Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Specializarea Geografia Turismului

Organizarea spațiului
turistic în județul Braşov

Studenti –Andone Mihai, Fandarac Cristinel, Luca Madalina Andreea, Trefas Denisa

1
Cuprins
Capitolul 1 - Încadrarea în teritoriu a județului din punct de vedere turistic......................................3
Capitolul 2 – Organizarea spațiului turistic la nivel județean...............................................................7
Capitolul 3 – Organizarea spațiului turistic la nivelul unei destinații...................................................9
Bibliografie................................................................................................................................................14

2
 Capitolul 1 - Încadrarea în teritoriu a județului din punct de
vedere turistic

Județul Braşov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește
oferta turistică din România atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii,
rezervaţii naturale, parcuri naţionale), sporturi de iarnă, sporturi extreme –
alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare şi pescuit, cât şi obiectivele istorice-
arheologice (cetăţi, castele, biserici, muzee etc). Poziţionarea geografică a judeţului
Braşov în zona montană din centrul ţării favorizează dezvoltarea turismului sub
forme diverse. Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului
natural cu valori culturale şi istorice.
Trecutul bogat în istorie şi îmbinarea culturală şi multietnică din acest
teritoriu fac din Braşov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din
România, dar şi din întreaga regiune. Cu toate acestea, Braşovul nu a atins
potenţialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinaţii din estul Europei.

Potenţialul natural
Suprafaţa judeţului Braşov se suprapune pe două mari unităţi
morfostructurale: Carpaţii şi Podişul Transilvaniei.
Areale şi trasee turistice cu valoare peisagistică deosebită, parcurile
naţionale sau naturale, rezervaţii şi monumente ale naturii, reţeaua hidrografică
compun cadrul natural al judeţului.
Relieful este variat prezentând o mare complexitate morfologică şi
morfogenetică. Se disting trei trepte majore de relief:
 treapta munţilor înalţi, cu poziţie periferică, ce trece de 1.700m altitudine
înregistrată în Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei (Postăvarul, Piatra
Mare) şi Ciucaş
 treapta munţilor scunzi, între 800 şi 1.700 m, formată în principal de
“clăbucetele”, Întorsurii Buzăului, Dârstelor, Codlei şi Perşani; tot în
această grupă se mai încadrează munţii Tâmpa, Poiana Braşovului treapta
depresiunilor şi a dealurilor de podiş, situate între 450 şi 700m altitudine;
 Câmpiile apar desfăşurate în depresiuni intramontane şi submontane
interne. În configuraţia generală a acestei trepte se disting: Câmpia Bârsei
cu golfurile depresionare Zărneşti – Tohan, Vlădeni şi Culoarul Măieruş,
apoi Câmpia Făgăraşului; la această treaptă se adaugă Depresiunile
Braşovului, Homoroadelor, Făgăraşului şi culmile deluroase ale laturii

3
 sud-estice a Bazinului Transilvaniei (Colinele Târnavelor, Podişului
Hârtibaciului).
Munţii şi dealurile reprezintă aproape jumătate din suprafaţa judeţului.
Această resursă extraordinară oferă una dintre cele mai intacte biodiversităţi din
Europa, precum şi o serie de pachete turistice bazate pe o natură atractivă prin
diversitatea sa excepţională. Peisajul montan este în marea sa majoritate acoperit
de păduri ceea ce restricţionează accesul, dar protejează flora şi fauna diversă, pe
alocuri, endemică. Aerul curat de munte reprezintă şi el o atracţie pentru numărul
tot mai mare de turişti care caută o vacanţă sănătoasă într-un mediu curat.
Turiştii veniţi în judeţul Braşov pot practica activităţi sportiv-recreative în
toate anotimpurile anului.
De asemenea, combinaţia de pădure şi agricultură oferă un mozaic pastoral
atractiv care poate atrage ciclişti, excursionişti, fotografi amatori şi ecoturişti.
Valorificarea elementelor cadrului natural: povârnişuri dramatice, vârfuri şi
chei spectaculoase sa făcut diferenţiat, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de
acces faţă de centrele de interes turistic.

Figure 1 https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/Brasov_in_Romania.svg/1280px-
Brasov_in_Romania.svg.png

4
 Din acest grafic si poate observa ca evoluția capacității de cazare turistică în
Județul Brașov pe parcursul anilor 1990-2007 este preponderent o evoluție
oscilatorie cu creșteri și scăderi minimale. Cu aderarea tării noastre la UE în anul
2007 acest lucru s-a schimbat prin faptul că cetățenii români au putut accesa
fonduri europene crescând numărul capacității de cazare preponderent față de anii
anteriori.

Evolutia sosirilor ale turistilor in structuri de primire turistica in judetul

Brasov
1600000
1400000
1200000
1000000
800000
600000
400000
200000
0
9 0 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20
19 19 l 19 l 19 19 l 20 l 20 l 20 20 20 l 20 l 20 20 20 l 20 l 20
ul ul u u ul u u u ul ul u u ul ul u u
An An An An An An An An An An An An An An An An

5
 Din acest grafic se poate observa, că evoluția numărului sosirilor pe
parcursul perioadei 1990-2020, prezintă o evoluție oscilatorie cu creșteri și scăderi
succesive Valoarea minimă de 290 de mii este înregistrată în anul 2002, valorile
maxime fiind înregistrate spre sfârșitul perioadei, 1.380000 în 2018 și respectiv
1.420000 în 2019.
În anul 2009 se înregistrează o scădere faţă de anul 2008 a numărului de
turişti sosiţi în judeţul Braşov cu aproximativ 156 de mii. Declanşarea crizei
economice a avut unimpact semnificativ asupra numărului sosirilor, în anul 2009
numărul acestora scăzând la 426 mii turişti ceea ce corespund unei scăderi de 17%
în raport cu anul anterior. În anul 2020 se înregistrează cea mai mare scădere din
cauza pandemiei cu aproximativ 696 de mii față de anul 2019.

Evolutia capacitatii de cazare si a sosirilor turistice in judetul Brasov in raport cu nivelul

regional si national (1990-2020)
50
45
40
35
30
25
20
%

15
10
5
0
90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20
u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u
An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An

Ani

Capacitate cazare - % din totalul national Capacitate cazare - % din totalul regional
Sosiri- % din totalul national Sosiri- % din totalul regional

Din acest graphic se observa evolutia capacitatii de cazare la nivel regional

si national. La nivel regional judetul Brasov a avut o linie de stagnare intre 25-30%
intre anii 1990 si 2004 cand au aparut mai multe proiecte nationale de dezvoltare a
sectorului de turism. Aceasta stagnare se poate observa si la nivel national. Dupa
anul 2007, an in care Romania a aderat la Uniunea Europeana, Capacitatea de
cazare creste puternic in urma aparitiei proiectelor finantate din fonduri europene.

6
 Sosirile isi pastreaza o linie de stagnare dar se observa o crestere de 10%
intre anii 1990 si 2020 la nivel regional, iar la nivel national cresterea este de 5%
pe aceasi perioada de timp.

Capitolul 2 – Organizarea spațiului turistic la nivel județean

Capacitatea turistica este concentrate in parte de sud a judetului, iar cea mai
mare parte se afla in orasul Brasov. Celelalte localitati cu o capacitate de cazare
ridicata si afla pe sectoarele de drum spre Bran, Rasnov si spre Predeal.

7
Sosirile turistice sunt concentrate in zonele cu o importanta turistica cum ar fi
Brasov, Rasnov, Bran, Predeal. In aceste zone se pot practica diverse activitati
turistice cum ar fi: cultural, de relaxare, agreement, aventura, sporturi de iarna.

8
Sejurul mediu poate fi ridicat in anumite zone mai isolate deoarece sunt prielnice
pentru calatorii pe munte sau escalade astfel perioada de sedere creste. In zonele
puternic populate turistic au o perioada de sedere mai redusa din pricina
zgomotului si a aglomerarii astfel favorizand localitatile din imprejurul acestora.

Capitolul 3 – Organizarea spațiului turistic la nivelul unei

destinații

Unul dintre cele mai importante centre turistice din Brașov este Piața
Sfatului.
Piața Sfatului e zona perfectă din care să începi explorarea Centrului Vechi
și, în același timp, cel mai vizitat loc al Brașovului. Amenajată prima oară în anul
1420, piața a trecut de-a lungul vremii prin diverse transformări, fiind, în principal,
locul în care se organizau diverse târguri pentru negustorii locali și pentru cei

9
veniți din România, în Evul Mediu aici existând și un stâlp al infamiei, de care erau
legate vrăjitoarele ce urmau a fi judecate sau alți nelegiuiți.
Principala clădire din Piața Sfatului este Casa Sfatului, aflată în mijlocul
pieței, care inițial a avut rol de turn de supraveghere împotriva atacurilor otomane,
după care a devenit clădire a Primăriei (1503). Reconstruită de mai multe ori 1608,
1662, 1689), Casa Sfatului a fost propusă pentru demolare la începutul secolului 0,
fiind salvată în ultimul moment, în urma unui protest al comunității locale. Au
urmat lucrări de restaurare, iar în anii ’50 a devenit muzeu, rol pe care îl
indeplinește și astăzi – Muzeul Județean de Istorie Brașov.
Ceasul din turnul Casei Sfatului are și el o istorie interesantă, cel original
(1516) având un mecanism similar celui de la Cetatea Sighișoara, cu o păpușă care
se deplasa pentru a bate gongul la ore fixe. Afectat de incendiul din secolul 18,
ceasul a fost înlocuit, dar este păstrat în Muzeul de Istorie.
Pe lângă Casa Sfatului, în Piața Sfatului se află și alte clădiri importante:
Casa Negustorilor (construită între 1541-1547 de Apolonia Hirscher, văduva lui
Lukas Hirscher, judele Brașovului. În Evul Mediu era loc de desfacere a diverselor
mărfuri comercializate de breslele cizmarilor și cojocarilor), Casa Mureșenilor (ce
găzduiește muzeul dedicat familiei Mureșenilor, din care au făcut parte, între alții,
poetul Andrei Mureșanu, autorul versurilor imnului național Deșteaptă-te române
și Iacob Mureșianu, proprietar al ziarului Gazeta Transilvaniei în a doua jumătate a
secolului 19), Muzeul Civilizației Urbane Brașov sau Casa Filstich-Plecker
(construită inițial în secolul 16 și gazdă a mai multor instituții importante). La doi
pași de Piața Sfatului se află Biserica Neagră.
Brașov este destinația de vacanță preferată de mii de turiști anual datorită
obiectivelor turistice pe care orașul le pune la dispoziție. Este, fără îndoială, unul
dintre cele mai frumoase orașe din România.
Piața Sfatului – cel mai vizitat loc din Brașov
Dacă ajungi în Brașov nu ai cum să ratezi o plimbare în Piața Sfatului. Este
unul dintre cele mai populare locuri de vizitat în Brașov și datorită faptului că aici
sunt organizate foarte des evenimente artistice, culturale, concerte în aer liber,
târguri etc. În Piața Sfatului din Brașov era organizat anual spectacolul și concursul
muzical „Cerbul de Aur”. Situată chiar în centrul orașului, Piața Sfatului este și o
zonă pietonală unde te poți plimba, relaxa la terase ori face cumpărături.
Casa Negustorilor – cunoscută și sub numele de Casa Hirscher
10
 Cu o arhitectură excepțională, Casa Negustorilor datează de la mijlocul
secolului al XVI-lea; pe vremuri, acolo era locul unde negustorii se strângeau și își
vindeau mărfurile. Ulterior, Casa Negustorilor a devenit un complex turistic, iar
acum este unul dintre obiectivele turistice importante ale orașului Brașov des
vizitat de turiști din toată lumea. Clădirea este spectaculoasă, deoarece are o
lungime de peste 65 de metri și este alcătuită din două pavilioane separate și o
curte interioară. Obiectivul turistic din Brașov ocupă primul loc între construcțiile
civile ale orașului din secolul XVI.
Biserica Neagră – simbolul orașului Brașov
Biserica Neagră poartă această denumire deoarece în anul 1689, în urma
unui incendiu care a cuprins tot orașul, o mare parte din biserică a luat foc. La
început lăcașul a purtat denumirea de hramul Sfintei Maria, dar ulterior a fost
acceptată această nouă denumire. Reprezintă unul dintre obiectivele turistice
reprezentative ale orașului, deoarece este cea mai mare construcție sacrală din
România și posedă cea mai mare colecție de covoare orientale din Europa. De
asemenea, în turnul Bisericii Negre se regăsește cel mai mare clopot din România,
cu o greutate de aproximativ 6.000 kg.

Strada Sforii – cea mai îngustă stradă din Europa

Strada Sforii a devenit în ultimii ani una dintre cele mai vizitate atracții
turistice ale orașului Brașov. Este recunoscută pe plan mondial drept cea mai
îngustă stradă din Europa și are o vechime de câteva secole. Strada Sforii a fost
folosită mulți ani drept o cale de legătură între strada Porta Schei și Cerbului, pe
aici treceau pompierii pentru a ajunge mai repede în cazul unui incendiu în Schei.
Strada Sforii din Brașov are o lungime de 80 de metri și o lățime care variază între
111 cm și 135 cm.
Muzeul de istorie din Brașov
Muzeul este situat în Piața Sfatului, iar vizitându-l poți afla informații și
povești despre evenimentele și oamenii care au fost legați de istoria acestui oraș.
Înființat în anul 1951, Muzeul de istorie din Brașov își desfășoară astăzi activitatea
în mai multe clădiri istorice: Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Graft,
Clădirea „Olimpia”.
Poarta Ecaterinei

11
 Este unul din cele mai frumoase puncte turistice din oraș, fiind o poartă către
vechiul Brașov. Poarta Ecaterinei a fost construită în anul 1559 pentru a permite
accesul șcheienilor în cetate. Astăzi, turnul porții renovat adăpostește expoziții
periodice de artă și istorie.

Satul Viscri – satul prințului Charles

În apropiere de Brașov vei regăsi și un obiectiv turistic foarte vizitat de
turiști, devenit faimos de când prințul Charles și-a cumpărat aici o proprietate.
Satul este listat în Patrimoniul Mondial UNESCO și oferă o imagine curată și plină
de arhitectură a caselor tradiționale săsești. Aici vei vedea aproape la toate casele
obloane din lemn vopsite în culori aprinse.
Castelul Bran – cunoscut și drept Castelul lui Dracula
La 30 km de Brașov vei putea vizita unul dintre cele mai spectaculoase
obiective turistice. Castelul Bran are în spate o mulțime de mistere fascinante și o
istorie foarte interesantă. A fost construit inițial în scop militar, însă pe parcurs
structura acestuia s-a tot schimbat. Foarte mulți turiști aleg să îl viziteze datorită
poveștii despre Dracula.
Templul Ursitelor – locul unde dorințele se împlinesc
Situat la 45 km de Brașov, Templul Ursitelor de la Șinca Veche are o
poveste fascinantă. A devenit unul dintre cele mai vizitate obiective turistice
deoarece oamenii care au fost acolo au susținut că acesta este locul unde dorințele
devin realitate. Specialiștii în radiestezie (fenomenul prin care un sistem viu
recepționează extrasenzorial un anume semnal infoenergetic de interes,
necunoscut) au susținut că locul, Templul Ursitelor, emană o energie curată și rar
întâlnită.
Prima Școală Românească – cel mai frumos muzeu din Brașov
În interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Scheii
Brașovului vei regăsi Prima Școală Românească. Clădirea este un obiectiv turistic
deoarece aici au avut loc primele cursuri de limba română, în anul 1583 și tot aici
s-au tipărit primele cărți de limba română. Tot aici se regăsește și Muzeul Prima
Școală Românească, locul de unde poți afla povestea școlii, dar și povestea
primilor elevi care au învățat aici.

12
 Cascada Urlătoarea
Pentru a ajunge la Cascada Urlătoarea, trebuie să pornești din Bușteni, oraș
situat foarte aproape de Brașov, la circa 30-35 de minute de mers cu mașina. Este
una din cele mai accesibile cascade din România, fiind un punct de atracție
turistică foarte popular.
Tâmpa – rezervație naturală unde vei găsi 35% din speciile de fluturi din
România
Muntele Tâmpa este unul dintre obiectivele turistice principale ale orașului
Brașov. Are aproximativ 950 de metri și o dată ajuns acolo vei avea ocazia să vezi
cea mai frumoasă priveliște asupra orașului. Muntele Tâmpa este o arie protejată,
se întinde pe o suprafață de 150 ha și este recunoscut deja pentru florile rare pe
care le poți vedea acolo, dar și pentru multitudinea de specii de fluturi.

13
 Bibliografie

1. https://www.libertatea.ro/lifestyle/obiective-turistice-in-brasov-de-vizitat-2666788
2. https://blog.minimap.ro/locuri-de-vizitat-in-brasov

14