Sunteți pe pagina 1din 34

Proiect

Noua Zeelanda

De Grupa 16 An II

Capitolul 1. Elemente de cadru general


Denumire Oficila New Zealand (englez) Aotearoa (maori) Noua Zeelanda (romana) -Capital: Wellington -Coodonate GPS 4117S 17447E -Ora principal: Auckland -Limba oficial: Engleza, Mori, NZSL -Sistem politic: democraie, monarhie constituional - Guvernatorul: General al Noii Zeelande -Regina Elisabeta a II-a (suveran), Silvia Cartwright (guvernator general) - Primul-ministru John Key -Independen 1931 -Suprafa - Total268.680 km (74) - Ap (%) 2,1 % -vecini :Oceanul Pacific -Religie: Anglicani 14,9%, Romano-catolici 12,4%, Presbiterieni 10,9%, Metodisti 2,9%, Penticostali 1,7%, Baptisti 1,3%, Alti cresti 9,4%, Altele 3,3%, Nespecificati 17,2%, Fara 26% -Populaie 4.115.771. (120) - Densitate 15 loc./km -Moned Dolar neozeelandez -Fus orar UTC + 12 -Domeniu Internet .nz -Prefix telefonic +64 Vecini Oceanul Pacific

Drapel

Stema

Capitolul 2. Istoria
Istoria Noii Zeelande incepe cu cel putin 700 de ani in urma, cand a fost descoperita si ocupata de polinezieni, care au dezvoltat populatia si cultura Mori. Cea mai noua si credibila dovada, arata ca ocuparea initiala a Noii Zeelande a avut loc in jurul anului 1280. Primul european care a a descoperit Noua Zeelanda a fost exploratorul olandez Abel Janszoon Tasman, pe data de 13 decembrie 1642, sosind cu vasele Heemskerck si Zeehaen. Tasman a numit noile tinuturi Staten Landt, dupa numele parlamentului olandez, acest nume aparand pe primele harti ale tarii. Cartografii olandezi au schimbat numele in Nova Zeelandia (in latina). Numele tarii a devenit New Zealand (Noua Zeelanda) cand capitanul James Cook a vizitat insula cu peste 100 de ani mai tarziu de la vizita lui Tasman, in 1769 - 1770. De la sfarsitul secolului al XVIII-lea, tara a fost vizitata frecvent de exploratori, marinari, misionari, comercianti si aventurieri britanici, francezi si americani. Cu mici exceptii, majoritatea contactelor dintre Mori si europeni, au decurs fara incidente, europenii facand schimburi comerciale care includeau arme si unelte metalice, pentru hrana, apa, lemn si sex. Incepand cu anii 1800, in Noua Zeelanda au inceput sa apara si se stabileasca misionari. Acestia au incercat sa-i converteasca pe Mori la crestinism si sa controleze vizitatorii europeni care nu respectau legile. Ca raspuns la plangerile despre marinarii si aventurierii care nu respectau legile in Noua Zeelanda, guvernul britanic l-a numit pe James Busby ca Rezident Oficial in 1832. In 1834, acesta a incurajat sefii Mori sa proclame suveranitatea prin semnarea unei declaratii de independenta in 1835, aceste actiuni ajungand sa fie cunoscute si de regele William al IV-lea. Busby nu a primit nici autoritate legala nici suport militar si astfel nu a reusit sa controleze populatia europeana. Multi europeni au cumparat terenuri de la Mori, dar avand conceptii diferite despre folosirea acestor terenuri, s-a ajuns la conflicte. In 1839, compania New Zealand Company care a fost infiintata la Londra in vederea promovarii colonizarii sistematice a Noi Zeelande, a cumparat mari suprafete de teren si a stabilit colonii. Aceste actiuni au alarmat misionarii, care au cerut sprijin britanic pentru a tine sub control imigrantii europeni.

In anul 1840, pe 6 februarie, s-a semnat Tratatul de la Waitangi (Treaty of Waitangi), intre Marea Britanie si aproximativ 40 de sefi Mori, prin care Noua Zeelanda era atasata Imperiului Britanic, iar bastinasii Mori au primit suveranitate asupra pamanturilor lor si a altor posesii si drepturi egale cu cetatenii britanici. Mai multe copii ale tratatului au fost purtate prin toata tara pentru a fi semnate si de alti sefi Mori. Un numar semnificativ au refuzat sa semneze, sau nu au fost invitati sa semneze, dar pana la urma un total de peste 500 de sefi Mori au semnat. Se spune ca varianta britanica a tratatului ofera Coroanei Britanice suveranitatea asupra Noii Zeelande, dar varianta Mori a tratatului sustine ca Marea Britanie primestekawanatanga, adica o putere redusa. Disputa asupra adevarului in ceea ce priveste tratatul si intentia fiecarei parti, ramane o problema nerezolvata inca. Fiind administrata pana in 1840 cand tratatul a fost semnat ca o parte a coloniei australiene New South Wales, Noua Zeelanda a devenit o colonie de sine statatoare pe data de 3 mai 1841. A fost divizata in doua provincii care au fost reorganizate in 1846 si in 1853, cand acestea si-au castigat propriile legislatii, apoi abolite in 1876. Tara si-a castigat de asemeni dreptul de a avea propriul guvern, prin actul New Zealand Constitution Act 1852, care stabilea un guvern colonial central. Pana la sfarsitul secolului XIX-lea, au sosit pe insula multi europeni si asiatici. Deja majoritara in 1859, populatia alba sau Pkeh (denumire generica a neozeelandezilor albi care nu proveneau din Mori), a crescut rapid, ajungand la un milion in 1911. Impunerea unui sistem legal si economic european, a condus la situatia in care cea mai mare parte a terenurilor sa treaca de la Mori la Pkeh. Cateva triburi au ramas aproape fara pamant, iar altora le era frica sa nu-si piarda terenurile. Competitia pentru pamant, a fost cauza primara a razboaielor din Noua Zeelanda (New Zealand Land Wars) intre anii 1845 and 1872, in care regiunile Taranaki si Waikato au fost invadate de trupele coloniale si s-au luat multe pamanturi de la Mori. In timp ce Insula de Nord (North Island) era convulsionata de razboi, insula de Sud (South Island), cu o populatie Mori redusa, a fost in general lipsita de conflicte. In 1861 s-a descoperit aur in Central Otago, declansandu-se o goana dupa aur. Orasul Dunedin a devenit cel mai prosper oras din tara. In 1870 si anii 1880, mai multe mii de chinezi au migrat in Noua Zeelanda pentru a lucre la minele de aur din South Island. Desi primii imigranti chinezi au fost invitati de guvernul provincial din Otago (reegiune in South Island), acestia au devenit rapid tinta ostilitatilor din partea imigrantilor albi si legi specific au fost adoptate pentru a-i descuraja sa vina in Noua Zeelanda. In decada urmatoare anului 1890, au intervenit schimbari majore. Economia, bazata pe lana si schimburi locale a trecut pe exportul de carne congelata si produse lactate in Marea Britanie, aceasta schimbare fiind posibila datorita inventarii navelor frigorifice, care au permis transportul hranei la mari distante. Vasele frigorifice au ramas baza economiei neo-zeelandeze pana in anii 1970.

Parlamentul Noii Zeelande a adoptat in anii 1890 un numar de initiative cum ar fi dreptul femeilor la vot si pensii pentru batrani. Cultura Mori a cunoscut o renastere, iar din anii 1950 Mori au inceput sa mute la orase in numar mare, militand pentru a recunoastere mai accentuata a Tratatului de la Waitangi (Treaty of Waitangi). Noua Zeelanda a votat impotriva aderarii Confederatiei Australiei (Commonwealth of Australia) in 1901, in schimb trecand de la statutul de colonie, la cel de dominion separat in 1907, cu statut egal cu cel al Australiei si Canadei. Tara a ramas un membru entuziast al Imperiului Britanic, si multi neo-zeelandezi au luptat in Primul Razboi Mondial. Fortele Noii Zeelande au luat Samoa de Vest de la Germania, in stagiile incipiente ale razboiului, si au administrat-o pana la independenta tarii din 1962. Ca cele mai multe tari din lume, Noua Zeelanda a fost lovita puternic de Marea Criza a anilor 30 (Great Depression), care a afectat tara prin prisma exporturilor. Tara a fost cel mai afectata in anii 1930-1932, cand media castigurilor fermierilor a cazut sub zero si rata somajului a ajuns la varf. In acea perioada, nu existau beneficii pentru someri, acestora oferindu-li-se niste munci temporare si neproductive cum ar fi munca la drumuri, partial datorita faptului ca dimensiunea problemei a fost intalnita pana atunci. In 1935 conditiile s-au imbunatatit oarecum si noul guvern a introdus beneficii complexe, care includeau asistenta medicala si educatie gratuite si asistenta pentru batrani, infirmi si someri. Cand Al Doilea Razboi Mondial a izbucnit, Noua Zeelanda a contribuit cu trupe in numar de aproximativ 120.000. Acestia au luptat in mare parte in Europa, bazandu-se pe Marea Britanie si Statele Unite sa protejeze Noua Zeelanda impotriva fortelor japoneze, care oricum nu au atacat tara. Cooperarea cu Statele Unite a condus ulterior la o politic ace a rezultat in crearea Tratatului ANZUS, intre Noua Zeelanda, Statele Unite si Australia, in 1951. Multi Mori au luptat in al Doilea Razboi Mondial si multi altii s-au mutat din locuintele lor rurale catre orase, pentru a primi slujbele ramase vacante de la Pkeh care erau pe front. Migrarea acestora catre orase s-a datorat si cresterii natalitatii acestora la inceputul secolului XX si dificultatile legate de oferta de locuri de munca in fermele Mori. Cultura Mori a cunoscut o renastere, multumita si politicianului Apirana Ngata. In perioada razboiului, a inceput o migrare in masa a populatiei Mori si in anii 80, 80% din populatia acestora locuia in orase, in comparatie cu 20% inainte de razboi. Aceasta migrare a condus la plati mai bune, standarde de viata si educatie mai bune pentru majoritatea Mori, dar de asemeni a expus problemele de rasism si discriminare. Din anii 1890, economia Noii Zeelande a fost bazata aproape exclusiv pe carne congelata si produse lactate catre Marea Britanie, iar in 1961 volumul acestor exporturi era de aproximativ 51% , plus inca 15% catre alte tari europene. Aderarea Marii britanii la Comunitatea Economica Europeana (CEE) in 1973, a inrautatit ireparabil exporturile Noii Zeelande, fortand-o nu doar sa gaseasca noi piete, dar si sa-si re-examineze identitatea nationala si locul sau in lume.

Robert Muldoon, care a fost Prim-Ministru in perioada 1975-1984 si guvernul sau, au raspuns crizei din anii 70 incercand sa conserve tara asa cum a fost in anii 50, dar stilul sau conservator si antagonic a dus la crearea unei atmospere de conflict in Noua Zeelanda, culminand cu miscarea 1981 Springbok Tour. In 1984, Al Patrulea Guvern Laburist (Fourth Labour government) a fost ales. Noul guvern a ales o politica de restructurare, incluzand reducerea cheltuielilor guvernamentale, reducerea majoritatii taxelor si introducerea taxelor pentru servicii, sau GST (Good and Services Tax), precum si inlaturarea subventiilor in industrie. Desi multe din aceste schimbari au imbunatatit economia, deasemeni au dus la cresterea somajului, care a devenit mai ridicat decat la caderea mondiala a bursei in 1987. Acest guvern a revolutionat de asemeni si politica externa, transformand Noua Zeelanda intr-o tara denuclearizata si efectiv parasind alianta ANZUS. Politica de emigrare s-a liberalizat, permitand afluxul de imigranti din Asia. Nemultumiti cu rezultatele lente ale acestor reforme, electoratul a votat Guvernul National (National government) in 1990, condus de Jim Bolger. Noul guvern, a continuat reformele guvernului precedent laburist. Din nou nemultumiti, neo-zeelandezii au votat pentru schimbarea sistemului electoral. In 1999, a fost ales Al Cincilea Guvern Laburist (Fifth Labour government) condus de Helen Clark. Acesta a mentinut majoritatea reformelor guvernelor precedente, restrictionand interventia guvernului in economie, punand mai mult accent pe politica sociala. Legea muncii a fost modificata pentru a oferi mai multa protectie angajatilor, si imprumuturile pentru studenti au fost modificate pentru a fi fara dobanda pentru rezidentii din Noua Zeelanda. Guvernul laburist al lui Helen Clark a ramas la putere pentru noua ani, inainte de a fi inlocuit in 2008 de catre Al Cincilea Guvern National (Fifth National Government) condus de John Key. Noua Zeelanda mentine legaturi puternice cu Marea Britanie, avand multi neozeelandezi tineri care calatoresc in Marea Britanie pentru OE (overseas experience), adica o experienta internationala, care a devenit traditionala in Australia si Noua Zeelanda si datorita vizelor de munca favorabile cu Marea Britanie. Cu toate ca imigrarea in Noua Zeelanda a fost liberalizata in 1980, britanicii inca reprezinta cel mai mare grup de imigranti, in parte datorita privilegiilor acordate celor care vorbesc fluent limba engleza. Politica externa a fost independent de la mijlocul anilor 80. Noua Zeelanda a contribuit cu trupe in Razboiul diin Afganistan, dar nu si la cel din Irak, unde au trimis totusi unitati medicale si ingineri. Pentru o tara dezvoltata, Noua Zeelanda inca este dependent de agricultura. La exporturile traditionale de carne, lana si lactate, s-au adaugat intre timp fructele, vinul, cheresteaua si alte produse. Turismul reprezinta de asemeni o latura semnificativa a economiei Noii Zeelande.

Capitolul 3. Situatia Economica


PIB-ul USD 135.723 miliarde dolari (estimare 2010) [1] Creterea -1,3% (2009 estimare) PIB-ului PIB-ul pe 31.067 dolari (2010 estimare) cap de locuitor PIB-ul de agricultur (4,5%), industria (25,8%), servicii (69,7%) (2009 estimare) sector Inflaiei ( IP 1,8% (2009 estimare) C) Populaie n/a sub pragul de srcie Indicele Gini 36.2 (1997) Fora de 2.29 milioane (2009 estimare) munc Fora de agricultur (7%), industrie (19%), servicii (74%) (2006 estimare) munc de ocupaie omajului 7,3% (2009 estimare) Principalele De prelucrare a industrii alimentelor , textile , utilajesi transport echipamente , finane , turism (la NZ) , minerit (n NZ) Uurina de Treia [2] a face afaceri Rank Extern Exporturile 26.25 miliarde dolari (2009 estimare) Export lactate produse , carne , lemn i lemnproduse , pete , maini bunuri Principale de Australia (23,2%), Statele Unite ale export Americii (10,1%), Japonia (8,4%), China(5,9%) (2008) parteneri Importurile 24.29 miliarde dolari (2009 estimare) Mrfurile de maini i echipamente , vehicule iavioane , petrol , electronice , textile ,m import ateriale plastice Principal de Australia (18,1%), China (13,2%), Statele Unite ale import Americii (9,5%), Japonia (8,3%),Singapore (4,7%), Malaezia (4,4%),Ger parteneri mania (4,3%) (2008) Finanelor publice Datoriei 29,3% din PIB (2009 estimare)

publice Venituri Cheltuieli Ajutor economic

46.54 miliarde dolari (2009 estimare) 53.56 miliarde dolari (2009 estimare) d onator: 99.7 milioane dolari (FY99/00)

Rata de creterea produciei industriale: 5,9% (2004) / 1,5% (2007) De uz casnic de venituri sau consumul de cota procentual: Cel mai mic de 10%: 0,3% (1991) Cele mai mari 10%: 29,8% (1991)

Agricultur - Produse: gru, orz, cartofi, leguminoase, fructe, legume, ln, carne de vit, produse lactate, pete Exporturi - mrfuri: produse, carne, lemn i produse lactate, pete, maini Importuri - mrfuri: maini i echipamente, vehicule i avioane, petrol, electronice, textile, materiale plastice Electricitate: Electricitate - consum: 34.88 TWh (2001) / 37.39 TWh (2006) Electricitate - productie: 38.39 TWh (2004) / 42.06 TWh (2006) Electricitate - export: 0 kWh (2006) Electricitate - import: 0 kWh (2006)

Electricitate - productie de sursa: [24] Hidro: 55,6% (2010) Geotermale: 9,9% (2010) Vnt: 2,9% (2010) Baz de combustibili fosili: 28.2% (2010) Nucleare: 0% (2010) Alte: 3,4% (2010)

Ulei: Ulei - de producie: 42160 baril / zi (6703 m / d) 2001 / 25880 baril / zi (6703 m / d)

2006 Ulei - consum: 132700 baril / zi (21100 m / d) 2001 / 156000 baril / zi (21100 m / d)

2006 Ulei - exporturi: 30220 baril / zi (4800 m / d) 2001 / 15720 baril / zi (4800 m / d) 2004 Ulei - importuri: 119700 baril / zi (19000 m / d) 2001 / 140900 baril / zi (19000 m / d)

2004 Oil - dovedit rezerve: 89620000 baril (14250000 m) ianuarie 2002

Ratele de schimb : Noua Dolari Zeeland (NZ $) pentru fiecare US $ 1 la 1.3869 (2005), 1.5248 (2004), 1.9071 (2003), 2.1622 (2002), 2.3788 (2001), 2.2012 (2000), 1.8886 (1999), 1.8632 (1998) , 1.5083 (1997), 1.4543 (1996), 1.5235 (1995)

Capitolul 4 Populatia si demografia


Populatia estimativa 4.115.771

Densitatea populatiei 15 persoane/km Distributia populatiei Urban: 86%, Rural: 14% Rata nasterilor 13,61 la 1000 de locuitori Rata deceselor 7,54 la 1000 de locuitori Varsta medie 34,2 ani Rata Educatiei 99% - Persoane care stiu sa scrie si sa citeasca (mai mari de 15 ani) Rata somajului 3,8% Grupuri etnice Europeni 69,8%, Maori 7,9%, Asiatici 5,7%, Locuitori ai insulelor din Pacific 4,4%, Altii 0,5%, Amestecati 7,8%, Nespecificati 3,8% Emigranti 3,43 persoane/1000 de locuitori Limba Engleza, Maori, Limbajul semnelor

Capitolul 5 Mediul Politic

Noua Zeeland este o monarhie constituional , cu o democraie parlamentar , [ 54 ] , dei constituia sa este nu codificat . Regina Elisabeta a II- este Regina Noii Zeelande i eful statului . Regina este reprezentat deGuvernatorulgeneral , pe care ea numeste pe consiliere din partea primului-ministru . Guvernatorul General poate exercita Coroanei puterile prerogativ (cum ar fi revizuirea cazurile de nedreptate i de a face numiri de minitri,ambasadori i alte autoriti publice funcionari cheie) i n situaii rare, competenele rezerva (puterea de a demite un prim-ministru, s dizolve Parlamentul sau refuza Royal aviz conform unui proiect de lege n lege). Competenele Regina i guvernatorul general sunt limitate de constrngerile constituionale i nu pot fi exercitat n mod normal, fr avizul de Cabinet . Parlamentul Noii Zeelande deine puterea legislativ i const din suveranitate (reprezentat de guvernatorul general) i Camera Reprezentanilor . supremaia Casei peste Sovereign a fost stabilit n Anglia de ctre Bill of Rights 1689 i a a fost ratificat ca legea n Noua Zeeland. Camera Reprezentanilor este ales n mod democratic i un Guvern este format din partid sau coaliie cu majoritate de locuri. n cazul n care o majoritate este format un guvern minoritar poate fi format n cazul n care sprijinul de la alte pri este obinut prin voturile de ncredere. General Guvernatorul numete minitri sub consiliere din partea primului-ministru, care este, prin convenie, liderul parlamentar al partidului de guvernmnt sau de coaliie. Cabinet, format din minitrii i condus de primul ministru, este cel mai mare organism de elaborare a politicilor n guvernului i responsabil pentru a decide guvern aciuni semnificative. Prin convenie , membrii cabinetului sunt obligate prin responsabilitatea colectiv a deciziilor luate de cabinet. Judectorii i ofierii judiciari sunt numii non-politic i n conformitate cu reguli stricte n ceea ce privete posesiune a ajuta la meninerea independenei constituionale de la guvern. Acest lucru permite, teoretic, sistemul judiciar s interpreteze legea bazeaz doar pe legile adoptate de Parlament, fr alte influene asupra deciziilor lor . The Consiliului de Coroan din Londra a fost rii final instana de apel pn n anul 2004, cnd a fost nlocuit cu nou nfiinat Curtea Suprem de Noua Zeeland . Sistemul judiciar, condus de ef Justiie , include Curtea de Apel , nalta Curte , i instanele subordonate.

Noua Zeeland guvern " Beehive "i cldirilor Parlamentului European , n Wellington Aproape toate general alegerile parlamentare ntre 1853 i 1996 au fost organizate sub trecut primul postsistemului de vot. n cadrul acestui sistem, alegerile din 1930 au

fost dominat de dou partide politice ,naionale i Muncii. ncepnd cu 1996, un form de reprezentare proporional numit mixte membre proporional (MMP) a fost folosit. n cadrul sistemului de MMP fiecare persoan are dou voturi, unul este pentru 65 de locuri electorale (inclusiv apte rezervat pentru Mori), iar cellalt este pentru o petrecere .Restul de 55 de locuri sunt alocate astfel nct reprezentare n parlament reflect vot de partid, dei o parte trebuie s ctige un loc electoral sau 5 la sut din voturi partidului total nainte de a fi eligibil pentru aceste locuri. ntre martie 2005 i august 2006 Noua Zeeland a devenit singura ar din lume n care toate birourile cea mai mare din tara (eful statului, Guvernatorul General, prim-ministru, preedintele i Chief Justice) au fost ocupate simultan de ctre femei.

Capitolul 6 Mediul Cultural


Srbtori legale ziua 2007 New Year's Day Luni 1 Ianuarie 2009 Joi 1 ianuarie

New Year Holiday Waitangi Day Good Friday Easter Monday ANZAC Day *Queen's Birthday Labour Day Christmans Day Boxing Day

Marti 2 Ianuarie Mari 6 Februarie Vineri 6 Aprilie Luni 9 Aprilie Miercuri 25 Aprilie Luni 4 Iunie Luni 22 Octombrie Mari 25 Decembrie Miercuri 26 Decembrie

Vineri 2 ianuarie Vineri 6 Februarie Vineri 10 Aprilie Luni 13 Aprilie Smbt 25 Aprilie Luni 1 Iunie Luni 26 Octombrie Vineri 25 Decembrie Smbt 26 Decembrie (se comut pe Luni 28 Decembrie)

Zilele de Aniversare Provinciale ziua Auckland & Northland Anniversary Day Canterbury Anniversary Day Chatham Anniversary Day Hawke's Bay Anniversary Day Malborough Anniversary Day Nelson & Buller Anniversary Day Otago Anniversary Day South Canterbury Anniversary Day Southland Taranaki Anniversary Day Wellington Anniversary Day

2007 2009 Luni 29 Ianuarie Luni 26 Ianuarie Vineri 16 Noiembrie Vineri 13 Noiembrie Luni 3 Decembrie Luni 30 Noiembrie Vineri 19 Octombrie Vineri 23 Octombrie Luni 29 Octombrie Luni 2 Octombrie Luni 29 Ianuarie Luni 2 Februarie Luni 26 Martie Luni 23 Martie Luni 24 Septembrie Luni 28 Septembrie Luni 15 Ianuarie Luni 19 Ianuarie Luni 12 Martie Luni 9 Martie Luni 22 Ianuarie Luni 19 Ianuarie

Zilele Aniversare Provinciale - comemoreaz crearea provinciei sau un/o alt zi stabilit. Sub legislaia curent, cei care lucreaz ntr-o zi de srbtoare public, trebuie s primeasc echivalentul n zile libere i pltit o dat i jumtate. Meniuni Pentru Christmas Day, Boxing Day, New Year's Day & 2 January Holiday cnd aceast srbtoare cade n zilele sfritului de sptmn - aceaste zile se vor comuta pe urmtoarele zile de Luni i Mari.

- pentru unitile cu foc continuu (servicii medicale, poliie, etc.) angajatorul o va acorda ca atare (n zilele n care cade) Zilele de aniversare provincial - se vor ine n cea mai apropiat zi de Luni Taranaki Anniversary Day - se mut n a doua lun din Martie pentru a evita Patele Hawkes Bay Anniversary Day - se mut Vinerea nainte de Labour Day Marlborough Anniversary Day - prima Luni dup Labour Day Canterbury Anniversary Westland -Otago & Southland Anniversary Days Easter Festivaluri:
Festivalul tunderii oilor, Masterton, Noua Zeelanda - inceputul lui martie.

Intr-o tara care are trei oi pe cap de locuitor, nu este de mirare ca exista un festival cu criterii lanoase. Este un eveniment ce dureaza patru zile, in care maestri in tuns si tesalat lana se vor intrece la diferse concursuri pentru a obtine un titlu de onoare in ochii acestei natii. In Noua Zeelanda, acest eveniment este locul ideal unde se pot remarca cei insetati de faima si avere. Din 1961 cand a inceput, festivalul a devenit atat de mare incat si armata este implicata pentru a controla multimea.

SpringFEst

Evenimentul va avea o scena principala, cu spectacole de mai multe trupe n fiecare zi, de divertisment multicultural, dans i alte performane i o serat de jazz final complet, cu un bar de ghea. Nu va fi, de asemenea, activitati pentru copii i concursuri, mpreun cu titularii de stand care ofer alimente / buturi rcoritoare, arte i meserii, demonstraii de gtit, i o implicare puternic din Marae Waikawa. Un stup de activitate pe plaj! Organizatorii de evenimente Marlborough 4 Fun au un istoric lung i bine cunoscut pentru furnizarea de evenimente profesionale, plcut pentru regiune. Program: Smbt 17 septembrie 2011 divertisment continu pe tot parcursul zilei, inclusiv: - Piaa tarabe - Zona de Copii "- carnaval mini, golf, Merry-go-round, Pom Pom Clown, brci navigheaz etc - Display Viticultura - Exemplu de Marlborough - demonstraii de buctari locale - care ncorporeaz produse Marlborough, fructe de mare influen, fabricarea brnzeturilor, piata mini-grdin, instituit prin cultivatorii - copiii pot alege propriile lor produce i gteasc folosind ingrediente. Probele pentru a ncerca, etc - Activiti culturale - Marae (ziua deschis la marae cu hangi & tour) - TBC, Poi-a face, mpletirea, in meserii, bastoane, etc pe plaj - Arts & Crafts traseu - Concursuri Rugby-legate de / abiliti de rugby - Muzeu - Marina meander - mers pe jos de la 4 km de Picton pentru a Waikawa Marina Bay, unul dintre cele mai mari porturi NZ lui. - Ora 10: Scena principala pentru a porni cu Kapa Haka - Waikawa Marae. Urmat de divertisment local live - 13: Mai multe FM - prezentarea Noua Zeeland artiti. Waka afia pe plaj - 1.30-14: demonstraii de gtit - 2-15: Live locale muzic Hidroavion - drop premiu - 3-15:30: demonstraii de gtit Picton Yacht Club mini regat

- 3.30-17: Sound Machine Batucada Vag tradus, "batucada" nseamn blocaj de samba percutant, care rezum aptly rdcinile muzicale BSM lui! O banda de 12 de buci, amestec lor gustoase de ritmuri cubaneze braziliene, i afro-beat a fost dat un front de hip-hop, n 2006 curtoazie de MC Hazaduz, (de Che-Fu i faima Krates) a cror solide rime peste masiv samba-reggae percuie aduga la trupei bogat suflet Pacific, reggae i arome funk! Duminica 18 septembrie 2011 Toate activitile de zi continua - 10-ora 11: Cooking Demonstrarea - Ora 11: Live Local muzic - 13: Peste Race Demonstraie de gtit - 2-15: Live locale de performan Aerial afiaj - 15:00: MAI MULTE FM - 4.30-17:30: Live locale muzic - 18: Soiree Jazz ncepe Exemplu Marlborough marqueeGhea de operare bar, placa eantion de Marlborough produce / fructe de mare, semntura bea Springfest.muzica jazz live, inclusiv LA Mitchell - Cu spectaculos ei, puternic voce LA Mitchell a deschis pentru ca de Stevie Wonder, Dave Dobbyn, Bic Runga, Guy Sebastien, Dane Rumble, i Stan Walker.

Rugby World Cup 2011

IRB Rugby World Cup (RWC) este unul dintre cele mai mari evenimente sportive din lume. A avut loc la fiecare patru ani, turneul inaugural a avut loc n Noua Zeeland i Australia n 1987 i se ntoarce n Noua Zeeland n 2011. Ochii lumii vor fi pe Noua Zeelanda ca gazd a Cupei Mondiale de Rugby 2011, oferind rii o oportunitate de a crete profilul su pe scena mondial, ca o destinaie de vacan i de eveniment. Aproximativ 85,000 fani internaionale de rugby i mass-media internaionale sunt ateptate n Noua Zeeland pentru turneu. Precum i ca spectacol al turneului Cupei Mondiale de Rugby, 2011 va vedea un festival naional unde localnici i vizitatori deopotriv pot experimenta ce are mai bun Noua Zeeland de oferit.

Capitolul 7. Mediul Natural


RELIEF Arhipelagul este situat pe un ntins soclu submarin. ntre Insula de Nord i Insula de Sud se afl stmtoarea Cook, considerat un accident tectonic, format prin scufundarea unui sector muntos. n cuprinsul Insulei de Nord se ntlnete un relief montan, accidentat n partea central, un relief vulcanic cu podiuri i vulcani activi n partea central-nordic, apoi un relief montan, colinar i de podiuri cu altitudini de peste 500m, cu forme carstice i, n sfrit, cmpii litorale spre margini. n Insula de Sud se

gsesc regiuni muntoase (peste 2000m altitudine), cu relief alpin, regiuni colinare i podiuri, n general sub 1000m, i cmpii fluvio-marine. CLIMA arhipelagului este temperat-moderat, caracterizat prin diferene reduse de temperatur ntre anotimpurile extreme. Astfel, la Auckland n Insula de Nord, media temperaturii de var este de cca 19oC, iar a celei de iarn de 11oC; diferena de numai 8o amplitudine este caracteristic climatului oceanic. PRECIPITAIILE, n general, sunt abundente, ca urmare a influenei oceanului i reliefului. n Insula de Nord cad anual n medie 1000mm precipitaii; n Insula de Sud, pe coasta vestic, cad cca 5000mm. APELE Noii Zeelande rurile, lacurile, mlatinile etc. sunt destul de numeroase i au multiple utilizri n economie. Multe din ruri i au originea n lacurile glaciare din regiunea Alpilor Sudici ca i n Podiul Vulcanic din Insula de Nord. n ceea ce privete VEGETAIA, acesta prezint o accentuat originalitate, speciile australiene neexintnd aici. Arhipelagul se caracterizeaz, din acest punct de vedere prin elemente ale pdurilor temperate, dar i subtropicale, cca 400 de specii de ferigi, din care cea mai atractiv este feriga argintie de culoare alb-strlucitor. Pdurile ce acopereau altdat suprafee ntinse, au fost distruse n mare parte de indigeni. Resturile de pdure sunt formate din pinul Kauri, un arbore magnific, care poate atinge 40m nlime i a crui rin este foarte cutat. Aceste pduri s-au pstrat mai bine n Insula de Nord. n Insula de Sud predomin pdurile formate din Totara, Rimau sau pinul rou. Tot aici, la altitudini reduse, se ntlnesc pdurile subantarctice de fag. n general se poate afirma c pdurile neozeelandeze sunt ntr-o mare varietate. FAUNA prezint de asemenea un accentuat caracter endemic. A fost i este n c locul de batin a numeroase psri Kiwi, Moas, al unor animale aclimatizate : marsupiale, mamifere (mistreul. hermelina), pstrvi

Wellington (neoficial, Te Whanganui-a-Tara ori Poneke n limba Mori) este capitala Noii Zeelande, cea de-a doua zon urban a rii i capitala cu cea mai mare populaie din Oceania. Se gsete n regiunea Wellington n partea sudic a Insulei de Nord, n apropierea centrului geografic al rii. Precum multe alte orae, aria urban a capitalei Wellington se extinde mult peste limitele unei singure autoriti administrative. Prin Greater Wellington sau Regiunea

Wellington se nelege ntreaga zon urban, plus zonele rurale ale altor orae de pe coasta Kapiti, respectiv peste lanul muntos Rimutaka pn la Wairarapa.

Capitoul 8 Resurse naturale antropice


Orase de interes turistic:

Auckland este cel mai mare ora din Noua Zeeland. Cu peste 1.2 milioane de locuitori, Zona Metropolitan a oraului conine peste un sfert din populaia rii, i continue s creasc mai repede dect creterea medie a populaiei rii. In limba Mori, numele oraului este Tmaki-makau-rau, sau transcrierea literar (al cuvntului "Auckland"), karana.]

Auckland este situat pe Insula de Nord, ntre Golful Hauraki pe Oceanul Pacific la est, Munii Huna la sud-est, Portul Manukau la sud-vest, i Munii Waikatere la vest i la nord-vest. Partea central a oraului st pe un istm subire ntre portul Manukau pe Marea Tasman i portul Waitemata pe Oceanul Pacific. Este unul dintre puinele orae din lume cu porturi pe dou corpuri de ap separate

Christchurch sau tautahi (numele maori), este cel mai mare dintre oraele Insulei de Sud a Noii Zeelande, precum i cel de-al treilea ca mrime din aceast ar. Este situat n mijlocul insulei de sud, pe coasta de est, n nordul peninsulei Banks. Oraul i-a cptat denumirea dup celebra catedral a oraului, care se numete Christ Church (Biserica lui Cristos). Iniial, numele oraului a fost scris n mod similar (Christ Church), dar n timp s-a adoptat forma contras Christchurch. Numele maori este o versiune scurt derivat din Te Whenua o Te Potiki-Tautahi. Christchurch poate fi considerat ca i capitala provinciei Canterbury.

Rang 1 2 3 4 5 6 Auckland

Numele oraului Christchurch Wellington Hamilton Urbanistic Zonal Napier-Hastings mediul urban Tauranga

Regiune Regiunea Auckland Canterbury Regiunea Regiunea Wellington Waikato Regiunea Hawke's Bay regiunea Bay of Plenty Regiunea

Pop 1,354,900 390,300 389,700 203,400 124,400 120,000

Rang 7 8 9 10 11 12

Atractii Turistice: HARURU


Haruru inseamna "zgomot mare". Cascada in forma de potcoava este spectaculoasa, legenda maori spunand ca in laguna de dedesubt locuieste un monstru.

STONE STORE Aflata in Kerikeri, acest "depozit" este cea mai veche cladire din piatra din Noua Zeelanda.

PADUREA PUKETI
Impreuna cu padurea Omahuta, Puketi formeaza cel mai mare taram continuu acoperit cu paduri native.

Capitolul 9 Baza Tehnico Materiala Turistica


unitati de cazare: Clasificarea unitatilor de cazare este asemanatoare celei romanesti. Cu toate acestea foarte multe unitati de cazare sunt clasificate superior pentru dotarile sau caracteristicile generale ale hotelului (piscina, sali de conferinte, amplasare, etc) si mai putin pentru confortul camerelor. Incadrarea unei unitati de cazare intr-o anumita clasificare revine in mod exclusiv autoritatilor tarii respective. In Noua Zeelanda functioneaza urmatoarele tipuri de structuri de primire cu functiuni de cazare turistica, clasificate astfel: 1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele; 2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

3. moteluri de 3, 2, 1 stele; 4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele; 5. hosteluri de 3, 2 stele; 6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele; 7. bungalouri de 3, 2, 1 stele; 8. cabane (turistice, de vanatoare, de pescuit) de 3, 2, 1 stele; 9. sate de vacanta de 3, 2 stele; 10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele; 11. popasuri turistice de 2, 1 stele; 12. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele; 13. pensiuni turistice rurale (si agroturistice) de 4, 3, 2, 1 flori (margarete); 14. apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele; Hoteluri de 3 stele:

HOTEL IBIS CHRISTCHURCH 3*


Christchurch, Noua Zeelanda Locatie: Hotelul Ibis se afla pozitionat intr-o locatie superba, chiar in centrul orasului Christchurch, langa Piata Catedralei, in apropierea restaurantelor, cafenelelor, muzeelor si a altor numeroase puncte de atractie. Cazare: Hotelul, cel mai nou din oras, punde la dispozitia turistilor 155 camere, toate dotate cu aer conditionat, acces la internet, inchidere electronica, filtru de cafea, radio, TV-satelit, izolare fonica, voice mail, serviciu wake-up automatic, uscator de par, fier si masa de calcat, minibar, seif, senzori de fum, paturi twin. Facilitati: restaurant, bar, sala de conferinte, acces la internet, inchiriere masini si biciclete, casino.

PACIFIC HARBOUR LODGE 3*


Tairua, Noua Zeelanda Locatie: Hotelul se afla in superbul port Tairua, la nu mai mult de 2-3 ore distanta de Auckland, Hamilton sau Rotorua, si la doar 20 de minute de doua dintre principalele atractii turistice ale zonei, Hot Water Beach si Catedrala. Cazare: Toate camerele dispun de aer conditonat, acces la internet Wi-Fi, Sky TV, telefon, uscator de par, fier si masa de calcat, filtru de cafea, balcon, bucatarie complet echipata, pat king size sau queen size. Facilitati: restaurant, bar, spalatorie, sala de conferinte, acces la internet gratuit, casa de schimb valutar, etaje pentru nefumatori, magazine, inchiriere biciclete, shuttle bus.

Hoteluri de 4 stele:

HOTEL HYATT REGENCY AUCKLAND 4*


Auckland, Noua Zeelanda Locatie: Hotelul se afla chiar in centrul orasului Auckland, in apropierea celor mai importante atractii turistice din zona, la doar 40 de minute de aeroport, oferindu-va o panorama superba a portului si a parcurilor luxuriante ce il inconjoara. Cazare: Cele 380 camere sunt dotate cu aer conditionat, TV-satelit, pay TV, telefon, baie cu dus, acces la internet de mare viteza, balcon, toate cu vedere la port sau spre oras. Facilitati: restaurant, lobby bar, bar in gradina, piscina interioara, SPA, masaj, sala de fitness, 5 sali de conferinta, parcare, inchiere telefoane mobile, transfer aeroport cu limuzina.

MERCURE GRAND HOTEL ST. MORITZ 4*


Queenstown, Noua Zeelanda Locatie: Superbul hotel se afla la doar cateva minute de mers pe jos de centrul orasului Queenstown, oferind o superba panorama a muntilor si lacului Wakatipu, arhitectura si designul interior fiind in deplina armonie cu peisajul alpin in care se afla pozitionat. Cazare: Cele 144 de camere dispun de aer conditionat, TV-satelit, telefon, minibar, radio, detector de fum, acces la internet Wi-Fi, bucatarie complet echipata, baie cu cada si dus. Facilitati: restaurant cu specific international, bar, 2 sali de conferinta cu capacitate de 40 persoane, parcare publica exterioara, parcare privata interioara, servicii de secretariat, spalatorie, inchiriere masini, seif, casa de schimb valutar, internet, supraveghere video, detector de fum.

Hoteluri de 5 stele:

HILTON AUCKLAND 5*
Auckland, Noua Zeelanda Locatie: Luxosul hotel se afla in orasul Auckland, construit pe o platforma, la 330 yarzi in largul marii, in apropierea unor faimoase atractii turistice, cum ar fi Sky City Tower sau Viaduct Harbour, la doar 5 minute de mers pe jos de centrul de afaceri al orasului. O amintire de neuitat va va fi oferita de superbul peisaj subacvatic pe are il veti putea admira facand o baie in piscina exterioara cu perete transparent. Cazare: Toate camerele dispun de aer conditionat, balcon, baie, halat de baie, ceas cu alarma, radio, termostat, TV-cablu, pay TV, birou cu veioza, filtru de cafea, uscator de par, frigider, acces la internet, fier si masa de calcat, acces la internet, minibar, modem, telefon cu voicemail, dataport, speaker, telefon in baie, inchidere electronica automata, seif, detector de fum. Facilitati: restaurant, bar, piscina, sala de fitness, inchiriere echipament audio/video, inchiriere telefoane mobile, servicii de secretariat, notar, sala de conferinta, facilitati pentru videoconferinta, babysitting, spalatorie, casa de schimb valutar, seif, jogging track, organizare tururi oras.

SOFITEL QUEENSTOWN 5*
Queenstown, Noua Zeelanda Locatie: Hotelul se afla chiar in centrul orasului Queenstown, la intersectia strazilor Brecon si Duke. Cazare: Cele 82 de camere sunt dotate cu aer conditionat, seif, minibat, detector de fum, radio, televizor, acces la internet Wi-Fi, telefon, baie cu uscator depar, radio, dus, telefon, oglinda. Facilitati: restaurant, bar, acces la internet, inchiriere masini, spalatorie, seif, casa de schimb valutar, babysitting, parcare exterioara pazita, florarie, supraveghere video la intrare si pe holuri, sala de conferinte cu capacitate de 32 de persoane, servicii de secretariat, centru de fitness, masaj, piscina exterioara, piscina interioara, solar.

Capitolul 10 Activitatea turistica


Chiar dac Australia este lider la numrul de turiti strini, Noua Zeeland este o destinaie tot mai apreciat, iar, pentru acest stat, turismul este aproape vital. O campanie de promovare derulat n anul 2000, focalizat pe Marea Britanie, a dus la o cretere record a britanicilor care viziteaz statul din Pacificul de Sud. Astfel, media anual a vizitatorilor din ultimii nou ani este cu 61% mai mare dect cea a anilor '90, potrivit Biroului de Turism al Noii Zeelande. ntruct campania de promovare n China este n plin desfurare, autoritile se ateapt ca, n 2014, numrul turitilor s creasc la 3,4 milioane. Indigenii Maori numesc ara Aotearoa, care se traduce prin "Trmul lungului nor alb". Bile albe i pentru ara de acum, recunoscut pentru nivelul de trai, sperana de via, corupia sczut i libertatea presei.

Atracii: Queenstown - Oraul este un renumit centru sportiv, iar relieful muntos mpletit cu cel marin ajut din plin. Astfel, aici se ntlnesc schiori i surferi, cicliti montani i pasionai de yachting. Rurile repezi de munte sunt un paradis pentru pescari. Cele mai multe dintre imaginile folosite de productorii trilogiei Lord of the Rings au fost filmate n munii din apropiere de ora. Peterile Waitomo - Peste 400.000 de turiti viziteaz an de an aceste peteri. Interesul lor este dublat de implicarea specialitilor, care i asist pe turiti att n peterile greu accesibile, ct i n cele cu grad de dificultate foarte ridicat. Milford Sound - Fiordul este clasat printre cele mai dorite destinaii turistice, dar, din cauza izolrii Noii Zeelande, nu este i printre cele mai vizitate. Rudyard Kipling s-a aventurat chiar s l declare "a opta minune a lumii". 550.000 de oameni vin aici n fiecare an, muli bucurndu-se de plimbrile cu barca. Un observator subacvatic permite turitilor s admire celebrii corali negre, care, de obicei, pot fi admirai n ape mult mai adnci. Turism n Noua Zeeland Noua Zeeland este cea mai mare industrie de export, cu 2,4 milioane de turitiviziteaz pe an. (Septembrie 2009) Noua Zeeland este comercializat ca un loc curat, verde "loc de joac", cu destinatii tipic fiind domenii, cum ar fi natura Milford Sound , Abel Tasman National Park sauTongariro Crossing alpine , n timp ce activiti cum ar fi bungee jumping sau balena vizionarea exemplifica atracii

turistice tipice, adesea comercializate n primul rnd pentru a-i mici-grup cltorilor individuali. Marea majoritate a sosirilor de turiti n Noua Zeeland veni prin Auckland Airport care se ocupa de peste unsprezece milioane de pasageri n 2004. destinaii populare includ Kaikoura , Rotorua , Peteri Waitomo ,Milford Sound i Queenstown . Multi turisti parcurga distante mari prin ar n timpul ederii lor, utiliznd n mod tipic linii de transport cu autocarul sau nchiriere maini. Turismul Intern: Campanii periodice sunt ndreptate, de asemenea, la neo-zeelandezi, ndemnndui s cltoreasc n Noua Zeeland n loc de peste mri, din cauza la o percepie de industria turismului c prea multe neozeelandezi sunt cltoresc n Australia sau n alte ri n loc de pe piaa intern. [8] Poate c cel mai bun cunoscut slogan este "Nu lsai ora pn le-ai vzut ar". Cu toate acestea, din cauza lipsei de concuren, tarife pentru unele zboruri interne pot fi mai mari dect cele pentru zboruri spre, de exemplu, Australia. [ necesit citare ] turismul intern a fost n valoare de NZ 7.6 miliarde dolari (inclusiv costurile de transport) n anul ncheiat n martie 2007, o cretere de 9,1 la suta pe an nainte. turismul intern n sine a fost n cretere de la 1 la 1,5 la sut pe an n ultimii ani, aa cum sa menionat de ctre Ministerul Turismului.

Capitloul 11 Organizarea activitatii de turism

Ministerul Turismului din Noua Zeeland este instituia naionala nsrcinata cu promovarea Noii Zeelande ca un turism destinaie pe plan internaional. Acesta este numele de comercializare a Noii Zeelande Consiliul de Turism, [1], o entitate Crown stabilite n conformitate cu Noua Zeeland Turismului Consiliul Act 1991 . Acesta este agentie de marketing pentru Noua Zeeland, n timp ce Noua Zeeland Ministerul Turismului este departamentul guvernamental nsrcinat cu politica i de cercetare. Noua Zeeland a fost prima ar care a dedicat un departament guvernamental de turism, atunci cnd n 1901, Departamentul de Turism i Statiuni de Sanatate a luat fiin. Dup reorganizarea i vnzarea de active la sfritul anilor 1980, organizaia, precum turismul Noua Zeeland , acum se concentreaz pe comercializarea de Noua Zeeland. Instrumentul de marketing principal este premiat "100% Pure New Zealand" Campania, care a avut aniversarea a zece ani n 2009. Campania de publicitate foloseste evenimente, internetul i mass-media pentru a obine un mesaj de 100% Pure New Zeeland. Pentru a realiza cel mai bun randament, de la resursele limitate, campania este n principal este orientat ctre cltorii care se vor bucura de experiena Noii Zeelande, care sunt cel mai probabil sa se "bucure autenticitatea experienei Noua Zeeland" i sunt dispui s plteasc pentru experiene de calitate . Activiti recente (2007) au inclus o NZ 7 milioane dolari de campanie n China , concentrndu-se pe Shanghai , au cooperat pentru a produce un nou turism strat Zeeland pentru Google Earth , prima ar de a primi un astfel de tratament , i plasarea unui Giant Rugby Ball loc de ntlnire n faa Turnului Eiffel din Paris.

Rugby Ball-ul, ulterior, a fost amplasat n Londra si a fost vizitat si de Regina. Turism Noua Zeeland, de asemenea, a preluat YouTube pagina in 2007, pentru a lansa cele mai recente repetare a acestuia de 100% Pure Noua Zeeland campanie, oferind tema de Noua Zeeland fiind "cea mai tnr ar" din lume - major suprafaa locuibil ultima sa fie descoperite.

Capitolul 12 Relatiile Noii Zeelande cu Romania


Reprezentarea diplomatic

Romnia gestioneaz relaiile cu Noua Zeeland prin Ambasada de la Canberra. Noua Zeeland gestioneaz relaiile cu Romnia prin ambasada de la Bruxelles. Consulatul Onorific al Romniei la Wellington

Aspectele legate de imigraie privind cetenii romni se rezolv prin intermediul Ambasadei Noii Zeelande la Londra. Interesele Romniei n Noua Zeeland au fost reprezentate, din anul 1970, de Consulatul General al Romniei la Wellington, transformat, n anul 1981, n ambasad. Ambasada Romniei de la Wellington a fost nchis n februarie 1989. Relaiile politico-diplomatice Romnia i Noua Zeeland au stabilit relaii diplomatice la 13 octombrie 1969. Prim - minitrii Noii Zeelande au vizitat Romnia n 1975, 1979 i n 2008 (cu prilejul Summit-ului NATO). La cea de-a 94-a Conferin a Uniunii Interparlamentare (Bucureti, 914 octombrie 1995), din partea Parlamentului Noii Zeelande au participat domnii William Robson Storey, Maxwell Robert Bradford i Martin Owen Gallagher. n octombrie 2001, au avut loc la Wellington consultri bilaterale romno-neozeelandeze. n iulie 2003, n marja Progressive Governance Summit and Conference, desfurat la Londra, primii minitri Romniei i Noii-Zeelande au avut o ntrevedere bilateral. Relaiile economice Relaiile economice i comerciale sunt relativ reduse, produsele principale la import fiind: pete (congelat i proaspt), ln, zaharuri (lactoz, maltoz, glucoz i fructoz, miere artificial, caramel), brnzeturi, substane minerale, piei prelucrate, lmpi i alte produse de iluminat, iar la export: echipamente de transmisie, nclminte, jucrii, produse textile din in, mbrcminte, cauciucuri, mobil, fier i oel. n perioada 1990 - 31 august 2007, volumul investiiilor neo-zeelandeze nsumeaz 12 milioane dolari SUA, fiind constituite 18 firme cu participare neozeelandez de capital (locul 47).

Schimburile comerciale (n milioane de dolari SUA)

2004 Total Export Import 1,9 0,9 1,0

2005 4,24 0,74 3,57

2006 5,94 0,36 5,57

2007 3,32 1,03 2,29

2008 apr. 1,2 0,1 1,1

Cadrul juridic

Acord privind promovarea i protejarea reciproc a investiiilor i Convenia de evitare a dublei impuneri.