TURISM

Dotari pentru agrement

PARTII DE SCHI / SKI SLOPES

Denumirea partiei de schi Name of the slope 1 Cocosul ** 2 Clabucet ** 3 Subteleferic ** 4 Clabucet Sosire * 5 Clabucet Varianta** 6 Clabucet Scoala * 7 Subteleferic St. inf. 8 Paraul Rece

Grad de dificultate Difficulty degree medie / medium medie / medium dificila / difficult usoara / easy usoara / easy usoara / easy usoara / easy medie / medium

Lungime Length 2250 m 2100 m 1200 m 800 m 790 m 200 m 670 m 520 m

Diferenta de nivel Level difference 394 m 390 m 350 m 160 m 160 m 30 m 45 m 160 m

Inclinare Dip 18% 20% 31% 18% 20% 7% 7% 21%

* - Zapada artificiala si iluminat / Artificial snow & illuminated ** - Zapada artificiala / Artificial snow
INSTALATII DE TRANSPORT PE CABLU / CABLE TRANSPORT INSTALLATIONS

Instalatie / Instalation Telescaun Clabucet Teleschi Clabucet Sosire Mini-teleschi Teleschi Paraul Rece

Lungimea / Length 1650 m 640 m 150 m 480 m

Diferenta de nivel / Level difference 392 m 154 m 30 m 156 m

Timpul de parcurgere / Duration 6 minute 4 minute 1 minut 3 minute

Capacitate / Capacity pers./h 2000 650 250 200

PATINOARE: Cabana Fulg de Nea ( zona Clabucet ) Stadionul de langa Piata Orasului

TRASEE TURISTICE PENTRU DRUMETII: Prin pozitie si caracteristici, Predealul reprezinta una dintre cele mai renumite statiuni montane din Romania, o mare vitrina a frumosului, marturie a ceea ce poate oferi generozitatea naturii. Predealul este si ramane o statiune prin definitie. Predeal, asezat in jurul izvorului raului Prahova deci la inceputul Vaii Prahovei, este inconjurat din toate partile de munti semeti, dar accesibili. Muntii Baiu Limite: nord, Valea Azugii; est, Valea Doftanei; sud, defileul Posada; vest, Valea Prahovei. Muntii Bucegi Limite: nord, Valea Cerbului si Valea Glajariei; est, Valea Prahovei; sud, Subcarpatii si masivul Gurguiatului; vest, culoarul Rucar-Bran. Muntii Piatra Mare Limite: nord, orasul Sacele; est, Valea Garcin; sud, Valea Azugii, vest, Valea Timis. Arii protejate si obiective turistice: Canionul Sapte Scari, chei cu o lungime de 160 m, sapate in calcar, ce cuprind sapte cascade, dintre care cea mai inalta de 35 m. Cascada Tamina, complex carstic. Pestera de gheata. Muntii Postavarul Limite: nord, depresiunea Brasov; est, Valea Timis; sud, Valea Cheii; vest, Valea Poienii, Valea Lunga si Valea Sticlariei. Trasee turistice Bucurandu-se de o deosebita popularitate ca artera de circulatie la intalnirea drumurilor care duc spre toate spatiile romanesti, Predealul, prin particularitatile sale geografice, climaterice si estetice, si-a creat un potential turistic, favorizand mereu traseele vechi turistice, carora li se adauga mereu altele. Inaltimea de peste 1000 m, care i-a adus renumele de cea mai inalta asezare urbana din tara, este departe de a-l devantaja, caci mediul climatic este favorizat de incorsetarea montana, si, datorita padurii de rasinoase cca. 65% din totatul padurilor sale- de ozonizarea deosebita a aerului, bogat in ioni negativi. Varietatea si bogatia vegetatiei din tot arealul contribuie la potentialul natural al acestei zone turistice. Prezenta unor varietati floristice ca floarea de colt, iedera alba, sangele voinicului, zada-laricea, bulbucii de munte, conditioneaza stabilirea pe viitor a unor biotipuri si biocenoze puse sub ocrotire, ca monumente ale naturii.

Cele mai frecventate trasee turistice sunt: Muntii Piatra Mare 1. Cabana Cioplea Poiana Stanii Pietricica- Vf. Piatra Mare; durata: 4 ore, traseu accesibil tot timpul anului (cruce rosie) 2. Cabana Cioplea Timisul sec de sus Poiana Stanii Pietricica; durata: 2 ore, traseu greu iarna (punct albastru) 3. Predeal fosta Cabana Clabucet - Cabana Garbova-Azuga; durata 3 ore, traseu accesibil tot anul (cruce albastra) 4. Cioplea-Cabana Susai; durata: 1 ora, traseu accesibil tot anul (dunga rosie) 5. Timisul de Sus Cascada Tamina-Vf. Piatra Mare; durata: 4 ore pe perioada verii, impracticabil iarna (dunga albastra) 6. Cabana Dambul Morii Canionul Sapte Scari; durata: 2 ore, traseu recomandat numai vara (dunga galbena) Muntii Postavarul 7. 8. 9. 10. 11. Predeal Cabana Timis-Cabana Poiana Secuilor Valea Tocilita Cheile Rasnovului; durata: 3 ore, traseu moderat in orice anotimp. (cruce galbena) Predeal - Cabana Trei Brazi Poiana Secuilor Muchia Carbunarea Spinarea Calului Poiana Trei fetite Cabana Cristianul Mare; durata 5-6 ore, traseu greu vara, neindicat iarna (dunga galbena) Statiunea Paraul Rece Cabana Trei Brazi Dealul cu mesteacan Cheile Rasnov Cabana Cheia; durata 4 ore, traseu usor vara, moderat iarna (cruce albastra) Predeal Sanatoriul Cabana Steaua Valea Leucii; durata 2 ore. Traseu accesibil tot anul (dunga albastra) Predeal Vf. Fitifoiu Cracanel; durata 2 ore, traseu accesibil tot anul (cruce albastra)

TRASEE ESCALADA (CATARARE): Atat pentru incepatori cat si pentru cataratorii experimentati, muntii din imediata apropiere a Predealului ofera un numar mare de trasee de diferite lungimi si grade de dificultate - Cheile Rasnoavei - Muntii Piatra Mare TRASEE MOUNTAINBIKE Predeal Valea Rasnoavei Cabana Diham Cabana Poiana Izvoarelor Cabana Gura Diham Valea Cerbului Busteni Azuga - Predeal Predeal Cabana Poiana Secuilor Valea Cheii- Cabana Cheia- Cabana CerbuParaul Rece Predeal Predeal Valea Limbasel Valea Azuga - Predeal

TERENURI DE TENIS:

Cabana Fulg de Nea Hotel Bucegi ( Paraul Rece )

Obiective turistice
Cand vorbim despre Predeal, indeobste spunem ca atestarea documentara ne arata anul 1744 ca anul in care, odata cu manastirea, a inceput si existenta asezarii. Adevarul este ca pe vatra actualului Predeal s-au gasit urme de locuire inca din urma cu trei mii de ani. Istorici si arheologi ca Grigore Tocilescu, Ion Andriescu, Constantin Moisil si Vasile Parvan, analizand depozitul descoperit in jurul anului 1890, format din mai multe coliere groase, un topor cu gura imbucatoare si o sabie cu lucratura artistica, purtata, probabil, ca o distictie de un conducator mai important, au considerat ca face parte din epoca tarzie a bronzului: 1200 800 ien. Acest depozit gasit la Predeal, ca si cel de la Sinaia, descoperit in acelasi timp, presupune inceputul exploatarii minereului de cupru in Baia de Arama din Transilvania si existenta unor populatii tribale care peregrinau din timpuri memoriale si in aceasta zona a plaiurilor inalte, destul de greu de atins. Tot istoricii, scormonitori ai vechilor hrisoave, ne arata ca Predealul este pomenit pentru prima oara la 1368, cand oastea principelui Transilvaniei a trecut peste munti in Tara Romaneasca, spre a da piept cu oastea lui Vlaicu Voda. Pasul Predealului sau drumul Prahovei cum era denumit, a fost calcat de multe secole de convoaiele ostenilor, de ciobani transhumanti si de negutatori voiajori. In anul 1611, ostasii domnitorului muntean Radu Serban au trecut prin Predeal, pentru a da lupta la Brasov cu trupele principelui Bathory al Ardealului. In anul 1737 trecura pe aici austrieci ca sa se infrunte cu turcii la Sinaia, iar in 1848, la Predeal s-a dat batalia intre Austriecii si Rusii care au venit in sprijinul ungurilor revoltati... In Razboiul Independentei, 1877-1878, populatia Predealului a participat cu Compania 8 Dorobanti si cu o seama de voluntari inrolati in armata romana. Pe campurile de lupta din Bulgaria au cazut eroi precum Tica Mihai, Mustata Vasile sau Lica Nicolae; odata cu ei a cazut si sublocotenentul Florescu Alexandru. Nota biografica: Nascut in 16 iulie 1849, Florescu Alexandru a fost atras de cariera militara, intrand voluntar in armata la 26 august 1866. La inceputul razboiului era sublocotenent, comandant de pluton in Compania a 3-a din Regimentul 7 Dorobanti. A trecut Dunarea la 20 august 1877, indreptandu-se cu unitatea sa catre Plevna. Pe 30 august a participat la luptele pentru cucerirea redutei Grivita 1. La 1 septembrie 1877, aflat in avanposturi cu militarii din subordine, sublocotenentul Alexandru Florescu a murit la datorie, respingand un atac al otomanilor. Onagiindu-i fapta de arme, ziarul Rasboiul din 10 octombrie 1877 a publicat scrisoarea fratelui sau, aflat si el pe front, trimisa mamei lor, in care se arata:

...Acum iubitul meu frate se afla ingropat sub un stejar, langa un mairo si un capitan. La cate trei s-a ridicat un mic monument. Nu-l plange scumpa mama, caci a murit vitejeste pentru tara lui. Prin asezarea sa intre munti, prin frumusetea locurilor si a aerului curat si ozonat, prin apropierea de capitala, Predealul a fost din totdeauna ca un magnet si pentru oamenii de seama ai tarii noastre ce au gasit aici un loc de liniste un loc de odihna; amintim pe cativa dintre ei: familia Bratianu, prof. Zelea Codreanu (vila Bara), maresalul Ion Antonescu (vila Caprioara), familia industriasului Mociornita, Casa Taraneasca (vila Tilea) Viorel Tilea ambasadorul Romaniei la Londra in preajma celui de-al doilea Razboi Mondial, primul ministru Gigurtu (vila Poiana). In perioada comunista pentru Gheorghiu Dej se construieste vila de la Dambu Morii si se infiinteaza parcul dendrologic ce o inconjoara. Nicolae Ceausescu obisnuia sa-si petreaca concediul (vara si iarna) la munte. Pana in 1985 resedinta a fost la Predeal pe Cioplea in apropierea vilei Tilea, unde familia Ceausescu, desi in concediu, obisnuia sa primeasca lideri de partid straini din tarile membre ale Tratatelor de la Varsovia, sau din Europa Occidentala. Dintre invitatii sai mai deosebiti amintim pe: Regele Iordaniei Hussein Ibn Talal, ce in februarie 1974 petrece cateva zile in Predeal si schiaza pe Clabucet. Conducatorul Organizatiei de Eliberare al Palestinei Yasser Arafat a avut intalniri periodice cu conducatorii romani si nu numai la poalele Carpatilor. Yasser adora aerul curat de la Predeal. La temperatura de pe Cioplea, gandurile sale deveneau mult mai coerente si capatau un ton de reconciliere; si lista ar putea continua.

Predealul si FAMILIA REGALA Dezvoltarea treptata a Predealului s-a facut datorita spiritului iluminat al regelui Carol I, adanc iubitor al Vaii superioare a Prahovei, care in calitate de propietar al muntilor de aici, a vandut pe preturi foarte mici terenuri pentru locuinte, oferind in acelasi timp conditii avantajoase de construire a locuintelor. Familia Regala a devenit propietara a terenurilor, padurilor si a fanetelor din zona Predeal prin cumpararea succesiva a acestora de la diversi propietari, dupa cum urmeaza: - in 1872 cumpara muntele Pietricica, - la 15 august 1882, Carol I cumpara muntele Rasnoavei, Sorica, cu luncile Azuga, Dutca, Cumpatul, Jepii mari si Jepii mici, cu pretul de 400000 lei; - in 1884 Domeniul coroanei cumpara muntele Clabucetul Taurului; - in 1892 regele Carol I cumpara de la Manuk-bei muntii Susai, Retevoiu, Fata Gavanei, Costila, cu pretul de 850000 lei; - iar in 1902 Casa Regala cumpara de la Zoe doamna Basarab Brancoveanu muntele Clabucetul Taurului. In anul 1927, dupa impropietarirea localnicilor cu diverse suprafete de fanete si pasuni, pe teritoriul comunei Predeal au mai ramas in stapanire regala urmatoarele suprafete: Casa regala detine: - muntele Rasnoava cu 1281 ha, din care 1200 ha de padure; - muntele Retevoiu, cu 815 ha, din care 714 ha de padure; - muntele Clabucetul Baiului cu aproximativ 300 ha de padure; - muntele Susaiului , cu 1077 ha din care 1057 ha de padure; - muntele Fara Gavanei, cu 142 ha de padure; - muntele Lacul Rosu cu 237 ha, din care 224 ha de padure. Un total de 3852 ha din care 3697 ha de padure. Domeniul Coroanei poseda Muntele Clabucetul Taurului, care pe teritoriul Predealului are o intindere de aproximativ 660 ha. Deci in 1972 Casa Regala si Domeniul Coroanei detineau pe teritoriul comunei Predeal o suprafata de 4512 ha din totalul de 9077 ha cat avea comuna in administrare . In anul 1948 toate propietatile regale au fost confiscate abuziv de catre statul comunist. In prezent, inca, se deruleaza procesul de repunere in drepturi a detinatorilor legali. Regele Carol al II-lea, un oaspete frecvent al Predealului, se gasea aici cu ocazia diferitelor manifestari culturale sau sportive. Fotografii din epoca il arata prezent la dezvelirea bustului lui Mihail Saulescu, inconjurat de mari scriitori si poeti ca Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Ion Minulescu. In perioada in care a fost Principe al Romaniei, a fost comandant onorific al Regimentului 8 Vanatori de Munte, sustinator moral al pregatirii de schiuri a trupelor de munte in perioada interbelica. Despre Maiestatea Sa Regele Mihai I si prezenta sa la Predeal se pot scrie pagini intregi. Aici, la Regimentul de Vanatori de Munte Predeal, Alteta Sa si-a desavarsit pregatirea militara si a deprins arta schiului, sport pe care l-a indragit si a carui dezvoltare a sustinut-o.

VILA MOCIORNITA Situata pe strada Belvedere la nr. 7, vila a fost resedinta de vara a marelui industrias Dumitru Mociornita. Aici aveau loc frecvent intalniri ale oamenilor de cultura din tara, la care de regula era prezent si regele Carol al II lea. Dupa venirea la putere a ciumei rosii intreaga avere din Bucuresti si Predeal a familiei a fost confiscata. Un timp in aceasta cladire a functionat primaria orasului Predeal. Dupa anul 1990 urmasii lui Dumitru Mociornita se lupta sa reintre in drepturi. Vila din Predeal au primit-o. Mai jos prezentam cateva date biografice, unele preluate din Cotidianu. Mociornita Dumitru, unul dintre cei mai mari intreprinzatori din Romania interbelica, s-a nascut in 1895 in comuna Tintea, jud. Prahova, intr-o familie de tarani foarte saraci. A studiat la Scoala Superioara de Comert din Bucuresti si apoi la Scoala Superioara de Industrie din Paris, cu burse acordate de catre Ion Bratianu, ce il remarcase la examenul de bacalaureat. In 1923, a pus bazele unei inteprinderi de incaltaminte, la periferia Bucurestiului, cu utilaje aduse din Germania si Marea Britanie, intreprindere ce avea sa devina rapid cel mare furnizor de incaltaminte din Romania. A fost senator si deputat liberal. Refuzand sa emigreze dupa venirea comunistilor, a fost arestat si condamnat la inchisoare. Mort in detentie (1953). Enciclopedia Cugetarea, a lui Lucian Predescu, mentioneaza si titluri de opera lui: Pareri si indrumari practice pentru solutionarea catorva probleme financiare, Bucuresti, 1922; Observatiuni, 1928; Cuvantare, 1932. Fiul sau, Ion Mociornita, propietarul unui club de fotbal din Bucuresti, a avut parte si el de o condamnare pentru origine sociala nesanatoasa (explicandu-i-se ca tatal sau a tradat clasa taraneasca, devenind burghez). Ulterior, i s-a propus inca din inchisoare ca o reparatie a trecutului sa colaboreze cu comunistii. Pentru a-si motiva raspunsul, Ion Mociornita l-a intrebat pe tanarul comunist care-i facuse oferta daca tatal sau mai traieste. La raspunsul nu stim venit din partea acestuia, i-a ripostat in felul urmator: daca tatal meu traieste, il omor eu acceptand aceasta oferta, iar daca nu traieste, il fac sa se rasuceasca in mormant. Ulterior, a refuzat alte noi oferte avantajoase, preferand sa traiasca intr-un pod, in saracie, impreuna cu sotia (celebra pictorita, cea datorita careia urmasii lui Dumitru Mociornita au putut sa emigreze) si fiica (data continuu ca exemplu de fiica de exploatator, de catre directorul scolii, si pusa sa stearga praful de pe jos cu mana pe post de carpa).

VILA TILEA Bulevardul Libertatii nr. 63 Azi adaposteste un select restaurant (Casa Taraneasca) amenajat in stil national romanesc, asa cum de altfel a fost amenajata vila in timpul cat a apartinut familiei Tilea. Resedinta de vara, dar foarte des si de iarna, a familiei Tilea, loc in care era primit regele Mihai I al Romaniei cat si maresalul Antonescu, precum si multi diplomati romani si straini. Vila a fost confiscata de regimul comunist, iar dupa 1990 a fost retrocedata mostenitorilor, care au inchiriat-o spre a fi folosita, deocamdata, ca restaurant, asa cum a fost in timpul cat a apartinut statului. Nota Biografica: Viorel Virgil Tilea (06.04.1896-20.09.1972) - om politic, participant activ la infaptuirea acutului Unirii si realizarea Romaniei Mari, in 1918; - nepotul lui Ioan Ratiu, presedintele Partidului National Roman din Transilvania, cel care a condus, in mai 1892, impozanta delegatie a romanilor la Viena pentru a inainta imparatului Frantz Iosif Memorandumul; - secretar al lui Iuliu Maniu; - secretar al Consiliului National Roman din Viena, format din Maniu, IsopescuGrecu si profesorul Simionovici; - trimis de catre Iuliu Maniu, in noiembrie 1918, impreuna cu Ionel Mocsonyi, la Berna si la Paris, cu o declaratie scrisa de catre guvernele aliate prin care se explica situatia romanilor din Transilvania si drepturile lor; - in preajma celui de-al II-lea razboi mondial V.V. Tilea se gasea la Londra, in calitate de ministru plenipotential si trimis extraordinar al Romaniei pe langa guvernul Marii Britanii. De pe aceasta pozitie in martie 1939, cand Germania invadeaza Cehoslovacia, V. Tilea atentioneaza guvernulde la Bucuresti ca in planurile Germaniei urmeaza invadarea Romaniei, informatia ce a condus la semnarea acordului comercial dintre Germania si Romania. La 21 martie 1939 ziarul britanic Star publica urmatorul comentariu:Domnul Tilea, ministrul Romaniei la Londra, a devenit acum persoana cea mai demna de atentie dintre diplomatii straini aflati in acest oras. In cateva zile a reusit sa convinga guvernul britanic sa acorde tarii sale un interes pe care regele Carol al II-lea a esuat sa il trezeasca in cursul vizitei sale de anul trecut. - O viata de om inchinata cu daruire si pasiune binelui tarii sale; - D-na Ileana Tilea-Troiano, fiica lui V. Tilea, reuseste sa publice memoriile tatalui sau in cartea Envoy Extraordinary. Memoirs of a Romanian Diplomat. Viorel Virgil Tilea (Trimis extraordinar. Memoriile unui diplomat roman), editata de Ileana Tilea, Haggerston Press, 1998. - Mai multe numere ale revistei Magazin istoric acorda spatii largi in care este prezentata viata omului politic si diplomat V. Tilea.

PLACA COMEMORATIVA ION ANTONESCU ...Am sa rog sa fiu ingropat langa acei care ne-au fost stramosi si calauzitori. Acolo la Iancu-Mare voi sa fiu...Poate voi gandi ca tot acolo langa mine va trebui sa fie si ultimul tau lacas. Coborand in mormant, eu azi si tu maine, ne vom inalta, sunt sigur. Acolo va fi singura si dreapta rasplata ...nici o lacrima!... (fragment din ultima scrisoare adresata de maresalul Ion Antonescu sotiei sale Maria) Sus pe Cioplea, pe strada Libertatii nr. 90, a fost montata pe portalul de intrare al vilei Caprioara o placa din marmura neagra, de 60 x 40 centimentri, pe care sunt daltuite cuvintele tulburatoare: In aceasta vila a locuit cel mai mare Ostean Roman al sec. al XX-lea maresalul Ion Antonescu. Doua ramuri de laur incadreaza textul omagial. Trecatorule, opreste-te pentru o clipa in fata placii comemorative inchinata acestui Martir al Poporului Roman, cel care in fata calailor sai, a tradatorilor si vrajmasilor a glasuit astfel : ...Istoria, cu senitatatea ei aspra, va judeca in perspectiva veacurilor, a civilizatiei si a drepturilor, lupta armatei noastre, jertfa neamului romanesc pentru drepturi, pentru Cruce si pentru dreptate... Nota biografica: Ion Antonescu s-a nascut la Pitesti, in 2/14 iunie 1882. Fiu de militar, a imbratisat de copil meseria armelor. Dupa o cariera ostaseasca stralucita de peste 40 de ani a devenit maresal al Romaniei si Conducator al Statului. A fost un participant activ, alaturi de ceilalti doi maresali ai armatei noastre, Constantin Prezan (27 ianuarie 1861 27 august 1943) si Alexandru Averescu (9 martie 1859-3 octombrie 1938) la Razboiul Intregirii si la campania din Transilvania 1919. In cel de al doilea razboi mondial a fost Comandantul de Capetenie al Ostirii in Cruciada impotriva bolsevismului, 1941-1944. Ucis la 1 iunie 1946 la Jilava de gloantele rosii ale plutonului de executie a plecat in Eternitate lasand in urma sa un Nume, o legenda si un strigat: Traiasca Romania!

CLADIREA VAMII Existenta unei vami pe Valea Prahovei ce lega Tara Romaneasca de Ardeal este amintita in hrisovul din 1593 al domnitorului Alexandru cel Rau si se crede ca aceasta vama era la Campina. Dupa anul 1850 probabil in 1852 vama s-a mutat de la Breaza la Predeal si pana la primul razboi mondial a functionat in cladirea situata pe bd. M. Saulescu, in apropierea paraului granitei, vis-a-vis de ambulanta din apropierea actualei unitati de pompieri. Dupa 1918 aici a existat Cazinoul Ofiterilor din garnizoana Predeal. In timpul regimului comunist aici au functionat o parte din birourile OJT Predeal. Acum aici functioneaza si cateva Sali de jocuri metalice. Vama austro-ungara a fost Timisul de Jos. GARA DIN PREDEAL Actuala cladire a garii Predeal, una din cele mai moderne lucrari din tara, opera prof. Dr. Ing. Mircea Manoilescu din Cluj si arh. Dr. Ilie Dumitrescu de la I.P.C. Bucuresti a fost inaugurata la 25 decembrie 1968. Asezata la izvoarele raului Prahovei, cladirea se sprijina pe doua puncte de reazem, sprijinite la randul lor pe trei coloane tip Benoto din beton armatforate la 25 m adancime in sol, dupa proiectul IPCF Bucuresti. Intre 1 martie 1939 si 10 ianuarie 1940 s-a construit calea ferata dubla CampinaPredeal-Brasov, iar in anul 1964 in statia Predeal au fost montate noile instalatii moderne de siguranta circulatiei: blocul de linie automat si centralizarea electrodinamica a macazelor. In premiera nationala la 27 decembrie 1960 in statia Predeal a fost montat stalpul nr. 69, primul stalp metalic de electroficare din Romania, iar la 9 decembrie 1968 a fost inaugurata linia de electrificare Brasov-Predeal, primul traseu electrificat din Romania.

MARI POLITICIENI AI LUMII LA PREDEAL YASSER ARAFAT, conducator al Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei. Intalnirea cu marele lider palestinian avea loc periodic la poalele Carpatilor. Se pare ca aerul tare de munte contribuia la realizarea unor contacte benefice intre parti si inspira pe conducatori sa adopte decizii corecte. In acest cadru s-au prefigurat preliminariile pacii de la Camp David in intalnirile tensionate cu Menachem Begin si cu alti lideri israelieni in discutii interminabile cu egipteni si cu unii palestinieni. Yasser adora aerul curat de munte la temperatura de pe Cioplea, gandurile sale deveneau mult mai coerente si capatau un ton de reconciliere. Pentru gazdele romane era esential sa-i creeze conditii de destindere, de vacanta adevarata. Vila prezidentiala Izvorul corespundea intru totul acestor conditii. Izolata si discreta, ea unea printr-un coridor comun resedinta de vara a lui Ceausescu si complexul Izvorul. Marele lider palestinian a facut vizite frecvente in anii 70-80. Intronat ca rege al Iordaniei in anul 1953, la varsta de 17 ani, HUSSEIN IBN TALAL, strateg si doplomat, pilot de avioane de lupta, de elicoptere si masini, calaret desavarsit si schior de talent, a jucat, in timpul indelungatei sale domnii (47 ani), un rol crucial in politica complicata si instabila privind Orientul Mijlociu. Prin talent si o reala vocatie spre intelegere, a pastrat relatii bune cu SUA si a intervenit cu succes in actiunile de mediere a pacii in aceasta zona. Ca urmare a Acordului de Pace de la Camp David dintre Egipt si Israel, Iordania a intrerupt relatiile cu Egiptul, stare conflictuala ce a durat pana in 1984. Prezent la Bucuresti pentru o dicutie cu Ceausescu in februarie 1974, regele Husseil impreuna cu sotia au petrecut o zi la Predeal, unde regele a schiat pe partia Clabucet, uimidu-si spectatorii prin maiestria sa in acest sport. SANTIAGO CARILLO, conducatorul comunist spaniol, a fost in repetate randuri oaspete al conducatorilor comunisti romani la inceputul anilor 80, si de fiecare data petrecea cateva zile si la Predeal, la fel ca si GEORGES MARCHAIS, liderul comunist francez. Alteta sa regala, printul NORODOM SIHANOUK al Cambodgiei, a fost oaspete al Predealului in vara anului 1983. Despre vizita printului, dl. Valeriu Iordan-Popescu ne spune urmatoarele: Ma aflam pe terasa vilei Izvorul. Se faceau ultimele pregatiri pentru plecarea din Predeal a Excelentei Sale, printul SIHANOUK care isi permisese, impreuna cu sotia cateva zile de odihna activa in creierul muntilor Carpati. In cele cateva zile in care am fost in slujba familiei regale, am apreciat modul impecabil de comportare al acestei personalitati asiatice, inalta sa cultura si dorinta de a cunoaste cat mai mult despre cultura noastra nationala, atasamentul sau pentru valorile familiei si ale vietii sociale. Am prezentat in randurile de mai sus pe cativa din politicienii lumii ce au poposit in orasul Predeal. Nu au fost singurii, au fost si continua sa fie multe mari personalitati din tara si din lumea intreaga ce respira aerul curat si tare al Predealului.

MONUMENTELE EROILOR SI CIMITIRELE DIN PREDEAL MONUMENTUL INCHINAT LUPTELOR DIN VALEA TIMISULUI (18-20 iunie 1849)
Monumentul este situate pe DN1(E60) la Km.157, pe partea dreapta a drumului, dincolo de apa Timisului . Anii 1848 si 1849 au fost ani de foc pentru intreaga Europa: in aproape toate tarile izbucnesc revolutii democratice. Nu fac exceptie nici Moldova , Tara Romaneasca sau Transilvania. In aceasta din urma se formeaza doua armate revolutionare , cea a romanilor si ea a maghiarilor . In ciuda mai multor incercari, cele doua armate nu au reusit sa se uneasca, iar puterea habsburgica a avut de luptat cu forte faramitate si, prin urmare, mai usor de invins. Armata revolutionara maghiara, condusa de generalul BEM, a avut un centru de comanda la Brasov. In vederea zdrobirii fortelor revolutionare din Transilvania, imparatul Frantz Iosef a apelat la sprijinul tarului Nicolae I al Rusiei pentru a obtine fortele armate necesare pentru infrangerea armatei revolutionare a generalului BEM. Trupele habsburgice si tariste cu un efectiv de 27.000 de oameni si 48 de tunuri conduse de generalul LUDERS au intrat in Transilvania venind pe Valea Prahovei si pasul Predeal. Pentru oprirea acestor forte, trupele lui BEM, formate din 5.330 de oameni si 4 tunuri confectionate manufacturier de catre Gabor Aron, conduse de col. KISS, construiesc o linie de aparare pe locul unde se afla astazi acest monument (dealul HOVENZILOR). In zilele de 18-20 iunie1849 are loc ciocnirea dintre cele doua armate. Dupa o zi si jumatate de lupta trupele revolutionare maghiare sunt infrante, infrangere la care a contribuit si srijinul acordat trupelor ruse e catre padurarul sas Ghebauer, sau, dupa alte surse, de catre doi romani predeleni ce au condos pe rusi, pe cararile de ei stiute, pana in spatele fortificatiilor facute de col. Sandor KISS. Lupta se muta spre zona BACIU (Sacele).Col. KISS, grav ranit, cade prizonier la rusi, iar cand se anunta ca prizonierii urmeaza a fi predate trupelor austriece, se sinucide. Armata revolutionara maghiara este definitiv infranta in 13 august 1949, la Siria , langa Arad. Pierderile in vieti omenesti sunt mai mari de ambele parti, dar diferitele surse nu se pun de acord asupra numarului mortilor. O parte din cei cazuti in luptele din Valea Prahovei sunt inhumati in cimitirul sin apropierea statiei CFR Timisul de Sus. In fiecare an, in data de 15 martie, are loc o ceremonie de comemorare a revolutionarilor maghiari cazuti in lupta si se depun coroane. Monumentul, ridicat pe ,, DEALUL HONVENZILOR este inconjurat de fagi si brazi inalti. Construit din piatra slefuita , este de forma paralelipedica, cu inaltimea de 6 metri, pe un soclu de beton cu latimea de 7 metri. Armata revolutionara maghiara este defintiv infranta in 13 august 1949, la Siria, langa Arad.

Pierderile de vieti omenesti sunt mari de ambele parti, dar diferitele surse nu se pun de acord asupra numarului mortilor. O parte din cei cazuti in luptele din Valea Prahovei sunt inhumati in cimitirul sin apropierea statiei CFR Timisul de Sus. In fiecare an, in data de 15 martie, are loc o ceremonie de comemorare a revolutionarilor maghiari cazuti in lupta si se depun coroane.

MONUMENTUL SAULESCU
Ridicat la marginea de nord a localitatii, in capatul primei serpentine a DN1, pe locurile unde s-au dat intaile asalturi in ,,batalia pentru Predeal si unde a cazut lovit de aripa mortii poetul - soldat Mihail Saulescu, un monument strajuieste intrarea in localitatea aparata timp de aproape doua saptamani de catre ostasii martiri ai Razboiului de Intregire. Pe un soclu masiv de beton mozaicat, in doua trepte, cu laturile de 3,5 respectiv 2.5 metri, surmonat de un piedestal in forma de prisma, se afla o lucrare modelata in bronz de Oscar Han, reprezentand bustul unui personaj inaripat, ci aripile si bratele incrucisate, cu privirea indurerata, atintita catre Ceruri (Tudor Arghezi l-a definit metaforic ,, piscul lui Han, asezat intre vanturi si orizonturi). Sub statuie este montata o placa medalion din bronz, cu chipul poetului, iar mai jos, pe o placa de marmura alba, sunt sculptate cuvintele: ,, POETUL EROU MIHAIL SAULESCU SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI CAZUT IN LUPTELE DE LA PREDEAL Restaurat in 1987 si 1996, ansamblului monumental i s-a mai adaugat o imprejmuire decorativa din platbanda metalica, scara de acces betonata si doua jardinire laterale. La inaugurarea din 5 septembrie 1930 au participat, pe langa autoritati, reprezentanti ai clerului, Armatei, si oameni de cultura precumTudor Arghezi, Jean Bart, I.A. Bassarabescu, Eugen Jebeleanu, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Cincinat Pavelescu, Mihail Sadoveanu. In cuvantarea sa, Liviu Rebreanu, presedintele Societatii Scritorilor Romani, spunea : ,, Moartea lui Saulescu a fost glorioasa fiindca el si-a jertfit viata pe altarul patriei cu o generozitate benevola si muta. Poetilor luptatori o tara intreaga le slaveste gloria, le plange pierderea, le perpetueaza amintirea...in marea jertfa ce s-a slujit aici (Predealul n.a) au daruit si scriitori romani ce au avut ei mai de pret, pe cel mai bun dintre ei, pe Mihail Saulescu. In lucrarea intitulata Mihail Saulescu autoarea, Elena Gronov, scria in final: Ploile vremurilor vor spala ranile pamantului. Soarele va zvanta durerea mortii si a neimplinirii. Dar pe crestele Bucegilor, la iesirea din Predeal in Timis, un monument de o factura neobisnuita, aproape bizara, va veni mereu sa aminteasca prezentului, cu puterea pe care o are numai credinta vesniciei, o datorie sfanta: Sa nu uiti trecutul! Sa nu-i uiti pe eroi! Nota biografica: Mihail Saulescu s-a nascut la 23 februarie 1888, la Bucuresti, fiind al patrulea din cei noua copii (unul din ei, Spiridon, a ajuns general). Tatal lor, maior in rezerva Nicolae Saulescu, a luptat si a fost ranit in Razboiul de Neatarnare ( a

murit in 1914). Mama sa, Ecaterina, o femeie de mare noblete sufleteasca, si cu o frumusete fizica tulburatoare, preda limba franceza in particular, pentru a-si intretine copiii. Poet mult talentat, luptator social, paladin al frumosului si al dreptatii, cum l-a caracterizat academicianul Victor Eftimiu, tanarul Mihail a mostenit de la mama sa vibratia spirituala si farmecul personal(Eugen Jebeleanu il descria ca fiind un muschetar frumos si melancolic iar pictorul Sathmary l-a numit Eminescu al II-lea). Tatal sau i-a insuflat spiritul de lupta si dragostea fata de neamul romanesc (la varsta de 14-15 ani, impreuna cu 2-3 colegi de scoala au pornit catre Ardeal pentru a-i desrobi pe romanii de acolo!). Dupa terminarea studiilor, Mihail Saulescu a fost, pe rand, invatator, redactor la gazete, bibliotecar, functionar, iar in tot acest timp a scris poezie si proza. Primul volum, scris inainte a implini 18 ani si intitulat Viersuri a fost dezavuat chiar de poet, considerandu-l un pacat al tineretii. In 1914 a aparut volumul Departe, iar in 1916 Viata. In 1913 a scris, intr-o singura noapte, unica sa piesa, drama taraneascaSaptamana luminata. Ultimul volum de versuri Cultul mortilor a fost publicat postum de Eugen Jebeleanu. La intrarea Romaniei in razboi (15 august 1916), avand sanatatea cam subreda, Mihail Saulescu a fost scutit de armata, dar insistand cu vehementa, a fost primit, la 21 august, ca soldat voluntar in Regimentul 46 Infanterie. Ma duc sa-mi beau svartul pe culmile Carpatilor! exclama cu bucurie poetul. Dar versul lui anticipa sumbru: ...Si astfel poate numai presimtim O clipa viitoare ce-o sa vie; Si ne-aminteste inima pustie c-o sa luptam, c-o sa cadem, c-o sa murim; Luandu-si ramas bun de la logodnica sa, Elena Semaca (Ilona), el i-a promis ca dupa lupta se va intoarce si se vor casatori ...daca nu ma voi casatori cu Transilvania, Ilona!. Si intr-adevar, dupa ce a trecut Dunarea, in cadrul manevrei de la Flamanda, dupa ce a facut exercitii de lupta la Ghimbav-Brasov, dupa ce a vazut, impietrit de durere transeea mortii de la Bartolomeu, Mihail Saulescu s-a casatorit cu Transilvania: un glont vrajmas atinge senina frunte a poetului, pecetluind acest destin tragic. Era in septembrie 1916, dupa lupta, pe o culme a Carpatilor! A murit cu un zambet trist pe buze si cu ochii pe jumatate deschisi, privind spre Transilvania! ...Astazi un bulevard si un liceu, ambele din aceeasi localitate, Predeal, poarta numele eroului poet.

Grupul statuar Aparatorii Predealului

Primul razboi mondial si-a revarsat luminile si umbrele sale peste intreg tinutul Predealului. Caci daca in august 1916 trupele romane depaseau cu o relativa usurinta granita nedreapta pazita de militari unguri, inaintand victoriosi catre capitala Tarii Barsei, in luna octombrie a aceluiasi an, de la Timisul de Sus si pana in crestetul muntilor, la Diham, pamantul s-a acoperit de trupurile celor cazuti in crancene inclestari dintre regimentele romanesti, aflate in aparare, si diviziile germane si austro-ungare, in ofensiva, dupa reocuparea Brasovului, la 8 octombrie 1916. (Se relateaza ca in 1938, pe timpul sapaturilor pentru instalarea cablului telefonic al magistralei feroviare Bucuresti-Brasov, in zona statiei Predeal, la numai o jumatate de metru sub scoarta pamantului, s-a dat peste osemintele ostasilor si ceferistilor romani cazuti langa gara, in timpul razboiului cel mare) Langa moderna cladire a statiei CFR a fost amplasat in 1995, un grup statuar stramutat din Parcul Central al Predealului. Creatie a sculptorului Constantin Baraschy si realizat in 1934 la Turnatoria artistica V.V. Rascanu, grupul este alcatuit din trei personaje: un soldat roman in pozitie de tragere la mitraliera, un luptator ceferist in picioare, pregatit sa arunce o grenada, si un altul ranit, ingenunchiat langa cei doi. Soclul pe care este ridicat piedestalul cu grupul statuar este din beton, placat cu gresie vinetie. Pe fatada, la baza piedestalului, este montat un meplat din bronz care reda o scena de lupta. Pe spate, catre statie, este fixata o placa din marmura rosie cu textul: RIDICAT IN CINSTEA EROILOR CAZUTI IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL AMPLASAT DE CONSILIUL LOCAL PREDEAL 1995 Ansablul monumental este imprejmuit cu bordura de beton pe o suprafata de 15 X 1,5 metri, pe care sunt amenajate ronduri de flori. Este intretinut prin grija Primariei Predeal. Calatorule care de pe ferestrele vagonului privesti zidurile innoite ale garii Predeal...Reculege-te. Si inchina-te smerit. Gara Predeal nu mai este o gara de hotar; ea este pentru pentru romani un templu al celor mai curate jertfe ... (C. Kiritescu)

Monumentul si cimitirul Eroilor Valea Rasnoavei

Noi suntem multi: e codru plin. De noi e plin muntele tot. In siruri crucile se tin. Pe Gropi ce nu se mai socot (Nicolae Iorga Nu ne uitati) Ca toate localitatile tarii, si Predealul a platit jertfa de sange pentru apararea cu cinste a pamantului romanesc. In primul razboi mondial si-au dat viata pentru Patrie: Cpt. Medic Paraianu Sergent Ion Aldea Sergent Ion Dumitrescu Sergent Ilie Ghiorghiu Caporal Alex. I. Lugzau Soldat Serbu Manta Soldat Ion Vidrighinescu Soldat Ion Vintila Soldat Ionita Alexandru Soldat Maniu Oancea Soldat Constantin P. Sinca Soldat Ioan R. Popa Victime ale sangerosului razboi au fost si trei locuitori predeleni gasiti de trupele de ocupatie: Batranii Ioan Popovici, Critea G. Dragus si femeia Voica V. Derdelea; acestia au fost ridicati in 23.10.1916 si dusi in lagarul de la Brasov, de unde nu s-au mai intors niciodata. La circa 500 de metri de Postul de control al Politiei aflat la intrarea dinspre Azuga in Predeal, pe marginea dreapta a soselei catre Paraul Rece, se afla un cimitir cu monument. Realizat din beton armat, placat cu piatra rostuita din granitul muntilor Carpati, monumental este o constructie masiva, cu un soclu piedestal in trei trepte laterale, pe care este inaltat un bloc paralelipipedic, cu o cruce mare in basorelief, tot din piatra rostuita. Inaltimea totala a monumentului este de 6,5 metri. In frida semicirculara a soclului, un memento scris cu litere mari, sculptate, aminteste trecatorilor ca: Aici odihnesc osemintele ostasilor cazuti in luptele din jurul Predealului in anul 1916 Reconstruit in anul 1938 de Societatea Cultul Eroilor Comitetul Central Monumentul este ridicat in mijlocul unui cimitir militar mixt romano germanomaghiar .Vecin pe latura nordica cu o padure de conifere, iar pe cea sudica, dincolo de sosea, cu paraul Rasnoava, intins pe 375 mp, cimitirul are pe langa monument, doua troite din lemn si 20 de cruci de beton zece ale ostasilor romani si zece ale celor germani si unguri. Pe crucile din dreapta aleii sunt daltuite gradele, numele si prenumele a 11 militari romani apartinand diviziei 21 Infanterie a generalului Lambru si Diviziei 10 Infanterie a generalului Vaitoianu. Acesti eroi sunt MAIOR IONESCU, CAPITAN MARINESCU, LT. CIOBANU NICOLAE, LT. MANOLESCU D-TRU, SUB. LT. ALEXANDRU C-TIN, SUB. LT. POPESCU IOAN, CAP. TOMESCU IOAN, SOLD. PUTOR GHEORGHE SI SOLD. NECULAI TUDOR (in morman comun). Somnul lor

de vecieste strajuit inca de o troita-cruce de lemn (partial deteriorate in 1998), cu doua brate laterale curbate si acoperis, avand sculptate pe elemental central insemnele ostasesti casca, sabiile incrucisate, ramurile de laur si epitaful: 1916-1918. AICI ODIHNESC IN PACE VITEJI AI NEAMULUI ROMANESC CARI AU CAZUT LUPTAND PENTRU DESROBIREA SI INTREGIREA LUI. DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA IN PACE. Troita din stanga, alcatuita dintr-un ansamblu de trei cruci treflate ce converg la baza, are de asemenea acoperamant, iar pe brate sunt sculptate casca, sabiile incrucisate si textul PRO PATRIA. 1916. In fata ei sunt plantate cele 10 cruci din beton, cu numele si prenumele militarilor germani si maghiari, ingropati alaturi de ostenii romani, in acelasi pamant rascolit de obuze. Cimitirul este imprejmuit cu un zid din piatra rostuita, are o portita din fier forjat si o alee de acces din sosea la monument. Ultima restaurare s-a efectuat in anul 1995 prin S.C. Construct S.R.L. De ingrijirea si repararea perioada a cimitirului si monumentului se ocupa Primaria Orasului Predeal, cu sprijinul Vanatorilor de Munte. MONUMENTUL RIDICAT DE FUNDATIA BUNA VESTIRE Ridicat in curtea manastirii Predealin anii 1997-1998 de Fundatia ,, Buna Vestire,in memoria legionarilor asasinati in diferite lagare din tara si din Bucuresti in 2122 septembrie 1939, adusi si inmormantati in cimitirul manastirii in anul 1940. Monumentul este din marmura neagra cu o cruce alba in terminal, ridicat pe o platforma din beton sip e un soclu paralelipipedic de 1,5x1,2x0,6metri, cu inaltimea totala de 3,5 metri. Pe laturile monumentului sunt scrise numele celor asasinati (107 morti).

LACASE DE CULT
Predealul s-a nascut in urma cu peste doua secole, in jurul metocului astazi Manastirea Predeal. Predelenii au fost si sunt oameni cu credinta in Dumnezeu, dovada diferitelor lacasuri de culte ce s-au ridicat pe teritoriul administrativ al orasului Predeal.

Vatra de spiritualitate romaneasca Manastirea Predeal:

In jumatatea a doua a secolului al XVIII- lea, la poalele muntelui Clabucetul Taurului, langa izvorul raului Prahova, a luat fiinta Schitul Predeal, cu hramul Sfantul Nicolae, schit care, cu vremea, a fost transformat in manastire. Ctitor intemeietor este Ioanichie Ieromonahul. Schitul de lemn si trei chilii au fost ridicate in 1774. In anul 1788 asezamantul a fost incendiat de turci, dar a fost refacut de catre calugarul Ioanichie, care a condus schitul din 1774 pana in 1790. Biserica este zidita din piatra de Caraiman, cu o frumoasa arhitectura in stil bizantin si pictata in fresca, probabil de Nicolae Zugravu, in vremea pastoririi staretului Ghenadi Darsteanu. In 1827 se inalta clopotnita. A treia lucrare de proportii este biserica mare, cu hramul Nasterea Maicii Domnului, construita din piatra, intre anii 1835-1844. Staret de seama a fost si Pantelimon Vidrighinescu din Rasinari, judetul Sibiu, care in chiliile manastirii ii invata carte pe copiii predelenilor, fara a pretinde plata, pana in anul 1889 cand, prin staruintele lui, s-a construit un impunator local de scoala, din piatra de Caraiman, existent si astazi. La 30 ianuarie 1949 se face ultima tundere in monahism a monahului Justinian, de origine din comuna Bran, Brasov. In 1958 manastirea a fost desfiintata si mentinuta ca monument istoric pana in anul 1993 cand Inalt P.S. Antonie Plamadeala reinfiinteaza manastirea, care intra in grija a sase maici, din care patru inca trudesc si astazi pentru pastrarea traditiei acestui sfant locas. Manastirea Predeal a mentinut aprinsa candela ortodoxiei pana la unirea Transilvaniei cu Tara Mama, oferind credinciosilor de pe ambele parti ale muntilor Carpati posibilitatea de inchinare si reculegere. Manastirea Predeal ramane peste vremi un binecuvantat loc de unitate nationala si de credinta stramoseasca. Astazi la manastire functioneaza doua biserici: Sf. Nicolae unde slujbele sunt oficiate de maica stareta Maria Mihu Spiridoana, si Nasterea Maicii Domnului cu hramul in 8 septembrie.

Biserica ortodoxa Sfintii Imparati Constantin si Elena:

Locul de inchinaciune se afla in centrul orasului, construita in stil montan, nou pentru bisericile ortodoxe, constructie inceputa in anul 1990. In anul 2005, se afla in faza de finisare a picturilor interioare. Preot paroh Lucian Vitan. Prin razele soarelui, Pantocratorul domina lacasul sfant; prin Harul Duhului Sfant si cu mila lui Dumnezeu, s-a ridicat in ultimii ani un edificiu monumental reprezentativ nu numai pentru judetul Brasov, dar si pentru intreaga vale a Prahovei. Locul amplasarii este inima orasului Predeal care pulseaza raze de iubire catre toti credinciosii sai. Predelenii sunt oameni cumsecade, oameni buni, vrednici si credinciosi pentru ca sufletele lor unite sunt izvorul care a nascut marea, frumoasa si impresionanta bisericaSf. Imparati Constantin si Elena.

Manastirea Congregation Jesu

(Congregatia lui Iisus) din Timisul de Sus, manastirea romano catolica a carei patroana este Sf. Tereza a pruncului Iisus. Forul superior al congregatiei este Maica Generala, aflata la Roma. In prezent manastirea are 8 maici, sora superioara este Luiza Tutuianu, iar preot este Ioan Gherman. In biserica Sfanta Tereza a Pruncului Iisus se oficiaza serviciul la sarbatori, iar serviciul religios de fiecare zi are loc in capela.

Biserica Sf. Pantelimon Timisul de Sus

O bijuterie de lemn, care serveste credinciosilor din zona.

Timisul de Jos
O noua biserica ortodoxa cu hramul Sfantul Nicolae a fost ridicata in ultimii ani de credinciosii din Timisul de Jos; preot paroh Laurentiu Milotoiu.

Capela romano catolica de la Timisul de Jos

Este asezata la intrarea vaii Vama la poalele Postavarului . Dimensiunile modeste nu tradeaza importanta ei din trecut. Infiintata cu aproape 300 de ani in urma, a devenit, in 1781, punct de interes pentru Sfantul Scaun de la Roma, respectiv unul din cele sase locuri de Regrum Marianum (Transilvania) unde se oficiaza adoratia perpetua . Prin scrisoarea emisa la 6 aprilie 1781 de papa Pius al VI lea, contrasemnata de Episcopul Transilvaniei. Ignatius Comes de Batthanyi, adresata bisericii si capelei Sfantul Ioan de Nepomuk i se confera acestuia dreptul de a organiza pelerinaj si se recomanda ziua de Intai August pentru oficirea zilei de adoratie.