
1.Centru de inchiriat schiuri si sanii;.
2.Tarabe cu articole de artizanat;
3.Teren de sport multifunctional;
4.Centru de agrement Aqua Club;
5.Piscina, strand.
3. Obiective specifice zonei de locuire
1.Hotel 3 stele cu 38 locuri de cazare si parcarea aferenta;
2.Hotel 3 stele cu 28 locuri de cazare si parcarea aferenta;
3.Pensiune 2 margarete cu 28 de locuri de cazare si parcarea aferenta;
4.Minisat de vacanta: casute cu 14 locuri de cazare, foisor creative, punct sanitar, grup sanitar,
loc
de barbecuie, punct commercial de suveniruri si articole pentru montaniarzi;
5.Camping: 10 corturi a cate 4 persoane, zona casute cu 24 locuri cazare, grup sanitary si loc
de
barbecuie.
4. Obiective de alimentatie publica - Restaurant cu terasa
Golul alpin, sau zona de sus a partiei de schi, se intinde pe aproximativ 12Ha i aparine de
Consiliul Local al Comunei Brdule. Obiective cerute prin tema de proiectare:
1.Obiective de interes public
1.Panouri de informare turistica;
2.Punct de prim ajutor cu farmacie;
3.Salvamont;
4.Pista heliport;
5.Observator;
6.Statie meteo;
7.Magazin mixt;
8.Piata de comercializare a produselor artistice cu specific zonal;
9.Post telecabina si teleschi;
2.Obiective specifice zonei de agrement
1.Centru de inchiriat schiuri si sanii;
2.Centru de inchiriere A.T.V.-uri cu parcare A.T.V.-uri si masini de teren;
3.Centru destinat concursurilor de orientare turistica;
4.Atelier de creatie plastica;
5.Sala de spectacole;
6.Zona decolare parapanta si planor;
7.Patinuar;
8.Teren multifunctional de sport;
9.Piscina acoperita.
3.Obiective specifice zonei de locuire
1.Hotel 3 stele cu 30 locuri de cazare si parcarea aferenta;

20

4. Pensiune 3 margarete cu 26 de locuri de cazare si parcarea

aferenta;
Partia de schi se intinde pe o suprafata de aproximativ 9 Ha i apartine Consiliului Local Arefu.
Se va amenaja pe un versant nordic al Muntelui Ghitu. Va fi alcatuita din trei tronsoane cu o panta
medie
de 32,5%.
BILANT TERITORIAL ZONA G, PARTIA DE SCHI SI GOLUL ALPIN
SUPRAFATA TEREN
ZONE FUNCTIONALE

LOCUIRE

GOL ALPIN
SI PARTIE

38.230,00 MP.

1. LOCUINTE DE VACANTA, PENSIUNI

TURISTICE, HOTELURI

INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII

1.CONSTRUCTII
2.CONSTRUCTII
3.CONSTRUCTII
4.CONSTRUCTII

ZONA G

COMERCIALE
DE CULTURA
DE INTERES LOCAL
DE SANATATE

CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPORTIVE

1.TEREN SPORT, PATINUAR, TEREN GOLF
2.CONSTRUCTII SPORTIVE

SPATII VERZI
SPATII VERZI

CIRCULATIE
1.CAROSABIL
2.TROTUARE
3.PARCARI

PARTIE DE SCHI
TOTAL ZONA G, PARTIA DE SCHI SI
GOLUL ALPIN
TOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z

15.370,00 MP

22.860,00 MP

34.920,00 MP
4.150,00 MP
0,00 MP
1.450,00 MP
2.240,00 MP

6.010,00 MP
10.620,00 MP
4.200,00 MP
6.250,00 MP

34.980,00 MP.
4.300,00 MP
6.440,00 MP

19.800,00 MP
4.440,00 MP

52.240,00 MP.
25.570,00 MP

26.670,00 MP

28.160,00 MP.
6.260,00 MP
1.790,00 MP
6.630,00 MP

4.790,00 MP
1.020,00 MP
7.670,00 MP

PROCENT %
GOL
ZONA ALPIN
SIG
PARTIE
3,62%
1,46%

2,16%

3,30%
0,39%
0,00%
0,14%
0,21%

0,57%
1,00%
0,40%
0,59%

3,31%
0,41%
0,61%

1,87%
0,42%

4,95%
2,42%

2,53%

2,67%
0,60%
0,17%
0,63%

0,45%
0,09%
0,73%

91.320,00 MP.

8,64%

279.850,00 MP

26,49%

1.056.560,00 MP

100%

3.6. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE

Prin prezentul PUZ se propune introducerea n intravilan a unor suprafee de teren de tip
forestier i
schimbarea destinaiei acestora n teren construibil. Datorit modificrilor propuse va fi necesar
realizarea reelelor edilitare care asigur funcionarea dotrilor publice .
Vor fi prevzute reele edilitare (alimentare cu ap, canalizare, alimentare cu energie electric,
telecomunicatii, alimentare cu gaze naturale, gospodarie comunala) pentru toate subzonele de
funciuni.
Soluiile ce se vor aplica pentru rezolvarea echiprii edilitare sunt analizate i tratate pe categorii
3.7. PROTECTIA MEDIULUI
Analiza situaiei existente i evaluarea impactului prognozat asupra mediului se pot rezuma
astfel:
Factorul de mediu apa
Realizarea obiectului analizat nu va avea impact asupra condiiilor hidrologice i hidrogeologice
ale
amplasamentului analizat.
De asemenea, activitatea de construire i funcionare a viitorului Obiectiv Turistic Ghiu nu vor
avea

suprafa i subterane dac sunt respectate prevederile proiectului i condiiile impuse prin avizul
de
gospodrire al apelor.
Factorul de mediu aer
O caracteristic general a concentraiilor care vor fi generate n perioada de construire a
obiectivului analizat n este distribuia concentraiilor cu valoarea cea mai mare n zona
amplasamentului
i n imediata vecintate a acestuia, corroborate cu diferitele condiii de stabilitate atmosferic, de
vnt,
impactul poate fi uor ridicat numai n zona obiectivului.
Concentraiile de poluani n zona de influen maxim associate cu condiiile meteorologice
nefavorabile pot fi uor depite, ns n zona receptorilor sensibili (populaia) concentraiile se vor
afla
sub valorile limit pentru protecia receptorilor. Reconstrucia ecologic a zonei este recomandat
dup
finalizarea lucrrilor.
Ca urmare, sursele de impurificare a atmosferei specifice perioadei de funcionare a viitorului
Obiectiv Turistic vor fi minore.
Factorul de mediu sol i subsol
Printr-o ntreinere corespunztoare a vehiculelor i utilajelor n perioada de construire i
funcionare
a obiectivului, pericolul polurii solului este diminuat la maxim.
Biodiversitate
Se poate meniona faptul c aria propus pentru investiia CREAREA INFRASTRUCTURII
GENERALE I SPECIFICE ACTIVITATILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHIUMOLIVIU, judeul Arge, este localzat la contactul Rezervaiei Valea Vlsanului cu Munii Fgra,
ambele arii protejate fiind i situri Natura 2000-ROSCI0122.
Activitile desfurate nu vor afecta negative ecologia terestr i acvatic.

Conform Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, dac sunt respectate
msurile pentru protecia factorilor de mediu, n perioada de execuie, construcia obiectivului nu
genereaz un impact semnificativ asupra mediului.Cteva msuri pentru preotecia factorilor de
mediu
sunt enumerate n continuare:
Factorul de mediu apa
Pe perioada implementrii proiectului se vor respecta condiiile tehnice de execuie, conform
cerinelor avizatorilor. Dup perioada de execuie se vor lua msuri de gestionare eficient a apei,
se va
monta apometru pentru nregistrarea consumului de ap, se vor efectua lucrrile de ntreinere
necesare
evitrii risipei de ap, iar apa uzat se va ncadra n cerinele de calitate ale NTPA 001.
Factorul de mediu aer
Avnd n vedere c principala surs de poluare a zonei o reprezint traficul din zona
amplsamentului
studiat, n vederea diminurii presiunii asupra factorului de mediu aer, prin proiect au fost prevzute
o
serie de msuri:
- Realizarea acceselor interioare se face cu prevederea de plantaii pe aliniament pentru
mbuntirea capacitii de regemerare a atmosferei, protecia fonic i eolian, conform

22

- Realizarea unui spaiu adecvat pentru colectarea selectiv a deeurilor;

- Lucrri de ameliorare i ntreinere a solului n zonele verzi;
- Respectarea prevederilor proiectului i monitorizarea din punct de vedere al proteciei mediului
constituie obligaia factorilor implicai pentru limitarea efectelor adverse asupra solului i subsolului
n
perioada execuiei obiectivului.
Se poate concluziona c din punct de vedere al factorului de mediu sol, activitatea de pe
amplasamentul studiat nu va reprezenta o surs de poluare.
Biodiversitatea
Se apreciaz c pe msura realizrii lucrrilor i nchiderea fronturilor de lucru aferente, calitatea
factorului de mediu biodiversitate, va reveni la parametrii anteriori celor din perioada de execuie.
Peisaj
Avnd n vedere impactul minor al activitilor de construire care se vor desfura pe
amplasamentul
analizat asupra peisajului zonei, precum i impactul pozitiv al realizrii amenajrii Obiectivului
Turistic
Ghiu-Moliviu, nu vor fi necesare msuri de diminuare a impactului asupra acestei componente de
mediu.

3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA

Pentru a facilita prevederea si urmarirea realizarii obiectivelor de utilitate publica se prezinta lista
acestor
obiective in tabelul prevazut si pe planul privind proprietatea terenurilor.
CATEGORIE DE INTERES A
DIMENSIUNI
TERENULUIDENUMIRE
NATIONAL JUDETEAN LOCAL SUPRAFATA LUNGIME
ZONA
AUTOGARAX3.800
MP
POIANA
HELIPORTX4.700
MP.
MOLIVIS
SI
SEDIU
ZONA
H SALVAMONTX870 MP
CENTRU MEDICAL SI
X5.835 MP
FARMACIE
DRUM
PUBLIC PUBLICAX1.540 MP
X
3.850 ML.
POST
DE ORDINE
DRUM PUBLIC
PUNCT SANITAR
POST DE ORDINE PUBLICA
ZONA G,
PRIMARIE
PARTIA PUNCT
DE
DOMENIUL
SCHIABIL
SCHI SI
INSTALATIE
DE TRANSPORT
GOLUL
PE
CABLU
ALPIN
TELECABINA, TELEGONDOLA
HELIPORT
SEDIUL SALVAMONT
PUNCT SANITAR
OBSERVATOR
STATIE METEO
DRUM PUBLIC

X
X
X
X
X

1.205 ML.
4.010 MP
500 MP.
525 MP.
90.300 MP.

900 ML.

X
X
X
X
X
X
X

2000 MP.
2.500 MP.
1.800 MP.
1.800 MP
1.800 MP.
1.695 MP.
1.575 ML.

23

5. CONCLUZII MASURI IN CONTINUARE

Prezentul Plan de Urbanism Zonal urmrete integrarea n circuitul turistic al arealului GhiuMoliviu conform prevederilor Master Planului pentru dezvoltarea turistic a zonei montane a
judeului
Arge. Acest PUZ se inscrie n Strategia de nfiinare i dezvoltare a Obiectivului Turistic Ghiu,
aducnd
noi oportuniti de investiii n domeniul turismului pentru aceast zon. Studiul urbanistic propus
va
completa prevederile P.U.G. Comuna Arefu in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor turistice
existente si
consolidand astfel baza economica a comunei Arefu, dar si a comunelor invecinate.
Principalele categorii de intervenie care susin materializarea planului de dezvoltare al arealului
Ghiu-Moliviu sunt urmtoarele:
Crearea suprafeelor dedicate destinderii active (prtii de schi, sniu, trasse pentru cura de
teren,
pista de cicloturism, observator turistic) i pasive (teren pentru odihn i picnic, foior,);
O diversitate funcional care s creasc atractivitatea zonei realizat prin introducerea n
imediata
vecintate a unor funciuni de interes public: centru de agrement (piscina acoperita), teren de
sport

Din analiza asupra diferitelor aspecte urbanistice ale zonei au rezultat urmtoarele prioriti:
La nivel funcional
Extinderea capacitilor de primire turistic;
Diversificarea dotarilor sportive, includerea de spatii pentru sport-intretinere cu
acces public nelimitat;
Asigurarea spatiilor pentru administratia zonei;
Diversificarea functionala- includerea de puncte de alimentatie publica, puncte
sanitare i farmaceutice;
La nivelul ambiantei generale, a cadrului natural si a elementelor peisagere
1- Structurarea subzonelor din arealul Ghiu-Molivisu cu crearea unor ambiante diferite:
organizarea zonelor de parcare;
organizarea zonelor de informare a publicului;
organizarea ariilor de sport;
punctarea cu elemente de interes - ca statui, chioscuri comerciale, presa, media;
refacerea sistemului de plantare - plantatii noi, fasonarea plantatiilor existente
2- Structurarea perspectivelor importante
n lungul circulaiilor majore interioare, dar i limitrofe este necesar ca plantaia
i mobilierul, ca i modul de organizare a viitoarelor edificabile s conlucreze la cearea unei
imagini mai bune, in sensul configurrii unor perspective coerente, echilibrate (prin crearea de
noi
aliniamente de arbori, profile circulaiilor interioare, texturi si mobilier urban adecvat)
3- Organizarea limitelor exterioare si interioare
Este necesara definirea modului de imprejmuire a fiecarei uniti componente a
subzonelor (garduri si garduri vii, cu forme, materiale, inalimi si specii vegetale definite prin
regulament);
4- Implantarea de puncte de interes , cu scopul creterii atractivitii si a biodiversitii :
plantatii de arborii deosebiti;
mbogatirea spaiilor plantate cu noi specii;
implantarea de statui, oglinzi de apa, i zone de interes noi, skatepark, jocuri pentru

24

copii,terase;
5- Aplicarea unui sistem de iluminat exterior propriu, care sa urmareasc:
punerea in valoare a obiectivelor existente i viitoare;
creterea atractivitii locurilor pe timpul nopii concomitent cu asigurarea
securitii acestora;
crearea unei imagini nocturne reprezentative .
Posibilitati de refacere a sistemului de plantare:
Conceperea sistemului de plantare, utiliznd oportunitatea prezentei lucrari, scoate in eviden
cteva aspecte de luat n seam n viitor i o serie de posibiliti de intervenie:
Crearea unor circulaii agrementate de plantatii de aliniament;
Pstrarea unor zone slbatice, cu vegetatia luxuriant cu mici poteci, i locuri de
odihn.

Obiectivul turistic Ghiu poate fi realizat pe baza unor contracte de parteneriat public-privat de
tip
proiectare-construcie-finanare-operare (DBFO) - contract ntre autoritatea public i investitor, n
care investitorul i asum sarcina proiectrii, construciei, exploatrii i obinerii, n total sau n
parte, a
resurselor financiare necesare n vederea realizrii acestor obiective, fr ca durata contractului s
depeasc 49 de ani
Studiul propus va fi multicriterial si va avea un caracter de reglementare specifica dezvoltarii
urbanistice a unei zone din localitate, va fi o faza premergatoare a realizarii investitiilor si va trata
probleme prioritare menite sa raspunda direct necesitatilor de dezvoltare a zonei.
Se va acorda o maxim importan colaborrii cu reprezentanii Consiliului Local pentru a
permite o bun etapizare a lucrrilor (msuri de eliminare a riscurilor de alunecari , sisteme
constructive n acord cu studiile geotehnice detaliate, rezolvarea problemelor de interes general i

INTOCMIT,
Arh. DOINA NEGOITA
Arh. CORNELIA GHEORGHISTEANU

25