Facultatea de Geografie

Specializarea Planificare teritorială

Universitatea din București

Analiza geodemografică a județului Iași

Elaborator
HUȚANU DARIA
Grupa 213

București, 2023 1
 Cuprins

1. Introducere 3
1.1 Scopul analizei 3
1.2 Metode utilizate 3
1.2 Localizarea județului analizat 4
2.Analiza critică a situației existente 5
2.1. Distribuția spațială a populației 5
2.2. Mișcarea naturală a populației 6
2.2.1 Natalitatea 6
2.2.2 Fertilitatea 7
2.2.3 Mortalitatea 8
2.2.4 Bilanțul natural 11
2.3 Mișcarea migratorie a populației 11
3. Concluzii 13
3.1 Analiza SWOT 13
3.2 Evoluția populației 13

București, 2023 2
 1. Introducere

Popula ia ocup un loc central n activit ile de urbanism i amenajarea teritoriului, implic nd cunoa terea a trei
categorii de aspecte:
- necesit ile obiective de dezvoltare;
- poten ialul cantitativ-demografic al popula iei;
- poten ialul calitativ al popula iei.
C teva dintre argumentele consider rii popula iei n planurile de urbanism general se refer la rolul acesteia ca factor
central de care se ine seama n elaborarea solu iilor de dezvoltare, de beneficiar al tuturor m surilor de dezvoltare care
au ca finalitate cre terea nivelului de trai al acelei popula ii i de realizator al dezvolt rii.
Conform cadrului metodologic de elaborare al P.U.G., popula ia este tratat i din punct de vedere cantitativ-
demografic: efectivul popula iei, repartizarea n teritoriu, mi carea popula iei, structura i evolu ia popula iei. Aceste
aspecte cantitative folosesc drept criterii n elaborarea solu iilor de amenajare urbanistic i a teritoriului, respectiv:
1. Fundamentarea deciziei de extindere/reducere a teritoriului intravilan destinate locuirii n acord cu cre terea/
sc derea num rului popula iei;
2. Luarea unor decizii privind dot rile necesare la nivel de ora bazate pe cunoa terea nevoilor specifice ale
diferitelor grupe de v rst n func ie de ponderea acestora n total popula ie;
3. Fundamentarea viitoarelor decizii de investi ii ale administra iei locale n func ie de tendin ele demografice
pentru urm torii 10 ani legate spre exemplu de echiparea tehnico-edilitar , dot rile culturale, sociale,
educa ionale etc.;
4. Analiza din punct de vedere demografic a resurselor umane necesare dezvolt rii economiei locale etc.

1.1 Scopul analizei

Analiza socio-demografic este util atât n fundamentarea proiect rii cât i n identificarea resurselor i mecanismelor
sociale de implementare a proiectelor de urbanism i n evaluarea consecin elor sociale ale realiz rii solu iilor de
urbanism.
Din punct de vedere demografic, au fost analizate urm toarele aspecte:
- num rul de locuitori (populatia stabila), din ultimii 10 ani;
- mi carea natural i migratorie a popula iei;
- evolu ia popula iei n ultimii ani
- cre terea natural a popula iei (spor natural)
Analiza demografic a folosit date din surse oficiale, respectiv Institutul Na ional de statistic , Baza de date TEMPO
online pentru Fi a localit ii i Direc ia Jude ean de Statistic Iași pentru recens mintele popula iei. De asemenea toate
figurile și hărțile au fost realizate cu ajutorul datelor culese, folosind aplicația QGIS și Excel.

1.2 Metode utilizate

Pentru elaborarea acestei analize s-au folosit multiple metode precum
• Metoda analizei
• Metoda cartografică
• Metoda statistică
• Metoda grafic-analitică

București, 2023 3
â
ă
ş
ş
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
ă
ă
ţ
ă
ş
ă
ă
ş
ţ
ş
î
ă
â
ă
ă
ă
ţ
î
ţ
ţ
ş
ţ
î
ţ
ţ
î
ă
ă
ă
ţ
ţ
î
î
ă
ţ
ţ
ţ
î
ţ
ţ
ţ
ă
î
ă
ş
ţ
î
î
ţ
ş
ă
ş
ş
ţ
ş
ţ
ă
ţ
î
ş
ţ
î
ţ
ă
ţ
ă
ă
ă
ţ
ş
ş
ă
ă
ă
ş
î
ş
ă
ă
ţ
ă
â
ţ
ţ
ă
ş
ş
ş
ţ
ţ
1.2 Localizarea județului analizat
Situat în partea de nord-est a României, judeţul Iaşi este mărginit la vest de râul Moldova şi la est de râul Prut (care
constituie şi graniţa cu Republica Moldova). Cu o suprafaţă de 5476 kmp, Iaşul este un judeţ mediu ca întindere,
reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării (ocupând locul 23 între celelalte judeţe ale României). Acesta a fost capitala
Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala
Regatului României între 1916 și 1918.
Organizarea administrativă a judeţului Iaşi cuprinde un număr de 2 municipii (Iaşi şi Paşcani), 3 oraşe (Hârlău, Podu
Iloaiei şi Târgu Frumos), 94 comune şi 418 sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Iaşi, unul dintre cele mai
importante oraşe ale României.

Fig. 1 Așezarea județului pe teritoriul României

București, 2023 4
2.Analiza critică a situației existente

2.1. Distribuția spațială a populației

În anul 2020 populația totală a judeţului Iași era de 968.978 locuitori, reprezentând 24,17% din populația regiunii Nord-
Est și 5,12% din populația României. Aceasta este în creștere cu 103.759 locuitori faţă de anul 2011. În medie,
înregistrează o creștere de 10.000 locuitori anual pentru intervalul 2011-2020. În cadrul regiunii, județul Iași a ocupat a
doua poziție ca mărime demografică după municipiul București.

UAT 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Numar persoane
Regiunea
NORD- 3883093 3879911 3885934 3899889 392485 3934389 3942507 3962515 3984569 4008260
8
EST
Bacau 754964 753218 751354 749179 749763 748459 745995 745124 742511 739437
Botosani 468103 465899 463994 461749 459430 456763 455093 453709 455863 457760

865229 868171 877726 892215 910984 922198 931085 942360 954165 968978
Iasi
Neamt 588809 586824 584895 582445 580834 578360 575740 572614 569829 567083
Suceava 737737 738868 739991 741314 743744 746237 749020 756243 763481 767479
Vaslui 468251 466931 467974 472987 480103 482372 485574 492465 498720 507523

Tabel nr. 1 Mărimea demografică a județului în profil regional

Din cele 96 de UAT-uri care compun județul Iași, doar 6 înregistrau în anul 2020 o populaţie mai mare de 15.000 de
locuitori (Iași, Pașcani, Miroslava, Ciurea, Holboca, Harlau). Peste 60% dintre UAT-urilor judeţului Iași au o populaţie
până în 6000 de locuitori (fig. nr. 1).

Numar locuitori
fara date
sub 2000
2001-4000
4001-6000
6001-10.000
10.001-15.000
peste 15.000

Fig. 2 Mărimea demografică a județul Iași, 2020

București, 2023 5
Din câte se poate observa în gura 2, populația majoritară se a ă în municipiul Iași, orașul de reședință a județului cu
același nume și în orașele ce îl împrejmuiesc, fapt datorat probabil locurilor de muncă numeroase găsite și oferite de un
oraș mare. În capătul opus al statisticii, se a ă localitățile din apropierea graniței cu Republica Moldova, dar și cele dn
apropierea județului Vaslui.

2.2. Mișcarea naturală a populației

Mişcarea naturală a populaţiei defineşte schimbările care se produc în numărul şi structura populaţiei ca urmare a
naşterilor şi deceselor, căsătoriilor şi divorţurilor din cadrul unei populaţii.

2.2.1 Natalitatea
Natalitatea este frecvența nașterilor de copii vii în cadrul unei populații, exprimată prin raportul dintre numărul de
nașteri dintr-un an și efectivul populației. Natalitatea este elementul dinamic, activ al bilanțului natural și cunoaște o
mai mare variabilitate în spațiu și timp, întrucât poate fi mai ușor de controlat și de influențat decât mortalitatea.
Rata natalității măsoară numărul nașterilor dintr-un oraș sau țară, în raport cu numărul de locuitori, într-o perioadă dată,
care este în general de un an.
Deoarece este o rată, aceasta este exprimată în termeni procentuali.
Rata natalității arată proporția persoanelor care se nasc în viață într-o anumită perioadă într-o anumită populație, pentru
fiecare mie de locuitori.

Născuți vii

12000

9000

6000

3000

0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 3 Numărul născuților vii în perioada 2011-2020

Valorile ratei natalităţii în judeţul Iași sunt superioare celor care caracterizează nivelul naţional (9,34‰) dar și celor
regionale (9,9‰), având o medie (pentru perioada 2011-2020) de 11,33‰ . Pentru intervalul menționat, județul Iași
deține a doua valoare a acestui indicator comparativ cu celelalte județe care fac parte din regiunea Nord-Est, după
județul Suceava și urmat de județul Vaslui. Nu sunt mari diferențe între rata natalității din mediul rural (11,33‰) și cel
urban (10‰). În fig 3. Se poate observa o ușoară scădere a numărului născuților vii, față de anul 2019, rata natalității
scăzând și ea de la 12‰ la 11‰.

București, 2023 6
fi
fl
fl
 Rata natalitatii ‰
fara date
peste 10
8 .01-10
6.01-10
sub 6

Fig. 3 Rata natalității județului Iași, 2020

Din figura 3 observăm ratele mici ale natalității în zona nord estică a județului, acolo unde este limita cu județul Neamț.
În zona metropolitană a municipiul Iași este o rata crescută a natalități, fapt care se poate datora și dotărilor sanitare din
zona municipiului, las care probabil apeelează și cetățenii altor localități când vine vorba de nașterea unui copil.

2.2.2 Fertilitatea

Rata de fertilitate generală este un indicator obţinut din raportarea numărului născuţilor vii într-o perioadă la numărul
mediu al populaţiei feminine fertile (cu vârste între 15 şi 49 de ani). Rata medie de fertilitate (2011-2020) în judeţul Iași
este de 0,044 copii/femeie, cu mici diferențe între cele două medii (0,042 în mediul urban si 0,046 în cel rural), fiind
similară cu cea înregistrată la nivel național și regional. Comparativ cu anul 2011, valorile anului 2020 sunt mai
ridicate. În anul 2011 rata fertilității a fost de 0,039 copii/femeie.

Grupe de vârstă a mamelor 2011 2020

Varsta mamei 15-19 ani 35,5 26,6

Varsta mamei 20-24 ani 60,9 72,2

Varsta mamei 25-29 ani 74,5 102,9

Varsta mamei 30-34 ani 56 76,1

Varsta mamei 35-39 ani 24,7 37

Varsta mamei 40-44 ani 5,1 7,2

Varsta mamei 45-49 ani 0,2 0,6

Tabel nr. 2 Numărul născuților vii la 1000 de femei cu vârstă fertilă

București, 2023 7
Număr născuților vii a crescut exponențial în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 25-29 de ani și 30-34 de ani, așa
cum se poate observa din fig. 4 și tabelul nr. 2. De asemenea, valorile acestea au scăzut în rândul femeilor minore de la
0,035 copii/femeie la 0,026 copii/femeie. Putem datora acest lucru creșterii nivelului de educație din ultimii 10 ani, dar
și ridicarea acceesibiltății tinerilor la educație, existând în continuare multiple zone rurale fără acces la un complex
reeducațional pe o rază de 10km, însă se lucrează la rezolvarea acestor probleme.

TOTAL 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani

35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani

Fig. 5 Numărul născuților vii la 1000 de femei cu vârstă fertilă, 2020

2.2.3 Mortalitatea

Mortalitatea generală reprezintă frecvenţa deceselor în cadrul unei populaţii şi, alături de natalitate, completează
mişcarea naturală a populaţiei.

12

0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Rata totală a mortalității Rata mortalității în mediul urban
Rata mortalității în mediul rural

Fig. 6 Rata mortalității în perioada 2011-2020

București, 2023 8
Rata medie a mortalităţii în județul Iași este de 10,4‰, situându-se peste media națională (11,49‰). Putem remarca
diferenţierile destul de mari între mediul urban (cu o medie de 8,9‰) şi mediul rural (cu o medie de 11,8‰). Dacă ne
uităm la valorile din ultimii 10 ani, rata mortalității a crescut semnificativ, atingând pragul maxim în 2020 și cel minim
de 9,4‰ în 2011, 2013, 2019, media ultimilor 10 ani fiind de 10‰.
Grupe de vârstă Decedați la 1000 de locuitori Grupe de vârstă Decedați la 1000 de locuitori

0- 4 ani 1,3 45-49 ani 3,8

5- 9 ani 0,1 50-54 ani 6,5

10-14 ani 0,2 55- 59 ani 11,1

15-19 ani 0,3 60-64 ani 17,6

20-24 ani 0,4 65-69 ani 25,8

25-29 ani 0,6 70-74 ani 37,3

30-34 ani 0,8 75-79 ani 59,7

35-39 ani 1,2 80-84 ani 97,3

40-44 ani 2,1 85 ani si peste 179,9

Tabel nr. 3 Decedați la 1000 de locuitori pe grupe de vârstă, 2020

În anul 2020 cele mai multe decese s-au înregistrat la persoanele cu vârsta peste 85 de ani( 0,0179‰), pe când cele mai
puține s-au înregistrat la populația cu vârsta cuprinsă între 5-9 ani(0,00001‰), așa cum se poate observa în tabelul nr. 3.

Fig. 7 Piramida deceselor pe grupe de vârstă și sexe

București, 2023 9
De asemenea, se poate observa o rata a deceselor mai mare în rândul vârstnicilor de sex masculin fața de sexul feminin
din categoria populației vârstnice, chiar dacă este o diferență mare între decese persoanelor de sex feminin de peste 85
de ani, față de cei de sex masculin din aceeași grupă de vârstă( 1605 decese feminine și 968 masculine). Acest lucru
poate fi observat în figura 7.
Nu se remarcă o valoare a deceselor îngrijorătoare în rândul populației adulte și nici prezența unor cauze ieșite în
evidență, majoritatea deceselor fiind din cauza bolilor aparatului circulator, ale aparatului respirator și a tumorilor. Se
observă totuși decesul a 13 persoane din cauza tulburărilor mentale și de comportament.

Cauze de deces Decese Cauze de deces Decese

Tulburari mentale si de
comportament 13 Boli infectioase si parazitare 302
Boli ale sistemului nervos, boli
Unele afectiuni a caror origine se ale ochiului si anexele sale, boli
situeaza in perioada perinatala 13 ale urechii si apofizei mastoide 332
Malformatii congenitale, Leziuni traumatice, otraviri si
deformatii si anomalii alte consecinte ale cauzelor
cromozomiale 13 externe 388

Tuberculoza 20 Boli ale aparatului digestiv 573

Diabet zaharat 166 Boala ischemica a inimii 874

Boli endocrine, de nutritie si
metabolism 171 Boli cerebro-vasculare 1003

Alte cauze 176 Boli ale aparatului respirator 1229

Boli ale aparatului genito-urinar 182 Tumori 1888

Boli ale aparatului circulator 4785

Tabel nr. 4 Cauze de deces în anul 2020

Rata mortalitalitatii ‰
fara date
sub 10
10.01-15
15.01-20
peste 20

Fig. 8 Rata mortalității pe localități, 2020

București, 2023 10
2.2.4 Bilanțul natural
Sporul natural al unei populații, raportat la o anumită perioadă, ca valori absolute, reprezintă diferența dintre numărul
născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință.
Pentru județul Iași s-a luat ca și perioadă de referință întreg anul 2020. Putem observa un bilanț natural pozitiv majoritar
în jurul muncipiului Iași, rstul județului fiind cuprins de un bilanț negativ și totodată de fenomenul de îmbătrânire al
populaației. Acest lucru a devenit obișnuit în zonele rurale, tineri relocându-se în zonei urban, orașe și zone
metropolitane, lucru adeverit și de figura 9.

Bilant natural
Fara date
Bilant negativ
Bilant stagnant
Bilant pozitiv

Fig. 9 Bilanțul natural pe localități în 2020

2.3 Mișcarea migratorie a populației

Intr-o prima definire, prin ,,migratie" se intelege ,,deplasarea unor mase de persoane dintr-o arie teritoriala in alta,
deplasare insotita de schimbarea domiciliului, a rezidentei" . Elementele ce caracterizeaza un asemenea fenomen sunt
prin urmare spatiul si timpul. In acest fel, migratia nu se confunda cu navetismul sau turismul, considerate fenomene
relativ inrudite, dar avand caracteristici importante care le separa. Pentru a evita asemenea confuzii, trebuie precizat de
la inceput ca in cazul unei migratii este inevitabila deplasarea teritoriala a unui grup, iar aceasta deplasare trebuie sa se
realizeze pe o arie ce depaseste obligatoriu ,,limitele administrativ-teritoriale ale unei unitatide habitat". Totodata, ea
trebuie sa dureze si suficient de mult timp, obligand pe cei care migreaza sa-si schimbe resedinta. Prin aceasta
fenomenul migrationist pune de fiecare data in relatie un mediu de origine cu un mediu de sosire, facand sa se
vorbeasca fie despre o emigratie, fie despre o imigratie.

București, 2023 11
 6000

4800

3600

2400

1200

-1200

-2400

-3600

-4800
Anul 2011 Anul 2013 Anul 2015 Anul 2017 Anul 2019

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Fig. 10 Bilanțul migratoriu la nivel regional în perioada 2011-2020

Mişcarea migratorie cuprinde rata sosirilor şi a plecărilor din localitate. Rata sosirilor a fost de 46,7‰ în medie în 2020
la nivelul judeţului. La capitolul plecări județul Iași se află pe primul loc în regiunea de Nord-Est urmat de Bacău și
Suceava. Cele mai multe sosiri au fost înregistrate în muncipiul Iași(1786‰) a cărui populație a crescut cu 1057 de
locuitori, după o rata de plecare de 1581‰. Cu o rata totală de 25‰, județul Iași se poate mândri cu o creștere a
populației totale.

Rata medie a plecărilor la nivelul judeţului Iași este de 41,61‰, ușor peste media regională (16,10‰) și sub cea
națională (16,7‰). Cele mai mult plecări fiind înregistrate tot în municipiul Iași, urmat fiind de localitatea Miroslava.
Putem remarca ca județul Iași, chiar și cu o rata mare de plecări este singurul din regiunea de nord-est cu un bilanț
migratoriu pozitiv. Se poate observa în fig. 10. Poziționarea județului mult deasupra altor județe din regiunea de nord-
est, când vine vorba de bilanțul migratoriu.

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Bacau 10926 11816 11746 12275 12333 13312 12868 13120 14245 11978

Botosani 6444 7325 7274 7681 7504 8172 7811 8110 8495 7827

Iasi 13537 15318 15713 18038 17516 18969 18702 20491 21761 19615

Neamt 8745 9218 8838 9231 8842 9975 9867 9863 10292 8735

Suceava 9633 10884 10255 11080 10302 10889 10574 11506 12273 10887

Vaslui 7546 8149 8540 8555 8739 9814 9814 11341 11821 9969

Tabel nr. 5 Plecări regionale în perioada 2011-2020

București, 2023 12
 3. Concluzii

3.1 Analiza SWOT

Puncte tari
• Amplasare geografic favorabil , n proximitatea grani ei de est a Rom niei, ce permite accesul facil spre
Republica Moldova i Ucraina
• Re edin a de jude , municipiul Ia i, este catalizator pentru ntreg jude ul – centru universitar de elit de importan
na ional , unul dintre cei apte poli de cre tere desemna i la nivel na ional, centru cultural i istoric.
Puncte slabe
• Pozi ionarea n regiunea cea mai pu in dezvoltat a Rom niei
• Fenomenul de îmbătrânire a populației
• Rețeaua rutieră națională slab dezvoltată, pentru a facilita ușăara legătură cu județele apropiate
Oportunități
• Atragera tinerilor către centrul universitar, atât din țară cât și străini și menținerea acestora cu locuri de muncă
profitabile
Amenințări
• Competiție cu alte orașe mari ale țării

3.2 Evoluția populației

Din figura 11 putem observa creștere semnificativă a municipiului Iași, doar și a zonei periurbane a aacestuia.
Deasemenea observăm și accentuata involuție a zona urbane de nord a judțului.
În încheierea analizei județului Iași putem trage concluzia că, creșterea popula iei municipiului Ia i are ca factori
explicativi migra ia cet enilor din Republica Moldova i migra ia tinerilor din jude ele vecine care vin la studiu n Ia i
i mai t rziu decid s se stabileasc aici. Conform indicatorilor care descriu mb tr nirea popula iei la nivel na ional i
regional, jude ul Ia i este cel mai pu in mb tr nit din punct de vedere demografic (aproximativ 15% pondere a
popula iei v rstnice n total din popula ie), comparativ cu celelalte jude e din regiunea Nord-Est. Studiul consecin elor
socio-demografice i economice ale cre terii popula iei n județul Ia i poate furniza solu ii inovatoare la problemele de
planificare i dezvoltare urban cu care suntem deja confrunta i – traficul aglomerat i poluarea excesiv – pe termen
mediu i lung, probleme care duc la o emigrare ridicată, altături de alți factori economic și eventual de natură
educațională.

Harta evolutiei populatiei 2011-2020

Evolutie ascendent accentuata
Evolutie ascendent moderata
Stagnare
Evolutie descendent moderata
Evolutie descendent accentuata
Fara date

Fig. 11 Harta evoluției localităților în perioada 2011-2020

București, 2023 13
ş
ț
ș
ț
ţ
ş
â
ă
ț
ş
â
î
ţ
ţ
ț
ş
ş
ă
î
ș
ă
ă
ţ
ș
ă
ă
ș
î
ă
ț
ţ
ţ
î
ş
ș
ă
â
ă
ţ
ț
ş
î
ț
â
î
ţ
ţ
ş
ț
ț
â
ţ
î
ţ
ă
â
ţ
ş
ţ
ș
ţ
ş
ă
ă
ţ
ț
î
ă
ţ
ş
ş