Kiev

Kiev, n romna veche Chiu (transliterat astfel din ucrainean , Kiv) este capitala i cel mai mare ora a Ucrainei. n 2003, oraul avea 2.642.486 de locuitori nregistrai oficial, dei numrul mare de migrani nenregistrai aduce acest numr la aproape 3 milioane. Administrativ, Kievul este municipiu subordonat nivelului naional i nu aparine de oblast-ul Kiev. Oraul este un centru important industrial, tiinific i cultural a Europei de Est. Kievul are o infrastructur extensiv, dei destul de veche, considernd declinul puternic economic a Ucrainei n anii 1990. Exist totui un sistem foarte dezvoltat de transport n comun, incluznd un sistem de metrou Metroul din Kiev.

Kievul noaptea

Istorie
Prima atestare scris a Kievului dateaz din 482. Kievul a avut o populaie numeroas nc din sec 9, fiind avantajat de Nipru care a reprezentat o arter comercial important cu vestul i cu estul. ncepnd din secolul al-IX-lea timp

de un secol, Kievul a jucat un rol important n nobilimea varegilor, iar n 968 triburile pecenegilor atac i distrug oraul. Cel care a influenat mult evoluia oraului a fost Vladimir I (958-1015) care a extins oraul i a pus bazele structurii sale urbanistice. Tot el a oferit supuilor o religie de stat, ortodoxismul. n scurt vreme, Kievul a devenit centrul religios al statului rus, n principal datorit cldirilor sale sacre: Catedrala Sf. Sofia, Catedrala Sf. Vladimir, Mnstirea Lavra Pecerska (ntemeiat n 1051, cea mai veche mnstire ruseasc). Din Kiev a nceput cretinarea Rusiei i cultura ortodox. ntre 1569 i 1667 Kievul a aparinut Poloniei. De-a lungul secolelor XIII i XIX viaa oraului a fost dominat militar i ecleziastic de Imperiul Rus.

Kievul are unele din cele mai vechi biserici din Europa

Pechersk Lavra

Clima
Clima temperat-continentala. Temperatura medie multianuala: - 8 grade in ianuarie si + 15 grade in iulie. Precipitatii medii multianuale: 600 mm/an

Spatii verzi langa rau

Economie
Din punct de vedere economic, Kiev a realizat 17,8% din produsul intern brut al Ucrainei n anul 2008 fiind pe primul loc, iar nivelul PIB/locuitor este de peste trei ori mai ridicat dect media naional.

Stadionul din Kiev

Monumentul Motherland

Piata Independentei

Capitala si cel mai mare oras din Ucraina, situat la confluenta Desnei cu Niprul; populatie (1990): 2 616 000 loc. In Evul Mediu, Kievul a fost capitala statului rus cu acelasi nume. Este un important centru industrial, producand chimicale, confectii, pielarie, utilaje si produse electrocasnice; este si o piata de desfacere pentru bogata productie agricola a Ucrainei de Vest. Universitatea din Kiev a fost fondata in 1834; obiective turistice: catedrala Sf. Sofia, cea mai veche catedrala din Ucraina (sec. al XI-lea) si manastirea Kiev-Pecherski (ambele, in prezent, muzee), vestigii ale Portii de Aur, un arc de intrare in vechiul oras fortificat, datand din 1037. Companiile de opera si balet din Kiev se bucura de un renume mondial; istoric: Kievul a fost fondat de vikingi in sec. al V-lea. Dominatia slavilor in Rusia a inceput cu afirmarea Kievului, mama oraselor rusesti; Kievul a luat locul Novgorodului in calitate de capitala a statului kievean rus, in 882 si a fost din 988 centrul originar al ortodoxismului rus o data cu crestinarea in rit bizantin a printului Vladimir; vreme indelungata important centru comercial pe ruta care unea Marea Baltica de Marea Neagra, din sec. al XII-lea a inceput sa isi piarda importanta. Capitala rusa a fost mutata in 1169 la Vladimir, iar in 1240 Kievul a fost devastat de mongolii condusi de Batu-Han. Intre sec. al XIV-lea si sfarsitul sec. al XVII-lea orasul s-a aflat succesiv sub control tatar, lituanian si polonez. In 1654, in urma rascoalei lui Bogdan Hmelnitki, Ucraina se uneste cu Rusia. In timpul Razboiului civil a fost teatrul puternicelor lupte dintre bolsevici si nationalisti, care l-au cucerit de mai multe ori alternativ. Intre 1941 si 1943, Kievul, pe atunci al treilea oras ca marime din URSS, a fost ocupat si in mare masura distrus de fortele naziste. In aceasta perioada au fost ucisi circa 200 000 locuitori, inclusiv intreaga populatie evreiasca a orasului.

Cladirea Operei din Kiev

Maidan Nezalezhnosti